Doctrina politica comunista marxist-leninista

Doctrina politica comunista are la baza principiile ideologiei marxist-leniniste, ai

carei fondatori au fost Marx, Engels si Lenin. Potrivit acestei ideologii, ornduirea
capitalista va fi inevitabil nlocuita de o noua societate, cea socialista, ca prima faza a
comunismului. cest proces are loc pe calea revolutiei socialiste menite sa duca la
sc!imbari radicale att n domeniul politic prin instaurarea dictaturii proletariatului, ct
si n domeniul economic, prin nlocuirea proprietatii private cu proprietatea comuna,
socialista, asupra mi"loacelor de productie.
Doctrina politica comunista, bazata pe ideologia marxist-leninista, priveste
organizarea si conducerea societatii prin dictatura proletariatului care, dupa afirmatia lui
Lenin, se manifesta n cadrul si n afara legii, pe baza actiunii unui singur partid -
partidul comunist.
Dictatura proletariatului reprezinta, n conceptia fondatorilor acestei doctrine, o
forma superioara de organizare si conducere politica a societatii, deoarece ar reprezenta
o dictatura a ma"oritatii exploatate mpotriva minoritatii exploatatoare.
#a urmare, principiile pluralismului politic, al separatiei puterilor n stat,
suprematia legii, drepturile si libertatile cetatenilor sunt eliminate.
Dictatura proletariatului, ca forma de organizare si conducere politica a
societatii, a dus, prin eliminarea pluralismului politic si a altor principii democratice, la
dictatura de fapt a unui grup restrns si, n multe situatii, la dictatura unei singure familii
sau a unei singure persoane.
Doctrina politica comunista, concepnd organizarea si conducerea societatii pe
baza dictaturii proletariatului, a promovat represiunea ca principiu al politicii de stat, cu
a"utorul unui aparat politienesc riguros organizat, fara a fi supus controlului politic, al
legilor si c!iar al unor autoritati ale statului.
Desi fondatorii acestei doctrine si alti teoreticieni sustineau ca dictatura
proletariatului constituie o forma de organizare si conducere politica a societatii numai
pentru perioada de trecere de la capitalism la socialism $cnd se avea n vedere
lic!idarea claselor exploatatoare si instaurarea proprietatii socialiste n ntreaga
economie%, afirmnd ca, dupa aceasta, dictatura proletariatului urma sa dispara si sa se
treaca la o organizare si conducere democratica a societatii, n practica, acest lucru nu s-
a petrecut si nici nu se putea intmpla. Lipsa pluralismului politic, existenta partidului
unic, ca partid de guvernamnt, inexistenta agentilor economici independenti ca urmare
a proprietatii socialiste n-au facut altceva dect sa perpetueze dictatura.
&nii ideologi marxist-leninisti, precum cei c!inezi, de pilda, sustin principiul
dictaturii proletariatului ca forma de organizare si conducere politica a societatii pe o
perioada nedefinita.
Dupa cum se stie, pe baza doctrinei politice marxist-leniniste, dupa primul si al
doilea razboi mondial, au fost create regimuri comuniste care s-au manifestat ca
regimuri totalitare, bazate pe dictatura si represiune sngeroasa. 'unt cunoscute marile
represiuni care au atins proportiile unor reprimari n masa, cu consecinte dramatice
pentru soarta cetatenilor din tarile unde acestea au avut loc.
'e pune ntrebarea cum a fost posibila existenta unor asemenea regimuri si nca
pe perioade destul de ndelungate, n unele tari mai persistnd si n prezent( )aspunsul
nu este usor de sat, datorita complexitatii situatiei pe care o implica.
&n prim raspuns consta n faptul ca doctrina politica marxista a folosit pe scara
larga mi"loace de manipulare demagogica a opiniei publice, prezentnd regimurile
comuniste ca fiind democratice, urmarind realizarea unor idealuri de libertate, ec!itate,
dreptate si egalitate sociala.
*deologii marxisti sustin ca dictatura proletariatului constituie un rau necesar,
menita sa lic!ideze exploatarea omului de catre om, sa elimine deosebirile de clasa si
inegalitatile economice, este prezentata ca o organizare superioara a formelor anterioare
si, dupa expresia lui Lenin, +de o mie de ori mai democratica dect orice stat burg!ez+.
De asemenea, este acreditata ideea ca dictatura proletariatului se instaureaza nu pentru a
eterniza o dominatie de clasa, asa cum au fost toate organizatiile politice trecute, ci
pentru a lic!ida orice dominatie de clasa si deci politica, pentru a se a"unge la societatea
comunista, fara clase sociale si n care statul si alte organizatii politice vor disparea,
organizarea societatii urmnd sa se realizeze pe baza de autoconducere, n conditiile
unui belsug de produse n care oamenii sa fie retribuiti dupa nevoi.
semenea idei au gasit ecou n rndurile multor categorii sociale defavorizate si
c!iar n rndul unor intelectuali, care s-au alaturat programelor propuse de comunisti,
nutrind iluzia ca prin realizarea acestor programe se va a"unge la acea societate bazata
pe dreptate si ec!itate sociala, n care personalitatea umana sa se dezvolte pe deplin.
&n al doilea raspuns ar consta n faptul ca doctrina comunista despre organizarea
si conducerea politica a societatii a putut fi aplicata n practica pentru ca, paralel cu
mi"loacele de manipulare s-au folosit si mi"loace violente de reprimare mpotriva celor
care s-au opus. La acestea mai trebuie adaugata existenta unor con"uncturi istorice care
au favorizat impunerea regimurilor totalitare. #riza social-politica profunda a societatii
n urma primului razboi mondial, inegalitatile sociale de tot felul au favorizat aparitia
sistemului comunist n )usia si a celui fascist n unele tari europene, doua regimuri
totalitare care n ,-.- au a"uns la o ntelegere $concretizata n mpartirea sferelor de
influenta n Europa% si care au condus la declansarea celui de-al doilea razboi mondial.
Din pacate, politica mpartirii lumii n sfere de influenta a continuat, ceea ce a facut ca,
dupa al doilea razboi mondial, n multe tari din centrul si estul Europei, inclusiv n
)omnia, sa fie instaurate regimuri comuniste, impuse de &niunea 'ovietica.
/n urma procesului de dezintegrare a regimurilor comuniste din Europa, doctrina
politica marxist-leninista de organizare si conducere a societatii este tot mai mult
eliminata din gndirea politica contemporana, datorita caracterului ei nociv care a
mpins-o la faliment.