Capitolul I

I NRoDUERE i suolUL DREPULUl PNAL

Seliunea 1.
DRPUL PENAL
-
RA,I URA opULU|
$
1. Nofiuna qi aratristiile dreptului pnal
Omnirea, in dursul istorii sal, a
Parurs
tape intersant prin prisma
volulii fnomnului riminahtelii, dar qi a misurilor d apirar soial
P
ar
l-a adoptat pntru a loa, a diminua qi a prvni unul dintr al flagluri ar,
in dursul vauril a prdus insmnat pagub uman' moral
9i
matrial.
S. al X-la gi inputul s. al Xl-lea' u
Progrsl
rmarail p plan
thnio-gtiinlifi
9i
al nivelului d dzvltar al ivilizalii uman,reprezintfl, din
piat,
9i
un rord in evolulia fnomnului riminaliti1ii. Din an in an infrali-
ona}itata a unosut reqtri alarmant. Mtodl, mijloael qi ile d sivirqir
a rimlor au dvnit tot mai sofistiat, d la infraliuni u priol soial rdus
pini la infraliuni omise d grupuri organizat intrastatal, dar gi internalional,
prmditat qi u urmri dosbit d grav, ar unoriafeteazi hiar struturil
deaz al sitilii. Totodati, a luat amploare orupfia, s-au intnsifiat faptl
u putrni rvrberalii pe plan politi, onomi, soial qi juridi. Astfl, pri-
oada d instabilitat politii qi onomii pe ar o
Parurgm
s aratrizaz,
printr.o prmannti saladare a riminaliti;ii, ar impli ft ngativ atit
pntru intraga sitat, it qi pntru fi.ar prsoani in part.
oriunde in lume, staful19i asumi funlia d apirar avilii gi sinitilii am-
nilr, d garantar a suritlii lor prin matra qi prvnira riminalitiii.
Lgil, numai prin onlinut gi sanliuni, rprzinti prea pulin pntru a on-
traara fnomnul infralional. organizarea unui aparat d poli1i qi judeitrs
d mar fiinli, bin prgitit profsinal gi dotat onform ultimlor raliziri ln
domniul
tl
antiinfrafional, onstitui, d asmena, doar o solulie parfiali.
DRPUL PNAL. PARA GENRALA
Combaterea qi diminuarea riminaliti{ii
Pot
fi realizate doar in ondi1iile
in are sint intreprinse umulativ ini{iative legislative gi msuri d ordin soial,
onomi, juridi ar si permiti anihilarea auzlor
9i
ondi1iilor e determin
sau favorizeazl' infra{ionalitata qi si asigure interven{ia operativ a organelor
speializate u atribu{ii antiinfra{ionale.
I n lupta impotriva riminalitifii, un lo aparte il au normele de drept pe-
nalare, in totalitatea lor, formeaz o diviziune distint in adrul sistemului de
drept, gi anume ramura dreptului penal.
Drqtu| penl reprezinti instrumentul prin are se apiri valorile soiale
impotriva faptlor periuloas.
Dnumira de
,'drept
pena, est folosit in doui aepfiuni: in primul sens,
aesta reprzinti o ramur speifi a drptului, are runEte sistemul normelor
d drept pnal; in al doila sens' dreptulpnal este o ramuri distint a
$tiintelor
juridie
are are obiet de studiu aeste norm.
A reprodue toat defini1iil date dreptului pnal de diverqi penaliqti qi rimi
nologi ar tnsmna s umplem pai intregi u un material aProaPe inutil. Sarina
est u atit mai difiili u it avem sopul de a defini dreptul pnal are a valuat gi
a inregistrat shimbiri spetauloase de la o epo la alta, de la o soietate la alta. In
raport u aeastf, evolufie,
9i
limitle dreptului pnalau suferit shimiri, iar dfini-
liil
dat s-au modifiat in onseinli. Dai, u deenii in urmi, pnalistul ftancez
H.Donnedieu d Vabres definea dreptulpenal a,,ansamblu de legi are reglemen-
teazh intr.o
lari
exeritara represiunii de itre stat'l astzi aeast definilie nu mai
orespund raliti1ii, exprimind o viziune prea insti asupra dreptului penal.
De aa studiind qi generalizind divrsle opinii a mai multor eretitori
din domeniu, am ajuns la onluzia tr la etapa atuali dreptl pena|, ca rmur
de drpt, reprezint o totlitte de norme
juridice
d.optate de putereI egis|ti-
v, cre st.bilescftele ce coastituie infrc|iuni, condi{iile rspunderii penle,
snc|iunile gi lte msuri ce uflnez fi p|icte de cdtre instn|ele
jud.ecta.
regtipersonelor cr u svtrsit infrcliuniln scopul pr.rii celor mai impor.
tonte va|ori socile,
Analizind dfinilia dreptului penal, dsprindm urmitoarl aratristii
ale aestei ramuri:
6
apitolu| l. lNRoDUR lN sUDlUL DRPULUl PNAL
1) dreptul penal este o ramur d drept distinti are fae parte din sistemul
d drept alRepubliii oldova;
2) drptul penal este autonom in raport u llalte ramuri de drept, regl.
menteazi un domeniu distint de rla{ii soiale, are obit qi mtodi de
reglementare proprii;
3) dreptul penal are o struturi unitar: ste alituit din Partea gnerali qi
Partea speial, ar sint interdependnt
9i
se omp|eteaztrreipro;
4) dreptul pnal este format dintr-o totalitate d norme juridie;
5) normel d drpt penal stabils faptele onsidrat infrafiuni, ondi1iile
de tragre la rspundere penali a persoanelor are le sivirges, preum gi
sanliunile e trebuie apliat in azul inilrii lor;
6) norml de drept penal se aplii in sopul orotirii stafului qi ordinii de
drpt din Republia oldova impotriva faptelr soialmnt priuloase
(prejudiiabile).
Toate aeste trisituri ofri dreptului penal un rol apart in ontetul lor-
lalte ramuri de drept.
s
2. obitul drptului pnal
Cunoaqtera obietului dreptului penal este importanti, deoare d aeasta
depinde dlimitarea normelor de drept penal intr-o ramurf, apart
9i,
totodati,
de tipul obiefului depind aratrul normelor are formaz onlinutul lui.
biectu| d.reptului pnal 1l onstitui o ategori apart de relalii soial,
numit rela{ii juridie penale. Ast relalii iau na;tre intre mmbrii sitilii
Ei
stat prin intermdiul organelor judiiar
din nesitatea aplririi valorilor esenli-
al al soietllii gi dezvoltirii lor in deplini suritate.'
Analizind interpretiril oitului drptului penal' in litratura juridii am
onturat mai multe opinii.
Astfl, in litratura de spialitat' s-a afirmat puntul de vdere al penalig-
tilor ar suslin f, obitul drptului pnal il onstituie rla{iile sociale care pr
intre societt
;i
membrii sdi din momentu| intrrii in vigoare norme|or peI e.2
I
Drept pnl. Prt gnerl. Su rd.A.Boroda. Chiginu:
$tiinga,
|994,p.6.
2
Dongoroz . Drept pnal.Bu\reqti, 1939, p.28; Bulai . nuI de drept pnal. Prta ge-
nerl. Buureqti: ALL' p. 3; I {pc
zooo2o
np 6a cmb. To I . o. pe. yeoo
}I .., Txo .. oa: 3epao,|999, c.2.
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
Dup prerea lo normele de drept penal au o efiienli ativi din momntul
intririi lor in vigoare, deoare anume din aest moment soitatea pat pr-
tinde de la membrii si o anumiti onduiti de onformar u normele d drept
penal, iar membrii soietlii sint obligali si le respt.
in ondi1iile in are norma juridii st rspetati, sintem in prezenla unui
raport juridi
de coformr. Atuni ins ind se sivirqeqt o infra[iune, in-
ilindu-s dispoziliile imperative al legii, se nagte un nou raport juridi, numit
d conflit, e apar intr soitate gi infrator. in aza aestui raport, statul ar
dreptul si trag1la rf,spunder
9i
sf, sanlioneze pe infrato iar aesta din urmi
ar obligalia de a rispunde pentru fapta svirgiti qi de a suprta sanliuna pre-
vizute' d norma penali. Ast grup de autori onsidri i obitul drptului
penalil formeaz'r|o|iil sociI e re pr in urm sdvirsirii infrc{iunif, rlalii de
onflit iau naEter numai a urmar a sivirqirii gi numai din mmentul sivir-
girii infraliunii, fapt are, in ultim instan!, provoai tragra la rispunder
penali qi pedpsira infratorului.'
Spr dosbire de opiniil enunfate, existi gi pirra prum tr rporturi-
le
juridie penI s ||lsc numi in momtul trgerii
fptuitorului
I rspundre
penI d |n I itte d invinuit.2 Dac fhptuitorul nu ste desoperit qi nu st tras
la rispundere penali in alitate d invinuit, nu poat fi vorba despr un raport
juridi pnal.
$i
a din urmi pirere sprijini ida i raporturil juridi penal
apar din momntul intririi in vigoare a sntinlei pronun{ate d instanla d
judati,3 pentru i existnla unor az;'i gnerale (de
xmplu, amnistia,
presriplia tragerii la rispunder pnali g.a.) sau speial
(d
xemplu, dara
d mit, aft.334 alin.(4); tridara d patri, art. 337 a|in.(2); irulalia ilegali
a sustan!lor naroti, psihotrp sau a analagelor firi soP de instrina-
1
poxoo B.C., paae H.., pa6ae A.H. I ufieu
zonloo-npoolo
pzupot|u: opa, npaoomautue, ommmomb. paoap, 1989; Dobrinoiu
V, Pasu |.,Laz6r V., Nistoranu Gh., Molnar I ., Boroi '. Drept penI . Prt gnrl, Buurgti:
ATLAS L' 1996' p. 12.
2
PlrE, A.. 06
zooo-np,a
u
eoo|do.npoec7lbt|bt
omoulu. in:
paoeee, |9 62, Ns 2,
3
po B.. poomou]eu
zo]totl,o,fl
npe. in: I paoe, 1961, Ns 3.
8
Capitolul I . lNRoDUR iN sUD!UL DRPTULUl PNAL
re' art. 2|7 a|in.5)), ar inlturi rispundera pnal, exlud aparilia rapor-
turilor juridie pnale.
Rsptivii autori ins nu mnlionazi dspr e fl de sentinli pronun{at
d instanla d judat
st vorba. Car ar fi situalia in cazu| pronunlirii unei
sntin{ d ahitare?
Divrgn!le d pinii eistnte la ast subit n dmonstrazl, i prole-
ma privind onlinutul gi momntul naqterii raporturilor juridie pnale
line
d
el disutail din punt de vdre torti.
Cititorul ste indrptnlit si aepte oriar dintre piniil xPuse mai sus.
Noi insi pledim pentru pirera
Promovati
de distinsul profesor C.Bulai,' in
onformitat u ar obietul drptului penal este format d ategorie apart
d relalii soial,
P
ar le numim rI {ii de prr soiI d. Ast relalii s
formeazl intr membrii sitilii in mod obitiv gi logi, indepndnt d vo-
inla lr, din neesitata apiririi valorilor senliale al soitnlii qi a dzvoltirii
lor in dplini suritat, a o ondi1i sin qu non a existn!i gi normalei
evolulii a soitilii.
D la aparilia statului gi dreptului, rlaliil de aprare soiali
'
care pot fi atit
d onformar' it gi d onflit, au onstituit gi ontinu si fie gi in prznt obit
d rglmntar pntru drptul penal, are
Preved
prin norml sale faptele in-
trzise a infraliuni qi pdpsl urmeazl s, se apli elor ar l sivirqes.
Prin aastlreglemntare relaliil d apirar soiali are au eistn!6 obitivi qi
antrioari oriirei reglementiri devin raporturi juridie penal.
Mai mult dit atit, aeasti opini pe deplin este suslinuti gi d legislalia
pnal in vigoar
(aft.2
din P al RM).
Di, obiectul de reglementare l dreptului penl este
form.t
din rel{iile
de pdrre social, care au o eisten| obiecti, nterior oricrei inclcri,
fiind
vorb de r|{ii de conformr' c pr din momentul intrrii in vigor
normei d drept penl, precum gi re||ii|e de contlict, cre par din momentul
s v i r
sir
i i infr a c
{
i unii.
1
Bulai . nul d drpt pn|. Prte gnrl. Buurgti: LL,1997, p. 3.
DRPUL PNAL. PAREA GNERALA
$
3. Politia pnalf,
Notiunea politicd penI d a fost folositi pentru prima oari la ineputul se. al
I -lea in manualulde drept penal aleretitorului grman Anselm Feuerbah
(1803), definind.o a:
,,Ansamblu
de proedee represive prin are staful realio-
neaz6' ontra rimei,,. Conptula fost dezvoltat ulterior u noi idi.
Dintotdeauna' ei are gi-au exprimat pirerea u privire la oneptul de po-
litii penali au sos in evidenli un adevir a rui justefe nimeni nu l-a pus la
indoial, toli fiind d aord i lementul definitoriu al politiii penale este eradi-
area fenomenului infralional.
Atualmnte, politia penali este definit a ansamblu de mijloa qi mi-
suri, propuse legiuitorului sau fetiv folosite de stat, la un moment dat, intr-o
anumiti
!ari,
pentru a omat
9i
a preveni riminalitatea;' sau politia penali
este in egal1 msur o gtiinli gi o arti, e onst in a dsoperi qi a organiza in
mod ralionalel mai bune solu|ii p'osibile pentru diferitle problem de fond gi
de formi
P
are le impli fenomenul riminahtelii.,
Ca part integranti a politiii gneral a stafului nostru, politia penali (a
gi politia onomi6, soial
9.a.)
este abordati d ondura statului prin ela-
borarea unor lgi penal d tre Parlament, legi ar s orespundf, rinlelor
soieti{ii atual qi, totodati, nrmelor lgislaliei omunitar in vedera integri-
rii
lirii
noastre in Uniunea uropeani.
Aqada politic penal rprezint o prte politicii generle sttului ctr cu-
prinde nsmblul de msuri
si
mijloace de prevenire;i ombtere fenomenului in-
frc|ionL
precum
si
nsmblulprincipiilor de elborre gi plicre cestor mijloe
;i
msuri, doptate I un moment dt, tntr.o numitd
|r.
nsamblul misurilor
utilizate in
ta
u riminalitatea' studiat d qtiin{a politiii penale, nu dobindes
fiinli dit in misura in ar sint aeptate la nivelul politiii generale, ea e
impli o onordan{i dplini intre politia genrali a statului gi politia penali.
Politia pnal a statului nostru uprinde iteva orientri fundamental are
altuies un ansamblu unitar:
'
Danq
$t.,
Papadopol V. I ndiidulizr judicird pedpslor. Buuregti: ditura juridi-
i' 2003. p.6.
2
itrahe C., itrahe r. Drpt pnl romhn.Blcurgti: Universul
juridi,
2003, p,27.
pito|ul |. lNRoDUER lN sUD|UL DRPULUl PNAL
1) Republia Moldova' a stat d drept, onePe perfelionarea legislaliei
penal u onursul legiuitorului, astfel init lgea si-qi atingi sopul pri-
vind apirarea valorilor fundamental ale soietilii;
2) lupta organizat impotriva fnomnului infralional e se realizeazprin
aliuni d prevenir qi aliuni d omatere a riminalitifii. Rolul priori.
tar il au a{iunil de prevenir' are implii un intreg sistm de misuri gi
mtode. Aliunea de omatere a riminalitilii este onput a o imbi-
nare ehilibrati a intimidrii prin onstringr u reduarea. I n ontext,
printre prioritifile de ativitate a Guvrnului Repuliii oldova au fost
delarat: prevnirea gi ombatrea torturii, lupta impotriva orupliei,
prot{ia drpturilor omului;
3) umanismul politiii penal. Prinipiul umanismului se intemiaz pe va-
loril soiale urmazl str fi aprate gi p mijloale prin ar se va
inflptui aeasti apirare.
orientirile qi propunerile de msuri gi mijloae d prevenire qi ombatre
a riminatefli'
P
are politia penali le formuleaz, nu pot, in ea mai mare
parte a lo si dvini fiint deit dai igi gss exprsie in normele juridie
qi, in primul rind, in normele de drpt pnal, d aeea ste unanim runosut i
dreptulpnal ste prinipalul instrument al politiii penal.
st adevlrat i apirareavalorilor soiale nu se reahzeaztr numai u ajutorul
drpfului, i qiprin misuri extrajuridi de ordin eonomi, soial, ultural-dua.
tiv t. sau prin mijloae juridi extrapnale, um sint le d drept administrati
omrial, d drept al munii t. Dar atit aliuna
Prvntivi,
it qi realia rPre-
siv, a lafuri ale politiii penale de apirare soiali, se realizaz,in prinipal prin
intermediul drpfului penal. Aesta stabilegte, prin normel sale, atit onduita ne-
esari pentru vitara oriirei atingeri a valorilr soiale, it qi rea{ia nesare im.
potriva infraliunilor in vederea rstailirii ordinii de drept gi a seuritlii soiale.
Ca instrumnt al politiii penale, dreptul penal d expresie, prin norml
gi instituliile sale, politiii penal, in snsul i aasta stabilqte sopul drptu-
lui pnal qi detrmini prinipiile sale fundamntale, iar norml
9i
instituliile
drptului pnaltrbui si fie laorate in aga felinit si asigur, fiare in part,
rcalrizarca sopului politiii penale. De aeea unoagterea
9i
apliarea oreti a
norrnlor
9i
instituliilor dreptului penal implii inlelegerea eati a esen!i, dei
gi a raliunii politio.penal a aestora.

DRPUL PNAL. PARA GNERALA

$
4. Coniuna drptului penal alt ramuri d drpt
in sistmul de drept al Repuliii oldova, d,reptul penal oup un lo bine
definit, fapt e ii onfri un arater autonom in raport u lelalt ramuri de
drept. Ast arater autonom se expli atit prin propriul s1u obiet d regl-
mentare, it
Ei
prin faptul f, aprarea valorilor soiale s fa prin stabilira unor
rguli d onduiti p ar membrii soitlii trebui s le respt, dar gi a unor
sanfiuni, strit detrminate de lege, apliabil ln azul in are dispozifiile as-
tuia sint inilat.
in alaqi timp, dreptul pnals afli intr-o anumiti legitur1u toat ellal-
te ramuri ale dreptului.
o intrdependenli deosebiti existi intre dreptul pnal qi drptul procsual
penl.
Fiind doui ramuri distint, u obit qi prinipii d rglemntar proprii,
aestea doui au, totugi' un sop omun,
9i
anume: inptuira justiliei prin stabi-
lirea tuturor faptelor e onstituie infraliuni, identifiarea lor inali lga
penali gi tragra lor la rf,spundere pnali. Dreptul prosual pnal asigur5 fi-
aitata normelor de drpt penal, reglmentind ativitatea d urmirir penali,
judat
9i
sanlionar a elor e sivirs'es infraliuni. Totodat, drptul proe-
sual pnal ar fi lipsit d onlinut dai nu ar xista dreptul penal ar stabileEt
faptle onsidrate infraliuni, santiunile s pot aplia qi ondiiile in ar s
rea|izeaztrtragera la rf,spunder pnali a persoanlor are au sivirgit infra{iuni.
Dreptul penal s afli in relalii strlns gicu dreptl eecu|ion|penl. ceas-
ti lgituri presupune nesitata dlimitlrii lr pntru evitara dublirii institu-
{iilor
gi a normelor juridie.
P lementel astei dlimitiri se intem eiaz6,inlele-
gerea normlor de drpt penal a norme materiale, iar ale drptului eeulional
a norm d produri gi a o form de ralizare a drptului material.
xutarea pedepselor gi a elorlalte sanliuni de drept penal ste o proble-
mi foarte important, deoaree prin aasta se asigurf, finalitatea normlor d
drept pnal.
xist interferenle intre dreptul penal qi ilreptul ciil. Astfl, dreptul ivil,
are reglemntazi inlusiv relaliile privind patrimoniul, este sprijinit in aplia-
t2
oito| ul I . lNRoDUR N sUDlUL DRPULUI PNAL
ra normlor sal de drptul pnal are inrimineazi gi sanlioneaztrpenal fapte-
l indreptat impotriva patrimoniului (furtul, jaful, tilhria, esrohria, gantajul
9.a.).
in alaqi timp, rispunderea ivili are are a temi o fapt previzuti de
legea pnal6 s ralizazi potrivit reglemntirilor din lga ivili.
Alt lgituri se ralizazi qi ol drptlfamiliei, al irui norm rglemnta.
zi rlaliil privitoar la famili. in ast sns' normel d drpt penal alifii drept
infraliuni indreptat impotriva familii o sri d fapte elzeaz, relaliile dintr
so!i, pirinli gi opii t., um ar fi.: inestul, divlgara srfului adoplii q.a.
Raporturi spifie xist intre drptul pnal
Ei
dreptul contrvenlionI ,in
primulrind, a lor s manifesti in legturil dintr rispundra pnali qi a
ontravnlionali, rspundera pnali pornind, pntru unele fapt, din puntul
in ar s trmini rispundera ontravnlionali, iar, ln al doila rind, drptul
penal intrvnind qi sanlionind iniliril grave ale unr norm din matria
drptului ntravnlinal, um sint: abuzul d puter sau abuzul d srviiu, n-
glijnla in srviiu,luara de miti, dpigira atribuliilor de srviiu q.a.
in ndi1iil dzvolterii onomii d pia!
9i
a multipliirii rglmntiri-
lor juridi in ast dmeniu, drptul pnal iqi extinde lgituril sal u dreptul
comercil prin sanlionara alor fapte are impiedii dsfigurara normali a
rlaliilor soiale spifi aesti ramuri d drpt, um sint: psudativitata d
lntrprinzito insolvabilitata fitivi, inglara linlilor q.a.
Considrim rlvanti lgitura xisti intr dreptul penal qi dreptul con-
stitu{ianI , e rglemntazi relaliil d organizare a statului,
Preum
qi val.
ril soial fundamntal ar sint orotite gi garantat d onstitulie. in ast
sens menlinim i Lga fundamntali a statului
-
Constitulia
-
formaz aza
juridii, inlusiv a legii pnal, un izvr imprtant al drptului penal, p ind
drptul penal, vnind in ompltara prvdrilor onstitulinale, inriminazi
gi sanlineazl'al fapt ar atnteaztr|aprinipalele valori protjate d Lga
fundamentali: prsoana, drpturil
9i
libertilil astia, proprietata t.
in raprturi asemintoare s aflf, drptulpenal u toate elelalt ramtrri d
drpt, norml de drpt pnal sprijinind volulia normlor
9i
a rlaliilor soiale
ad sub inidenla altor ramuri din sistemul d drept al Rpubliii oldova.
i3
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
Seliunea a 2-a.
PRlNlPllL DRPULUl PNAL
$
1. Nofiunea prinipiilor drptului pnal
Dreptul penal, fiind o ramuri de drpt independenti in sistemul dreptului
na{ional, ar la azlanumite prinipii e.i araterizeazl, onfinutul.
Trmenul
,,prinipiu,'
provin de la latinesu| principium, ceea e insamni
ineput, ob\rsie, element
fundmentl.
I n domeniul logiii, prinipiile au un sens
imperati indiind um trbuie si gindim pentru a ne aPropia de esen{a oie-
tului.
I ntr-un alt ontext, prinipiil a o semnifialie pratii gi normativi, in-
diind e truie si faem, um trebui si proedim in diferit imprejurlri pra.
tie. I n ast sns' prinipiile normative au o onotalie imprativi. Aeasta insi
nu insamni trebui si reduem prinipiil la norme.
Prin prinipiu al dreptului inlelgem atit un fundamnt al sistmului de
drept, it gi o modalitate d oordonar a normelor juridie
in adrul sistemului
in jurul
unei idei luzitoare.
Prinipiil de drept sint idei onduf,toar ale onlinufului futuror normelor
juridie.'
Prinipiile drpfului penal reprezinti orientiri de aztr are liuzes atit
elaborara, it qi realizarea normlor de drept penal qi are se regses in adrul
instituliilor dreptului penal infra{iunea, rispunderea penal
9i
pedeapsa penali.
Prinipiil dreptului penal fie sint expres formulate in lege (de
xemplu
art,3-7 din CP al RM), fie i se desprind din rglementarea institu{iilor deazd
ale dreptului pnal.
D aii toate prinipiile dreptului penalle lasifim in: principiifundmen-
tle qi principii institu|ionle.
Vom aborda doar problema prinipiilor fundamentale, riminind a llalte
prinipii s fie analizate odati u tratara instituliilor pe ar le le guverneaz
(de
exemplu, rispunderea penali, apliarea legii pnale q.a.).
l
Negru B. Teori gnrI drptului
si
sttului, ChiEinu, 1999, p. |26-|27,
T4
apitolul 1. lNRoDUER lN sUDlUL DRPULU! PNAL
$
2. Sistmul prinipiilor fundamentale ale dreptului pnal
Problma sistmului prinipiilor dreptului penal in dotrina
juridii
a fost
ontroversati, xprimindu-se opinii difrite u privire la numirul gi onlinutul
aestora.l
Riegind din prvderile legii penale in vigoare
Ei
ale dotrini pnale,
P-
tm enumera urmtoarel prinipii fundamental al drptului penal: prinipiul
legalitfl1ii, prinipiul umanismului, prinipiul demoratismului, prinipiul ega-
lit1ii in fala lgii penale, prinipiul rispunderii pnale a
Persoanelor
vinovat
de sivirgirea infraliunii
(prinipiul
vinovifiei), prinipiul aratrului personal
al rispundrii penale, prinipiul individua|izilrii rspunderii pnale qi pedepsei
penale.
PrincipiullegI itdii
(art.3
din CP al RM) ste un prinipiu unanim admis
in dotrina pnali gi expriml rgula i intreaga ativitat in domeniul dreptului
penal se desfiqoari pe aza legii gi in onformitate u ea.
Potrivit aestui prinipiu, o fapti, hiar dai est periuloasi, nu poate fi
onsidrati infraliune atita timp it prin lege nu st alifiati a atar. or o
onstringrq apliati unei persoan nu onstituie o pedeaps deit da6 a fost a-
lifiat prin leg, iar stabilirea rispunderii penal treuie si se fai onform legii.
Prinipiul legaliti1ii in domniul dreptului penal imbra doui aspete, qi
anume:
) lgI itte inriminrii, xprimatf, prin regula
,,nu
existi infraliun flri
lege'' (nullum
rimen sin lge). Ceea e
PresuPun
i niio persoan nu
poat fi trasi la rlspunder pentru o fapti are' in momntul svirgirii ei,
nu era prevzut de lg a infraliun;
b) I egI itte pedepsi
;i
mdsurilor ce s pot lua in azul sivirqirii faptelor
prvzute de legea penali ste unosuti prin regu|a null poen sin
lege
(nuexist pdeapsi firi leg). Potrivit astui prinipiu, persoanei
are a sivirqit o infra}iune trbuie si i se aplie numai pedeapsa pre-
vizutlde lege pentru aea infraliun qi numai in ondi{iile stabilite de
lege.
l
Boroda .,oP. cit.,p.10-14.
l5
a
DRPTUL PNAL. PAREA GENRALA
Prinipiul lgaliti1ii in dreptul pnal a fost formulat gi insris pentru prima
oari in Delaralia drepturilor omului gi al eti!anului din |789 d itre ido-
logii rvoluliei franceze. Prin art. VI I I s delara:
,,Nimeni
nu poate fi pedepsit
deit in virfuta unei legi promulgat antrior infraliunii
Ei
legal apliate,i Dupi
l d-al Doilea Rizboi ondial, prinipiul legalitiii a fost din nou afirmat in
Delaralia universal a drepturilor mului, adoptati de Adunara Gnerali a
o.N.U. la 10 demri 1948,
9i,
ulterio in Patul internalional u privire la
drpturil ivil
9i
politie din 16 dembrie 1966.
Convenlia uropean pentru apirarea drepturilor omului qi a librtililor
fundamntale, adoptatf, la Roma la 4 noimbri 1950, aordi,la rindul i, o aten-
lie
dosbiti astui prinipiu. Semnifiative sint, in aest sns' prvderi\e aft.7
pt.l are stipu|eaztr:,,Nimeni nu poate fi ondamnat pntru o aliun sau in-
aliune ar' in momentulind a fost omisi, nu onstituia infraliun, potrivit
drptului nalional sau internalional. D asemnea' nu se va aplia o pedeapsi
mai svri deit aa apliabili in momentul in are infraliunea a fost omisi''.
Prinipiul legaliti1ii a fost inlat brutal in statel fasiste
Ei
totalitare prin
onsararea analogiei, prin are se permita xtindera nrmlor pnale gi asu-
pra altor faptq neprevizut exprs de lge, dar ar przinta vro asminare u
vreuna dintr faptele previzute de lge. Analogia a fost aeptati in oduril pe-
nale: soviti din 1925, danz din 1930, uruguayan din 1934 q.a.
Codul penal al Republiii oldova din 1961 nu prevedea prinipiul lgaliti-
!ii'
insi aft.3,,miul rispundrii pnal', a|in.2 stipula:
,,Nimni
nu pate fi de.
larat vinovat d sivirgira uni infrafiuni, preum qi supus unei pdps pnal
dit peaza uni sntin! a instanlei juditoregti gi in onformitate u legea'l
Atualul Cod penal in art. 3 prvd exPres prinipiul lgaliti1ii.
in baza prevederilor artiolului dat,
,,nimeni
nu poat fi dlarat vinovat d
sivirgira unei infraliuni nii supus uni pedps pnal, deit in baza uni ho-
triri a instanlei de
judati qi in striti onformitate u lgea penali.
I nterpretarea xtensiv dfavorabili gi apliarea prin analogie a lgii penale
slnt intrzise,l
Consararea prinipiului lgalit1lii in Codul pnal are o importanli dese-
biti, reprzentind o garanlie a drpturilr gi liberti!ilor omului in snsul im-
16
apitolul l. I NRoDURE lN sUDlUL DRPULU] PNAL
piedii extindera legii penale prin analogie. Pentru legiuitor onstituie o obliga-
!i
a in ativitata de inriminar si se preizeze c|J xatitate atit fapta intrzisi,
it gi san{iunile apliabil pntru aeasta, iar pntru organele d apliar a legii
reprezinti o obliga}ie de interpretar strit a legii, |a cazul, onrt.
Principiul umnismului
(art. 4 din CP al R). o problemi prioritari a lu-
mii ontemPorane este ea a drepturilor omului, orotirea fiin{ei uman in on.
textul respetirii tuturor drepturilor
Pe
are aasta l are onsfinlite atit prin
lgislalia interni, it gi prin tratate
9i
onven{ii intrnalional.
I n dreptul pnal, prinipiul umanismului presuPune i intreaga reglemen-
tare
juridii are menira s apere in mod prioritar
Persoana
a valoare supremi
a soietifii, drepturile gi librtlile aestia
(art.4 alin.(1) CP). Astfel, in entrul
ativitlii de apirare se afli omul u drepturile
9i
libertilile sale.
Art.4 alin.(2) din P preved:
,,Lega
penal nu urmirqte sopul de a au-
za sufrinle fizice sau d a|eza dmnitatea omului. Nimni nu poate fi supus la
torturi, nii la pedepse sau tratamnte rude, inuman sau degradant'l in a-
tuala reglmentare penal sint uprinse dispozilii e reflet qi alt aspete al
prinipiului umanismului. S poate afirma firi exagrare in orie institulie de
drept pnal exist aspete ale prinipiului umanismului, de xemplu, euta-
ra pedpsi nu treuie str cauzeze suferin!e frzice, nii si injoseasi demnitatea
omului
(art. 6l alin.(2) P); xisten{a ategoriilor spiale d peniteniare pentru
femei qi minori
(art.72 a1in.(5)
9i
(6) CP); prevederea irumstan!lor agravante
in mod xhaustiv
(art,77
CP), iar a elor atenuant in mod impliit
(aft.76 CP)'
liberara de rspundere qi pedeapsi penali g.a.
I n nluzie putm susline in dreptul penal prinipiul umanismului a!i-
oneazi intr-un sens dulu:
in primul rind, protelia
Pe
are dreptul pnal trbuie s o asigur
Persoa.
nei fizie inriminind faptle ontravin legii penale;
in al dila rind, onstringrea
Penali
are un aratr uman' respetindu-
se drepturil infratorului la asistnli
juridi, asisten! mdiali, demni-
tatea asfuia.
Principiul democrtismului
(art. 5 din CP al R). I n ori soietat, de.
moratismul trui si fie o insugir organii a oriiri reglementiri
juridi,
t1
PoPor
gi ele srves interesele aestuia.
Potrivit aestui prinipiu toate
Persoanele
sint egale in alitate de benefii-
ari ai orotirii penale, preum gi d destinatari ai legii penale.' I n onformitate
u prinipiul demoratismului, la rea|izarea prvederilor legii penale sint an-
trenate diferite ategrii d oameni are iau parte la laborara diverslor legi
penale, pot fi antrenate
Persoan
sau organe speializate de stat in supravgh-
rea minorilor irora li s-au apliat msuri de onstringere u arater eduativ
(art.
104 CP) q.a.
Art.5 alin.(2) din CP al R mai promoveaztr,a idee deaz'a prinipiului
dmoratismului faptul i apirarea drepfurilor qi intereselor unei
Prsoan
nu
poat fi rea|izati prin inilarea drepturilor qi intreslor altei persoane sau al
uni oletivitfi.
Principiul eglitdii in
f|
legii penale, dgi nu-qi gisegte o rglmentar
xpliiti in normele d drpt penal, galitata in fala legii are o semnifiali d-
ositi in ondiiile statului de drept. Dup noi, prinipiul egaliti1ii in fala legii
est previzut d art. 5 alin.(l) din CP al R are delari:
,,Prsoanel are au
sivirgit infraliuna sint egale in fa1a legii qi sint supuse rispundrii pnale flri
deosbire de s, ras, uloare,limi, religie, opinii politie sau ori alte opinii,
origine nalional sau soiali, apartenen! la o minoritate nalional, avere, nagte-
re sau orie alt situa1i,l
in ontradilie u prinipiile drepfului totalita atuala onep{ie d infrp-
tuir a justiliei
penale exlude privilgiile, imunitilile sau inegaliti1ile de trata-
ment in apliarea legii penale. Toli membrii soitilii, fi i ste t!an al R-
publiii oldova, etilean striin sau
Prsoani
firi t!nie, fi i st birbat
sau fmeie, inteltual sau funliona se afl intr-o pozilie egali in fala prevde-
rilor legii penal atit in alitate de benefiiari ai orotirii juridio-pnale,
it qi in
alitate de destinatari ai exigen!lor aestei legi.
Principiul vinovliei.ste unul dintre prinipiile fundamental al drpfu-
lui penal in onformitate u ar
Persoana
ste supus rispundrii penale gi pe-
18
t
Boroda ^., op. it., p. 12.
oitolul I . I NRoDUR N sTUDlUL DRPTULUl PNAL
depsi penal numai pntru fapt sivlrqite u vinovli
(intenlie sau imprudenli)
previzute d lga pnali.
Chiar dai fapta sivirgit przinti un grad sporit d prejudiiabilitate, st
previzatl,de lga pnal, ins a fost sivirgiti firi vinvilie' a nu va fi alifiati
drept infraliun
9i
in niiun caz n|J va putea si atrag dupi sine rispundera
9i
pedapsa pnali.
Degi prinipiulvinviliei nu st previzut xpres in Codul pnal al Rpubli-
ii oldova, in opinia noastri, onlinutul astuia orsPund prvedrilor art. 6
alin.(l) din CP al RM, numit
,,Prinipiul
aratrului personal al rispundrii
pnal'] ar xPrimi altva dit ea prvde lgea in vigoar.
Principiul crcterului personl l rdspunderii penale (art. 6 din CP al
R). in onformitat u prinipiul dat, atit obligalia deurge dintr- normi
pnali d a avea o anumiti onduiti, it gi rispunderea rzult din nrespe-
tarea aesti obligalii rvin
Prsoani
ar a inlat resptiva normi penali,
sivirqind fapta prjudiiabili, qi nu altia ori unui gruP de persoane.
in dreptul pnal nu s pate antrna rispundra penali pntru fapta altuia.
Cu alte uvint, rispundrea penal are un aratr
Prsonal,
adi o poarti
doar el ar a sivirgit infraliuna, qi nu alti prsoani. Ast prinipiu poat fi
dedus din prvdril art.6 alin.(2) din CP al RM, are dla c rispundrii gi
pedpsi pnale st supusi numai persoana ar a sivirqit u intnli sau din
imprudenli o faptl prev6zut6 d lega pnali.
AEadar, in drptul pnal rispundera nu poat fi dit pntru fapta propri,
spre dosbire d alt ramuri de drpt und o
Persoani
poate purta rispundera
gi pentru fapta altuia, d xmplu, in drptul ivil xisti rispundra pirintlui,
tutorelui, uratrului pentru fapta sivirgiti d opilul min in dreptul munii
eisti rispundera oltivi a unui gruP d persoan pntru fapta unia sau a
unor
Prsoan
din ael gruP
9.a.
Prinipiul aratrului personal al rispundrii pnal aPar a o garanlie a
librtilii
Persoani,
d aea ste onsiderat prinipiu fundamntal, onstituind,
totodati,
9i
un prinipiu al rispunderii penale.
Princi1tiulindividulizriirEunderiipenle;ipedqseipenle(art.7 din CP
al RM). Fiare infraliun qi fiare infrator omporti anumit partiularitili, aes-
l9
DRPUL PNAL. PARA GNERALA
ta fiind insolit d anumit irtrmstanle are influentpaaraterul gi gradul pre-
judiiabil
al infraliunii gi ale infratorului. Prinipiul individualizirii rispunderii qi
pedepsei penale
PrsuPune
o eaminare de ansamblu a fufuror aestor partiularitili
Ei
imprjuriri are permit stabilira araterului gi limitlor rispunderii vinovatului.
Prinipiul dat iqi ar onsatarea in art. 7 din CP al R:
,,La
iarea|egii
pnale s
lin
ont d aratrul gi de gradul de prjudiiabilitate al infraliunii
sivirqit, d prsoana elui vinovat gi de irumstanlele calzeiar atnu eaztr, ori
agr av eazd' rispundrea p nali.
Nimni nu pate fi supus d doui ori urmiririi penale qi pedepsei pnal
pentru una gi aeaqi faptfi
Adii pentru a-i aplia lega penali, instan{a de judatn
anahzeaz un qir de
moment um ar fi, de eemplu, uzle omiterii fapti, ftpfuitorul a omis
Pn-
tru prima oari o fapti prjudiiaili sau a fost antrior ondamnat, st minr sau
adult, a omis fapta sub influnla uiva sau d sin sttto a xutat rolul de autor
al faptei sau organizatot (instigato
omplie), e aliuni onrt a omis t.
Numai dupi o examinare ampli a tuturor partiularitililor qi irumstan-
!lor
araterizeaz' fapta gi fiptuitorul, instanla de judat
ii va putea stabili
pedapsi hitabil.
Tot in aza aestui prinipiu s exlude gi dubla inriminar a uneia gi ae-
liaqi fapte omis de prsoani.
Seliunea a 3-a.
lzvoARELE DREPULUl PNAL
$
1. Nofiunea gi speifiul izvoarelor dreptului pnal
xprsia itor de drept poat ava mai mult apfiuni, fiear dintre aes-
ta privind un anumit aspt alprosului d frmar a normelor juridie.
Dintre
el mai rspindit sint: izvor matrial gi formal, izvor diret gi indiret, izvor
intern gi xtern, izor rativ gi intrprtativ.
I n drptul penal, ind se vorbEt d izvoarel dreptului, s ar in vdr
snsul d izvor formal (juridi).
Prin izvor formal (juridi)
al dreptului s in{elege forma prin ar se xteri-
ofizeaz,voinfa soiali genral pentru a se impune individului gi oletivitilii.'
20
l
Humi I . Teori gnrI drptului. Fogani: NURON, 1995, p. 74-75.
Coitolu| l. lNRODUR tN sUDlUL DRPULUl PNAL
Prin prisma.drptului pnal sint runosute a izvoar formal atele nor-
mative, emanate de la puterea lgislativi a statului' ar' prin forma gi on{inutul
lo oferi posibilitatea xprimirii preis, intr-o frmulare lari, onisi, a rgu.
lilor de onduitf, e sint speifi aesti ramuri d drpt.
Definind izvoarele formal ale dreptului penal, putm sPune i aesta re-
prezintl ate
juridie (normative)
ar' in uprinsul lo stabiles faptel e on-
stituie infrafiuni, ondi1iile rispunderii penale, pedepsele se pot aplia'
Pre-
um gi atl normativ ar prvid dispozilii obligatorii d respetat in prosul
d laorare gi apliar a dreptului penal'.
I n raport u alte ramuri de drpt, izvoarele drptului penal sint mai restrinse
a numr gi, fiind preis determinate, oferi posibilitatea unei delimitiri a norm-
lor juridie are aparlin dreptului penal.
Prin prisma formi
P
ar pot s o imbrae,izvoare al dreptului pnal pot
fi doar legile penale in aep|iunea art. 1 din CP al R. Aeasti restringre a iz-
voarelor dreptului pnal se expli prin aratrul deosbit al normlor d drept
pnal are stabils o onduit bine dtrminati qi a ri nersptare atrage
dupi sin rispundrea penali.
Agada art. 1 alin.(l) din CP al RM dispune i Codul pnal al R este unia
lege penali a Republiii oldova.
in aelaqi timP, reglementiril in matrie penal se irumsriu dispoziliilor
uprins in Constitulia Rpubliii oldova'
Prum
gi unor dispozilii uprinse
in tratat
9i
onvnlii intrna{ionale la ar
lara
noastri st part.
I n aest sens' art. 1 alin.(3) din CP al RM prevede:
,,Codul
pnal s apli
in onformitate u prvdrile Constituliei Republiii oldova qi ale atelor in-
trnalional la ar Rpublia oldova ste part. Dai existi neonordan{e u
atle intrnalionale privind drepturile fundamentale ale omului, au prioritat qi
se aplii dirt reglementirile internalional']
Astfel, speifiul izvoarelor dreptului penal poate fi dedus la urmitoarle tri
momnte:
1) prinipalul izvor al dreptului penal ste legea penalf,;
2) unia lege penal delaratf, in Republia oldova este Codul penal;
l
Dorinoiu V., Nistoreanu Gh., Boroi Y. Drpt pnl. Prt gnrI . Buurgti:
1996,p.27
2l
-
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
3) Codul penal se aplii in striti onformitat u prevederile Constitu{i.
ei Republiii oldova gi a atelor interna{ionale la are
tara
noastri este
parte.
$
2. I zvoarele drptului penal
|) onstitu|iaRepublicii Moldova. Un prim izvor de drept pnal ste insigi
Legea fundamental ar' prin normle sal, onsari ele mai important valori
soial ale statului nostru: suveranitatea, indpendenla, integritatea teritorial,
Persoana
uman u drepturile qi libertitile sale, proprietatea qi alte valori e sint
aprate prin normle de drept penal impotriva atentatelor infrafional.
o importanli prinipiali pentru dreptul pnal o przinti aele dispozilii
onstitulionale carevizeazlin mod expliit sfera de reglementare a aestuia pre-
um: art. 18 alin.(2)
9i
art. 19 alin.(2) are prvd extrdarea qi xpulzatea,art.Z\
ar
Prvd
przumlia nevinoviliei. Pntru dreptul penal un interes deoseit
ptezinttr
9i
apitolle I I qi I I I din TitlulI I al onstituliei are onsari drepturile,
librtilile
Ei
indatoririle fundamntale, deoare dreptul penal trbuie si asigure
adrulneesar pntru a aestea s fi respetate sau indeplinite.
2) Trtatele gi conven|ii|e interna|ionl. o alti ategorie de izvoare al
dreptului penal o reprzinti tratatele gi onvenliile internafional. Constituie iz-
voare ale dreptului penal tratatele qi onvenliile in domniul prevenirii;i omba.
trii riminalitiil la ar Republia oldova ste parte.
I n literatura juridii
de spialitat se fa deosebira intr:
1) tratate qi onvenlii prin are Repulia oldova s-a angajat si inrimineze
Ei
si sanlionez anumite fapt dosebit de periuloas adu atingre
unor valori gi interese omne al soieti{ii omnegti, d unde qi denumi-
ra d infraliuni de drept internalional;'
l
De xemplu, Convntia u privir la rprimarea genoidului, adoptati de Adunarea Ge-
nrali a oNU in 1948, ratifiati de
tara
noastri. Fapta de genoid este inriminat prin art. 135
CP al RM;
Conventia privind trorismul u om, adoptat la New I ork la 12 ianuarie 1998, Repuli-
a oldova a ratifiat-o prin Lgea nr.I 239 din 18 iunie 2002 . Aful terorist este inriminat prin
art.278 din CP al RM.
22
apito]ul l. lNRoDUR lN sUDlUL DRPULUl PNAL
2) tratate gi onventii internalional privind asistnla
juridii interna|ionali
in materie penal;'
3) tratate intrnalionale privind drepturile omului.2
Prima ategorie d tratate gi onven{ii interna{ional pot fi onsidrat fz-
vore indirecte
(mediate) de drept penal, pentru i prin el st asumati oligatia
statlor de a inrimina prin legea penali interni astfl de fapte. I n aga cazari
izvoare de drpt s onsideri atel normative adoptate inaza legislaliei intr-
nafionale,
9i
nu tratatele qi onvenliile propriu-zise.
Tratatl
Ei
onvenliile internalionale privitoare la asistnla juridii inter-
nalionali devin obligatorii dup ratifiarea lr qi sint sootite izvore direte de
drpt pnal.
Atel internalionale privind drpturil omului, prin ratifiarea lor de itre
Rpublia oldova, la fel devin izvore directe ale dreptului pnal, intruit ele
au prioritat in apliare fali de legil intern, astfel um s precizeazi in dispo-
ziliile art.4 din Constituli
9i
art. l din CP al R:
,,Dai
xisti nonordan{e
intre patl
9i
tratatele privitoar la drpturil fundamntale ale omului la ar
Republia oldova este part qi lgil i intrn, prioritate au rglementrile in.
trna{ional,1
3) Leg penl. Prinipall izvoar ale drptului penal sint legile pnale,
adii ll are au fost adoptate anum pntru a reglementa rlaliile soial s
formeazl, intr oameni in sensul impunrii uni onduit ar s detrmine ab-
linrea
d la sivtrqirea d infrafiuni, pe d o parte, iar pe de alti parte, pntru a
rglmenta relaliile e iau nagter dup au fost sivirqite infrafiunile. Altfl sPus'
l
De exemplu, Convenlia european d rfldare, adoptat la Paris la 13 deemrie 1957,
ratifiatl d Parlamntul Republiii oldova|a 14 mat i997; Convnlia uropani prind asis-
tenla juridi in materie penal, adoptati la Strasbourgla2} aprilie 1959, ratifiati de Parlamn.
tul Rpuliii oldova|a26 septmri |997 etc. De emplu, Conven{ia privind abolirea mun-
ii for{at, adptati la Gneva la 17 ianuar|e |957, ratifiat d Parlamenful Repuliii oldova
la l0 septembri 1991; Convnlia privind lirtatea asoirii qi prote{ia drptului la organizar
adoptatlla San-Franiso la 9 iulie 1948, ratifiati de Palamentul Republiii oldova la 28 sp-
tmbri 1995 t.
2
De xemplu, Convenlia privind aolirea munii forlate, adoptati la Genva la 17 ianuarie
1957, ratifiati d Parlamentul Rpubliii Moldova la l0 septembri 199l; Convnlia privind
lirtata asirii gi prote{ia dreptului la organizare, adoptatf, la San-Franiso la 9 iuli 1948,
ratifiati d Parlamntul Rpubliii Moldovata28 sptmri 1995 t.
23
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
normele juridi
are formazi on{inutl drpfului pnal a ramuri de drept sint
uprinse in ate normativ intrne unosut sub denumirea d lege penali.
in Repulia Moldova unia leg pnali est Codul penal, adoptat de Parla-
mntl Republiii oldova la 18 aprilie 2002 prin Legea nr.985_V qi in vigoare
din 12 iuni 2003.
Codul penalreprezinti atul legislativ are uPrinde norme d drept sta.
biles prinipiile qi dispoziliile generale
Ei
speial ale dreptului penal, detrmi-
ni faptele onstitui infraliuni
9i
prevede pdepsle s apli infratorilor
(art.
1 alin.(2) CP al RM).
in opinia unor autori,la ar ne aliturim qi noi, in pfida prevedrilor art. l
alin.(1) CP al R, p lingn Codul penal existi qi dlte legi penale u o sferi de in-
idenli sau apliar mai restrinsi. I n aasti ategorie de legi intri, de exemplu,
Legea Republiii oldova u privire la prevenirea qi ombaterea spilirii banilor
qi finan!f,rii trorismului nr.190 din26.07.2007,Legea Republiii Moldova u pri-
vire la prevenirea
9i
ombatera orupliei nr.90 din25.04.2008.
Tot aii pot fi atribuit qi atel prin are se aordi amnistia gi gratira. Spe-
ifi aestor legi este faptul i ele au un domeniu de apliare mai rstrins, deoare-
e prives o anumiti institulie sau itva institulii ale drepfului penal. Pe de alti
parte, dispoziliile uprinse in aste legi sint, in totalitata lr, d naturi penali.
Aest dispozi}ii vin s omplteze adrul normativgenral fiat de Codul penal.
Aeste legi sint numite in literafura juridii
de speialitat legi complinitore,
seliunea a 4-a.
;llNTA
DRPULUI PENAL
No|iune. Normle drptului pnal iqi gises o mai puternii fundamentar
in misura in are le sint expliate, argumentate gi motivate p plan toreti.
talitatea ideilor
Ei
onep1iilo a toriilor gi prinipiilor despre normele qi
institu|iile drptului penal formeazlqtiinfa drptului pnal, ramuri omponenti
a
Etiinlelor
juridie'.
Spre deosbire de drptul penal, a ramuri de drept, ale f,rui norme l pu.
tm gisi in Codul penal qi in alte at normative, qtiinla drptului penal igi gn.
24
'
Bulai ,, op. cit., p.2I .
Cpitolul l' lNTRODUR N SUDlUL DREPULUl PNAL
se$t sdiul in tratate gi mnografi.i, manuale gi not d urs' studii
qi
artiol
qtiinlifie.
Ca sistm de unoqtinle despre dreptulpenal, qtiinla dreptului penal explii
gi fundamnteaz nesitatea qi sarinile dreptului penal, metodel
9i
mijloael
d prevnire qi ombatere a fnomenului infrafional.
biectul de studiu aI
stiin|ei
dreptului penI il formeazi dreptul pnal a o
ttalitate de norme gi instifufii. sfudiind normle gi instifu{iile dreptului penal, qtiinla
trbuie s explie are este origina astora, onlinuful
9i
strufura lo evolia lor
istorii, trebui s analizeze ondi1iile obietiv are impun apirara soial a valori-
lor e ad sub inidenla normelor de drept pnal, s stabileasi msurile e trbuie si
fie adoptate pentru prvenirea qi ombatera fnomnului infra1ionaliti.
$tiinla
dreptului pnal cereteaz pratia judiiari pentru a observa on-
ordanla dintr soluliile pratie u prinipiil exprimate in normele de drpt
penal.
$tiinla
drptului penal are mnirea sl desopere legile voluliei fenomenu.
lui juridio-penal, si puni in vidnli auzele e determini rearea, modifiara
gi disparilia normelor gi institu[iilor dreptului penal.
Metode de studiufolosite de gtlnla dreptului penal.
$tiinga
dreptului penal
folsegte pentru studiu urm1toarele mtod: mtoda logi
(ra!inali), mtoda
istori, metoda mparativi, experimntul, mtoda soiologii, studiul de caz'
mtoda statistii q.a.
Cu ajutorul astor mtode se poate rea|iza o analizi omplexi gi aprofun-
dati a normlr qi a instituliilor dreptului penal, se pot emite gi formula idi,
onep{ii
Ei
teorii are vor ontribui la dezvoltarea qtiinlei dreptului penal
;i
la
perfe{ionarea legislalii penale.
Loul
;tiin|ei
d,reptului penal tn sistemI gtiin|elor
juridico-pen|e. La ca.
tegoria
Etiinlelr
juridio-penal se atribui disiplinele soioumaniste' are au
a obiet de eretare fenomenul omplex al infralionalit1ii atit sub raportul
naturii gi etiologii lui, it qi alfundamentirii qtiinlifi a mijloalor de preveni-
re gi ombatr a astuia.
Ca mai importanti dintr disiplinel are au a obit rtarea fenom-
nului riminalittii est criminologia.
DRPTUL PNAL. PARA GNRALA
Criminologia est o gtiinli soial e studiaz fenomenul riminalitetii in
ansamblul su su aspetul stirii, struturii
Ei
dinamiii sale, al auzelor gi on-
di1iilor are-l detrmini sau favotizeaztr, ptectm gi modalitiile de profilaxie gi
ombatere a aestui fenomen.l
I n literafura de speialitate, riminologiei i-a fost runosut araterul d
gtiin{ omplex interdisiplinari e inlude in obitulsiu d studiu gi alte dis-
iplin, de exemplu antropologia riminali, soiologia riminali, statistia pe-
nali q.a.
Un alt gruP de qtiinle juridio-penal
e au a obiet eretara mijloaelor
de rea{i antiinfra{ional uprinde: penologia qi gtiinla pniteniar.
Penologia est gtiinla despre pedepse
Ei
alte sanliuni d drept pnal su
raportul efiaitilii aestora in prevenira
Ei
reprimarea faptelor periuloase, pre-
um gi de elaorare a unor
Propunri
de imbunitlir a aliti1ii aestora.
$tiin{a
pnitenciar studiazi modul de organizare qi funlionar a lourilor
de xeutare a pdepselor privative d liertat' um sint penitniarle.
Tot in grupul gtiinlelor juridio-pnale
s atriuie gi riminalistia, medii-
na legal, psihologia judiiari,
psihiatria judiiar.
CriminI istic este o qtiinli judiiari'
u aratr autonom qi unita are
uprinde un ansamblu de unoqtin! dspre metodl, mijloale thnie gi pro-
deele tati destinate dsoperirii, eretirii infra{iunilor, idntifiirii pr-
soanelor impliate in sivirqirea lor
Ei
prevenirii faptlor antisoiale.2
Medicin lega| (e
aparlin
9i Etiinlelor
mdiale gi elr penale) studiazi
problmele patologii umane legate de viafa, sinitatea gi ativitata omului a
fapt inriminate sau relalii soial orotit de lg, in sopul d a ofri justi|ii
prob u arater qtiinfifi'Preum gi msuri u arater mdio-soial utile for-
tului de asanar a delinvnlei.3
Psihologi judicird
este o disiplini teortio.apliativi ar studiazi per-
soana umani impliati in drama judiiar,
adrul psihologi
9i
soiopsihologi
are dtermini omportamntul i.a
1
Cioanu I . riminologfe. Chiginu: Cartdidat, 2003, p. 9.
2
Stanu m. Trtt d criminlistic, Buureqti: Univsul
}uridi,
2002,p. |0.
3Mitrahe
C., itrahe Crist., op. it.,
P.
31.
a
Rusna Sv. Psihologi dreptului. Chiqiniu: AR,2000, p. 140.
26
Capito| u| l. lNRoDUR lN sUDlUL DRPULUl PNAL
Psihitri
judiciard.
este o ramuri a psihiatrii generalel are core|eaz6,|e-
ga juridii u disrnimintul gi responsabilitata uman pentru faptele svirgite
in detrimntul legii sau nglijarea astia.2
ln adrul gtiin{elor juridio-penale, o situalie speiali are a fost arltati in
literatura d spialitate3 oup politia penali e uprinde in obietul siu de
ertare studiul datlor furnizat d ellalte gtiinle, inlusiv ele juridio-pena.
le, ar pe aeastdazil elaborazf, orintirile, metodele, prinipiil qi mijloaele
Pe
are le romandi legiuitorului in vedra perfelionrii normlor de drept
penal, organelor judiiar vor aplia aste norme'
Prum
qi tuturor elor are
au atribulii in ativitatea d prevnire a infraliunii.
$tiin1ele
juridio-pnal prezentate mai sus fieare in felul i ontribuie la
rca|izarea sopului dreptului penal, a politiii penale.
$tiin|
dreptulai pen| din Republic Mo|dov s-a format su influnla
idilor gi toriilor promovat de l mai mari entr qtiinlifi istnt in fostul
imperiu sovieti. Pe parursul a qapte deenii, speialiqtii penaligti au fost pregi.
tili la entrele univrsitare din osova, Harko Ki Lningrad, Odsa su in-
drumara lor mai mari savanli din dmeniu: A.A.Piontkovski, V.N.Kudrav(e
N.F.Kuznlova, I .I . Karpe!
9.a.
. Studnti ai astor institulii au fost gi personaliti|il are au ontribuit la
formarea dreptului penal nalional, qi anum: C. Flora, T. Carpo\ A. Boroda
,
I . aari, C. Roqa et.
Dup anul 1991, odat u dstrmarea URss, Republia oldova s-a dela.
rat stat suYeran gi independent, iar aasta a avut implia{ii direte asupra vie.
tii
soial-politie gi ideologi din
!ari,
inlusiv asupra qtiin{i drptului penal.
I npind u anii
,90
ai s.al -lea, aspiraliile tinrilor spialiqti se indrapt
dinolo d Prut
9i
spre uropa, spr astfel d entr qtiin{ifi um sint l de la
Buuregti, Cluj, I agi, Paris, Bordeaux g.a.
Firi a nga onepliil onsarat, tinra generalie inar s unoasi noi
qoli de drpt, noi opinii' teorii eistnte in dotrina drptului penal. La formara
'
Psihiatia generali ste o gtiin{n are studiazi tiologia, patogeneza tuluririlor psihi,
tratamentul qi profilaxia lor.
2
Nau Al-ru, Nau An. Psihitrie
judicird. Chiginiu, |997,p.7.
3
Bulai C., op.cit.,p.24.
27
Nistorean,
. Basarab
et.
I n afar de instruirea
toreti,
preoupirile
speialigti]or
din domniu
au
fost orientate
spre laborarea gi adoptara
unui nou od penal
care arores,un-
de etapi ontemporane
d'e dezvoltare
a soietifii,
fapt matriali
zatlal8
aprilie
2002
9i
in vigoare
de |a L2iunie
2oal.Noul
Cod a pus temelia viitoarlor
eretri
gtiinlifi
in domeniul
dreptului
penal.
ai mult deit atit, perioada
d definir
a stataliti{ii
Republiii
oldova
a
preonizat
noi qi noi ineriri
d a aborda problemele
qtiinlei
dreptului
penal
prin
elaoriri
de manual,
artiol
$tiinlifie'
omuniri,
material
didatie,
omentarii.
La momentul
afual, in Repulia
ldova
putem
vorbi despr formarea
unor entre gtiinlifi
pe ling
Universitatea
d Stat din oldova,
Universitata
Liberi
I nternalionali
din oldova,
Aademia
Nalional
d Poli$e,
ai iror spe-
ialigti prin
muna lor de zi u ziontribuie
la formarea gtiin!i
dreptului
penal
na{ional.
Chiar qi in etapa afuali putem
vorbi dspre
savanli-penaliEti
unosuli
atit
la noi in (ari, it qi in striinitate:
A. Barinagri,
S. Brinzi,
Gh. Gladhi,
Gh.
Ulianovshi,
X. Ulianovshi,
V Bujor,
V oraru,
I g. Ciobanu
et.
I n preznt
qtiinla
dreptului
penal
din
lara
noastri
fae paqi importanli
in
dirlia
deshiderii
sale spre via{a gtiinlifii
interna{ionali,
pentru
raord.ara
drptului
nostru penal
la eforturile
are se fa pe plan mondial
pentru
studierea
gtiinlifii
a fenomenului
infralionalitngi
gi stabilirea
elor mai fiae misuri
d
prevenire
a aestuia.
28