Capitolul III

LGA PNALA
Se{iunea 1.
NoTluNA D LEG PNALA
st unanim runsut i prinipala manifstar a drptului pnal o on-
stitui lga pnali.
Potrivit formulirilor are s-au dat in dotrina drptului pnal, trmnul d
,,lge
pnalf'pate fi in!ls gi apliat in doui snsuri: unul larg
9i
allrestritivl.
Lto snsu, in toria
Ei
pratia drptului pnal, prin lege penal s in!leg
totalitata legilor penal. in aasti aepfiune, noliuna de lg pnali s aPro-
pi prin onlinut d noliuna d drept penal.
in intrprtar restrictivd' lga pnali reprezint, ori dispozili u ara-
tr pnal, inlusi in sistm, ar dsri o institulie onretl a Pirlii gnral a
Codului pnal (noliunea de infratiune, partiipali t.) sau o omPonenli a
infratiunii din Partea speiali a Codului pnal (om
furt, huliganism et.).
Lga pnali, in sns strit, prin onlinutul siu s asimilaz no{iunii d nrmi
juridilpnal.
Deqi in dotrin exist multipl viziuni u privir la aratristia gi dfini-
ra legii penale, majoritata autorilor apt urmitoara formuli: Lga penal
este atul legislativ adoptat d Parlamntul RM, are uprind norm d drept
penal stabils prinipiil
9i
dispoziliil gnerale gi spiale ale drptului
pnal, detrmini faptl onstituie infraliuni
9i
prevede pedpsel e s
i
infratorilor, iar in unele azuri tmeiul gi ondi1iil libririi de rs-
pundere gi pdaps penali.
Conform prvederilor lit.n) alin.
(3)
art.72 din Constitulia RM, adoptara
legilor organie are rglementeaz infraliunile, pedepsl
9i
regimul exeut-
rii aestora
lin
de ompetenla Parlamntului RM. Ralizind aeasti prveder
47
l
itrahe . Drpt pn|. Prte gnerl' Buureqti:
$ansa
SRL' 1997' p. 44.
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
onstitutionali, Parlamentul RM a adoptat atualul Cod penal al R la 18 aprilie
2002,in vigoar din 12 iunie 2003. Aesta a substifuit Codul pnal al R, adoptat
|a24 marti 1961, suPus
Pe Parurs
multor modifiiri.
Unia lg penali din Republia oldova este Codul penal. Astfel, toate l-
gil noi ar onlin norme de drept penal urmeaz a fi inluse in Codul penal
sub formi de modifiiri, ompletf,ri sau artiole noi gi nu pot fi apliate de sin
stititor. Pentru Republia oldova este spifi sistmul odifiat al legii pnale,
fapt e ontribuie la onsolidarea legalit1ii gi la unifiarea legislalii penale, toto-
dati failitind ativitatea organelor d drept in utilizara materialului normativ qi
in informara de drept a populaliei. Apliara exati a legislaliei penale de tr
organel d orotire a normelor juridie onstifui o onditi inrenti respetrii
gi realizirii legisla{iei intr-un stat de drept.
ontrar argumentelor invoate, in unele
|6ri
dezvoltate odurile penal nu
sint uniele ate de drept penal. De exemplu, in Grmania existi o ampli legisla-
!i
prvd rispunderea pentru infraliuni eologie, eonomie gi din dom-
niul transporturilor al irei norm nu sint inluse in Codul penal qi alionazi
paralel d astal.
odul penal al Republiii oldova, a at normati oup un lo important
in sistemul izvoarelor de drept pnal, nefiind insi uniul izvor. Stabilind sfra
faptelor infra{ional qi a pedepslor pentru sivlrqirea lor, alin. (3)
art. 1 din CP
al RM stipuleazi aesta se apli in onformitat u prevederile Constituliei
R
9i
ale atlor intrnalional la are Republia oldova est parte.
Constitulia RM este Lega fundamentali a statului gi onstituie baza juri-
di a intrgului sistm de drept din Republia oldova. Astfel, Codul penal
al R, elaborat in onordanli u prevederile Constituliei, onsfin!gt qi api-
ri ele mai important drepturi gi libertili al omului. De exemplu, art. 16 din
Constitulia RM onsfin{eqte prinipiul egalit1ii tufuror etilenilor in fala lgii;
art.20 onsar asul libr la justilie; art.2I stipulazi prezum{ia nevinovifiei;
art. 22 onfirmi neretroativitatea legii; art. 25 stabilegte inviolabilitatea liber-
tnlii gi siguranlei persoani; art. 72 stai|e.;te i legislalia penal se adopt de
'
Hayo .B. Pocuo
zoooe
nPo. 6 cmb.I {p u. oa: ,
| 997 ' . 58,
48
f
pitolul | l| . LGA PNALA
tre Parlament et. Aeste prvderi onstitufionale sint uprinse gi in normele
penale e reglementeazl prinipiil aplirii Codului penal, sopul legii pnal,
asigurarea egaliti{ii in drepturi a etilenilor et.l
Pornind d la tendinla de integrare mondiali, multiple norme ale Codului
penal al RM sint intemeiate pe atele interna{ionale la ar Republia oldva
este parte. Aest prinipiu este onsarat de prevedrile art. 8 din Constitufie,
are oligi Republia oldova s respete Carta oNU qi tratatele la are este
parte, s-gi stabileasi relaliile u alte state pe prinipiile gi norml unanim re-
unosute de drept internafional. in aest sns, Rpublia oldova aplif, legea
sa pnal indiferent d loul sivirgirii infraliunii qi de etlenia infratorului
pntru un qir de infra{iuni: irula{ia ilegali a substanlelor narotie, psihotrope
sau a
Prursorilor
(art.
2|7 din P al R)' fabriarea sau
Punerea
in irulalie
a banilor falqi sau a titlurilor d valoare false (aft.236
din CP al RM), deturnarea
sau apfurarea unei garnituri de tren, a uni nave aerin sau naval (art. 275 din
CP al Rlv1), trorismul
(art. 278 dinCP al R). Pe normle de drpt internalio-
nal s intemiazi integral gi prevederile Capitolului I al Pr}ii speial a Codului
penal rferitoar la infraliunile ontra pii gi seuritilii omenirii, infraliunile
de rizboi: gnoidul
(art.
135 din CP al R), oidul
(art.
136 din CP al R),
tratamnt inumane
(art.
I 37 din CP al R) et.
Dai ist neonordanle intr normel legii penale
Ei
atele internalionale
privind drepturil fundamentale al omului la are Republia oldova este par-
t, au prioritate gi se aplii dirt reglmentrile internafional. Aest prinipiu
este onsfinlit gi de prvdrile alin.
(2)
art,4 din Constitulia R.
Conluzionind asuPra lor analizate, putm ddue urmitoarele trisituri
spifie ale legii penale:
a) est un at intern uni, adoptat de Parlamentul RM dupi o proeduri
strit reglementati de Constifu{ie;
b) ar o forli juridii
supremi, a irei esenli se exprimi prin faptul f,:
niiun alt organ, deit Parlamentul, nu este in drept s abroge sau si
modifi legea penali;
l
CodulPenal al R. otnentriu. Su rd. A. Barinagr. Chiqinu: Centrul de Drept al
Avoafllor. 2003,P.34.
49
DRPUL PNAL. PARA GENERALA
niiun alt at normativ
(u
arater penal) nu poate s ontravini legii
penale;
incazde neonordan{i intre alte ate normative gi legea penali, prio-
ritate se aordi lgii penale;
) are arater normativ. Lega penal online norme juridi,
adi reguli
de omportamnt u arater general.obligatoriu, e se risfring asuPra
unui numr nedetrminat de caz|J ri d aelagi gen gi asupra unui r
nedeterminat d
Prsoane;
d) stabileqt prinipiile gi dispozi{iile gnerale al drpfului pnal;
) identifii faptele onstituie infrafiuni, speifiind elmntle qi sem-
nl lor onrete;
f) prevede ategoriile gi uantumul pdepselor se aplii infratorilor pn-
tru sirgirea faptelor penale;
g) reglementeazltemeiul gi ondi{iil liberirii de rispunder
Ei
pedeaps p-
nali;
h) se apli in onformitate u prevedrile Constitu[iei qi ale atlor intrna-
fionale
la are Republia oldova est parte.
Seliunea a 2.a.
AGoRll DE LEGI PENAL
Legil penal pot fi lasifiate in mai multe ategorii, in funlie d anumite
riteriil, pentru o unoagtere mai buni a aestora gi stabilirea unor rguli gtiinfi-
fi de interpretar qi apliare. Aeste lasifiiri se fa fi in raport u intinderea
domeniului de reglementar, fie dupi aratrul legilor, fi in fun{ie de durata
lor de apliare.
A, Legi pnale generle
si
lgi penle speciI e. Aeasti lasifiare se fae in
funli d intidere domeniului de reglemtre, avindu-se tn vedere onfinutul
gi rolul
Pe
are il au legile penale in reglementarea relaliilor d apirare siali
impotriva infraliunilor.
1
Zolyneak NI , Drt
PnL
Prte genrl,vol.I . I aqi: Univrsitata
,,Aleandru
I oan lzi',
1973, p. 69.
50
o]toI ul l1l. LGA PNALA
Legile
Penale
generale sint rprezntat d odurile penale, are uPrind un
ansamblu omplt gi sistmatizat de norme generale gi spiale onlin majori-
tatea instituliilor d drept penal, atit norm u valoare de prinipii, it qi majori-
tatea normelor inriminatoarel.
Legea penali genrali are ea mai mare pondere in adrul legislalii penale
qi rprezinti l mai important instrument de ontraarar a riminaliti{ii, on-
stituind eea s numeqt in mod urnt drept penal comun.
Legile penale speiale au un imp de aliune mai rstrins, uprinzind nr-
me e reglmentaz institulii spial d drpt pnal sau inriminind fapte
sivirgite intr-un anumit domniu. Dispoziliil lgilor penal spial derogi d
la drptul omun gi s refri la situalii deoseite, are neesit o reglemntare
speiali. Astfl, normle lgilor speiale inrimineazi
9i
sanlioneaz6,fapte peri.
uloas neprvizut in Codul pnal, ompletind in felul aesta Partea speiali a
lgisla{iei penal.
Trbuie menlionat insi qi in adrul Codului pnal, normel din Parta
speiall au arater de legi penale spiale in raport u normel din Parta ge.
nrali.
Spre deosebire d legil pnal gneral,legile speiale nu au o strutur d-
trminati, el pot uprind mai multe apitol, sliuni sau un numr de artiol.
Distinlia prinipali dintre lgil pnal genral
9i
le speiale
lin
de intrprtara
Ei
apliara lor, in snsul lgea gneral este de ea mai
larg apliare, insi in azul unui onurs intr o lg genrali
9i
una spei-
ali ar derog sau o ompleteazipe ea generali, legea speiali are prio-
ritate2.
Totodati, raprturil dintre aste lgi trbui privite gi dintr-un alt
punt d vdre: dispoziliil din Partea genrali a Codului pnal s aplii
Prlii speiale, prum gi instituliilor reglemntat prin legi speiale. Legil
penale gnrale gi ele speial sint in vigoare in alagi timp.
l
Boroi . Drept penl. Prt generl. Buurqti: ALL BK
,
|999, p. 36.
2
Dobrinoiu V., Pasu I ., olnar I ., Nistoreanu Gh., Boroi. A.,Lazlt. Drpt pnl. Prt
genrl. Buureqti: uropa Nova, |999'p.34.
5l
DREPUL PNAL. PARTA GNRALA
B. Legi penle ordinre
(obisnuite)
'i
leg| penale ecep|ionle
(etraordi-
nare). Aast lasifiare s fae in funli de crtrul lor.
Legile penale ordinare
(obisnuit) sint adoptate in ondi1ii normale de vo.
lu{ie a soietilii gi de lupt impotriva fenomnului infralionahtetii. Reglemen-
tirile
e
are le onfin, in onordanli u dispoziliile generale ale Codului pena|
au rolul de a omplta rglmentirile uprins in od, indeosebi pe ele din Par-
tea speiali a astuia.
Din aasti ategori fa part Codul penal qi majoritata legilor speiale.
Legile penale exepfional apar in ondi1ii deosebite de evolu{i a fenome-
nului infrafionatelii, provoate d unle situalii eeplionale d origine na-
tural sau soiali
(alamitili nafurale, stare de rizboi, star revolufionari et.),
fiind detrminate de nesitatea apiririi orspunztrtoare a valorilr soial in
situa{ii neobiqnuite.
Normele penale eplional derogi de la drepl omun' stabilind inri-
minarea unor fapt are dobindes arater periulos doar in astfel d situalii,
fie instituirea unor sanliuni mai gfave sau o insprire a ondi1iilor de apliare gi
exeutare a sanliunilor pnale.
Legile exeplional sint, d rguli, legi tmporare, rminind in vigoare doar
atita timp it o impune sifua{ia speiali.
in azul unui onurs intre o leg generali, una speiali
Ei
o lege exepliona-
li, s aplii u prioritate lga eplional' avindu-s in veder neesit{ile unei
aliuni efiiente in lupta ntra riminalitetii.
. Legi cu durt nedeterminat
(permnena
si
legi cu durtd determi-
nt
(temporre). ceast lasifiare se fae in funlie de durt lor de .plicr.
Legile pnal
Permirnente
sint le in al iror onlinut nu est stipulati
perioada lr d apliar. Aste legi au o stabilitate mare gi onstituie prinipalul
instrument d lupti impotriva riminategi. De xemplu, atualul Cod penal al
R a intrat in vigoare|a |2 iunie 2003, dar flr afi,precizati perioada sa de apli-
abilitate, asta fiind, prin urmare' o lege pnali prmanenti.
Legile penale temporare sint le e au o apliare limitati in timp, precizattr
din momentul adoptirii 1r pin ind vor rmine in vigoare. Durata d apliar a
lgilor tmporar ste dterminati fie prin indiarea in hiar uprinsul lor a datei
52
pitolul ll| . LGA PNALA
pinf, la are aasta rmine in vigoar, fie prin intarea unor situalii exeplionale
are au impus adoptara legii (utrmure,
inundalii, stare de rizboi et.). Lgile
temporare au o durati rlativ surt de apliare.
Seliunea a 3.a.
soPUL LGlI PNAL
Lga penali reprezinti unul dintr prinipalel mijloae al statului in on-
traararea riminalitilii, d aea precizarea sopului aestia est deosbit d
importanti pntru ori sistem lgislativ.
in ondi1iil existn!i unui stat demorati, drptul pnal, alturi de el-
lalt ramuri d drpt, st hmat si asigur adrul juridi orspunzitor uni
dzvoltiri normal a soietfllii, in ontextul rspetirii drpturilor omului gi a
lorlalte valori soial apirat prin norm juridi. D rgulfl, in priml lor ar-
tiole, oduril penale mn(ionazi sopuril lgii pnal, adevrs, de fapt,
politia pnali
P
are o stabilqt
9i
o dsfigoari statul resptiv. in aest sns'
dispoziliil art. 2 din CP al R vidnliazldoui sopuri de bazi al lgii penal:
de prr juridio-penl;i
de prevei sdvirgir de noi infr|iuni.
Sopul prinipal al lgii pnal, ar s-a onstituit
P Parursul
volulii is-
torie, indpndnt d rgimulpoliti al statului qi de partiularitilile onomii,
st protlia juridio-pnali,
ar onsti in aprarea impotriva infraliunilor a
persoani, a drpturilor qi lirtlilor aesteia, a prpritilii, a mdiului inon-
jurito a rinduirii onstitulional, a suveranittii, indepndn!i gi integritilii
tritorial a Republiii oldova, a piii gi seuritilii menirii, preum
Ei
a intre-
gii ordini d drpt (alin. (1) art. 2 din P al R).Aasti numerar limitativi
urmireqte si fixeze un adru general al valorilor soiale orotit prin normel
pnale, onstituind o spifiar a lor mai importante domnii ale sistmului
d relalii soial ar onstitui obitul proteliei juridio-pnale.
Spr doseire d lgislalia penali predenti, noul Cod pnal a shimbat
irarhia valorilor orotit de lega pnali, reurgind la urmitoarea strutur:
prsoani
_
soitate
-
stat, punind in fa! valoarea suprmi
_
Prsoana
umani.
Aasti modifiar a fost detrminat d shimbiril snlial au avut 1o in
53
DRPUL PNAL. PARA GNERALA
politia penal a statului gi in alt domenii ale vielii soial, de reorintarea pri-
orit{ilor gi valorilor'.
I rarhia obietelor protejate d normele lgii penale reflti onsutivitatea
apitolelor din Parta speiali a Codului penal, atriuind o prote{i divrsifiati
gi preferen{iali anumitor valori.
Codul penal plasazi pe primul lo prote{ia valorilor general-umane
_
Per.
soana' drepturile gi liberti{ile omului gi ale etf,leanului. orotirea prioritari a
Persoani
ste preluati din tradi1ia e existi in statel u demoralie dezvoltati,
transpus in prevederile art. 24-25 din Constitulia RM. Astfel, statul garanteaz
fiirui om dreptul la via{i qi la intgritate fiziclEi psihii, delarind i libertatea
individual
9i
siguranta persoanei sint inviolabil.
Ulterio in alitate de obiet al prote{ii juridio-penale
este prolamat
orotira altor intrese ale persoanei, soiet{ii, statului, a iror azst stabiliti
d Constitulia R. Pntru prima dati in atualul Cod penal a fost ridiati la ni-
vel d sop allegii penal asigurarea pii gi seuriti{ii omenirii.
Ralizindu-gi sopul, lga pnal nu numai apr relaliile soial de
atentatle riminale, i qi influen{eazi ongtiinla gi omportamentul subie{ilor
are intri in asmnea raPorturi. Constringrea insigi nu ar putea ondu la
rea|izarea sopului legii pnal, mai fiind nesari ompltarea aesteia u unel
aspt de reeduare
Ei
prevnir.
Drept onsin|, un alt sop enunlat de lgea penal este prevnira sivir-
girii d noi infraliuni
(alin. (2)
art.2 din CP al RM). I nterditia juridio-penal
PrsuPune
prin dfini{ie prevenirea atentatelor infralionale asuPra rlaliilor so-
ial orotite d normele de drpt pnal.
Rolul de prvnire al legii pnal omporti doui aspete: prevenire gener-
l qi prevenire speciald.
Prevenire general se risfringe asuPra futuror persoanlor qi onst in abg-
nerea' su imperiul friii de rispundere gi pedeapsi penal, a
Persoanelor
predis-
Pus
si sivirqeasi fapte penale. Suportulprvenliei generale il onstitui san{iu.
nea prevzuti de norma penali
_
inevitailitatea pedepsi. Totodati, |a rea|izarea
l
Hayo A. B. o ooDmo u nPonPu,v|umb'1o o ou]|btlbl'
-
ocm, opaJ vlbt
lonlot|b'I vt
laoo'v|. B yp.: Ayare po6er yo/I oBoo Pa-
a. oa, 1988, c,3| .37.
54
oitoI ul | I t. LGA PENALA
Preventiei
genrale ontribuie existenla normelor de drept penal d imputerniire
(lgitima
aperare, extrema neesitat t.). in aasti atgorie d norme se ina-
dreazdgi normele stabiles liberarea de rispundere penal in azuril unui om-
portament postinfra{ional pozitiv (de
eemplu, alin. (4) art. 325 din CP al RM
prevede:
,,Prsoana
ar a promis, a ofrit sau a dat unuri ori serviii enumerat la
art.324 este liberat de rispundr pnali da s-a autodnunlat neqtiind i orga-
nele de urmirire penali sint la urnt u infraliuna
Pe
are a sivirgit-d').
Prin ralizarea prvnliei genrale s
Pronizeaztr
inspirara unei atitudini
d respt fali de lgea penall din partea persoanelor u labilitate afetivi, pre-
dispus si omiti infraliuni.
Prevnire special s risfring asuPra
Persoanelor
ar au sivirqit infrali-
uni prin apliarea pedpslor pnale qi a altor misuri de naturi juridio-penali,
urmirindu-s rorientara astora spr un omportamnt nonriminal. Rdu-
ara st orintat spr refaera ongtiinlei ondamnatului, spre ombatrea qi
lihidara onepliilr qi dprinderilor antisoial.
Sopuril legii pnal s ralizeaz prin intrmdiul politiii pnal, iden-
tifiati, in sns larg, drept politi de stat in domeniul ombatrii riminalit-
!ii.
La rindul siu, politia pnali a statului st tradusi in viali prin: stabilira
tmiului gi prinipiilor rispunderii penale, a faptlor e onstituie infraliuni
gi a pdpslor orsPunzltoare astora; individualizarea qi divrsifiara p-
dpslor; dtrminara temiului gi ondiliilor liberirii d rispunder qi pe-
daps pnali et.
Se$iunea a 4.a.
NoRrA D DRPT PENAL
$
1. {o(iunea de normf, d drpt penal
orie lg penal este altuiti dintr-o totalitate d norm juridie
ar on-
frgureaz, onlinutul normativ al aeli lgi.
Norma de drept penal reprezinti spi de norm juridie
are s catac-
terizeaztr prin on{inut gi struturi speifi, presriind reguli d drept pnal,
preum
Ei
sanliuni apliabile in azul inilrii aestora.
55
DRPUL PNAL. PARA GN8ALj\
Partiulariti{il normei de drpt penal sint dterminat d fun{ia speifi
atribuiti astora
-
rglmntarea rlaliilor soiale d un tip deosebit, relafli de
apirare soiali. Normle de drept penal igi realizeazi funlia lor rgulatoare prin
prevederea futuror faptelor priuloas pntru valorile siale care formeazd
obietul dreptului penal qi prin interzicerea lor sub sanliun pnal'. Prin aas-
t interdilie se fieaztronduita
P
are treuie si o aibi partiipanlii la relaliil
de apirar, iar prin sanlionarea ei u pedeapsa se exprimi araterul obligatoriu
al onduitei presrise. Totodat, legea penali onfine gi norme de drept penal u
aratr gneral' ar form'J |eazlprinipiile drptului penal, tmeiul gi ondi1iil
rspunderii penal, individua|izarea pdepselor penale, librara d rispundere
gi pedeapsi penali. Astfl, oneptul d normi de drpt pnal nu se poat limita
la menlionarea normelor inriminatorii2.
Normel de drept penal au un arater omplex, fiind deopotrivi prohibitiv
gi imprativ3. I n primul rind, normele sint prohibitive prin aeea i, d rli,
institui oligalia gnerali de ab1inr de la sivir;irea fapti infrafinale. a nu
s adrseazi insi tuturor, i doar potenlialilor infratori, deoar numai pntru
aegtia doindEte sens. in al dila rind, norml sint imperative, deoar pr-
vid apliara qi suportarea onsinlelor pnale in caz d nrsptare a intrdi-
liei
de sivirqire a infraliunilor. Cl doui aspete al normelor sint indisolubil
legate, rea|izarca imperativittii avind drept finalitat inf}ptuira prohibiqiei.
Complexitatea normlor pnal s risfring asuPra modalitililor astora
d aliune qi de rea|izare. l alioneazpe doui tirimuri
-
unul pnal gi altul
extrapnal
-
qi prezinti, in mod oresPunziltor, doui moduri de rea|izarea.
Prin resptara normlor penale, pe plan extrapenal, apliabil oriirui ra-
port juridi, se reaLizeaztr aliunea lor inhibitoare-duativf,.
Prin apliara normelor penal, p plan pnal, in adrul raportului penal, se
r ealizeaz a{iunea lor rpresiv- prevntivi.
1
Bulai . ul de drpt penal. Prte gnerl. Buuregti: ALL BK,1997,P.77.
2
w.ol B.
fl.
Hop yzoooo np. Ca.I p6yp: pve I {p
pe, 2004' . 72.
3
Fllr S. ontribu{ii l studiul rportului juridic pen| mteril
;i
prosuI pnl, preum
;i
l grn|iilor procsul. Buuregti: d.
$tiin1ifi6,
1960, p. 3.
a
Mindru I . misti
;i
gr{iere. Buurgti: ALL dualional, 1998, p. 118.
56
Coito|u| lll. LGA PNALA
Normel de drept penal sint refletat in artiolele din Codul penal al RM.
Di, rtico|ul din odul penol reprezint o
fonnd
de etrimre sis a nor-
melor de dreptpenl. Totodatf,, norma d drept penal gi artiolul din legea
Pena-
l nu sint lururi idnti. Putem evidenlia urmitoarele variante d oraportare
a normelor d drpt penal la artiolle legiil:
norma d drept pnal s rgiseqte intr-un singur artiol al legii pnale.
De exemplu, art. l49 din CP al R onlin o sinri normi privind lipsira de
via! din imprudnli;
norrna d drpt pnal poat fi rgisiti in iteva artil din Codul pnal.
D exmplu, norma privind omorul intenlionat este frmulati de legiuitor in
patru artiole: art. I 45, L46, |47,148 din CP al R;
un singur artiol din Codul penal nline dou
Ei
mai multe norm d
drept pnal. De exmplu, alin.
(2)
art,160 din CP al R,
,,Provoatea
ilegali a
avortului'', online simultan norma privind intrrupera ilgali a ursului sari-
nii qi
Provoara
din imprudnli a deesului vitimei.
$
2. Strutura normei d drept pnal
Strutura normi de drpt pnal diferi ln funlie de faptul fel de normi
st aasta: generld sau speild.
Narmle penI e generale, stailind rguli u valoar d prinipii, au o stru-
turi speifii, e diferfl snlial d normel juridi
ar apartin altor ramuri de
drept. D l mai multe ori, nrmle pnale gnrale sint onstituite din dis-
pzilii, ipotza qi sanliuna
Pnali
lipsind. Aasta este onsinla faptului i
norml pnal gnral stabils prinipiil qi dispoziliile deaz ale dreptului
pnal. D9i in onlinutul aestor norm nu s gises toat lmntl onstituti.
v, aasta nu exlude strutura omplt a normei gneral. Fiind norm prin-
ipale, norme iliuzitoare pntru normele penale spiale, normel gnral igi
pot regsi ipotza qi sanliuna fi.e in alt norm din aagi lege, fi in norm
slnt insrise in alt legi2.
l
oao .., Heao ' '. ooo npo. 6 mb. oa: FI PA
NI ' | 997.
-
. 30.
2
Ctrhi I ., Luburii , Tori gnerl sttului
;i
dreptului. Buuregti: L989, p.332.
57
DRUL PNAL. PARTEA GNERALA
Normele penale speciI e prezinti unel partiularitifi in strutura lor ar
derivi din faptul i el sint norm inriminatorii. I n ast sns' in dotrina drep.
tului penal xist pireri diferite u privire la strutura normlor penale speiale.
Unii autoril suslin 6 norma penal speial are o struturi trihotomi,
uprinzind toate el trei elemnte: ipoteza, dispozilia qi sanliuna. Se prei.
zeaztr in ipotez se desrie fapta inriminati, san{iuna onst din pedeapsa
prvizut in mod exPres de norma respetiv, iar disp ozl|ia reza|tldin insegi
inriminarea gi san{ionarea faptei, fiind oarem ontopit u ipoteza.
Alli autor afirmf, norma penal speial uprinde doar doui elemente, qi
anume: dispozilia gi santiuna. Dispozi|ia onsti din intrzierea unei anumite
fapte (a{iun
sau inafiune), alifiind-o drept infrafiune, iar sanliunea drivi
din atgoria gi uantumul pedepsei e urm eaz' str se aplie in azul nerespetrii
dispozifiei. Aeste douf, lmente sint onsiderate neesare gi sufiiente pentru
strutura normei pnale de inriminare. I n aelagi timP, prvederea faptei gi a
ondiiilor in are aasta ste onsidrati infraliune reprezinti o ipotez in
are intervine obliga{ia de a respta regula de onduit. Astfel, rolul de ipotz il
de{in majoritatea dispozi{llor Pe{ii generale a Codului penals.
Aptind aeasti pirere, onsidrim i strutura normi penale speiale
uprind lementle neesare din care rezalti onduita impusi partiipan{ilor
(dispozilie)
9i
sanliuna are intervine a element de onstriere in cazde ne-
respetare a dispozifii din normi.
/:naliza fiirui element onstitutiv al normei juridie penale in parte (dis-
pozi|ia qi sanliunea) prmite diferenlierea unor form speiale d desrire a
astora in atul normativ. Astfel, in materie d thnii legislativ sint unosut
urmtoarele tipuri de dispozilii:
) dispoz simp|n_ numeqt doar fapta infralionali u un termn unanim a-
ePta dar nu drilui semnle i
(de
exempl art. 145, 14 din P al R);
l
,[ypao
H.
[.
Coemu
zoot
3o. Moa: y 1967, . l15; . Zoak.
op. cit.,p.94.
2
Bulai ., oP. cit., p. 78; Dongoroz Y. Drpt penl. Buuregti: I nstitutul d Art Grafie
,,Tirajul'l
1939, p.8.
3
poxopo B. C., poa H. ., p6aae A. H. Meu
o|oo-npooo
P'uPou.
pacoP' 1989, . 68- 1 14.
58
CpitoluI ll|. LGA PNALL
b) dispozi|i descriptiv
_
on{in o dsrier generalizat a semnelor esenfi.
ale ale infraliunii (d
exmplu, art. 186, l87, l88 din CP al R);
c) dispozi|ie de blnchet. fae trimitri la alt legi gi ate normative (de
exemplu, art.23L,236 din P al R);
d) dispozifie de trimitere
-
fae trimiter la dispozi{iile altor norm pnale
(de
exmplu, art. L52, L54 din CP al R).
La rindul lo sint unosute urmtoarle tipuri de san{iuni penale:
a) sn|iune absolut determintd
-
stailegt xPres ategoria gi mirimea
pedepsei. Legisla{ia penal in vigoare nu ontin sanliuni absolut de-
terminat, deoare on{inutul lor nu permite individua|izarca pedepsei
in fun[ie d irumstan{el onrete ale infraliunii qi de personalitatea
infratorului';
b) sn{iune reltiv determinf
_
stabileqte atgoria onret de pdapsi gi
limitl i, in funlie d are distingem urmf,toarele modalit1i:
stabilirea limitei maxime a pedepsei (,,d pini la 6 ani''
-
art. 197 din CP al
R). I n aest az,limita minim st stabiti in normele Pir{ii genrale
a Codului penal pentru ategoria respetivi de pedeapsi;
stabilira limitelor minim
9i
maxime ale pedepsei (,,de la 8la 15 de ani''
_
alin.
(1)
art. 145 din CP al RM). ste ea mai rspindit1 modalitate de
xPuner a san{iunilor in Codul penal al R;
) sn|iune I terntivd
-
stabil9t doui sau mai multe ategorii de p-
dpse din are numai una st alasi de instanfa de judeat (de
exm-
plu, art. 177,L90,192 din CP al RM).
b) sanc|iune bsolut nedetermintd
_
san{iuna nu stabilegt nii atego-
ria qi nii limitl pedepsei. I n Codul penal al R aeasti modalitate
de expuner a sanliunilor lipseqt, dar un gir de tratate interna[ional
privind luPt. u riminalitatea onlin asemnea sanfiuni2.
|
zooo nPo Poccuu. m o6. o pe. pyoa,. Moa: , 2000,
.54;
flypao
H.,., op. cit, c.125.
2
apopo .
!,.
eoot o. I tpc
zoo||o2o
nt. T-3. Moa: p..
Mepa CCCB 1948, . 89-90; oaeo vI . ., Hao . A.. op. cit., c.32.
Normele de drept penal, caractefizindu-se prin anumite trisituri distintive
in raport u alte ategorii d norme, se difren|iazd intre el prin araterul
9i
strutura 1o prin sfra de iniden!.
Pntru a fae distinlie intre mai multe ategorii d norme penale, in dotri-
na dreptului penal s.au realizatun gir de lasifiri.
I n funlie d olinutul qi
r
lor de inciden!, normele penale se lasifii
in norme gneral
9i
norme speiale.
Normel penale generale sint uprinse in Parta generali a Codului penal
gi uprind dispozilii u arate de rl1, general privind ondi1iil in are s
nas' se modifii
9i
se sting raporturile
juridi penale. La rindul lor, normel
penale generale pot fi dlarative qi determinativ. Normle delarativ stails
sopul qi prinipiil fundamntale ale drptului penal
(afi.2-7 din CP al R
et.)l. Norml dtrminative onlin formulara instifuliilor
9i
noliunilor sePa-
rate al dreptului penal
(art.
14,41 din CP al R t.)2.
Aeste norme sint d ea mai largi apliare, fiind inidente in raport u toate
normel spiale.
Normele pnal speiale sint insrise in Partea spidli a Codului penal,
dar in unel situalii sint previzute expres in onlinutul lgilor speiale. Aest
norme arati ondi1iile in ar o anumiti fapti prejudiiabil onstituie infrafi-
une qi pedapsa oresPunzhtoare pentru svirqirea faptei intrzise, adii lmn-
tel unui raport
juridi penal onrt.
Spre dosebir de norml penal gneral' normle pnale speiale sint
apliabile numai in raport u atul d onduiti la ar s rfri.
I nteresul distinlii dintre aeste dou ategorii de norme penal st legat
d rela i normele speiale derogi de la ele generale qi dei au prioritate d
apliare in caz d onurs u aestea3.
in fun1ie de rterul conduitei prescris, prin
PreePtul
normelor st dtr-
minati eistnla normei penale prohibitiv qi a normei pnal onerative.
l
oo B.
[.,
op, it,,p.25-36.
z
I bidm,p.36-42.
3Bulai
., oP. cit., p, 79.
60
oito| uI ll| . LGA PNALA
Norml
Prohibitiv
ontin, a regule d onduiti, ab1inerea de a sivirqi
fapta dsrisi qi inriminati in dispozilie (art. 145, 164 din CP al RM).
Normle onerativ stabils, a reguli d nduiti, obligalia de a fae sau
d a a{iona (art. |62, |63 din CP al RM). I naliuna flptuitorului ste intrzisi,
fiind d naturi si produi urmiri prejudiiail.
Clasifiarea analizati sti labaza delimiterii infra{iunilor omisiv
(sivirgite
prin aliune) de ele omisive
(sivirgit prin inaliun). Totodati, intrsul dis-
tinlii astor doui atgorii d norme
line
de modul fiferit in ar se rezolvi
unl problm ale vinoviliei, ale tentativei et.
I n funli d elemte|e uprins in structur normei penI e, distingem nor-
m pnale omplt
9i
norme pnale divizate.
Norml penale omplete (unitare) uprind ambele lmnte al uni nor-
me penale (dispozilie qi san}iune), nesar inriminirii gi sanlionirii unei
fapte a infrafiune.
Normle pnale divizat nu au strufura omplti in alagi artiol din lge,
dispozilia sau san}iunea fiind formulat intr-un alt artiol al aliaqi legi sau
hiar in alt at normativ.
in matrie d thni lgislativ1 s unos doui tipuri prinipale d norm
divizat: norm d inriminr cadru (in I b) qi norme d trimitere sau rrire.
Normele pnale de inriminare adru s araterizeazl'prin faptul i au in
strufura lor o dispzilie d inriminar adru qi o sanliune orespunztoare,
urmind a prvederea faptelor interzis si se fai ulterio prin alt at norma-
tive.
Normle penale d trimitere sau d referir sint norme inomplete privind
dispozilia sau sanliuna, pentru are s fa trimitr sau rfrire la o norm
omplinitoare uPrinsi in aaEi lg ori in alta.
I n lgislalia pnali a Rpubliii oldova, el mai mult norme pnal de
inriminar sint unitare, doar st firs a normel d drept pnal si se gi-
seasi intgral in aelaqi tt qi nu fragmntat in difrit tet d lege. Sint totuqi
sifualii ind, pntru a vita unl repetiri sau formularea unor artiol u num-
roas alinate, este prefrabili solulia unor norme penal divizat, insi rurge-
rea la norme divizat trbui si aibi un aratr u totul exep{ional.
61
.
DRPUL PNAL. PARTEA GENRALA
Setiunea a 5.a.
I NRPREARA LGll PNALE
$
1. Nofiuna gi nsitatea intrprtirii lgii pnal
I ntrpretarea legii penale ste o operaliun logio.rafionali d limurire a
onlinutului unei legi pnale, e se fetueazlu oazia apliirii normei juri-
die
9i
are drept soP aflarea voinlei legiuitorului eprimate in aeste norme u
privire la azul onretl.
Lega pnali, oriit d lar ar fi formulat,
PresuPune
numeroas eforturi d
intrprtare din partea organelor d urmirire penali gi a instanlelor d
judati
hemat si efetuezeincadrarea juridi
a faptelor.
I nterprtarea normei de drept penal este totdeauna neesar, deoare nor-
mele se referi la fapte tipie, are insi treuie apliate unor fapt onret, variate
in on{inut. De asmenea, unele txte nu sint sufiient d lare, situalie e rezulti
din folosira unor termeni sau exPresii u inlelsuri multiple ori redatiri negli-
jente2.
I nterpretara legii penal se ftuaz nu pentru a ra noi norme juridi,
i pentru a eluida snsul ral al normei existente gi a inlitura unele laune ale
lgii penal u ajutorul altor norme in matrie. in sifua{ia in ar in proesul de
intrpretare se onstati laune grave ale legii, ar putea fi formulate propuneri
motivat de leg
ferend.
$
2. Frmele intrprtirii
I nterpretara legii pnale se fa, in prinipiu, in aeleagi form qi modali-
tili a gi in ori ramur d drept. Astfl, in funlie de subiec{ii care ftueaz
interpretarea' aasta poate fi ofiiali (atuni
ind est ftuat d itre organe
sau subieli ofiiali) qi nofiiali (atuni
ind est fetuati de tre oameni d
qtiin!' profesionigti, etileni de rind).
I ntrpretarea ofiiali poate filegld (utnticd)
ori cuzl (judicir).
'
Bulai ., oP, cit., p, 83.
2Boroi
^., o. it.'p.42.
62
Capitolul |I I . LGA PNALA
I nterpretara legali ste efetuati d etre lgiuitor qi onsti in expliara
anumitor termni, expresii sau situa{ii juridie
ar impun o interpretar unitari.
Dupi um se qtie, aasti interprtare poate fi ontextuali, atuni ind este flut
d legiuitor odati u adoptara normei intrprtat qi in uprinsul aliaqi lgi,
sau postrioari, atuni ind ste flut dupi adoptarea legii interpretate qi di
prin at normativ separat.
I n legislalia Rpubliii oldova ste frvnt utilizati intrpretarea lgal
ontxtual. Astfl, atualul Cod penal, in Capitolul I al Pir{ii gneral, x-
pli inlesul unor trmni sau xPresii din lgea penali, um ar fi:
,,tritoriu'',
,,sert
de stat'',
,,prsoan
u funtie d rispundre'' et. I nterpretara lgali se
fae gi prin norm uprinse in Partea speiali a Codului pnal, limurindu-se
in!lsul unor termni spifii doar pntru anumit infraliuni.
I nterpretara legal est obligatorie pntru toli su.ilii de drept.
I nterprtatea cauzali apar l mai frevnt in pratii, deoaree inadra-
rea juridii a oriiri infra[iuni d itr organul de urmrire pnal sau d tr
instanla d judeati prsupun o ativitate permannti de interpretar a
Prev-
drilor lgal in raport u irumstan!l fiiri cauze in parte.
Un rol important in ativitata d intrpretare judiiari a lgii pnal il are
Curta Suprmi d
}usti{ie
a R, ar, prin hotririle xpliative ale Plnului,
asiguri o intrprtar unitari a legii pnal.
I nterpretarcaaaza|i este obligatori doar pentru cazalonret, fiind refl-
tat in atele organlor d urmirire penali sau in hotrira instanlei de judati.
I nterprtara nofiiali, la rindul siu, poat fi: doctrinr, prsionl qi
obisnuit (d obicei)l .
I nterpretarea dotrinari sau qtiinlifii est fiuti d itre institu{iil de
rtiri qtiinfifi, d itr toretiinii drptului penal, ar, prin monogra-
fiile, tratatel, luriril qi artioll pubate, efetuazi o ana|iz6 toreti a
normlor pnale gi a implialiilor prati e aPar in proesul de apliare a
aestora.
Interpretarea profesionali este ftuat d tr jurigti, in afara unei auz
penal onrte.
l
oaeo . ., Heao 3. ^., op. cit., .54.
6
DRPUL PNAL. PARA GENRALA
I nterpretarea oignuiti este rca|izattr de tr ori neprofesionist, partii-
pant la raportulde drept penal, de itre eti{enii d rind.
I ntrpretarea neofiial nu are o oligativitate expresi, dar poate onstitui
un prelios matrial doumentar pentru venfualele iniliative lgislative gi inter-
pretarea judiiari, pentru dezvoltara gtiinlei dreptului penal gi a onqtiinfei
ju-
ridie a eti|nilor.
$
3. Mtod de intrprtar
in raport u metodle gi proedele de interpretare a lgii penal, se disting
urmitoarle ategorii:
I nterpretara literali sau texfuali onst in analiza on{inutului qi a snsu-
lui legii penale u ajutorul txtului in are este xprimati norma penali. I n aest
sns, se eftueaz6, an studiu etimologi
(infelesul
uvintelor), stilistic
(modul
de
exprimare) qi sitctic (func{iile
uvintelor in propozilie qi funliile propozi{iilor
infrazll.
I ntrpretara logii sau rafional s ralizeaztr prin desoperira in!lsu-
lui unei norme sau legi penale u ajutorul elementlor qi prodelor logie: no-
liuni,
judefi, ralionamente, analizl, sintez, indu{ie, ddu{ie et.
Dsperira pe al d ralionament a sensului normei penale
PresuPune
unoagterea cuzei
(imprjurril
ar au determinat elaborara gi adptarea l-
gii penal) qi a scopului
(ea
a urmirit legiuitorul prin adoptarea legii penal).
D asmnea, trebui si fi unosute prinipiile de politii penali ar iqi gss
expresie in legea penali. Din unoaqterea astor lemente sen[iale s poate d-
due, pe ale de ralionament, ar au fost voinla ral a legiuitorului gi adeviratul
in!les al normei intrprtatel. Printre ralionamntel folosit in mod urnt in
opraliunea d intrpretar se afl:
1. Ralionamntul fortiori, prin are se dmonstreazl, c6, aolo unde lgea
permite mai mult, impliit permite gi mai
Putin
(
majori ad minus) qi,
invers, datr lega pnali intrzi mai pulin, impliit ea interzie
si
mai
mult
(
minori d mjus).
l
Nistoreanu Gh., Boroi '., Drept penl. Prt gnrl. Buurgti: ALL BK,2002,p.3|.
CoitoI ul 1ll. LGA PNALA
2. Ra{ionamenfirl reductio d bsurdum, prinare se demonstr eaz, cdorie
alti intrprtar deit ea
ProPusi
de legiuitor vine in ontradi{ie u le-
gea qi da aeasta s.ar lua in onsiderare' ea ar due la onluzii absurde.
3. Ra{ionamentul
Per
ontrario, are se azeaztr
Pe
argumentul i aolo
unde eistf, o alti mtivare, trebuie s existe obligatoriu qi o altf, rzolvare
juridii.
4. Ra{ionamentul a pri, are ar a temi armentul i pentru sifualii
identie solulia juridii trebuie si fie aeeaqi qi, prin urmare, legea penali
se apli
9i
in azuril nprevizut in norma interpretati, dar ar sint
idntie u ele formulate de lg in mod exres.
I ntrprtarea istorio-juridii presuPune ana|iza istoriului lgii intrpr-
tate, studiindu-se datele d ordin soial, politi, eonomi
9i
juridi e arateri-
zeaz\,ondi1iile in are a fost adoptati legea. Tn vderea interpretirii sale orete,
se studiaz luririle pregititoare pentru laborara legii, proitel, expunrile
de motive, dezbaterile puli qi el din adrul Parlamentului u oazia adop-
tirii lgii, prdntle legislative, elemntele d drept omparat are au srvit la
elaborarea legii.
I nterpretara sistematif, onsti in studiera normei interpretat in orla.
lie
u alte norm uprinse in aeeagi lege sau u alte legi e fa parte din sistemul
dreptului penal.
I nterpretarea prin analogie est o mtodf, rar utilizat in dreptul penal,
are onstl in expliarea snsului unei norm penale u ajutorul altor norme
asemntoare gi ar abordeaztr aeagi problemi, dar are au o formulare mult
mai lar.
I nterpretara lgii pnale, oriare ar fi mtodl qi proedeel utilizat' on-
due la un anumit rzultat,la anumite onluzii u privire la normle interprta-
t. in funli d aest onluzii finale, dup volum, interpretarea poate fr, decl-
rtivd, restritiv d su etensiv.
I nterprtarea dlarativi atribui legii un sens strit onordat intre voin{a
legiuitorului gi exprimarea din norm. Cu alte uvinte, textul nu uprinde nii
mai mult, nii mai pulin deit a dorit puterea legislativ.
65
DRPUL PNAL. PARTA GENRALA
I nterpretarea restritiv atriuie legii un sens mai rstrins dit formularea
i literali, adii ea se aplii la un numir mai redus de azuri deit aasta ries
din textul legii. Astfl, in urma prosului d intrpretar se onstati lega
sPun mai mult dit a voit legiuitorul.
I ntrprtarea extnsiv
Presupune
i legii i se atriuie un sens mai larg in
omparali u textul propriu-zis. I ntr-un cazptininterpretare se poate lrgi sfera
de apliare a legii penale gi pentru alte situafii ar nu sint previzute expliit, dar
ar se subinleleg din interpretarea logii a normei penale (de
exmplu, alin.(2)
art, 76 din CP al RM prvde ci|a stabilirea pedepsei s nsideri irumstan{e
atnuante gi alte imprejuriri).
in pratilxist situa{ii ind, in urma interprtrii, s ajung la un rzultat
indoielnil. De xemplu, o dispozilie inriminatoar a unei fapte s redue la
dou solufii: dupi una, fapta ste inriminat, iar dup alta, fapta nu ste inri-
minati. intr-o asemenea situalie, dreptul penal adopt solulia favorabi16 infra-
torului. La fel, ind se ajunge la dou solufii: una xtnsivi gi alta restritivi, s
di prioritate soluliei restritiv.
Seliunea a 6.a.
APLI AREA LEGll PENALE i lp
$
1. Considera{ii general
Apliarea legii penale in timp implii solulionarea prealaili a unor proble.
m privind detrminarea legii
iaile
in reglemntarea rela{iilor de proteli
soiali la un momnt dat. Realmnt, este vorba de urmtoarele aspete: intra-
rea in vigoare a legii penale, ieqira din vigoare (pierderea puterii juridie
a legii
penale), prinipiile apliirii legii penale in timp, timpul svirgirii infra{iunii,
ftul retroativ al legii penal.
I n ultima perioadi d timp, legislalia penal a Rpuliii Moldova se afli in.
tr-o prmanenti migare, marati de adoptarea gi
Punerea
in apliare a unor legi,
P.82.
66
t
oana I . Drept penl. Prt generl. Buurgti: dira Didati
9i
Pedagogi, 1965,
oitolu] I I l. LGA PNALA
de abrogara altora, de suesiuna unor lgi penale ar rglmenteaztr ln mod
diferit alagi rlalii de apirare soiali t. Astfl, pntru a asigura apliarea
oreti a lgii pnale in timp, Codul penal online in Parta sa gnrali anumit
norm rglmenteaz aeast institufi.
Potrivit prevederilor art. 8 din CP al R,
,,Caraterul
infralional al faptei
gi pdapsa pentru aasta se stailgte de legea penal in vigoar la momentl
sivirgirii faptei''. st justifiat prinipiul i lgea pnali inidenti in raport u
o anumit infratiune trbuie si fie lega in vigoar la aea dati. insgi raliuna
lgii pnal este aa d a rglemnta in xlusivitate relaliil de apirar siali
existnte sau nisute ln timpul it a se afli in vigoar (prinipiul ativitilii legii
penal)1.
$
2. Durata gi limitl de apliare a legii pnale in timp
Asigurara ordinii d drpt in Rpublia oldova implii o striti rsP-
tar a prinipiului lgalititii. Pntru aeasta est nesar a momntuld intrar
in vigoar a lgii pnale,
Prum
gi momentul d igir din vigoar si fie bin d-
trminat. Durata d apliar a unei legi pnal s onsidri intrvalul d timp
uprins intre momentul intririi in vigoare gi el al pirdrii putrii juridie
a
legii rspetiv.
I ntrarea in vigoar a legii pnal st rglementati d Lega R nr. 173-
I I I din 06.07.L994
,,Privind
modul de publiar qi intrar in vigoare a atlor
ofi'ial''2, ar stabilegte urmitoarl mdaliti1i:
) I dt inditd in ttul lgii (d
biei, in dispoziliile finale ale legii orga-
ni resptiv). Ast sistm este folosit, u prdre, in azul legilor d
mare amploar: oduril penale, studira astora qi pregitirea tranzilii
spre apliara noii legi impunind o prioadi d timp mai indlungat3.
De exemplu, atualul Cod pnal al Rpubliii oldova a fost promulgat
I a6,9.2002, dar a intrat in vigoare |a 12.06.2003.
'
Bulai ., oP, it.,p. |24.
2
onitorul ofiial al Repuliii oldova nr.l din 12.08.1994.
3
e '.B, poo peyllupou dmu t|Kot| o pJ |t|u. I n: oyapo
PaBo' 1995, Na 3,c.72.
67
se publi in onitorul ofiial al Republiii oldova in termen d 10 zile d la
data adoptrii;
b) l dt publidrii |n Monitorul fiil. Prin aasta se aord posibilitata
a legea penalf, sf, fi unosut d itre toate
Persoanel
are au obliga{ia
s s supun prevderilor ei. Astfl, nimni nu poate invoa neunoaq-
terea |egii (nemo
censetur ignorre legem)|, indiferent d faptul dai ste
et{ean al Republiii oldova, tlean strin sau apatrid.
Atele internalionale, onform prevederilor art. 2 dinlega nr. |73-XI I I din
06.07.L994, intri in vigoare dupi shimbul instrumntelor de ratifiar sau dup6
remitrea atelor aprobate depozitarului spre pistrare in onformitate u norm-
le d drept internalionalsau in alt md gi termen, stabilite d pr!il ontratante.
I eqirea din vigoare a legii penal se realizazl,prin mai multe modalitl1i:
arogare;
modifiare;
ajungera la termen sau tntara ondiliilor xeplional are au deter-
minat aparilia unei legi penal xepfionale;
shimarea ondiliilor soial.politie are au dtrminat adoptarea unor
dispozilii u aratr penal2.
Abrogarea st o misuri luati d Parlamntul Rpubliii Moldova prin are
s dide inetara apliirii unei legi penale antrioar sau a unei anumite dispo-
zilii dintr- leg anterioari.
Dupi prodeul folosit pentru a sate din uz o leg penal, abrogarea poat
fi: epres sau tcit.
brogore este epresd ind inetarea apliirii unei legi penale este dispu-
si printr-un at normativ' are
Preizeaztr
in mod rt lgea vhe sau doar
anumite dispozi{ii din aasta s arogi. Dispozilia xprsi de arogare pat
fi formulati fie intr-o leg speial de arogare, fie in insugi tetul legii noi, are
inlouieqte legea abrogati.
l
Oana I ., op. it., p. |02.
2
Eplic{ii teoretie l Codului pnl romhn. Prte gnerl. Vol. I . / Dongoroz V., Fodor
I ., oana I ., I liesu N., Bulai C., Stinoiu R., Kahane S. Buurqti: dira Aadmii Republiii
Soialiste Romi.ia, 1969, p. 7 3.
68
pito| ul | | l. LGA PNALA
brogre este tcit (subinplasi)
afuni ind legea nou nu arati in mod
ePres i s abrgi legea anterioar, dar aeasta rezulti in mod impliit din im-
prejurarea
i l doui legi suesive reglemntazi
aeaqi matrie. Pntru a sf,
funlioneze
arogarea tait, nu este neesar a rglmntara
noui si fi napi-
rat inompatibili
u ea anterioari, fiind sufiienti doar existn{a unui anumit
paralelism
in legislali. Raliunea este i lgea pnali noui, dind o alti rglmn-
tare aeleiaqi institu{ii, urmeazd, a fi respetati gi apliati de itr tli membrii
soietifii, in shimbul legii pnal vhi, care afost abrogati.
in funlie de sfera de apliare, abrogarea poate fi' totI d sau, pr{iI .
brogarea tot|
PrsuPune
soatrea din vigoare in intrgim a uni legi
pnal.
brogrea pr|ial
alionaz atuni ind se sot din vigoare numai anu-
mit pirli (titluri,
apitol, artiole) dintr-o lege sau dintr-o dispozili antrioar.
odifiara lgii penale est modalitatea
a mai frvent de soatre din
vigoar a dispziliilor penale qi onsti in shimbarea onlinutului lgii sau in
ompltarea
asteia u dispozilii noi. Ca gi abrogarea, mod.ifiarea poate fi ex-
pres sau taiti.
Ajungera la trmenul fixat prin legea insqi, preum qi inetarea ondiiilor
xeplinal ar au dtrminat aparilia uni legi pnal xp{ionale
sint, de
asmena, modalitnli de ieqire din vigoare a legii, intilnite
Ei
sub d'numirea
d'e
autoargarl.
Autoabrogarea
se araterizeazd'prin
faptul in insugi txtul lgii penal,
are intr in vigoar' se
Prved
data sau un anumit momnt, dinaint determi-
nat, dupi are legea ise din uz. Aeasti modalitat
ste intilniti in azul legilor
tmporar sau xeplionale, abrogara fiindu-se in mod automat prin ajunge-
rea la trmnul fixat sau prin intarea situalii exp{ionale.
Shimarea ondi1iilor
soial.politie
are au determinat adoptarea
uni
anumite legi penale poat avea' d asmna, a urmare iqira aesteia din vi-
goar' atuni ind, odat u shimbarea ondi1iilor soial-politie,
au dispirut
lnseqi relaliil soiale ar au stat la azanormei respetiv.
69
l
Dorinoiu V, Pasu I ., olnar I ., Nistoreanu Gh.' Boroi A., Lazr v., oP. it.,p.56-57.
DRPUL PNAL. PARTEA GNRALA
$
3. Timpul sivirgirii infrafiunii
Pe ling stabilirea momentului de intrare gi ieqire din vigoare a unei legi pe.
nale, s ere a fi detrminat qi momentl
(timpul)
svirgirii infra{iuni, in primul
rtnd, pentru a se vedea dai aeasta este sau nu in limitle de timp in are a ativat
legea penal6; in I doilerind, pentru onstatarea ilgalit1ii faptei prjufiiabi|e;in
I treile rind, pentru determinarea timpului apariliei raportului
juridi
cpena|; in I
Ptrulea
rind, pentru stabilirea premiselor rispunderii penale
-
resPonsabiliti{ii qi
atingerii virsti previzute de legea penali pentru a fi reunosut subiet al infrafi-
lnii; tn l cinile rtnd, pentru stabilirea presliei de rispundere penali'.
Codul penal in vigoare uprinde dispozilii speiale u privire la dfini.
rea timpului sivirgirii infraliunii, stipulind in art. 9 din CP al RM:
,,Timpul
sivirgirii faptei se onsideri timpul ind a fost svirgit aliunea (inafiunea)
prejudiiabili indifernt d timpul survenirii urmi.rilor''. Astfl, indifernt de
strutura omPonenlei infraliunii
(formal
sau materiali), legiuitorul a stailit
i timpul sirEirii infraliunii est momentul ind a fost sivirqiti fapta prju-
diiabili. otiva{ia juridii a formulei propuse onsti in atitudinea subietivi
a fiptuitorului fa}n de fapta sivirqit, ar este dependent de lga existenti la
momntul sivirqirii faptei prejudiiabile.
Prsrip{ia legali i
,,timpul
sivirgirii infrafiunii'' se onsideri timpul ind
a fost svirqiti fapta prejudiiabili are un arater universal2. Nu toate omPo-
nenlele infra{iunilor intruns in alitate d semn obligatoriu urmirile prju-
diiabile. Aest semn lipsqte in omponn{ele de infra{iuni formale, a iror
latur obietiv s manifst doar in svirqirea faptei prejudiiabile (d exemplu,
art. 163 din CP al R
-
Lsarea in primejdie); in omPonen!le formal-redus,
al 6ror momnt al onsumrii ste transferat intr.o tapi mai timpurie dit
survnirea urmirilor
(d
xemplu, art. 188 din P al R
-
Tilhria). Totodati,
ori infra{iune ar fi imposibiln

tpsa anumitor aliuni sau inaliuni sivirqite,
la ar legea penal raporteazi
,,timpul
sivirgirii infraliuniil
'
oy' NI .I L. Bpe u cmo coPlltu nPecmneu,I n: ere 3a <BopoI
6op6r peyo)' Pa, |974, c. 6,
2
y6o . E. o6pm u
?oot|ozo
3,o. Ca-eepdyp pv
eP
pe, 2003, c.38-39.
70
apjtolul I | I . LGA PNALA
in dotrina
Penale,
formula prpusi de legiuitor in art. 9 din CP al RM ste
supusi unor ritii, menlionlndu-se i momentul onsumirii infra{iunii pentru
divrse atgorii de fapt infralional st diferit
9i
ste difiil a s da o definitie
general u privir la noliunea de
,,timpul
sivirgirii infraliunii'l in ontext, s
onsidr :
1. Pentru infraliunile u omponnle formal
,,timpul
svirgirii infraliu-
nii,' st onsid.rat momentul ralizirii fapti prjudiiabil.
2. in teoria gi pratia penali rimin disutabili problema timpului sivir-
girii infraliunilr u omponnli materialfl. in aest sens' s-au onturat
dou opinii distinte. Conform primi, timpul sivirgirii infraliunilor u
omPonen! matriale est legat de momentul survnirii urmrilor in-
frafional, are, de fapt, onsumi aeasti ategori d infraliunil. o alti
prre st timpul sirqirii infraliunilor u omponnli matriali
st mmntul svirgirii fapti prjudiiabi|ez,pozi|ri onsfinlitn
Ei
d l-
gislalia pnali a Rpubliii oldova.
3. in cazu| infra{iunilor u omPonn! formal-rdus
,,timpul
svirgirii
infrafiunii'' est dterminat d momentul ralizirii ali tape infrali-
onale la are legislatorul a transfrat onsumarea faptei, adii etapa at-
lor preparatorii sau d eutar a infraliunii.
4. Timp al sivirqirii infraliunii prelungite s onsidri timpul svirgirii ul-
timi aliuni din seria de aliuni idnti, indreptate spre un soP uni,
ar in ansamblu formeaz, o infraliune unii
(prlungiti).
5. Pentru infraliuna ontinui
',timp
al sivirgirii infraliunii'' st onsidrat
momentul ralizirii faptei prejudiiail (aliun
sau inaliun), din ar
inp nerea|izata ontinui a obligaliei impus pfuitorului sub periolul
pdpsei. Nu ar importanli momentul inetirii de itre vinovat a infra{i-
unii sau momentul dpistirii infraliunii d itre organele d drpt.
6, Lasivirgirea infraliunii prin partiipali, fapta se nsidri onsumati din
momentul ralizirii d itre autor a laturii obitiv a infraliunii, al irui
1,[ypao
I 1'.
[,.
omrcu
zoot
3o. oa: NI , 1967, c.262.
,
ny' . Bopoc decmu
2o]I o||o2o
lKo|| o pI |t|. in: erc lnuKu
m uo z o zo d p m eo zo

u P cumm , 19 62, T-4, l.4, . 1 8.
I
t
7l
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
omportament determini rispunderea elorlal1i partiipan{i. Astfl, asuPra
ativitilii partiipanlilor se aplii legea in vigoare la momenful sivirgirii
faptei d itre autrl. xisti insf, qi o alt pirere refritoare la lgea
i-
abili partiipa{iei, are susline i pentru fiar partiipant in parte este
apliaili legea timpului rca|iziriirolului siu in svirqirea infrafiunii2.
7. Pentru ativitatea infralionali nonsumati
(pregf,tire
sau tntativi),
timpul sivirqirii este onsiderat momentul urmirii sau al intreruprii
atului infralional din avze independente de voinla frptitorului3.
Generalizind el analizate, deduem i infraliunea se onsideri sivirgiti in
momnful onsumirii sale, indifrnt de strufura omPonenlei infraliunii sau al
urmirii ativitlii infra{ional din cagze independente de voinla flptuitoruluia.
$
4. traativitata lgii penale
Deqi prinipiul ativitf,lii lgii penale onstituie rela gnrali, xisti situ-
a{ii tranzitorii dterminate de suesiuna lgilor penaie in ar, u nesitat,
legea penali etraativeazd.E, cazul,ind o infratiun ste sivirgiti sub impriul
unei legi penale, dar urmirira penali sau judeara infratorului ori eutara
pdepsei ar 1o sub imperiul unei alte legi pnale.
xtraativitatea legii penale este o derogare xep{ionali in materia apli-
.rii lgii penale in timp
;i
onsti lntr.o xtinder a ativitifii lgii pnal, fi
inainte de momntul intririi sale.ln vigoare, fie ultrio dupi iegirea i din
vigoare.
Prin efetele pe are l produ, xtraativitatea legii penal se manifest in
doui forme: retro ctiv itte
;i
ultrtiv itte .
Rtroativitatea lgii penale onst in faptul , in unl imprejuriri, anu-
mite legi penale iqi extind ativitata in trut, apliindu-s infraliunilor sf,virgi-
te inainte d intrarea lor in vigoar.
'ypao
I .
.
op. cit., p. 263. pa . . zoot 3lol| u eo npu,vleue.
oa, 1967, c. |37.
2
ryr,r NI . .
fiecmue 2o1loozo
lKot| o Peeu u npocmpcme, .97-98, apud
yo A. ., op. it.,p.40.
3
oaeo. ., Haoa 3. A., op. cit.,p.37.
a
yo }r.E,. op.it., p,40.
72
Cao]tolul I ll. LGA PNALA
Conform prvedrilor art. 10 din CP al RM, fetul retroativ al legii p-
nal ste oneput in flul urmtor:
,,Lga
pnali are inlituri araterul in-
fralional al fapti' are uqureazi pedeapsa ori, in alt mod, amelioreazi situalia
Prsoani
ar a omis infra{iunea' are efet retroativ, adii se extind asuPra
Persoanelor
ar au sivirgit faptle resptive pin la intrara in vigoare a as-
ti legi, inlusiv asupra
Persoanlor
ar exut pedeapsa ori are au exutat
pedeapsa, dar au antednte penale. Legea penali ar inispregt pedapsa
sau inriuti!qte situalia
Persoanei
vinovate d sivir$irea unei infrafiuni nu are
ft retroativ''.
Astfel, in legislalia pnali a Republiii ldova au ft rtroativ dar lgi-
l penal mai blinde, qi anum:
lgile dzinriminatoar ar exlud din sfra iliitului pnal anumit fapte;
lgile penale are
Previd
ondiii d tragr la rispundre pnali mai
uqoar. De exmplu, lega ar
PrYd
nsitata plingrii pralail
pntru
Punrea
in miqar a aliunii pnale va fi mai favorabili dit ae-
a ar nu va r asmenea ondi1ii;
legile pnal mai favorabil dupi onfigiil d inriminare. Legea are
ondi1ioneaz incriminara uni fapte de sivirqira i in anumite impre-
jurri de timp, de lo et. este mai favorabili deit a are nu indi as-
mna ondiii pentru inriminare, intrult prima limitazi posibilitatea
d tragr la rispunder pnal a persoanei ar sivirqegte astfel de fapt;
lgile pnale ar u$uraztrpedeapsa, adii miqoreazi mirimea maximi
sau minimi a pedpsi prinipale sau omplementare, stabils o pdap-
s altrnativi mai lindi, arogi pdepsl omplmntar ar antrior
rau obligatorii t.;
lga pnal ar amelioreazlin alt mod situalia persoani ar a omis
infraliuna. De xmplu, legile penale are u$ureaz, regimul xutirii
pdepsi (atgria pniteniarului) xtind posiiliti1ile liberirii d rf,s-
punder
9i
pedeapsi pnal, redu termenel d prsqriptie t.
Rtroativitatea lgii pnal mai blinde implii doui modalit1i':
l
oaeo .., eaoa 3. ,., op. it., p.36.
DRPUL PENAL. PAREA GNRALA
retroctivitte simpl
(apliarea legii penale noi asuPra infraliunilor
pentru sivirqirea rora nu a fost pronun{ati o sntinli dfinitivi a in-
stan!i de
judati);
retroctivittea de revizie (apliarea lgii penale noi asuPra infraliunilor
pntru svirgirea rora existi o sentin! definitiv a instanlei d
judeati).
I n ast sns' au fost introdus in onlinutul CP al RM prvederile art. 10t
,,Apliara
legii penale mai favoraile in azul pdepselr definitive'', ar
stipuleaz:
,,Da,
dupi riminerea definitivf, a hotiririi de ondamnar
gi pini la exeutarea omPletf, a pedpsei privative de libertate, a munii
nremunerat in folosul omunitilii sau a amenzii, a intrvenit o lege are
prvd unul dintr aeste tipuri de pedeapsi, dar u un maximum mai
mi, san{iuna apliati se rdue la aest maximum da dpigqte ma-
imumul prevzut d lega noui pntru infraliuna svirgiti''.
Dai dupi rmlnra dfinitivi a
trotiririi
de ondamnar la detenliune p
viali gi pin la xeutarea ei, a intervnit o lege ar
PreYede
pntru aeaqi fapt6
numai pdeapsa inhisorii, pdapsa detenliunii p via! s inlouieqte u ma-
ximumul pedepsei inhisorii,prevzuti de lega nou pentru aea infraliune.
Dai lega nou prvede in loul pedepsei lnhisorii numai pdapsa mun.
ii neremunerat in folosulomunitilii sau a amenzii, pedeapsa apliati se inlo-
uieEte u muna neremunrati in folosul omunitifii, dai nu sint interdilii
pentru apliarea aesteia, fir a s puta depigi maximumul prvizut d legea
noui. Da lgea noui prvede in loul pedepsei inhisorii numai pdapsa
amenzii, pedapsa apliati se inlouiegte u amendi, firi a se dpiqi maximu-
mul prevzut in lega noui.
J inindu-se
sama de partea exeutat din pedeapsa
inhisorii, exeutarea pdpsi munii neremunerate in folosul omunitilii sau,
dupi az, a amenzii poate fi inlturati in intregim sau tn parte.
Pedepsle omplemntar, msuril de siranli neprevizute in legea noui
nu s mai xuti, iar le ar au oresPondent in legea noui mai favorabili se
euti in onlinuful qi in limitele previzute d aeasti lege.
Dai o dispozilie din legea noui se refer la pedepse dfinitiv apliate, s
line
salna' in azul pdpselor exeutate pini la data intrrii in vigoare a aesteia, de
pedeapsa redus sau inlouiti potrivit dispoziliilor alin.(l-4) art.10' CP al R.
CoitoluI ll| . LEGA PNALA
Dai fapta pentru are
Persoana
xeuti pdapsa nu se mai onsidri in-
fraliune in onformitate u prvederil legii noi, i onstituie o ontravenlie,
san{iunea ontravenlionali nu se mai aplii, indiferent de ategoria gi uantu-
mul sanliunii previzute.
ln azul in ar, in tmiul eftului retroativ al lgii penale, se impune
ralifiara fapti stailite printr-o hotirire judeitoreasi irevoaili, instanla
d judati, solulionind hstiuna privind xeutarea hotirlrii rspetiv' va
realifia fapta qi va aplia pdeapsa prin fixara maximului sanliunii previzut
d lga pnali mai favorabili ondamnatului, dai pdapsa stabiliti prin hoti-
rirea irevoaili st mai mar dit maximumul prvizut de lega pnali noui,
sau va menlin pedapsa stabiliti prin hotirira irvoabili.
in dotrina pnali se onsidri i au aratr rtroativ gi alt ategorii d
legi deit l nunlate in art. 10 din P al R':
lga penal al iri onlinut prevede xPrs i urmaz6,si se apli qi
unor fapt sirqite antrior intrrii i in vigoar. Atita timp it nertroa-
tivitatea lgii penale nu onstituie un prinipiu onstitufional, in anumit
cazvri xplionale legiuitorul poate onferi aratr rtrativ uni lgi
penale;
lga interprtativi intrati in vigoar la o dati ultrioari legii interpretate,
ar xplii autnti voinla lgiuitorului. in mod logi, lga intrpreta-
tivi trui si fai orP omun u lga intrprtati, d aeea alionazi
rtroativ asura tuturor cazuri|or are au fost solulionate sub imperiul
astia din urmi d la data intririi i in vigoare.
Ultraativitatea. in mod xplinal,lgislalia pnali a Rpuliii oldova
prevd sifualii in ar lga ultraativeaz',adicise aplii asupra faptelor omis
sub impriul ei, hiar dup e a igit din vigoar.
Prinipiul ultraativitilii legii penal nu st admis deit in azuri spiale,
sl anum:
a) Au aratr ultraativlegil pnal tmporar sau exeplionale, are pot fi
apliat
Ei
dupi soatrea lor din uz. Potrivit lor analizat antrior' legile
l
Boroi ^., oP. cit., p. 65-66; Dobrinoiu V' Pasu I ., olnar I ., Nistoreanu Gh., Boroi A.,
Laztrr , op. cit.' p. 7 4.
t|
"N,
l}
fi
I
t
I
;
I
*
i
i
I
-
t
;
t
I
+
a
+
i
I
il
75
DREPUL PNAL. ARA GNRALA
Pnale
tmporar sint legi prin are se inriminazi unele fapt apirute
in situalii treitoar qi xeplionale. Unor asemnea infraliuni nu li s
poate aplia lega penali genrali, doaree aeasta fie nu le prvede, fi
pedeapsa prvizuti st nsmnifiativi in raport u priolul dosbit
Pe
are il prezinti in onrt aea fapti
(fapta
sivirgiti in timp d rizboi
sau in timpul uni alamitili et.). P motiv i lga pnal temporari
rimine in vigoare perioadi de timp rlativ surtf,, nu este posibil si fi
desoperite gi judeate toat faptele inriminat d ea, mai ales i unii
infratori, al 6rr fapte ad sub inidenla aestei legi, se sustrag de la
rispundere penali pin e legea is din vigoare. Din ast onsiderente,
se admit a lega penali si fie apliati hiar qi dupi igira i din vigoare
prin ajungera la termen, in virtuta ultraativiti{ii lgii pnal.
) o alti xeplie de ultraativitat ris din apliara lgii pnal mai favo-
rail. I n azul ind o infraliune a fst sivirqiti sub imperiul legii vhi,
are
Prvde
o sanliue mai ugoari, dar p parursul urmiririi penale
sau al judef,rii cauzei a a fost abrogat5 qi inlouiti u o leg nouf,,
prved o sanliune mai aspr' se va aplia ultraativ lgea vh.
}ustifi-
area ultraativitnlii legii penal onsti in fapful i infratrultrbuie si
poarte rspunder penali onform ondi1iilor sanlionatoar in vigoare
la mmentul omitrii fapti, ondi$i unosute qi previzute d el.
Seliunea a7.a.
APL!ARA LEG!l PNAL i splu
$
1. Cnsiderafii gnral
Apliarea lgii penal in spa{iu onsti in ativitatea d tradur in via{i
a presripliilr sanlionatoare ale lgii penal tn fun{ie de loul sivirgirii di-
fritor infraliuni (in
lari
sau in striintat) de tr ti!nii Republiii Mol-
dova, etleni strini, apatrizi| .
in virtutea prinipiului suveranitilii Republiii oldova, legea noastr pe-
nali se aplii spa{ial tuturor infraliunilor sivirgite p teritoriul
{irii.
Aasta re-
76
l
Boroi ^., op. it.,p.47.
Coitolul lll. LGEA PNALA
iese gi din onsiderentul i valorile soiale fundamntale, orotite de lgea
Pena-
li, nu pot fi pe deplin apirat dai pedepsirea infratorului nu s-ar fae potrivit
lgii pnale a Repuliii oldova gi de itr autoritilile
!rii
noastre, indifrent
d alitata p ar o ar flptuitorul
(eti!an
al Rpubliii oldova sau striin,
apatrid). Lega penall a Republiii oldova s adreseazi tuturor persoanelor
are se giss p teritoriul Republiii oldova
Ei
are trebuie si s onformeze
prevedrilor aesteia. Totodat, ste justifiati afirmalia in niiun alt lo o fap-
ti pnali nu poat fi mai bin eretati, iar pedepsirea infratorului mai efiienti
a aolo unde infraliunea a fost sivirqiti.
xisti ins situalii ind faptel previzute d lgea pnal a Rpubliii ol.
dova s sivirgs in striinitate (fi de itr eti!ni ai Rpubliii Moldova, fi d
itr striini sau apatrizi) sau sint indreptate impotriva intereslor statului nostru
sau al iror vitim sint eti!nii Rpubliii oldova. in asemenea imprejurri,
ftul strit tritorial al lgii pnal a Rpubliii ldova nu est de ajuns gi nu
le poate aopri integral. Astfel, s-ar rea posibilitatea vitimirii valorilor soiale
orotit de lga penali a Republiii Moldova,ria se putea aplia sanliunea a
ft al omitrii aestia in vederea rea|iztrrii sopului legii penale'.
Totdat, pot fi
9i
azuri in are s s mitlinfraliuni in striinitat d itr
tileni striini, altle deit l indreptate impotriva intrselor statului nostru ori
a etilenilor sii, dar urmat de refugiera infratorilor p tritoriul
lirii
noastr. in
aeste cazuri, fful tritorial al lgii pnale a Republiii oldova st trunhiat.
Din aest onsidrnt, lega pnali a Republiii oldova
Promovaztr
o
politii penall permite organizara ativitelii de rpresiun
Penali
atit p plan
intern, it gi pe plan intrnafinal. in aest fl, oriunde
9i
d tr oriine s-ar fi
sivirqit o fapti penal existi posibilitata de a-l trage la rispunder penaln pe f}p-
fuitor. Atingerea aestui obietiv st ondilionati de inliturarea primatului inte-
reslor proprii ale fiirui stat, de o inlelgre gi o olaborare internalionali intre
toate statle, iar p plan lgislati d onsarare a tuturor prinipiilor mnite s6
asigure invitabilitatea apliirii lgii pnal in raport u spaliul gi promovara
institulii tridirii in tat lgislaliile intrn2.
'
Dobrinoiu V.
9.u.,
op. it,,p.49.
2
plia{ii toretie ale Codului penal romAn, op' it.,p.48.