Timpul psihologic si timpul cronologic

Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi

Romanul Ultima noapte... de Camil Petrescu este un roman subiectiv, construit prin
imbinarea timpului cronologic cu cel psihologic. Discursul narativ este cel al vocii
personajului narator, !te"an #heorghidiu, desprins din amintire si retraier. Romanul
este scris din dorinta de clari"icare interioara, de a intelege prin retraire, ceea ce
presupune accentul pe durata interioara, pe timpul psihologic.
Relatia dintre timpul obiectiv si cel psihologic in romanul Ultima noapte...$ este
ilustrata prin conceptia estetica a autorului, prin titlu, prin constructia subiectului si prin
devenirea personajului.
%n primul rand, "ormula estetica adoptata si teoretizata de Camil Petrescu e&prima clar
optiunea pentru timpul psihologic si renuntarea la timpul obiectiv ca modalitate de
organizare a materialului epic.
!criitorul isi e&prima conceptia despre romanul modern in studiul 'oua structura si
opera lui (arcel Proust$. )dept al autenticitatii, adica al trairii in constiinta, opteaza ca
"ormula narativa pentru analiza lucida si subiectiva a evenimentelor din lumea e&terioara.
De alt"el, scriitorul a"irma ca singura realitate pe care o poate povesti este realitatea
constiintei mele, continutul meu psihologic$. Pentru realizarea autenticitatii, autorul
introduce in romanele sale documente su"letesti$ precum jurnalul. Principiul de
organizare a materialului epic nu mai este cel cronologic, ci apare memoria a"ectiva,
memoria involuntara sau voluntara, "lu&ul constiintei, trecutul si prezentul contopindu*se
intr*un timp subiectiv, cel al prezentului constiintei.
%n al doilea rand, chiar titlul romanului este o meta"ora a timpului psihologic, a
modului in care timpul obiectiv si evenimentele e&terioare sunt resorbite in prezentul
constiintei. )cesta ar putea sugera ratacirea lui !te"an #heorghidiu prin noaptea
incertitudinilor in ambele e&periente, care reprezinta niste esecuri. Drama eroului este
generata de neconcordanta dintre iluzie si realitate.
%n al treilea rand, constructia subiectului ilustreaza modul in care trecutul si prezentul
se contopesc in timpul subiectiv, psihologic, al analizei in constiinta. Romanul este
alcatuit din doua parti si treisprezece capitole, care ilustreaza oscilarea intre timpul
obiectiv si cel psihologic.
Capitolul intai "i&eaza timpul rememorarii+ anul ,-,., la Piatra Craiului in munti,
!te"an #heorghidiu, "iind mobilizat pe "ront. Discutia de la popota si scrisoarea primita
de la /la il determina pe acesta sa caute o posibilitate de a primi permisiunea sa plece la
Campulung, "iind chemat de urgenta de sotia sa.
Capitolul intai si al saselea din prima parte a romanului cuprind evenimente
contemporane cu momentul nararii 0prezentul amintirii1.
Capitolele al doilea, al treilea, al patrulea si al cincilea constituie o retrospectiva ce
poate "i considerata un roman in roman$, reprezentand apro&imativ doi ani si jumatate
din viata eroului.
222.re"erat.ro
Revenirea la prezent se "ace in capitolul al saselea, care reia "irul cronologic intrerupt
prin retrospectiva si cuprinde doua zile pline de intamplari chinuitoare pentru gelozia lui
!te"an #heorghidiu 0drumul la Campulung, cearta cu /la, intoarcerea pe "ront1. Duminica
seara, dupa declaratia de intrare in razboi, este complet absorbit de marele eveniment care
ii va schimba perspectiva asupra vietii si a iubirii.
Capitolele sapte doisprezece cuprind relatari de pe "ront, trairea in constiinta a
terorii razboiului.
%n ultimul capitol al romanului se revine la povestea de dragoste. Titlul capitolului
este semni"icativ, Comunicat apocri"$, sugerand schimbarea, devenirea personajului,
care anunta sub "orma unui comunicat tocmai eliberarea de gelozie, pierderea iubirii
pentru /la, consecinta a recon"igurarii si schimbarii persepctivei asupra vietii, mortii si
implicit a iubirii.
%n al patrulea rand, evolutia personajului, devenirea sa prin analiza in noaptea
constiintei ilustreaza cu prisosinta modul in care timpul psihologic graviteaza intr*un "el
"oarte di"erit in emotiile noastre$, asa cum a"irma scriitorul (ario 3argas 4losa.
De la barbatul dominat de idealul iubirii absolute si al geloziei devoratoare, !te"an
#heorghidiu se trans"orma intr*un barbat indi"erent. Romanul are un puternic caracter
con"esiv si de analiza cu scopul cunoasterii de sine si al intelegerii propriei deveniri, asa
cum a"irma naratorul personaj insusi+ )stazi, cand le scriu pe hartie, imi dau seama iar
si iar, ca tot ce povestesc nu are importanta decat pentru mine$.
!ensul povestirii intamplarilor este major pentru personajul insusi, romanul "iind o
radiogra"ie a incertitudinii in iubire, a su"erintei devastatoare, dar care, prin analiza lucida
in constiinta, duc la dramatica trans"ormare indi"erenta, divortul.
Continuare rel dintre 5 pers
Povestea de iubire al carei sens este iuminat de e&perienta razboiului si a con"runtarii
cu moartea incepe sub semnul incertitudinii+ 6/ram insurat de doi ani jumatate cu o
colega de la Universitate si banuiam ca ma insala.$ )dept al iubirii totale, absolute,
ideale, !te"an #heorghidiu asociaza pasiunii penru /la un orgoliu pro"und, izvor al
incertitudinii si geloziei viitoare+ 67 "iindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele
mai "rumoase studente, 879 cred ca acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.$
Drama personajului se accentueaza odata cu primirea mostenirii, care modi"ica relatia
intre cei doi soti. Participand la viata mondena, treptat, !te"an #heorghidiu descopera o
alta "ata a /lei+ Printr*o ironie dureroasa, descopeream acum, treptat, sub o madona
crezuta autentica, originalul+ un peisaj si un cap strain si vulgar.$ )ceasta descoperire
cauzeaza s"asieri launtrice pro"unde, deoarece !te"an #heorghidiu su"era pentru ca
idealul sau se prabuseste, iubirea constituind a&a sa su"leteasca, increderea in propria
putere de intelegere.
:sciland intre certitudine si incertitudine, sperand in re"acerea casniciei si a iubirii,
personajul constientizeaza importanta /lei in viata sa si implicit, a iubirii+ 6!imteam ca
"emeia aceasta era a mea in e&emplar unic, asa ca eul meu, ca mana mea, ca ne intalnisem
de la inceputul lumii, peste toate devenirile amandoi, si aveam sa pierim amandoi.$
/&perienta razboiului insa modi"icata de perspectiva asupra iubirii si din barbatul
prabusit launtric, capabil de crima din gelozie+ !te"an #heorghidiu se trans"orma in
barbat indi""erent, detasat, care spune cu o raceala resemnata+ 6)sculta, "ata draga, ce*ai
zice tu daca ne*am despartit.$
Consecinta dramatica a insertiei timpului obiectiv in cel subiectiv, psihologic
noaptea$ constiintei personajului analizeaza lucid su"erinta, indoiala, evenimentele lumii
obiective, e&terioare, naratiunea "iind o con"esiune a devenirii, a trans"ormarii, a teairii
"ebrile, in sensul unei e&periente de cunoastere.
/&perienta "rontului este o curba "atidica a vietii din e&istenta personajului, timpul
obiectiv "iind re"lectat in constiinta, provocand o ruptura e&istentiala in destinul eroului.
%n consecinta, romanul Ultima noapte...$ de Camil Petrescu ilustreaza relatia dintre
timpul cronologic si cel psihologic, asa cum am aratat, atat prin titlu, prin constructia
subiectului, prin evolutia personajului, cat si prin conceptia scriitorului asupra
importantei timpului psihologic in constructia unui personaj pentru care singura e&istenta
reala este cea a constiintei.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate