Sunteți pe pagina 1din 24

1.

Masini hidraulice si pneumatice (4)


Acestea convertesc energia mecanica in energie hidraulica sau
pneumatica ,si/sau invers.
Aceasta energie poate fi folosita pentru deplasarea fluidului intre
punctele instalatiei sau poate fi folosita pentru actionarea altei masini .
Fluidele cu care opereaza masinile se numesc fluide de lucru . Ele se
deosebesc prin starea de agregare , viscozitate, densitate, provenienta,
continut de suspensii, punct de autoaprindere.
In industria navala se folosesc :
-Apa de mare, apa tehnica, apa potabila, produse petroliere, lichide
chimice, amestecuri ,bitumuri.
-Aer comprimat (lansare si tehnic),aer, gaze de ardere, gaze lichefiate,
azot, !", spume.
onditiile de lucru , pentru toate categoriile sunt presiunea si
temperatura. ele doua componente au impact ma#or asupra functionarii
masinilor hidraulice.
a folosire lichidele sunt :
ele transportate ca marfa
ele folosite ca agent ptr instalatiile navale.
onversia energiei se face prin :
- efect dinamic
- efect static (volumic)
$asinile pot fi convertibile , adica cu reversibilitatea transformarii.
Elementele (marimile ) de conversie ptr fluide sunt debit si sarcina , %,
&.
Elementele mecanice sunt momentul si viteza unghiulara, $, '.
Energia specifica a unui fluid poate fi e(primata ca fiind suma energiilor
dinamica si statica.
)
omponenta se regaseste in modificarea cinematicii particulei
omponenta se regaseste in modificarea presiunii statice
$asinile la care conversia se face pe baza componentei dinamice se
numesc masini cu principiu de functionare dinamic .
$asinile la care conversia se face preponderent pe baza componentei
statice se numesc masini cu principiu hidrostatic de functionare .
*unctionarea masinilor volumice se face pe baza variatiei ciclice a
volumului de lucru . +entru cuplarea la aspiratie si refulare se folosesc
organe de distributie :
-supape ,masinile fiind nereversibile
- distribuitoare , masinile fiind reversibile
onversia se face in general in mod continuu. -unt cazuti cind conversia
se face in timp limitat ,deci pe o distanta scurta sub unghi limitat. Aceste
masini se numesc motoare liniare sau oscilante
Actionarile hidropneumatice sunt impartite in doua categorii :
-.ransmiterea de puteri la mare distanta
-ele care .ransmit comanda la elemente mecanice ale instalatiei prin
intermediul fluidului energetic .
+ierderile de putere se fac in ambele situatii a generatoarelor si
motoarelor :
1. Masini hidraulice cu principiu de functionare dynamic
Aceste masini realizeaza conversia energetic prin modificarea
componentei cinetice a energetice ca urmare a interactiunii intre fluid si
rotor.
inematica ( de ce e important , ptr particularizari)
-e fac urmatoarele ipoteze :
- *luidul este ideal (omogen, continuu si fara viscozitate)
- .raiectoria particulelor ce strabat rotorul este o linie continuua cu
miscare relativa
- /otorul are o infinitate de paleti cu grosime zero avind forma liniilor
de current
$iscarea se face in doua sisteme de referinta
-0nul fi( cu carcasa
-Altul mobil , solidar cu rotorul
-e foloseste un sistem de referinta in coordinate cilindrice .
1ersorii directiilor sunt :
2r, 2u , 2z.
, viteza absoluta raportata la sistemul fi(
- viteza relativa a fluidului
, viteza de transport a sistemului
3otind cu viteza unghiulara a rotorului , si cu vectorul de
pozitie a punctului + atunci
1iteza absoluta , relative si de transport satisface relatia oriolis :
/eprezentarea grafica a relatie oriolis se numeste triunghiul
vitezelor.
- Unghiul dintre viteza de transport si viteza absoluta se
noteaza cu .
- uplimentul unghiului dintre viteza de transport si viteza
relativa se noteaza cu !.
.inind cont de relatia oriolis rezulta ca
)
)u
.runghiul vitezelor se traseaza pentru masini generatoare si pentru
masini motoare. (4 56)
$odul de realizare a conversiei energetice.
+ornind de la ecuatia Euler in sistem de referinta fi(
se obtine ec. :
, pentru doua puncte 7 si " de pe linia de current , pentru masini
a(iale cu vitezele tangential u7 si u" se obtine:
oncluzie :
"ariatia energiei cinetice # piezometrice # si de pozitie intr$un
rotor de masina centrifuga (membrul sting)# are loc pe seama
lucrului mecanic efectuat de fortele centrifuge# in deplasarea
radiala a particulelor de la r1 la r%. &onversia energiei la
masinile centrifuge se realizeaza prin acumularea in rotor a
energiei cedate de fortele centrifuge. 'articulele trebuie sa
aiba o miscare radiala.
8a masinile a(iale la punctele care nu au miscare deplasare
radiala ,energia acumulata de fluid sub forma cinetica , piezo si
geodezica apare de la lucrul mecanic efectuat prin rotirea vinei de
fluid.
8egatura dintre parametric cinematic a pompelor si sarcina .
Ecuatia fundamental a pompelor centrifuge.
+resupunind segmentule de fluid in spatiul dintre doi paleti , se
aplica teorema momentului 9inetic .
-e constata ca momentul cinetic este dat doar de component
tangentiala , numai proiectia pe a(a : , ( in raport cu care se
produce miscarea de rotatie).
-implificind se gaseste ecuatia cuplului :
+uterea mecanica transmisa a(ului este egala cu puterea
hidraulica la iesirea din pompa .
e obtine (c. (uler ce face legatura intre energia specifica
primita de fluid in rotor si parametri cinematici ai particulei ce
strabate rotorul .
/elatia de mai sus poarta denumirea de ec. Euler si face legatura
intre energia specifica primita si parametri cinematic ai particulei ce
strabate rotorul.
$etode e(permentale de studiu ale masinilor cu principiu d;namic
de functionare
In multe cazuri din considerente de modelare a miscarii fluidului se
recurge in proiectarea pompelor prin metode e(permentale .
In acest caz scopul final este asigurarea unui radament ma(im .
+roiectarea se face in doua etape , prima consta in dimensionarea
in conditii simplificatoare , apoi se definitiveaza prin e(periment.
Acestea aduc corectii pentru o energie disipata mica si randament
mare.
.ranspunerea de la model la scara naturala se face prin criteriile
de similitudine.
.rebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
7.Asemanarea geometrica a pompelor
".Asemanare cinematica
<./espectarea criteriului /e
7. onditia asemanarii geometrice :
". Asemanarea cinematicii implica respectarea conditiei ca
triunghiul vitezelor sa fie asemenea model si natura m si n.
Aceasta inseamna satisfacerea criteriului de similitudine
-trouhal .
/ezulta prin calcul ca :
/aportul vitezelor este proportional cu = si raportul turatiilor.
>educerea parametrilor debit, sarcina, se face aplicind
similitudinea cinematica.
- /aportul debitelor:
)ebitul este dat de viteza radiala a vitezei la iesirea din rotor.
/aportul debitelor este proportional cu =? si cu raportul turatiilor
- /aportul sarcinilor :
-e considera ec. fundamentala a pompelor :
>aca intrarea in pompa se face radial u7)6
/aportul sarcinilor este proportional cu =@ si cu patratul raportului
turatiilor
- /aportul puterilor :
>eoarece +)%&, rezulta direct :
/aportul puterilor este proportional cu = si cubul raportului
turatiilor.
<. /espectarea criteriului /e cu cel cinematic nu se poate face
simultan .
-imilitudinea cinematica implica respectarea criteriului -h.
/e este foarte mare deci identitatea dupa /e se realizeaza
automat.
A. -e introduce drept criteriu de comparatie B turatia specificaC.
Aceasta defineste ca turatia unui model de pompa asemenea
geometric cu modelul din natura care respecta similitudinea -h,
sau triunghi de viteze asemanator , si care transferind acelasi
lichid realizeaza o sarcina egala cu 7m& !, consumind putera
de 7+,(D<EF).
'ompe centrifuge
+ompa primeste energia mecanica de la motorul electric si o transmite
fluidului prin intermediul paletilor .
>eplasarea fluidului se face datorita fortelor centrifuge . 8a iesirea din
rotor particulele au viteze mari , energie cinetica mare . arcasa are rol
de a prelua energia cinetica fara pierderi la trecerea prin rotor si de a
conduce fluidul cu energia cinetica catre refulare.
Ea transforma energie cintica in energie potential cind refularea este
inchisa.
-ensul palelor este avind curbura in spatele sensului de rotatie .
Antrenarea pompelor se poate face electric , cu motoare hidraulice ,
turbine sau motoare termice.
onstructia pompelor centrifuge poate fi :
- u paleti liberi
- /otor semideschis
- /otor inchis
*enomenul de cavitatie poate fi preintimpinat prin constructia unui
prerotor sau a unui rotor e(tins.
In general in constructiile navale pompele centrifuge sunt verticale
cu prindere de cele mai multe ori pe postament orizontal. !
problema practica reprezinta cuplarea si centrarea pompelor cu
tubulatura .
arcasele pompelor pot si simple si supraeta#ate.
$asinile centrifuge nu sunt in general autoamorsable. +entru
functionare este necesara umplerea tubulaturii de aspiratie cu
lichid sau evacuarea aerului pe conducta de aspiratie pina ce
fluidul inunda statorul .
-olutiile in acest sens sunt:
-functionarea inecata,sau
-cu valvula cu retinere
- cu statie de amorsare, incluzind o pompa volumica si un e#ector.
- cuplarea pe acelasi arbore pe care este fi(at rotorul pompei a
unei pompe cu inel de apa. +ompa este autoamosrsabila si scoate
aerul din tubulatura , raminind cuplata , functionind in paralel cu
pompa principala.
In instalatiile de la bordul navei se utilizeaza des pompele
centrifuge in inst de ballast, santina, *i-*i , apa tehnica, sanitara,
marfa petroliere, ect.
+ompele pot lucra ca si turbine prin intrarea apei radial si
evacuarea a(ial (turbina *rancis).

&inematica particulei in rotorul pompei # stabilirea triunghiului
vitezelor la intrarea si iesirea din rotor.
-e definesc vitezele la intrarea 7 si iesirea din rotor " parcurse de
debitul %, I turatie n .
7 ,viteza absoluta de intrare in rotor
F7 , viteza relative de intrare in rotor
u7 , viteza de transport la intrarea in rotor
vitezele de transport se calculeaza cu relatia:
Iar directiile lor sunt tangente la rotor in punctele de intersectie cu
paletul.
-e poate defini modulul vitezei absolute functie de debit si
sectiunea de intrare.
>aca pompa nu are director la intrare vectorul 7 se dispune
radial.
Ec . oriolis in acest caz:
*1 tangenta la palet
>aca nu e(ista director si este satisfacuta relatia de mai sus
unghiul G
)56 grade.
>aca e(ista director atunci alfa e diferit de 56 grade.
+entru trasarea triunghiului vitezei la iesire :
In caz uzual r")r7 , aceasta pentru a evita salturile de viteza
radiala, care ar genera forte de inertie ce conduc la cavitatie. -e
impune apoi unghiul beta " de asezare a paletilor .
+e baza turatiei se calculeaza modulul vitezei de transport u" si
apoi pe baza relatiei oriolis se construieste triunghiul vitezelor :
/eactia rotorului , reprezinta raportul dintre sarcina statica si
sarcina totala.
Hradul de reactie este dat de raportul dintre sarcina statica si
sarcina totala.
-e considera e(presia sarcinii teoretice realizate de rotor:
In cazul lipsei directorului , la care viteza de intrare este dispusa
radial u7)6 , deoarece G)56 grade si in acest caz va fi valabil
doar triunghiul vitezelor la iesire .
)in ec de mai sus sarcina este cu atit mai mare cu cit
componenta tangentiala este mai mare . +entru aceasta se
considera triunghiul de viteze la intrare si iesire . Ec Euler devine :
>in ec de mai sus rezulta ca de la intrare la iesire are loc un
transfer de energie atit dinamic cit si static.
+rimul termen este dinamic , iar ultimii doi statici.
$arimea care defineste raportul de energie specifica statica si
energie specifica totala se noteaza cu Ir si se numeste grad de
reactiune a rotorului.
-+nfluenta nr finiti de paleti
+entru ca modelul matematic prezentat sa poata reprezenta fidel
fenomenul fizic este nevoie ca el sa fie corectat.
+rezenta paletilor cu grosime finita modifica triunghiul vitezelor
astfel incit componentele radiale ale vitezelor sunt ecranate de
grosimea nenula a paletilor . In aceste conditii la intrare si la iesire
vom avea :
$)atorita grosimii finite a paletilor sectiunile de trecere se
micsoreaza si deci vitezele radiale cresc.
Un alt effect apare datorita miscarii de circulatie a apei intre
paleti . )in aceasta cauza lichidul intre paleti va capata o
miscare rotationala.
+e fata paletului viteza este mica iar pe spate este mai mare .
Apare un fenomen de frinare datorita diferentei de presiune
statica .
$odificarea triunghiului de viteza conduce la modificarea unghiului
de intrare si deci la aparitia socurilor . inematica particulei se
modifica prin aparitia componenentelor notate cu asteris9.
Efectul este introdus prin intermediul unui coefficient subunitar J.
-)efinirea caracteristicilor functionale ale pompei centrifuge
aracteristica functional este data de legatura dintre sarcina & si
debitul %.
+entru o pompa ideala din ec ."7(<.".E.".),
*acind reprezentarea grafica in coordinate &%, functia este
dependenta de unghiul 4 (F si u)
>in curba &t infinit se
obtine prin scadere
&f(pierderi frecare
rotor ) curba &t reala.
-e considera si
pierderile prin soc
(delta ,s ) , pe
portiunea %-6 de pornire
prin devierea vinei de
lichid . Aceste pierderi
se scad din curba &-%.
>aca debitul la intrare
este inferior debitului nominal % %n , atunci configuratia
triunghiului vitezei se modifica.
>in reprezentarea vectoriala regimul de functionare este dat de
parametri (vectorii) , , .
+entru ca intrarea sa se faca fara soc viteza F trebuie adusa pe
directia paletilor la intrare prin modificarea cu viteza K . Aceasta
implica devierea unghiului la valoarea 47.
>in asemanarea triunghiurilor rezulta :
onsideram pierderile prin soc de forma pierderilor locale
-i rezulta:
->educerea analitica a e(presiei sarcinii
E(presia analitica a caracteristicilor este functia f(%,&,n) este un
paraboloid hiperbolic.
>ependenta de beta, soc, frecari
*acind notatia :
>eterminarea s si L se face din literature. E(presia sarcinii devine:
oeficientii M7, 9",9< reprezinta valori constante pentru pompa data.
(cuatia de mai sus reprezinta un paraboloid hiperbolic .
-urbele I, II,III sunt curbe de turatie n)ct. ,rezultate din intersectia
pinzei cu plane paralele %-&.
-urbele a-a, b-b, c-c, orizontale ,paralele cu planul %-n sunt linii
de refulare constanta . Acestea sunt h;perbole si a caror asimptote
se intersecteaza pe a(a &. Ele definesc comportamentul pompei la
o anumita inaltime de pompare. $odificarea debitului se face prin
reglarea turatiei.
-+arabola & este rezultatul intersectiei cu un plan paralel cu planul
&-n. Aceste parabole indica cum trebuie variata turatia pentru a
mentine debitul contant la diferite inaltimi de pompare .
8a unele pompe se defineste un domeniu de functionare n ma( si
n min.
Alegerea regimului se face pe panta descendenta in care regimul
este stabil . +e panta ascendenta pina in punctul de ma(im regimul
este instabil . -e prefer ca panta descendenta sa fie cit mai
abrupta astfel incit pentru variatii mari ale sarcinii sa avem variatii
mici de debit. /egimul nominal trebuie plasat acolo unde
randamentul este ma(im. aracteristicile plane sunt trasate de
obicei pentru o singura turatie a pompei sau o familie de pompe
(functie de putere sau turatia a(ului).
->eterminarea parametrilor functionali ai pompei centrifuge cuplata
in int de tubulatura
/egimul stabil al masinii hidraulice pe o instalatie se face atunci
cind se realizeaza egalitatea debitelor si energiilor cedate de
masina si respective primite.
+roblema se rezolva pe cale grafica sau analitica.
-$etoda grafica
onsiderind o instalatie cu o configurare geometrica ptr care se
determina sarcina instalatiei :
onditia de cuplare :
.ermenul s%@ contine si componenta dinamica .
In regim stationar %p )%i deci &p)&i
+unctul de intersectie ce rezulta din suprapunerea celor doua
caracteristici defineste punctul de functionare energetic .
+entru definirea parametrilor pompei cuplata in instalatie se
analizeaza cum aspira pompa.
+unctul 3 defineste punctul energetic, nedefinind in intregime
ansamblul .
-e defineste graficul &v)f(%) pentru pompa si &a)f(%) , pentru
instalatie . -e defineste sarcina pe instalatie :
&c7-p reprezinta caracteristica de cuplare pentru aspiratie a
pompei.
+rimul termen din membrul drept reprezinta caracteristica de
cuplare .
&v adm )I1p@NIg:pNhp (pag <5)
Intersectia &v admis(%) cu &a(%), reprezinta punctul $.
>aca $ este la dreapta punctului 3 ,rezulta ca sarcina este mai
mare decit cea ceruta si se poate realiza umplerea pompei .
>aca $ este la stinga punctului 3 , rezulta ca aspiratia cere o
sarcina mai mare si apa nu mai a#unge la pompa.
-tabilitatea functionarii pompelor centrifuge in instalatii.
*unctionarea pompei intr-un punct poate fi in regim stabil sau instabil .
>aca in urma unei perturbatii punctual oscileaza si revine in pozitia initiala
regimul este stabil .
>aca in urma perturbatiei pompa nu revine in parametrii initiali regimul este
instabil .
Ane(a :m )r