Sunteți pe pagina 1din 5

Nichita Stanescu

Opera poetica
Dupa Mihai Eminescu si Tudor Arghezi,Nichita Stanescu este al treilea innovator al limbajului poetic in
literature romana.
rticularitatiale poeziei neomoderniste cultivate in lirica lui Nichita Stanescu!
"poezia contrariaza permanent asteptarile cititorului#
"o poetica a e$istentei si a cunoasterii#
"lupta sinelui cu sinele,con%runtarea dintre creator si ganditor#
"rede%inirea poeticului#lupta cu verbul&necuvintele'
"cunoasterea deplina numai prin poezie,ca gest de participare la creatie#
"intelectualismul#
"reinterpretarea miturilor#
"re%lectia %ilozo%ica,abordarea marilor teme ale liricii#
"ironia,spiritul ludic#
"reprezentarea abtractiilor in %orma concreta care are ca e%ect plasmuirea unui univers poetic original,cu un
imaginariu propriu,inedit#
"trans%erul dintre concret si abstract %unctioneaza bivalent,punand in discutie relatia dintre constiinta si e$istenta#
"ambiguitatea limbajului impinsa pana la aparenta de nonsense,dea absurd#rasturnarea %irescului#ermetismul
e$presiei#
"subtilitatea meta%orei#
"insolitul imaginilor artistice.
Etape ale creatiei si particularitati artistice
rima etapa a creatiei,a e$uberantei,cuprinde volumele din tinerete&sensul iubirii()*+,#o viziune a sentimentelor(
)*+-'
"elanuri adolescentine,e$uberanta#
"mani%estarea starii jubilatorii#
"consonanta cu sinele si cu lumea#
"iubirea ca sentiment originar al nasterii cuvintelor#
"tema primului volum!iesirea din somn#motivul rasaritului,al luminii#pre%igureaza o poetica a zborului,a
transparentei,a matinalului&impresia de poezie imateriala'#
"in al doilea volum,considerat.romanul unei idile,tema!dragostea ca stare de certitudine#
"relatia eu(timp!realizarea elogiului starii de A /0 &poeziile stau sub semnul lui S1NT'
A doua creatie %ace trecerea spre un lirism interiorizat,re%le$iv si cuprinde volumele! Dreptul la timp()*+2,))
elegii()*++,oul si s%era()*+3,4osu vertical,5aus tolemaei()*+6,Necuvintele()*+*,0n dulcele stil clasic()*3,.
"reda o constiinta scizionata ,aventura constiintei de sine in cunoastere,e%ectul timpului asupra cuvintelor in
discursul poetic.
"cu volumul 7Dreptul la timp.,se con%igureaza in%rastructura unei cosmogonii proprii,construite in volumele
ulterioare,prin abordarea marilor teme ale lirismului sau.
"tema volumului este perceperea dureroasa a timpului.Durerea este o 7de%initie a%ectiva a timpului..
"se constituie un cuplu inedit !8reatorul9Timpul si %emeia,:alateea9Opera.
"0ncepe dialogul poetului cu miturile&starea lirica poli%onica,sincretismul de simboluri,reinterpretarea miturilor'.
"8onsonanta cu sinele si cu lumea,din etapa anterioara,este substituita de rupture tragica a sinelui ,de neputinta de
a e$prima sinele.
"corporalitatea devine absurda.
";izionarismul se intelectualizeaza si se abstractizeaza.
"%orta care structureaza acest univers immaterial este cantecul.
";olumul )) elegii &de%initii %ilozo%ico(lirice ale unor concepte %undamentale ale e$istentei poetice'este o carte a
rupturii e$istentiale,o investigare a legaturii dintre om si cuvant.
"Tema volumuilui este su%erinta de diviziune,tanjirea de unitate,ridicata la scara cosmica.
"ciclul reda conditia artistului si releva cauza su%erintei poetului!imposibilitatea de a materializa imaterialul.
;olumele urmatoare reiau tema cuvintelor si a necuvintelor,continua obsesia mitului creatiei.
0n volumul 75aus tolemaei.,cele doua cai de cunoastere,poezia si matematica,tind a %i reduse la limbajul
unic,initial si initiatic,iar tema este re%acerea simbolurilor.
8u 7Necuvintele. se constituie o noua cosmogonie si perspective 7din a%ara. a lucrurilor.
1ltimul volum al etapei,.0n dulcele stil classic.,aduce ra%inarea e$presie in dialogul duios ironic cu poezia
inaintasilor.
Trecerea la a treia etapa de creatie se realizeaza cu volumul 7Maretia %rogului.&)*3<',meditatie grava pe tema
mortii si a timpului.8ele trei volume &Epica magna()*36,Opere imper%ecte()*3*,Noduri si semen()*6<'apartin
etapei de maturitate si de mani%estare plenara a stanescianismului.Ele alcatuiesc un triptic al investigarii actului
artistic.oezia este o stare de criza!.oezia nu se scrie cu cuvinte..
0n lucrarea Nichita Stanescu#orizontul imaginar,criticul 8orin =raga sintetizeaza trasaturile celor trei etape
ast%el!"poezia meta%orica(are o structura ediata,reda o imagine prin alta imagine#
"poezia simbolica si de viziune(are o structura i(mediata,e$primand intuitii si perceptii
obscure,ireprezentabile in sine.
8AT4E :A5A8TEEA
oezia %ace parte din volumul 7Dreptul la timp.&)*+2',care marcheaza trecerea spre un lirism
interiorizat,re%le$ive,speci%ic celei de(a doua etape de creatie.oezia 78atre :alateea. de Nichita Stanescu este o
arta poetica apartinand neomodernismului.
Este o arta poetica deoarece,prin mijloace artistice,este redata conceptia autorului despre poezie &atributele ei
speci%ice' si despre rolul poetului &raportul acestuia cu lumea si creatia'.
Este o arta poetica apartinand neomodernismului,in care se realizeaza rasturnarea relatiei creator(
opera,inversarea rolurilor!artistul este cel 7nascut. de opera.
4elatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si neomodernism se concentreaza in jurul unor aspecte relevate in
te$tul poeziei!rupture tragica a sinelui,constiinta scizionata,perceperea dureroasa a timpului,dialogul poetului cu
miturile.
oezia prezinta relatia inversata dintre artist si opera ,dar si relatia timp(opera,in cadrul unui cuplu
inedit!8reatorul9Timpul si %emeia,:alateea9opera.Tema este aceea a cunoasterii(nastere revelata in procesul de
creatie.
Titlul este sugestiv pentru o arta poetica in care se in%atiseaza relatia dintre artist si opera ,prin aluzia la vechiul
mit al lui >gmalion.Sculptorul din 8ipru,indragostit de una dintre statuila sale din %ildes,se roaga zeitei A%rodita
s(o insu%leteasca pentru el.Din casatoria cu :alateea,opera(%emeie plasmuita de artist,se naste un %iu numit
athos&in greaca,su%erinta,patima'.Sensul mitului este acela ca patosul artistului insu%leteste opera.
Nichita Stanescu reinterpreteaza mitul in sensul unei rasturnari de roluri.Atribuind eului liric ipostaza
creatorului 7nenascut.,poezia se constituie ca o %ierbinte ruga adresata operei,de a(l crea ca %inta vie.rezenta
prepozitiei.catre.,in titlu este pusa in relatie cu caracterul adresat al discursului liric,care se realizeaza ca o
invocatie catre :alateea,s>mbol al %inite iubite si al misterului vetii.
5irismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct ,iar,la nivelul e$presiei,prin
marcile subiectivitatii !alternarea %ormelor de persoana 0 ai a 00 a,sinular,ale adjectivului posesiv.meu(tau. s ale
verbului la present.
8ompozitional,poezia are trei secvente poetice marcate prin organizarea stro%ica.8ele trei stro%eincep cu verbul
7stiu. si se incheie cu imperativul 7naste(ma.,ceea ce con%era simetria compozitionala.Simbolul
rugaciunii,.genunchiul.,constituie un element de recurenta,iar gestul adoratiei se repeat gradat in %iecare stro%a.
Discursul liric se organizeaza gradat in jurul celor doua simboluri !Artistul,sub semnul lui 7stiu. si Opera,cu
puterea ei enigmatica de a(l 7naste.&de a(0 da dreptul la timp',adica al celor doua notiuni!.a sti si a %i nascut..

rima secventa reda,in enumeratie,atributele operei,.stiute.numai de artist si reprezentate in %orma concreta a
insusirilor %emeii iubite!umbra,tacere,sanul,mersul.melancolia,inelul.atima barbatului,cunoasterea elementelor
operei,e$primate patetic in adresarea directa!.0ti stiu toate timpurile,toate miscarile,toate
par%umurile?@A.motiveaza dorinta de a deveni artist!.si nu mai am rabdare si genunchiul mi(l pun in pietre9si ma
rog de tine,9naste(ma..

A doua secventa depaseste cadrul atributelor concrete,revelate.Artistul cunoaste si ine%abilul operei,ceea ce nu
este legat de planul e$istentei,orizontul cunoasterii poetice,e$primat meta%oric prin indicii spatiale si temporale !
.dupa(amiaza,dupa orizontul,dincolo de marea@..Bocul cuvintelor in rostirea poetica antreneaza categoriile
aproapelui si departelui&rezonanta eminesciana'!.Stiu tot ce e mai depare de tine9atat de departe,incat nu mai
e$ista aproape..;izionarismul se abstractizeaza,e$primanda intuitii obscure,ireprezentabile in sine.4uptura intre
planul constiintei si al e$presiei,in cadrul oprei(poezie,este redata in mod dramatic!.stiu tot?@A9si tot ce e dincolo
de ele9si atat de departe,incat nu mai are nici nume..Meta%ora 7genunchiul pietrelor.sugereaza o alta relatie a
artistului(poet cu lumea decat in stro%a anterioara!trecerea de le perceperea e$terioara9de la contemplatie la
comunicarea intima,iar lumea se organizeaza prin cantec si dupa chipul si asemanarea lui,ca in mitul lui
Or%eu.;erbul 7ingana.poate avea ca sens conotativ atat verbul.canta.,cat si verbul 7imita..rin
cantec9poezie,lumea reala devine o copie9imitatie&mimesis'a lumii plasmuite de artist.Se observa o alta rasturnare
a unui mit antic!ideea in sens platonician,viziune ampli%icata in stro%a a treia.
Elementele lumii insesi &copacii,raurile,pietrele'sunt doar 7umbre.ale artei.Materia se naste din opera ,
dobandeste sens din ea,iar artistul este o punte de legatura intre opera si materie .
1ltima secventa poetica il in%tiseaza pe creator ca su%let al operei!.=ataia inimii care urmeaza bataii ce(o auzi..
;iata miraculoasa a operei nu tine doar de constiinta artistului,ci de intreaga e$istenta.Opera.naste. propriul
univers poetic original,cu un imaginar propriu,inedit.Treptele cunoasterii poetice sunt ierarhizate in cele trei
stro%e,dela perceptibil9%enomen la imperceptibl9esenta!0(70ti stiu toate timpurile,toate miscarile,toate
par%umurile?@A.#00(7Stiu tot ce e ai departe de tine.#000(7stiu tot ceea ce tu nu stii niciodatadin tine@..Elementele
imaginarului poetic,%orme concrete ale abstractiunilor,sunt si elemente ale cunoasterii.
5E8T0A DES4E 81=
;olumul 7Operele imper%ecte.,aparut in )3*3,care se deschide cu poezia 75ectia despre cub.este,in ansamblu, o
meditatie asupra miracolului %rumosului.E$ista insa in acest volum o schimbare %undamentala %ata de volumele
anterioare ale poetului,in sensul ce discursul liric devine acum unul al rupturii si al %ragmentului,al disperarii si al
dizolvarii interioare.
roblematica esentiala a 7Operelor imper%ecte.este drumul catre per%ectiune.Si acum se deschide,in mod
sugestiv,cu o 5ectie despre cuib si se inchide cu O lectie despre cerc,intelese ca %orme per%ecte,volumul poate %i
considerat.un %als tratat. de estetica a producerii si receptarii operei de arta.&Ste%ania Mincu'

0poteza
oezia 75ectia despre cuib.de Nichita Stanescu,cu care se deschide volumul intitulat programmatic.Opere
imper%ecte.,constituie o arta poetica in care accentul se pune pe relatia dintre creator si lume,dintre opera si
receptarea ei.oetul neomodernist reinterpreteaza si revalorizeaza insasi notiunea de %rumos,incat realizeaza 7o
poetica a deconstructiei,a relizarii in negativ a %rumosului si a per%ectiunii..&Ste%ania Mincu'
Argumentare
Tema poeziei 75ectia despre cuib. este conceptia despre per%ectiune artistica,in dubla relatie!dintre poet si
creatie,dintre publicul receptor si creatie.oezia ilustreaza 7ideea oderna de imper%ectiune in arta ca replica la
CCestetica uratuluiDD&Ste%ania Mincu'
Substantivul.lectie. din titlul poeziei,ca si utilizarea %ormei impersinale a verbelor in ansamblul
te$tului,ilustreaza,intr(o maniera didactica,conceptia artistului despre calea ce trebuie urmata pentru atingerea
per%ectiunii.Ast%el ca 75ectia despre cuib.poate %i considerate o arta poetica neomodernisa,in care interesul
autorului nu mai este centrat pe relatia poetului cu propria creatie,ci pe realtia dintre creatorul de arta si lume,pe
actul receptarii.
oezia inregistreaza in prima parte,intr(o %orma %igurate,etapele muncii artistului,in incercarea sa de a obtine
desavarsirea.Din.reteta.crearii unui obiect considerat per%ect in spatial tridimensional(cubul(%ac parte
7ingredientele. care l(ar putea ajuta sa obtina aceasta per%ectiune!participarea organica la actul creatiei&7se
ciopleste cu o dalta de sange.',atingerea magica a creatiei de catre parintele poeziei ,de catre poetul orb,care
vedea esentalucrurilor&7se lustruieste cu ochiul lui Eomer.',tranmiterea unei scantei divine,a unei iluminari,a
straFucirii necesare operei de arta&7e razuieste cu raze.'.Dupa etapa plasmuirii,o alta etapa este mani%estarea
iubirii %ata de creatie sub toate %ormele ei,in progresie!iubirea creatorului pentru opera sa,iubirea ceor din jur %ata
de aceasta opera,dar si iubirea %emeii nobile,a in%antei,pentru creatie,sentiment ce %lateaza orgoliul
artistului!.Dupa aceea se saruta de nenumarate ori cubul 9cu gura ta9si mai ales cugura in%antei..0nsa,in mod
parado$al,per%ectiunea creatiei se nastedin ine%abilaimper%ectiune a creatiei%inite.rin analogie cu
viata,per%ectiunea nu este sinonima cu %rumusetea,iar acest %apt poate %i inteles in masura in care ni se intampla
uneori ca un lucru sau o persoana %ara cusur ,care ni se pare desavarsit&a',totusi sa nu ne atraga deloc si in %ata
lui9ei sa e$clamam dezamagiti!.E per%ect&a',dar mie nu(mi spune nimic..Dimpotriva,tocmai
imper%ectiunea,.spartura.cn%era individualitate,unicitatea obiectului,il particularizeaza.
0deea de progresie se realizeaza cu ajutorul verbelor la diateza re%le$ive(imoersonala care denumesc succesiunea
actiunilor in care poetul descompune actul creator&7se ia,se ciopleste,se lustruieste,se razuieste,se saruta.'si cu
ajutorul repetitiei structurilor 7Dupa aceea. si 7cu gura.,dispuse gradat,ceea ce da corporalitate ine%abilului
poetic.
8a si in alte poezii stanesciene,e$ista un punct in care perspective se schimba radical si surprinzator.:estul
s%armarii unui.8olt al cubului.reprezinta aici momentul care%ace trecerea l a doua parte a poeziei.
0n versurile %inale!.Toti,dar absolut toti zice(vor!9(8e cub per%ect ar %i %ost acesta9de n(ar %i avut un colt
s%aramatG.,poetul ironizeaza 7gustul canonic?al majoritatiiA,goanna dupa 7per%ectiuni. geometrice,nevederea
ranii,a imper%ectiei %unciare a e$istentei#acel apetit estetic %als pentru ceea ce e 7cioplit.,.lustruit.,.sle%uit.,gustul
in%antil pentru cuburi,pentru.bucati. poetice per%ecte,nestirbite..&Ste%ania Mincu'
4eoetitia pronumelui.Toti. intareste opozitiadintre poet9creator si ceilalti,publicul,oamenii comuni,care
apreciaza arti%icialul sle%uit.
5a nivel %ormal,ideile poetce stanesciene sunt e$primate cu ajutorul versului liber,unde initiala majuscula se
utilizeaza la inceputul %iecarui enunt,darn u si al %iecarui vers.4itmul interior,sacadarea con%erita de
repetitie,absenta rimei clasice con%era versurilor o muzicalitate aparte,ce transmite dramatismul actului de creatie.
0neditul e$presiei poetice are ca sursa %olosirea meta%orelor surprinzatoare&7o dalta de sange.#.se lustruieste cu
ochiul lui Eomer.#.se razuieste cu raze.',gradatia ideilor,ambiguitatea limbajului realizata de reteaua de
semni%icatii a te$tului liric.
8oncluzia
Semni%icatia meta%orei(simbol 78ubul. provine din multiplicarea sensurilor conotative ale cuvintelor. 8orp
geometric per%ect,dra si creatie a omului,cubul desemneaza cele doua ipostaze ale poeziei!arti%iciala,per%ect
7sle%uita. %ormal ,accesibila gustului comun,in%antile&dornic de jocuri %acile,copilaresti,cum este jocul cu
cuburi'este respinsa de poetul neomodern,care opteaza pentru poezia 7imper%ecta.,problematizanta,capabila sa
transmita cu sinceritate 7nesle%uita. dramatismul %aptului viu,al e$istentei autentice.
7te$tele din operele imper%ecte investigheaza pede o parte probleme ale actului artistic in ipostaza sa
eternal?..Aiar pe de alta parte,lasa sa transpara in sinceritatea investigarii actului ceea ce este cu totul particular si
speci%ic in cazul unei individualitati artistice anume..&Ste%ania Mincu'