Relaia profesor-elev

Relaia profesor-elev a constituit un obiect de reflecie pentru teoreticienii tuturor timpurilor.

Ea reprezint o ,,sintez a relaiilor interpersonale pe fundalul crora se nasc i se dezvolt att
virtuile i viciile. Faptele bune se ivesc i depind de destinatar, sunt generate de acesta ,,!eea ce fac
"ncerc s fac pe placul semenului meu. #ac el ar gndi cel puin la fel "nelegerea ar deveni plenar, ar
putea s apar tolerana reciproc. $n conte%tul favorabil situaiilor, apar i se dezvolt viciile cotidiene.
Ele sunt generate de natura relaiilor interumane i amplific dac nu sunt sesizate i corectate la timp
prin educaie. ,,&mul este rodul educaiei pe care o primete '(elveius)
!opilul, preadolescentul, adolescentul i tnrul au avut i au nevoie de cnd este lumea de
educaie. *ceasta este o trebuin ce se impune a fi satisfcut "n raport cu vrsta i particularitile
fizice i psi+ice ale elevului 'educatului), rolul de educator revenind profesorului "n general i
dirigintelui "n mod special. ,m om educat este i un om disciplinat, disciplina fiind o condiie de baza a
muncii colare. -arele pedagog !omenius spunea c ,,.coala fr disciplin este ca o moar fr ap,
disciplina se formeaz prin educaia "n ceea ce privete ordinea, punctualitatea, pregtirea zilnic a
leciilor, respectarea regulamentului colar i a dispoziiilor colare. & mare influen asupra elevilor o
are e%emplul pe care "l d educatorul. /inuta, corectitudinea, dreptatea i ataamentul fa de copii
determin disciplina lor. 0otui, uneori se "ntmpl abateri de la disciplina colar, devieri de la
comportament. $n aceste cazuri trebuie cunoscute mai "nti cauzele acestir stri de lucruri. *cestea pot
fi cauze de natur organic, familial sau colar. #irigintele este acela care trebuie s cunoasc
situaia i s treac la remedieri psi+o-pedagogice. !a i medicul, un profesor-diriginte bun vindec
,,rul pornind de la tratarea cauzei care l-a produs. *adar, primul pas al educatorului este cunoaterea
elevilor, a temperamentului, caracterului i personalitii lor. *cestea se pot realiza printr-o bun
pregtire psi+opedagogic i cu mult tact.
0actul pedagogic se relev pe fondul interaciunii profesor-elev i reprezint, dup opinia unor
autori, contactul dintre educator i universul luntric al copilului i adolescentului, apropierea sincer
fa de acesta. Este arta de a ptrunde i deslui contiina individual, de a prevedea reacia posibil a
celui pe care "l educm, respectnd "n acelai timp simul msurii. 1aturaleea comportrii profesorului,
prietenia nee%agerat, seriozitatea fr a genera "ncordare, faptul de a se impune fr a se enerva,
a%igena fr a cdea "n pedanterie, sunt doar cteva trsturi definitorii ale tactului pedagogic.
Educatorul trebuie s aib o conduit ec+ilibrat, nici prea indiferent, nici prea agasant.
2unt cunoscute trei tipuri de profesori3 tipul autoritar, tipul democratic i tipul indiferent,
liberal.
0ipul autoritar "i impune voina i prerile ignornd personalitatea elevului, favoriznd reacii
de mascare afectiv, de ezitare, ovial, instabilitate, introvertire, emotivitate spontan, team, lips de
iniiativ i ne"ncredere. !opii reacioneaz agresiv la acest tip. Este un tip negativ.
0ipul democratic, dimpotriv, ea msuri "mpreun cu elevii pe baza "ncrederii reciproce. 1u se
e%clude e%igena. Este un tip pozitiv.
0ipul indiferent. 4iberal las lucrurile s curg, s mearg de la sine, manifest apatie. ,,i-a
greit cariera
0ipurile de profesori determin tipurile de relaii3
Relaiile de tip autocratic. 5rofesorul dispune, elevul se supune. Educaia are un caracter dogmatic.
Relaia de tip liber. Educaia se desfoar conform naturii copilului, care conine "n sine tendina de a
se dezvolta spre bine. 5rofesorul creaz condiii pentru dezvoltarea liber a personalitii elevului.
Relaia non-directiv se caracterizeaz prin atitudinea de acceptare a profesorului. 5rofesorul se abine
de la orice blocare, intervenie, pentru ca elevul s se poat autodescoperi, s-i cunoasc interesele,
motivele, aspiraiile.
Relaia democratic este o relaie de colaborare, de cooperare. Elevul este "ndrumat, a6utat. *ceast
relaie se bazeaz pe principiul responsabilitii.
2trns legat de relaia profesor-elev este conceptul de stil educaional. 2-au stabilit trei tipuri de
profesori din punct de vedere al stilului educaional3
7. 5rofesori impulsivi, spontani, concentrai pe natura ideii, nu pe relaie,
8. 5ofesori autocontrolai, sistematici. &bin rezultate bune cu toate tipurile de elevi, inclusiv cu
ostilii,
9. 5rofesori cu sentimentul de nesiguran.
2tilul de lucru al profesorului, natura relaiilor, atitudinea i comportamentul elevilor genereaz un
climat sau altul "n clasa de elevi3 clmatul anar+ic, climatul rebel sau climatul competitiv i de
cooperare.
!limatul anar+ic. ,nii elevi, care dispun de for i de un temperament impulsiv, creaz "n clas
o atmosfer de teroare. *cest tip de climat apare atunci cnd profesorul nu fi%eaz "mpreun cu elevii
anumite norme de munc, le acord prea mare "ncredere, nu-i spri6in i nu-i controleaz "n activitile
zilnice. 2tilul de conducere nu inspir "ncredere.
!limatul reprimant apare atunci cnd profesorul este autoritar. 1u permite nici un fel de
sugestie. Elevii lucreaz de fric i sunt disciplinai numai cnd sunt sub supraveg+ere. Ei "i pierd
iniiativa i ateapt numai ordine de la conductori.
!limatul rebel se instaleaz atunci cnd profesorul sau dirigintele genereaz, printr-o manier
nepedagogic, opoziie din partea elevilor. -embrii grupului simt repulsie pentru profesor i caut cu
orice pre s-l pun "n situaii dificile. #e e%emplu, "n timpul lectiei unii elevi tuesc ostentativ, fac
diferite zgomote determinnd profesorul fr e%perien s adreseze e%presii 6ignitoare care s
provoace rsul, s "ntrerup lecia i s "nceap anc+eta pentru descoperirea vinovailor. #eseori
anc+eta se soldeaz cu eec, clasa fiind solidar "n a nu-i deconspira pe cei vinovai. 5rofesorul nu are
altceva mai bun de fcut dect s amenine cu pedepse care nu-i impresioneaz pe elevi. *utoritatea
este pierdut i foarte greu se rectig. Reprimarea ca metod de meninere a disciplinei are drept
rezultat "ntrirea spiritului de rezisten al clasei. Recurgerea la pedeaps, la critic, la ridiculizare, la
lucrri de penalizare poate duce la eec. Educaia nu este pur corectiv.
!omunicarea este aptitudinea care nu trebuie s lipseasc unui educator3 comunicarea verbal,
nonverbal i afectiv, capacitatea de a ,,citi conduita neverbal a elevilor ine de ceea ce se
numete ,,empatie, definit ca aptitudine specific didactic de a te transpune "n psi+ologia copilului,
de a desprinde intuitiv atitudinile i gesturile sale. & asemenea capacitate se dobndete o dat cu
e%periena contactelor interumane. $n cazul profesorului, ca "n cazul oricrei alte persoane,
comunicativitatea este influienat de fire. 5articularitile i diferenierile comunicrii la intravertit fa
de e%travertit sunt cunoscute. 2e inpune, deci, un e%erciiu foarte intens de mascare i compensare a
particularitilor generate de fire. 4ipsa unei educaii adecvate bazate pe aceste e%erciii reduce
considerabil calitatea repertoriului de comunicare al profesorului. Fondul repertoriului de comunicare
este determinat "n mare msur i de o sum de trsturi personale cum sunt3 aptitudinea verbal,
spiritul de observaie, tonusul de activitate, e%presivitatea mimicii i a gesticii, dinamismul i agilitatea,
spontaneitatea i simul umorului.
!alitatea comunicrii verbale a profesorului este de cea mai mare importan pentru
transmiterea corect, clar, cursiv, inteligibil i sugestiv a informaiei i a mesa6ului educativ. Ea
este condiionat de bogaia vocabularului profesorului, de calitatea e%primrii, de ritmul ritmul i
cursivitatea vorbirii dar i de timbrul i tonul vocii. 5lasticitatea comunicrii verbale "i aduce
profesorului avanta6ul de a se face mai uor "neles i de a captiva cu mai mult uurin i "n mai mare
msur atenia i interesul elevilor. $nlocuirea plasticitii comunicrii cu ,,pitorescul vocabularului
risc s reduc mesa6ul educativ. Rolul aptitudinii verbale "n acest tip de comunicare este +otrtor.
:aloarea ei este amplificat de e%istena unor caliti cum cunt3 subtilitatea i rafinamentul e%primrii,
capacitatea de persuasiune verbal i gradul ct mai "nalt al limba6ului elevat. 4ipsa aptitudinii verbale
d loc vorbirii ine%presive, forate, trgnate, sau, dimpotriv, prea rapide, "n ritmuri inegale care
obosete pe elevi. #e fapt, profesorului i se cere s fie un mnuitor abil al cuvntului rostit, al
dialogului. & imagine a acestei cerine o d modul "n care el este "n msur s foloseasc simplul
cuvnd #*, prin care poate s e%prime nu numai afirmaia, ci i interogaia, "ndoiala, constatarea,
"ndemnul, "ncura6area, satisfacia, regretul c+iar nemulumirea, ironia, "n funcie de intonaia pe care
este capabil s i-o dea, de "nsoirea lui cu elemente de mimic i priceperea de a-l plasa "n conte%tul de
comunicare.
2rcia repertoriului de comunicare verbal "mpieteaz asupra calitii i eficienei actului
instructiv-educativ i este demascat de srcia vocabularului, de agramatisme, de stereotipii, de ticuri
verbale, sintagme i cuvinte parazite 'deci, "neles, mrog, nu-i aa, bun, etc) care fie c fac deliciul
elevilor botezndu-i pe profesori cu ele, fie c le determin dezagrearea i sila.
!omunicarea verbal este completat de comunicarea nonverbal3 mimica, privirea, zmbetul,
gesturile, poziia corpului, care aduc un plus de e%presivitate comportamentului comunicativ al
profesorului. #ar i comunicarea nonverbal este ameninat uneori de repetare, stereotipie, ticuri
gesticulare, care perturb actul cominicrii.
!ominicarea afectiv include e%teriorizarea strilor i tririlor afective ale profesorului "n relaie
cu ceea ce comunic i "n relaie cu manifestarea elevilor. !omunicarea afectiv nu "nseamn cderea
"n familiarism i lips de e%igen, ,,coborrea la nivelul elevului, ci meninerea unei detari "n
msur s asigure detaarea necesar. *ceasta se poate face corect numai dac intervine autocenzura
profesorului. *utocenzura afectiv mai este necesar i pentru mascarea, stpnirea i c+iar depirea
strilor afective ale profesorului cauzate de factori personali, e%teriori colii, astfel ca ele s nu
influeneze negativ relaiile cu elevii, s nu produc team, reinere i "ndeprtarea acestora de
profesorul indispus, suprat, nemulumit.
*adar, sarcina profesorului i a dirigintelui nu este una simpl. 5e lng aceste aptitudini
psi+opedagogice speciale, profesorul trebuie s aib o cultur general i s stpneasc materia pe
care o pred. ,,!artea-n cap, nu capu-n carte. ,n profesor cu capul "n carte este o alt surs de
deteriorare a disciplinei elevilor. 1epregtirea pentru lecie, ignorarea predrii metodice,
subiectivismul, inuta necorespunztoare, vocabularul colorat, toate acestea sunt sancionate de elevi.
5e profesor "l privesc continuu ;<-=< de oc+i. El trebuie s "ncura6eze zelul, s-l atrag pe cel distrat,
s-l trezeasc pe vistor fr a-i distruge visul, s-l rineze pe "nfumurat, "ntotdeauna cu mult
solicitudine, s-i arate grbitului c ,,graba stric treaba, s-l fac pe fiecare s "neleag nevoia
muncii, a efortului perpetuu, acum i mine cnd vor intra "n via.
,,Ferete-te > zicea 0udor :ianu > de tonul i mi6loacele captaiunii. *i nevoie de consensul
unor spirite critice, de acordul cu ei i cu tine al unor oameni dac nu formai dar cu certitudine "n
formare. $n tot ceea ce faci nu cuta s fii admirat, ci crezut. Elevii ti caut "n tine omul, care e mai
presus de orice. 2trduiete-te s-i convingi prin fapte c ei au "n faa lor un om de bun credin, pe
cineva care le vrea doar binele i nimic mult. !uvintele aceluiai mare dascl sun "n continuare ca un
avertisment3 ,,1u fi posac, mre sau nestatornic, scitor i pedant, dar nici nu "ncerca s placi oferind
un spectacol, mgulind, vnnd popularitatea, minind pe 6umtate sau "n "ntregime. #ac poi s-i
amintati ce au "nsemnat profesorii ti pentru tine, dirigini sau nu, asum-i rspunderea s nu-i
dezamgeti nici acum prin ceea ce le spui i le ari i nici mai trziu cnd se vor gndi la toate i te
vor privi retrospectiv. #a, fiindc printre ei se afl, se vor fi aflnd oameni virtuali la care gndeti i
tu, mai buni ca tine, cu un spirit mai ascuit, cu o inim mai cald, "n stare s fac ceea ce tu ai visat
fr s poi duce pn la capt. #ac cel puin o clip crezi c printre ei se afl i numai unul care ar
putea continua gndurile i visurile tale mine, pregtete-te temeinic, organizeaz-i munca, desfoar-
o cum poi tu mai bine, deoarece nimeni nu-i cere imposibilul, tu trebuie s-i ceri atta ct poi i vei
izbndi.
5rofesor,
!ecilia 0eler, .coala cu clasele ?-:???, 1r 7@, 5iteti
Relatiile profesorului cu tinerii
5rocesul de invatamant fiind un proces bilateral, presupune in mod obiectiv si necesar stabilirea si
manifestarea de relatii umane si educationale eficiente intre profesori si elevi 'studenti, cursanti).
Relatiile se stabilesc intre profesor si elev 'student), intre profesor si grupul studios 'clasa, grupa, an de
studiu) si cu fostii elevi 'studenti), deci cu absolventii-
?n istoria invatamantului s-au stabilit si manifestat mai multe tipuri de relatii dintre profesor si tineretul
studios, si anume3 autoritariste, libere si democratice.
a) Relatii autoritariste 'autocrate). #in greceste autos ' lui insusi) Aratos -putere.
Relatiile autoritariste 'autocrate) fac din profesor factorul dominator al procesului instructiv-educativ,
el diri6and si +otarand totul acest tip de relatie inabusa orice spirit de initiativa, de independenta, de
creativitate, de actiune si raspundere personala ale elevului 'studentului). Ele sunt o frana in
dezvoltarea personalitatii. Ele formeaza BrobotiC si nu oameni adevarati. Formula Bmagis-ter di%itC -
maestrul a spus - defineste tipul de relatii didactice autoritariste 'autocrate). *stfel de tip de relatii a
fost determinat de specificul societatii si statului autoritarist, autocrat, totalitar. !a atare, ele trebuie
abandonate din invatamant.
b) Relatii libere 'laisser-faire) - fara constrangeri. *sigurarea unei dezvoltari libere, bazate pe relatii
libere intre profesor si tineret a facut obiectul conceptiilor multor pedagogi si oameni de seama ca3 D. D.
Rousseau, 4ev 0olstoi, -ontessori, Freinet, #ecrolE etc. ,nele dintre aceste sisteme pedagogice sunt
preconizate ca alternative educationale in tara noastrta, asa cum este Faldorf. *ceste relatii libere nu
inseamna libertina6. *cest tip de relatii urmareste sa dezvolte la elevi spiritul de initiativa si de
independenta, spiritul de observatie, spiritul critic, dar si responsabil, si creativ, intr-un cuvant sa
dovedeasca calitatile care sa-i asigure intr-o masura importanta autoeducatia, autocontrolul si
autoaprecierea eficiente.
#esigur, dezvoltarea 'educatia) libera a elevului 'si mai ales a studentului) este o directie importanta si
valoroasa. #eoarece elevul este in formare si nu are e%perienta, trebuie ca aceasta educatie libera sa
aiba in vedere respectarea catorva conditii3 sa aiba la baza o conceptie educationala care sa inceapa
printr-o indrumare supla si competenta, care, desigur, sa nu-l franeze pe elev, ci sa-i ofere modele
fle%ibile, care sa-i desc+ida drumul cunoasterii, al autoinstruirii eficiente, invatandu-l cum sa invete
singur, independent sa-i dezvolte spiritul de raspundere, de autocontrol si autoapreciere, pentru ca nu
cumva libertatea sa-l plafoneze, sa-i limiteze autoinstructia sa se evite relatiile de libertina6, in sensul
ca elevul sa faca orice, fara nici o raspundere, pentru a nu se a6unge la ineficienta educationala sa
constientizeze si sa accepte de buna voie necesitatea indrumarii profesorului, a e%igentei sale, ca unul
care are calitatea de a evalua daca evolutia educationala a elevului este sau nu corespunzatoare si altele.
Relatiile libere 'laisser-faire), stabilite si acceptate de buna voie de profesori si studenti, mai ales
interindividuale, ar fi cele care ar putea actiona eficient mai ales in invatamantul superior.
c) Relatiile democratice. Relatiile democratice pornesc de la drepturile omului, de la respectul fata de
om, ca si de la necesitatea ca omul tanar sa aiba o evolutie pozitiva ascendenta, in sensul de a se
dezvolta ca o personalitate comple%a, integrala, ca un profesionist competent si creativ, ca un cetatean
loial si demn. *cest tip de relatii presupune urmatoarele caracteristici si conditii3 intelegerea necesitatii
obiective a stabilirii si manifestarii de relatii interumane si educationale democratice intre profesor si
elev 'student) si acceptarea constienta a rolului indrumator al profesorului imbinarea e%igentei
constructive, mereu sporite cu respectul fata de elev 'student) ca om, cetatean, ca personalitate in
devenire, care va trebui sa dovedeasca spirit de independenta, de initiativa, spirit critic si creator
colaborare si a6utor reciproc, ca parteneri si factori responsabili ai aceluiasi proces, care sa aiba ca
finalitate obtinerea unei temeinice si elevate pregatiri a elevului si studentului, in vederea integrarii lui
socio-profesionale eficiente si creative.