T E M A 2 .

F I A B I L I T A T E A S I S T E M E L O R
==========================================================
2.1.Notunea de sistem
---------------------
Un sistem este un ansamblu de parti ce functioneaza in scopul
indeplinirii unei misiuni. Partile componente se numesc elemente.
Indeplinirea functiilor sistemului depinde de modul in care elementele
componente isi indeplinesc functiile, deci fiabilitatea sistemului este
dependenta de fiabilitatea elementelor componente.
Pentru a putea determina relatiile care exista intre fiabilitatea
sistemului si fiabilitatea elementelor componente trebuie sa obtinem relatia
intre indicatorii de fiabilitate ai sistemului si indicatorii de fiabilitate
ai elementelor componente.
Relatiile sint utile deoarece :
-pun in evidenta proprietatile sistemului in sensul fiabilitatii
-in faza de proiectare aceste relatii furnizeaza baza de calcul a
fiabilitatii
-furnizeaza informatii despre modul in care trebuie actionat asupra
sistemului pentru crestera fiabilitatii
-in anumite conditii reprezinta singura cale de evaluare a
fiabilitatii unui produs (cind nu se poate face prin incercari)
Pentru a obtine relatii de calcul intre indicatorii de fiabilitate ai
sistemului si indicatorii de fiabilitate ai elementelor sistemului ne
trebuie un model matematic al sistemului in sensul fiabilitatii:
-modele dinamice
-modele booleene
-modele temporale
MODELE DINAMICE
---------------
Modelele dinamice sint acele modele care sint bazate pe starile
caracteristice ale sistemelor si elementelor.Ele descriu evolutia in
timp a starii produsului in functie de starea elementelor componente.
Atit componentele cit si produsul in ansamblu sint caracterizate de
un numar finit de stari:
-starea de functionare
-starea de nefunctionare
-starea de asteptare
-starea de restabilire
-intretinerea tehnica
De obicei modelele nu opereaza cu toate starile din punct de vedere
matematic aceste modele revin la clase de procese aleatoare de tip
Poisson(de nastere si moarte)
Aceste modele sint utilizate in anumite metode de calcul:metoda
simularii,metoda arborilor de defectare bazata pe lantul Markov.
MODELE BOOLEENE
---------------
Modelul boolean este fundamentat pe evenimente caracteristice.
Evenimentele caracteristice sint evenimentul de succes(starea de
functionare) respectiv evenimentul de insucces(produsul nu se afla in starea
de functionare).In cazul orientat spre succes apare dependenta succesului
sistemului de succesul elementelor componente. Al doilea tip este modelul
orientat spre insucces.
Din punct de vedere istoric au aparut mai intii modelele orientate spre
succes.
MODELE TEMPORALE
----------------
Modelul temporal este bazat pe durate caracteristice si se refera la
durata de functionare respectiv de restabilire.
Exprima dependenta duratelor sistemului de duratele corespunzatoare
ale elementelor.Practic este imposibil ca acelasi sistem sa fie descris de
fiecare model si apoi sa se faca o comparatie.
2.2. TIPURI DE SISTEME(in sensul fiabilitatii)
----------------------
2.2.1.MODELUL BOOLEAN
---------------------
Notam S=sistemul ste in starea de functionare
S =elementul i este in starea de functionare
i
Starea de succes a sistemului este descrisa de dependendenta starilor
celor n elemente componente.
S=(s ..s ) =modelul orientat spre succes
1 n
*
S= (s ..s )=modelul orientat spre defectare
1 n
*
unde functiile (.) si (.) ne descriu elementele de legatura dintre
componente , deci ne descriu structura sistemului din punct de vedere al
fiabilitatii.(deci sint functie de structura)
Teoria fiabilitatii opereaza cu notiunea de structura coerenta .
Avem doua proprietati de coerenta
-dependenta de fiecare dintre argumente
-este monoton crescatoare in raport cu fiecare dintre argumente
Sistemele fizice care functioneaza in realitate sint niste structuri
coerente.Proprietati ale structurilor coerente:
n n
1. S (S ...S ) U S
i=1 i 1 n i=1 i
n * n
2. S (S ...S ) U S
i=1 i 1 n i=1 i
3. S = oricare i[1..n] rezulta S= (evenimentul
i
de succes al sistemului este multimea vida(toate
elementele defecte atunci sistemul sigur nu va
functiona)
4. S = (evenimentul sigur) oricare i[1..n]
i
rezulta S= (sistemul sigur va functiona)
MODURI DE FUNCTIONARE
---------------------
Se numeste mod de functionare o submultime de elemente ale sistemului
a caror functionare duce la functionarea sistemului
S=(S ...S ) (1)
1 n
Notam i={1...n} multimea componentelor sistemelor
MF(moduri de functionare)

MF i astfel incit S = S (intersectia componentelor care compun
iMF i
sistemul asigura functionarea.
Daca multimea MF este inzestrata cu operatia de incluziune atunci avem
o multime ordonata ce poseda elemente minimale , deci vom avea anumite moduri
minime de functionare.
~
L = { L , k=1...n } unde ~
k l L = multimea legaturilor minimale
n = numarul legaturilor minimale
l
L = moduri minime de functionare
k
~
Cind se pune in evidenta L putem sa scriem (1) sub forma canonica:
n
l
S=U S (2)
k=1 iL i
k
Functionarea sistemului este asigurata de o reuniune de intersectii S unde
i
i din L moduri de functionare.
k
Cu (2) se poate calcula fiabilitatea sistemului:
n
l
S=U E ; E = S
k=1 k k i=L i
k
Probabilitatea de buna functionare este probabilitatea ce asigura succesul
sistemului:
P=P(S ) unde P(s ) este probabilitatea ce asigura succesul
i i
evenimentului S
i
Evenimentele se considera independente deci
P(E )= p
i iL i
k
Conform formulei lui Poincare avem
n n n
l l n l
P(U E ) = P(E) - P(E E ) + P(E E E )+ (-1) P( E )
k=1 k k=1 k k<l k j k<l<j k l j k=1 k
P = (p ,...,p ) unde este o functie a unui sistem coerent ,
1 n
deci este crescatoare in raport cu fiecare argument.
Aplicam aceasta metoda cind avem de-a face cu un numar mic de moduri de
functionare.
Caz particular: p =p rezulta P=(p) unde (p) are proprietatile:
i
1. (0)=0
2. (1)=1
3. monoton crescatoare
4. `(o)=`(1)=0 rezulta (p) are graficul in s
Pentru o probabilitate de functionare mai buna decit p* probabilitatea
sistemului este mai buna decit fiabilitatea elementului
Pentru a determina p* rezolvam ecuatia (p)=p
MODURI DE DEFECTARE (taieturi)
-------------------
O multime de elemente a caror defectare simultana duce la defectarea
sistemului:
~
T = multimea taieturilor minimale
n =numarul taieturilor minimale
t
T =taieturi
k
*
S = (S ...S) (1)
1 n
O taietura este taietura minimala daca prin extragerea unor elemente
din taietura nu mai rezulta un mod de defectare.
*
S= (S ...S)
1 n

P(S)= (probabilitatea de defectare a sistemului)
n
t
S =U E ` unde E ` = S
k=1 k k iT i
k

q =P(S ) adica probabilkitatea de defectare a elementului i
i i
Q=1-P
P(E )= q in conditiile cind evenimentele sint independente
i iT i
k
* *
Q= (q ...q ) dupa alicarea formulei lui Poincare deoarece S
1 i *
este o structura coerenta , prin urmare este functie crescatoare
in raport cu fiecare element.
*
Caz particular q =q rezulta Q= (q)
i
*
*
are proprietatile 1. (0)=0
*
2. (1)=1
*
3. monoton crescatoare
* *
4. `(0)= '(1)=0
*
rezulta (q) are graficul in forma de s
Remarcam ca putem folosi fie modelul orientat spre succes fie
modelul orientat spre defect relatiile de legatura dintre acestea fiind
*
(p)=1- (1-p)
*
(q)=1-(1-q)
*
Cind (p)= =1/2 avem de a face cu elemente simetrice.
Utilizarea modelului orientat spre defectare are avantajul din punct
de vedere al calculului deoarece q <<1 rezulta
n
t
P(S ) < q rezulta Q = q deci Q= Q
i i k iT i i=1 k
sau in formula lui Poincare la termeni de grad superior se renunta.
Q
k
Se pot pune in evidenta rapoarte =- care poarta numele de ponderea
k Q
modurilor de defectare unde
1. >0
n
t
2. =1
k=1 k
Daca ordonam crescator aceste ponderi vedem asupra carui element este mai
bine sa actionam pentru a creste fiabilitatea sistemului.
2.2.2 SISTEMUL SERIE
--------------------
Sistemele serie sint acele sisteme pentru care functionarea este
asigurata atunci cind toate elementele componente isi indeplinesc functiunea.
Sistemul este defect atunci cind cel putin un element este defect
n ~
S= S pentru modelul orientat spre succes ; n =1 ; L = { L }
i=1 i l
n ~
S= S pentru modelul orientat spre insucces ; n =n ; T = {T ,k=1...n}
i=1 i t k k
Ne propunem sa calculam probabilitatea de buna functionare.
Din punct de vedere fizic sistemul serie se poate asocia cu un lant ,
cind se rupe o veriga a lantului el isi pierde functionalitatea.
n
P = P
i=1 i
n
(p ,...,p )= p ,unde p este probabilitatea de functionare a
1 n i=1 i i
elementului.
1. (0)=0
2. (1)=1
3. (p) este monoton crescatoare.In cazul in care consideram ca
n
toate elementele sint identice avem: (p)=p
` n-1 ` `
4. (p)=n*p ; (0)=0 ; (1)=n graficul = (p) nu este
in forma de s;
In concluzie fiabilitatea sistemului este mai mica decit fiabilitatea
oricarui element component.Din punct de vedere al fiabilitatii serie este cel
mai prost sistem.Sistemul serie este un sistem ce face sa scada fiabilitatea
comparativ cu cea a componentelor.
Acest sistem este folosit cel mai des pentru a minimiza numarul de
componente.
Pentru a realiza un produs de acest tip de fiabilitate prima regula
este cea ca produsul sa fie cit mai simplu.
2.2.3 SISTEMELE PARALELE
------------------------
Sistemele paralele sint acele sisteme in care functionarea sistemului
este determinata de cel putin unul dintre elemente.
Sistemul este defect cind sint defecte toate elementele componente.
n ~
S= U S pentru modelul orientat spre succes ; n =1 ; L = { L }
i=1 i l
Sistemul functioneaza cind functioneaza cel putin un element.

~
S= U S pentru modelul orientat spre insucces ; n =1 ; T = 1
i=1 i t
Sistemul este defect cind sint defecte toate elementele componente.
Probabilitatea de defectare a sistemului este:
n
Q= q pentru care daca consideram elemente identice obtinem
i=1 i
n
Q=q * n
In acest caz functia asociata este : (q)=q
*
(p)=1- (1-p)
P=1-Q
n n
P= 1- q = 1- (1-p )
i=1 i i=1 i
Aceasta relatie in cazul unor evenimente identice devine:
n
P= 1- (1-p )
Analiza grafica o facem tinind cont ca:
1. (0)=0
2. (1)=1
3. (p) este monoton crescatoare
` n-1 ` `
4. (p)=n*p ; (0)=n ; (1)=0 graficul = (p) nu este
in forma de s;
In concluzie fiabilitatea sistemului este mai buna decit fiabilitatea
oricarui element.
Sistemul paralel permite din punct de vedere teoretic cit si practic
realizarea oricarei fiabilitati dorite(In practica insa mai apar anumite
chesii care nu pot fi neglijate cum ar fi greutate , cost ).
Practic prin construirea unui sistem paralel avem ca rezultat
p (t)
n
p `(t)
p` (t)= 1
.....
p` (t)
n
PAS3
----
Rezolvarea sistemului de ecuatii diferentiale.
Se poate face analitic pentru cazuri particulare sau numerice.
A.t
Solutia este de forma : P(t)=e p(0) unde p(0) este matricea
de probabilitate la momentul initial.
s
A.t (A.t)
e = ------
s=0 s!
Se presupune ca la t=0 sistemul se afla in stare de functionare.
PAS4
-----
determinarea indicatorilor de fiabilitate
P(t) = probabilitatea de buna functionare la sistemele fara restabilire
k (t) = coeficient de disponibilitate la sisteme cu restabilire
d
p(t)= p (t) adica suma absoluta a probabilitatilor unde x provine
kX k s
din suprimare din graful de tranzitie ce reprezinta tranzitia la
insucces.
p(t)= p (t) unde indicele k parcurge toate starile acum
k
kX U X
s s
Metoda are avantajul de a reduce calculul fiabilitatii sistemului la
probleme matematice standard;probleme care
v
2m+1 k-1 2m+1-k
psi(p)= p (1-p)
k=m+1
daca
1 pendent
-probabilitatea de defectare a unui element este p
-toate elementele au aceeasi probabilitate de defectare
2
1. 1 2 P = p
1

2. 1 2




3 4
2 2 4
p = 1-(1-p )(1-p )=1-(1-p) =2p -p
2 12 34

3. 1 2
apare redundanta la nivel de element



3 4

p =p p =(1-q )(1-q ) =
3 13 24 13 24
2 2 2 2
=[1-(1-p) ].[1-(1-p) ]=(2p-p )
Fiabilitatea sistemului cind redundanta este folosita la nivel de sistem este
mai mica decit redundanta sistemului se foloseste redundanta la nivel de
componenta.
Practic este mai greu de realizat redundanta la nivel de sistem.
2.2.5.SISTEME R DIN N
---------------------
L ={n-r+1,...,n}
n
Forma canonica este :
S=(S ...S )U(S ...S S )U...U(S ...S )
1 r 2 r-1 r+1 n-r+1 n
Se fac ipotezele simplificatoare:
-se presupune ca elementele sistemului se defecteaza independent
-elementele au aceiasi probabilitate de defectare.
Sistemele r din n se identifica din punct de vedere matematic cu schema
lui Bernoulli.
SCHEMA LUI BERNOULLI(SCHEMA BILEI INTOARSE)
-------------------------------------------
Repet de n ori un anumit experiment , in care ma intereseaza realizarea
unui eveniment p.
Acest eveniment probabil se realizeaza cu probabilitatea p=P(E);
Notam : E (k) producerea de k ori a evenimentului E
n
Functia de succes se poate scrie
n
S= U E (k)
k=r n
Rezulta
n k k n-k n k k k
P= C p q = C p (1-p)
k=r n k=r n
n k k n-k
(p) = C p (1-p)
k=r n
Analiza grafica o facem tinind cont ca:
1. (0)=0
2. (1)=1
3. (p) este monoton crescatoare
` `
4. (0)= (1)=0 graficul = (p) este
in forma de s;
In cadrul sistemelor r din n putem gasi sisteme sisteme serie r=n si sisteme
paralel r=1.
Sistemele r din n propriuzise sint practic pentru n3
un caz particular ar fi cel cind p este descris de legea exponentiala
lamda.t
p=e
n k -k.lamda.t -lamda.t n-k
In acest caz P= C e (1-e )
asigura p mare pentru sistem un timp t <<t
k=r n 1 s
unde t este timpul cind p este doar mare.
*
Sistemul este util a fi folosit pina la momentul t cind P <P
sistem elem.
descris de legea exponentiala.
*
Este util de folosit acest tip de sistem r din n daca nu se foloseste t
Sistemele sint recomandabile in cazul sistemelor cu durata mare de folosire.
O aplicatie deosebita a sistemelor r din n pentru cresterea fiabilitatii in
sistemele de calcul o reprezinta logica majoritara.
Sistemele r din n sint folosite pentru cresterea fiabilitatii la nivel de
echipament cind probabilitatea de buna functionare P este descrisa de modelul
exponential:
* -lamda.t * 1 *
P =e rezulta t =- ln P
x
2.2.6 LOGICA MAJORITARA
-----------------------
Logica majoritara este un procedeu folosit pentru cresterea fiabilitatii
in calculatoare.Se aplica la nivelul elementelor componente.Din punct de
vedere al utilizatorului o unitate functionala se prezinta ca o cutie neagra.
Starea de functionare este asigurata atunci cind este asigurata legatura
dintre U si X
Cind p < p se poate concepe schema redundanta:
dorit
x
1
1 >
x SCEMA DE LOGICA
U 2
1 > V > MAJORITARA

...... x SIMPLA
n
1 >

Functionarea schemei este asigurata atunci cind cel putin r unitati
din cele n sint in functionare .
V se numeste voter sau selector si indeplineste functia de analiza a
celor n intrari si atribuie marimii de iesire x valoarea realizata de cel
putin r dintre intrari.
Din punct de vedere al fiabilitatii aceasta scema este o schema r din
n conectata in serie cu selectorul
(1)P=p .(p)
v 2m+1 k k 2m+1-k
(2)(p)= C p (1-p)
k=m+1 2m+1
p este probabilitatea voterului
v
P este probabilitatea de functionare a sistemului
p 1 pentru selectoare foarte simple (fiabilitatea este mai buna fiind
v
foarte simple).
*
p =nivelul limita minim de fiabilitate se afla din ecuatia:
* 2m+1 k *k * 2m+1-k
p = C p (1-p )
k=m+1 2m+1
* 1
p =- (logica majoritara simpla)
2
CISTIG AL SCHEMEI LOGICE MAJORITARE
-----------------------------------
P
Notam x= - unde p este probabilitatea de defectare a componentelor
p
Se poate scrie x=p .psi(p)
v
2m+1 k-1 2m+1-k
psi(p)= p (1-p)
k=m+1
daca
1 psi(p)
p < x=p .psi(p)<
v psi v psi
m m
Daca m=1 rezulta
n=3
r=2
si avem redundanta triplu modulara (rtm)
Cu cit creste m , voterul trebuie sa fie mai complicat si atunci
probabilitatea lui de functionare scade.
2.3. METODE DE CALCUL A FIABILITATII SISTEMELOR
-----------------------------------------------
2.3.1. METODA ARBORELUI DE DEFECTARE
------------------------------------
Metoda arborelui de defectare se bazeaza pe modele orientate spre
defectare A aparut ca o necesitate in studiul fiabilitatii sistemelor
complexe si de mare raspundere cum ar fi de exemplu cazul conducerii
automate a trupelor.
*
A aparut necesitatea ca :Q<Q adica ca probabilitatea de defectare a
sistemului sa fie mai mica decit un anumit nivel.
*
S= (S ,S ...S )
1 2 n
S-au asociat functiile logice U si cu functiile logice.
Aceasta reprezentare cu ajutorul functiilor logice se numeste arbore de
defectare.Deosebim un eveniment TOP=radacina

TOP coincide cu defectarea sistemului S.Acest procedeu de construire al
arborelui necesita mult timp.Astfel pentru o schema cu 200 de evenimente
e necesar un volum de 5 ani pentru a construi un arbore de defectare.
n
t
S=U
i=1 iT
k
Q = q
k iT i
k
n
t
Q= Q conform formulei poincare , in care se neglijeaza
k=1 k
termenii de rang mai mare ;q este mic
i
Se pun in evidenta rapoartele:

k
= - = ponderea de defectare a modulului k in cadrul sistemului.
k
Ordonind aceste ponderi sint surprinse modurile de defectare care au cea mai
mare influenta asupra sistemului.
Metoda impune ca proiectantul sa cunoasca foarte bine sistemul permitind-i sa
corecteze unele erori materializate de modurile de defectare critice puse in
evidenta de ponderile
k
2.3.2 METODA PROCESELOR MARKOV
------------------------------
Metoda proceselor MARKOV pentru calculul fiabilitatii unui sistem permite
calculul fiabilitatii unui sistem in conditii mai generale .
Permite calculul fiabilitatii in conditii in care defectarea elementelor
se poate produce instantaneu in conditia in care se poate utiliza metoda
restabilirii defectelor(elemente defecte).
Se utilizeaza de asamenea elemente de rezerva.
Restrictiile ce apar in acest caz : legea de repartitie a duratelor de
restabilire este exponentiala.
Este un model bazat pe stari caracteristice.
O schema a sistemelor reprezinta o informatie globala cu privire la
starea in care se afla elementele.
Elementele componente se pot afla intr-un numar finit de stari cum ar fi:
starea de functionare , starea de defectare , starea de restabilire ,
starea de asteptare.
Multimea starilor este:
X={x , k=1...M}
k
Consideram vectorul :
n
x =(x ,...,x) unde M<m
k k k
1 n
m=numarul maxim de stari pentru un element
n=numarul de elemente
n
De exemplu: m=2 rezulta M2
De obicei se procedeaza la reducerea numarului de stari prin eliminarea st
arilor ce nu pot fi atinse si comprimind mai multe stari intr_o stare echivalent
a.
psi(t):[0;)>X
deoarece starea sistemului la un anumit moment nu depinde direct de toate
starile anterioare, putem spune ca evolutia sistemului este descrisa de un
lant MARKOV.
Starea sistemului la un moment depinde depinde de starea anterioara.
Daca legile de repartitie sint exponentiale, atunci psi(t) este de tip
Poisson , adica intr_un interval foarte scurt de timp poate avea loc cel
mult o defectare sau o restabilire.
Aceste procese Markov sint complet definite daca sint cunoscute
probabilitatile absolute
p (t)=P (psi(t)=x )
k k
Ambele probabilitati absolute au proprietatile:
1. p (t)0
k
n
2. p (t)=1
k=1 k
Etapele aflarii acestor probabilitati absolute sint:
PAS1 procesului aleator psi(t) i se asociaza un graf de tranzitie al
----
starilor (x,lamda)
x reprezinta multimea modurilor
lamda reprezinta multimea modurilor
Fiecarei stari ii corespunde un mod.
Multimea arcelor lamda se obtine unind intre ele starile care se leaga
una de alta printr_o stabilire.
exemplu
-------
lamda
1. x kl x
k > r

Conform teoriei arcelor lamda reprezinta intensitatea de defectare
kl
respectiv de restabilire) a elementelor care au provocat tranzitia.
PAS2 deducerea sistemului de ecuatii diferentiale , care se asociaza
----
procesului psi(t).Sistemul se deduce din graf aplicind regula lui
Venttel care afirma:
P ` (t) = P (t).lamda - P (t).lamda
k jx+ j jk jx- j kj
k k
calculat pentru toate arcele
x+ x- incidente la nodul x
x k x k x k
j > k > j

unde X =X- U X+
k k k
Notam cu A matricea coeficientilor
p`(t)=A.p(t)
A=(a )
ij
p (t)
p(t)= 1
.....
p (t)
n
p `(t)
p` (t)= 1
.....
p` (t)
n
PAS3
----
Rezolvarea sistemului de ecuatii diferentiale.
Se poate face analitic pentru cazuri particulare sau numerice.
A.t
Solutia este de forma : P(t)=e p(0) unde p(0) este matricea
de probabilitate la momentul initial.
s
A.t (A.t)
e = ------
s=0 s!
Se presupune ca la t=0 sistemul se afla in stare de functionare.
PAS4
-----
determinarea indicatorilor de fiabilitate
P(t) = probabilitatea de buna functionare la sistemele fara restabilire
k (t) = coeficient de disponibilitate la sisteme cu restabilire
d
p(t)= p (t) adica suma absoluta a probabilitatilor unde x provine
kX k s
din suprimare din graful de tranzitie ce reprezinta tranzitia la
insucces.
p(t)= p (t) unde indicele k parcurge toate starile acum
k
kX U X
s s
Metoda are avantajul de a reduce calculul fiabilitatii sistemului la
probleme matematice standard;probleme care probleme pentru care exista
probleme adecvate pentruintocmirea grafului,deducerea sistemului de ecuatii
diferentiale , rezolvarea sistemelor de ecuatii diferentiale.
Metoda mai prezinta un dezavantaj:pentru un numar mic de elemente rezulta un
numar mare de stari.Pentru un sistem de 8 elemente avem aproximativ 200 de
ecuatii diferentiale greu de rezolvat.
2.3.3 METODA SIMULARII(METODA MONTE CARLO SAU METODA
-----------------------
INCERCARILOR STATISTICE)
Permite calculul fiabilitatii unui sistem pe cale statistica exprimind
problema de fiabilitate cu ajutorul unei selectii artificiale obtinute prin
experimentarea unui model al sistemului . Acest model se numeste model de
simulare .
Esnta metodei simularii consta in faptul ca datele folosite pentru
prelucrarile statistice sint obtinute din experimentarea unui model care
simuleaza comportarea modelului real .
Utilizarea metodei Monte Carlo presupune rezolvarea a 3 probleme distincte:
1.existenta unui model al sistemului in sensul fiabilitatii
2.existenta unor ponderi adecvate pentru generarea marimilor aleatoare
care le utilizam in cadrul modelului
3.existenta unor procedee pentru prelucrarea statistica a datelorobtinute prin
utilizarea modelului de fiabilitate
1. Metoda simularii poate fi aplicata oricarui model de fiabilitate
respectiv:stari caracteristice ,model boolean sau marimi caracteristice.
Un interes deosebit pentru metoda simularii il prezinta modelul boolean
deoarece din el se poate deduce cu usurinta un model bazat pe marimi
caracteristice.
Dispunind de o descriere a succesulu sistemul dat printr-o functie de
structura
S= (s ...s
1 n)
din acest model se deduce forma canonica a modelului orientat spre succes
n
l
S=U S
iL i
k
de la modelul boolean se poate trce la modelul bazat pe stari caracteristice
T =(T ,...,T )
def def1 defn
functia este definita cu ajutorul functiilor min si max dintr-un sistem de
numere.
Asfel
S U S ii corespunde max(T ,T )
i j i j
S S ii corespunde min(T ,T )
i j i j
In modelul bazat pe marimi caracteristice :
T
def=max(min(T (i))) unde iL
k=1..n def k
l
In general este de preferat modelul boolean deoarece el se executa mai
rapid(la modelul boolean de pot asocia niste variabile logice care pot fi
generate mai rapid).
2.Existenta unor procedee de generare a marimilor pseudoaleatoare.
Experimentarea unui model presupune producerea evenimentelor
S ;i=1...n prin simulare
i
Practic acest model este convertit intr_un model binar:
X=(f(x ...x )
1 n
x =T daca S altfel x =F (daca se realizeaza sau nu se realizeaza
i i i
evenimentul i)
x =T daca S altfel x =F
Conform functiei de structura functia f se defineste cu ajutorul
operatiilor binare de adunare respectiv de inmultire , corespunzatoare
evenimentelor de reuniune respectiv intersectie.
In aceste conditii pentru generarea fiecarei variabile x se parcurg 2 etape
i
etapa 1 Se genereaza o variabila uniform repartizata in intervalul
------- (0,1)
etapa 2 Pentru generarea numerelor aleatoare se pot folosi tabele
------- sau programe de generare a numerelor pseudoaleatoare.
3.Problemele prelucrarii statistice
-----------------------------------
Indicatorii de fiabilitate sint:
-fie valori medii
-fie probabilitati
Daca indicatorii de fiabilitate sint probabilitati atunci pe cale
statistica
M
P= ---
N
Probabilitarea medie P = este raportul dintre numarul de succese obtinute si
numarul de experiente

p>p (probabilitatea medie tinde in probabilitate catre probabilitatea cal
culata.
Eroarea de aproximare epsilon este cu atit mai mica cu cit N este mai mare.
p(1-p)
epsilon=sqrt provine din inegalitatea lui Ceibisev
N(1-gama)
gama se numeste nivel de incredere si este fixat de noi .
Pentru un anumit n fixat rezulta eroarea epsilon.
p -p epsilon
mediu obtinut statistic calculat teoretic
T = (T ...T )
def 1 n
P(t)=P(T t)
def
T =M [T ]
def med def
In cazul estimarii :
- M(t)
P(t)=
N
M(t)=card{T T t} numarul de experiente in care durata de
i def
functinare depaseste timpul t.