Hutan Stefan

An II, sem I-MAP

Lucrarea de licenta: mineralogia pegmatitelor de la Rzoare, jud.
Maramure
Metodele de studiu folosite in cadrul lucrarii de licenta au constat in consultarea bibliografiei,
analiza macroscopica si analiza microscopica a mineralelor.
1. Consultarea bibliografiei
Au fost consultate studiile i documentele geologice realizate pentru perimetrul cercetat,
precum i hr ile aferente.
2. Analiza macroscopic a mineralelor
Observarea direct a mineralelor are importan , att pe teren, la colectarea
e tantioanelor ct i n laborator. Determinarea prin observare direct reduce costurile unor
analize ulterioare dar trebuie fcut cu rigurozitate. n analiza macroscopic se urmresc forma!
habitusul, grupe de cristale "agregate, concre teri#, culoarea, culoarea urmei, mirosul, gustul,
transparen a mineralelor, caracterele organoleptice, luciul, cliva$ul, sprtura, propriet ile
magnetice, maleabilitatea, elasticitatea, luminiscien a i duritatea. %tudiul macroscopic asupra
esantioanelor recoltate s!a realizat cu ochiul liber si cu o lupa binocular de tip &i'on %M( )*+.
Au putut fi observate proprietati ca culoarea, cliva$, forma!habitus, concresteri, etc. ,n
fotografiile urmatoare pot fi vazute cateva din proprietatile care au fost observate prin analiza
macroscopica
-ig .! /roba .+0 ".# turmalin0 "1# feldspat0 "2#
cuar 0 "*# muscovit.
-ig 1! /roba ..0 ".# cuar , "1# muscovit, "2#
turmalin.
-ig 2! /roba ... ".# cuar , "1# muscovit, "2#
turmalin.
-ig *! /roba .1. ".# cuar , "1# muscovit.
-ig +! /roba .1. ".# muscovit, "1# cuar . -ig )! /roba 3. -ragmente de muscovit din
proba 3.
3. Analiza microscopic a mineralelor
%!au recoltat mai multe e antioane din perimetrul cercetat. Din aceste probe colectate, s!
au confec ionat sec iuni sub iri pentru studiul mineralelor transparente. /entru confec ionarea
sec iunilor sub iri , se alege por iunea cea mai caracteristic din punct de vedere al compozi iei
mineralogice, structurii, te4turii sau a altor aspecte care prezint interes pentru cercetare
"fenomene de contact, procese de alterare etc# Muresan ".56)#.
%ec iunea sub ire reprezint o plcu tiat din materialul respectiv, care trebuie s aib
suprafa a de cel pu in .!1 cm
1
, grosimea uniform de 17!*78 i s nu con in bule de aer,
abraziv sau alte materiale n afar de materialul analizat i r ina care este lipit ntre lam i
lamel.
9ehnica de confec ionare a sec iunilor sub iri se alege n func ie de tria materialului i
de modul de comportare a acestuia fa de ap. %e deta eaz sau se taie un fragment din material
i se polizeaz. lefuirea se realizeaz cu carborund sau praf de mirghel, la o ma in de lefuit
cu discuri circulare puse n mi care de un motor electric. lefuirea se face n prezen a apei. /rin
lefuire se realizeaz o suprafa plan, pe care zgrieturile trebuie s fie mai mici de +8.
: antionul se lipe te cu balsam de ;anada pe o lam de sticl. Are loc apoi degro area
plcu ei de material pn la 17!*78 prin lefuire. /reparatul se acoper cu o lamel de sticl, de
protec ie. n final, are loc cur irea i etichetarea preparatului.
/ropriet ile optice au un rol important n determinare, pentru c pe baza lor pot fi
identificate minerale. <a microscop se pot studia fie fragmente de minerale, fie minerale. n urma
analizelor optice pot fi identificate propriet ile, structura, te4tura, altera iile rocilor.
Microscopul polarizant este aparatul cel mai cunoscut de determinare a mineralelor. <a
un singur nicol se studiaz transparen a, conturul mineralelor, culoarea, cliva$ul, pleocroismul i
relieful mineralelor precum i unghiul 1=. <a nicoli ncruci a i se determin culoarea de
birefringen , izotropia i anizotropia, unghiul de e4tinc ie, semnul alungirii, macle i structuri
zonale. %e pot face i determinri n lumina convergent, prin introducerea lentilei convergente,
astfel determinndu!se figurile de interferen i semnul optic.
/entru aceast lucrare, studiul microscopic n lumin polarizant s!a realizat cu un
microscop &i'on :clipse :177. Au fost identificate si fotografiate ca minerale principale cuart,
feldspati plagioclazi, feldspati potasici, biotit, muscovit, ca minerale accesorii apatit, turmalin,
granati, zircon, rutil, epidot, si ca minerale secundare, caolinit, sericit si clorit. >ezultatele
studiilor microscopice au fost ilustrate cu microfotografii "aparat &i'on -D?!2+#. >edau mai $os
trei e4emple
-ig .a! /roba .+0 ".# biotit cu rutil, "1# grana i,
"2# cuar , "*# muscovit0 &@0 baraA.,+mm.
-ig .b! /roba .+0 ".# biotit cu rutil, "1# grana i,
"2# cuar , "*# muscovit0 .&0 baraA.,+mm.
-ig 1a! /roba .+0 ".# biotit cu zircon, "1# biotit
cu rutil, "2# muscovit, "*# cuar , "+# biotit
cloritizat0 &@0 baraA.,+mm.
-ig 1b! /roba .+0 ".# biotit cu zircon, "1# biotit
cu rutil, "2# muscovit, "*# cuar , "+# biotit
cloritizat0 .&0 baraA.,+mm.
-ig .6a! /roba 60 ".# turmalin, "1# muscovit,
"2# cuar , "*# grana i0 &@0 baraA.,+mm.
-ig .6b! /roba 60 ".# turmalin, "1# muscovit,
"2# cuar , "*# grana i0 .&0 baraA.,+mm.
Bibliografie
.. MC>: A&, ,., DE:>DA>,, <., B:D:<:A&, ,., ".56)#, Determinator de minerale, I,
;lu$!&apoca, 25*p.
1. <ucrarea de licenta