Lucrarea de fa a fost elaborat in cadrul proiectului Phare RO-2002/000-

586.0.0!.0".02 # $%or&are iniial in afaceri europene pentru funcionarii publici din

ad&inistraia public central' i&ple&entat de (nstitutul )uropean din Ro&ania in
colaborare cu )*RO+), # )uro +editerranean -et.or/s din 0el1ia in anul 2005.
Lucrarea face parte din 2eria +icro&ono1rafii - Politici )uropene.
c20053 (nstitutul )uropean din Ro&ania
4iprit la +asterPrint 2uper Offset3 tel. 5"0 2! 22.0".003 fa6 5"0 2! 222.80.25
_______________________________________________________
POLITICA EUROPEAN DE SECURITATE I APRARE
1. Mediul internaional de e!uritate la in!e"utul e!olului ##I
1.1 Repere generale ale strii actuale de Securitate
Perioada de "a!e $i ta%ilitate &'r' "re!edent "e !are o
tra(erea)' Euro"a la &ar$itul e!olului ## $i in!e"utul
e!olului ##I e datorea)' e*itenei Uniunii Euro"ene. Ea ete
!ea !are a +enerat nu doar un ni(el ridi!at de de)(oltare
e!ono,i!' "e !ontinent- !i $i o nou' a%ordare a e!urit'ii-
inte,eiat' "e oluionarea "a$ni!' a di"utelor $i "e !oo"erarea
internaional' ,ultilateral' "rin inter,ediul unor intituii
!o,une.
Prin !ontrat !u a!ete e(oluii "o)iti(e din (etul !ontinentului-
in alte "'ri ale Euro"ei- $i ,ai ale in .al!ani- /au inre+itrat
du"' 1001 o erie de !ri)e- !are /au derulat in !onte*tul
rea$e)'rilor +eo"oliti!e !e au ur,at &ar$itului r')%oiului re!e. O
!ara!teriti!' eenial' a a!etora a &ot a!eea !' ele au a(ut lo!
!el ,ai adeea in interiorul tatelor $i ,ai "uin intre a!etea. In
a!eat' "erioad' &ore ,ilitare "ro(enind din Euro"a au &ot
tri,ie in tr'in'tate ,ai ,ult de!at in ori!e alt' "erioad'-
in!lui( in re+iuni "re!u, A&+anitan- Re"u%li!a De,o!rat'
0*L)4(-*L *-(7)R2(489(( -:9(O-:L) ,) :P8R:R)
;<:ROL (;3 P*0L(<:9() %O-,:48 =- :-*L !>?
-r. 2 :nul 2006
P*0L(<:9() @4((-9(%(<8 ,) (+POR4:-98 -:9(O-:L8 ,) <:4)AOR(: ;<;
R)<*-O2<*48 ,) <O-2(L(*L -:9(O-:L :L <)R<)48R(( @4((-9(%(<) ,(-
=-7898+B-4*L 2*P)R(OR C<-<2(2D
),(4*R: *-(7)R2(489(( -:9(O-:L) ,) :P8R:R) ;<:ROL (;3 0*<*R)@4( # 2006
_____________________________________________________
MEDIUL INTERNA2IONAL DE SECURITATE I UNIUNEA
EUROPEAN
3raiela CONSTANTIN .ARNA
Elena UDREA
The unprecedented period of peace and stability in Europe at
the end of the XXth century and the beginning of the XXIst century
has become reality due to the existence of the European Union. EU
has generated not just a higher level of economic development on
the continent, but also a new approach on security based on finding
peaceful conflicts solutions and multilateral international
cooperation through common institutions.
Perioada de "a!e $i ta%ilitate &'r' "re!edent "e !are o
tra(erea)' Euro"a la &4r$itul e!olului ## $i 5n!e"utul
e!olului ##I e datorea)' e*itenei Uniunii Euro"ene. Ea ete
!ea !are a +enerat nu doar un ni(el ridi!at de de)(oltare
e!ono,i!' "e !ontinent- !i $i o nou' a%ordare a e!urit'ii-
5nte,eiat' "e oluionarea "a$ni!' a di"utelor $i "e !oo"erarea
internaional' ,ultilateral' "rin inter,ediul unor intituii
!o,une.
Un rol !ru!ial 5n ai+urarea e!urit'ii euro"ene l/a 6u!at SUA-
at4t "rin "ri6inul a!ordat inte+r'rii euro"ene- !4t $i "rin
an+a6a,entele de e!uritate &a' de Euro"a luate 5n !adrul
NATO.
Con+o au Ti,orul de Et.
,esi1ur c un rol !ru!ial in ai+urarea e!urit'ii euro"ene l/a
6u!at SUA- atat "rin an+a6a,entele de e!uritate &a' de Euro"a
luate in !adrul NATO- !at $i "rin "ri6inul a!ordat inte+r'rii
euro"ene.
La niEel &ondial incheierea rFboiului rece a deter&inat3 cel puin din punct de
Eedere &ilitar3 trecerea la o lu&e unipolar3 in care 2*: dein o poFiie do&inant3 la
foarte &are distan de orice alt stat. <u toate acestea3 e6periena perioadei recente
a artat c nici un stat3 nici &car o superputere precu& 2*:3 nu poate aborda
proble&ele 1lobale de securitate de unul sin1ur. +ediul internaional de securitate a
inre1istrat o schi&bare dra&atic dup atacurile teroriste din !! septe&brie 200!.
Pan la !! septe&brie feno&ene precu& teroris&ul3 traficul de dro1uri3 traficul de
ar&e &ici3 &i1raia ile1al3 splarea de bani acionau aproape separat. <a ur&are3
instituiile naionale Gi internaionale abordau separat aceste feno&ene3 cu &ai &ult
sau &ai puin eficien. ,intr-o dat s-a descoperit c in practic ar putea fi
obserEat un ne6us al acestor proble&e diferite3 utiliFat de ctre reelele cri&inale
interne Gi transfrontaliere ca o cale de a i&bunti efi ciena actiEitii lor. ,up
tra1icele eEeni&ente din !! septe&brie 200!3 o&enirea este inc confuF priEind
cauFele3 &ecanis&ele actiEitilor cri&inale. : deEenit eEident faptul c ur&torul !!
septe&brie 200! este posibil in orice &o&ent cu diferite inte3 resurse3 tehnici Gi
reFultate. (ntre interEenia din :f1anistan Gi atacul asupra (ra/ului3 alianele i&potriEa
teroris&ului au inre1istrat diferite eEoluii. -oile relaii dintre 2tatele *nite Gi Rusia3
pe de o parte3 Gi dintre -:4O Gi *niunea )uropean3 pe de alt parte3 &archeaF in
preFent &ediul internaional de securitate # un nou parteneriat3 dar Gi noi tensiuni. (n
aceste circu&stane lipsa de bani3 de ti&p3 de EiFiune Gi de Eoin politic ar putea
afecta nu doar securitatea naional3 cat &ai ales pe cea internaional.
(n acest conte6t3 &ai ales dup !>>83 Uniunea Euro"ean' a dat un
nou i,"ul e&orturilor de int'rire a e!urit'ii $i de de&inire a
di,eniunii de a"'rare la ni(el euro"ean. De)(oltarea unei
"oliti!i e*terne $i de e!uritate !o,une a in!lu $i ideea de&i
nirii unei "oliti!i !o,une de a"'rare- ,enionat' in ,od e*"li!it
in Tratatul de la A,terda,.
In a!ela$i ti,"- Uniunea Euro"ean' /a ar'tat tot ,ai ,ult
"reo!u"at' de &inali)area "ro"riilor re&or,e intituionale- ,ai
ale in !onte*tul e*tinderii- "re!u, $i de &i nali)area de)%aterilor
"e te,a !ontru!iei "oliti!e !e (a de&ini (iitorul Euro"ei.
Prin !ontrat !u a!ete e(oluii "o)iti(e din (etul !ontinentului-
5n alte "'ri ale Euro"ei- $i ,ai ale 5n .al!ani- /au 5nre+itrat
du"' 1001 o uit' de !ri)e- !are /au derulat 5n !onte*tul
rea$e)'rilor +eo"oliti!e !e au ur,at &4r$itului r')%oiului re!e. O
!ara!teriti!' eenial' a a!etora a &ot a!eea !' ele au a(ut lo!
!el ,ai adeea 5n interiorul tatelor $i ,ai "uin 5ntre a!etea. 7n
a!eat' "erioad' &ore ,ilitare "ro(enind din Euro"a au &ot
tri,ie 5n tr'in'tate ,ai ,ult de!4t 5n ori!e alt' "erioad'-
in!lui( 5n re+iuni "re!u, A&+anitan- Re"u%li!a De,o!rat'
Con+o au Ti,orul de Et.
,up !>>03 Uniunea Euro"ean' a dat un nou i,"ul e&orturilor
de 5nt'rire a e!urit'ii $i de de&inire a di,eniunii de a"'rare la
ni(el euro"ean. De)(oltarea unei "oliti!i e*terne $i de e!uritate
!o,une 8PESC9 a in!lu $i ideea de&inirii unei "oliti!i !o,une de
a"'rare- ,enionat' 5n ,od e*"li!it 5n Tratatul de la A,terda,.
7n a!ela$i ti,"- Uniunea Euro"ean' /a ar'tat tot ,ai ,ult
"reo!u"at' de &inali)area "ro"riilor re&or,e intituionale
interne- ,ai ale 5n !onte*tul e*tinderii- "re!u, $i de &inali)area
de)%aterilor "e te,a !ontru!iei "oliti!e !e (a de&ini (iitorul
Euro"ei.
:ceste deFbateri3 cel puin cele deter&inate de discutarea <onstituiei )uropene3 au
Ganse reFonabile de a fi reluate in special dup Eotul ne1atiE din %rana Gi Olanda3
cat Gi dup (ntalnirea la niEel inalt de la 0ru6elles Ciunie 2005D.
In!e"and !u 1 ,ai :11;- Uniunea Euro"ean' e de&ine$te !a o
uniune de :< de tate- reunind !ir!a "50 de ,ilioane de lo!uitori
$i "rodu!and !ir!a :<= din PI./ul ,ondial. De(enit' a!tor
e!ono,i! +lo%al- UE (a tre%ui ' "arti!i"e ,ai u%tanial $i la
,e!ani,ele de ai+urare a e!urit'ii +lo%ale- !>iar da!'
&or,ele !on!rete ale a!etei i,"li!'ri "entru ,o,ent nu unt
in!' !lar "re!i)ate.
,in perspectiEa Ro&aniei3 ,ediul internaional de e!uritate a
e(oluat du"' 1001 in enul !re$terii !o,"le*it'ii $i
interde"endeelor din relaiile internaionale. Dre"t ur,are-
ta%ilitatea internaional' nu "oate &i at')i !on!e"ut' de!at in
%a)a !oo"er'rii "e ,ulti"le "lanuri la ni(elul !o,unit'ii
internaionale- $i- ,ai ale- "rin inter,ediul dialo+ului in !adru
intituionali)at- "rin !re$terea i,"li!'rii ,arilor or+ani)aii
internaionale in de&inirea t'rii de e!uritate a lu,ii.
In anii ?01 !oo"erarea $i dialo+ul intituionali)at /au ,ani&etat
,ai ale la ni(elul ur,'toarelor or+ani)aii@
/ la ni(elul NATO- !are a deinut un rol eenial in int'rirea
e!urit'ii euroatlanti!e du"' in!>eierea r')%oiului re!e. NATO a
de!>i $i de)(oltat "arteneriatul "oliti!o/,ilitar- !oo"erarea $i
dialo+ul !onolidat !u &otele tate ad(erare- in!lui( Ro,aniaA
a ,ani&etat intere $i re!e"ti(itate "entru "ri,irea de noi
,e,%riA $i/a de,ontrat an+a6a,entul de a !ontri%ui la
"re(enirea !on&l i!telor $i ,ana+e,entul !ri)elor- in!lui( "rin
o"eraiuni in "ri6inul "'!ii 8de e*e,"lu in .al!ani9.
/ la ni(elul ONU- ,ai ale "rin inter,ediul Coniliului de
Se!uritate- !are a deinut un rol i,"ortant in dialo+ul
internaional "e te,a e!urit'ii $i ta%ilit'ii ,ondiale. A!eat'
i,"ortan' a &ot !on&i r,at' $i de !on&erirea- in anul :111- a
7n!e"4nd !u 1 ,ai :11;- Uniunea Euro"ean' e de&ine$te !a o
uniune de :< de tate- reunind !ir!a "60 de ,ilioane de lo!uitori
$i "rodu!4nd !ir!a :<= din PI./ul ,ondial. De(enit' a!tor
e!ono,i! +lo%al- UE (a tre%ui ' "arti!i"e ,ai u%tanial $i la
,e!ani,ele de ai+urare a e!urit'ii +lo%ale- !>iar da!'
&or,ele !on!rete ale a!etei i,"li!'ri "entru ,o,ent nu unt
5n!' !lar "re!i)ate.
La niEel 1lobal3 se poate spune c ,ediul internaional de
e!uritate a e(oluat du"' 1001 5n enul !re$terii !o,"le*it'ii $i
interde"endeelor din relaiile internaionale. Dre"t ur,are-
ta%ilitatea internaional' nu "oate &i at')i !on!e"ut' de!4t 5n
%a)a !oo"er'rii "e ,ulti"le "lanuri la ni(elul !o,unit'ii
internaionale $i- ,ai ale- "rin inter,ediul dialo+ului 5n !adru
intituionali)at- "rin !re$terea i,"li!'rii ,arilor or+ani)aii
internaionale 5n de&inirea t'rii de e!uritate a lu,ii.
7n anii ?01 !oo"erarea $i dialo+ul intituionali)at /au ,ani&etat
,ai ale la ni(elul ur,'toarelor or+ani)aii@
B La ni(elul NATO- !are a deinut un rol eenial 5n 5nt'rirea
e!urit'ii euroatlanti!e du"' 5n!>eierea r')%oiului re!e. NATO a
de!>i $i de)(oltat "arteneriatul "oliti!o/,ilitar- !oo"erarea $i
dialo+ul !onolidat !u &otele tate ad(erare- in!lui( Ro,4niaA
a ,ani&etat intere $i re!e"ti(itate "entru "ri,irea de noi
,e,%riA $i/a de,ontrat an+a6a,entul de a !ontri%ui la
"re(enirea !on&li!telor $i ,ana+e,entul !ri)elor- in!lui( "rin
o"eraiuni 5n
"ri6inul "'!ii 8de e*e,"lu 5n .al!ani9A
B La ni(elul ONU- ,ai ale "rin inter,ediul Coniliului de
Se!uritate- !are a deinut un rol i,"ortant 5n dialo+ul
internaional "e te,a e!urit'ii $i ta%ilit'ii ,ondiale. A!eat'
i,"ortan' a &ot !on&ir,at' $i de !on&erirea- 5n anul :111- a
Pre,iului No%el "entru Pa!e Or+ani)aiei Naiunilor Unite $i
e!retarului 'u +eneral.
/ la ni(elul OSCE- !are a re"re)entat !ea ,ai !u"rin)'toare
intituie re+ional' de e!uritate- $i !are a 6u!at un rol e,ni&i
!ati( in "ro,o(area "'!ii $i ta%ilit'ii- in int'rirea e!urit'ii
"rin !oo"erare $i in "ro,o(area de,o!raiei $i dre"turilor
o,ului. OSCE /a ,ani&etat (i)i%il ,ai ale in do,eniile
di"lo,aiei- "re(enirii !on&l i!telor- ,ana+e,entului
!ri)elor $i rea%ilit'rii "ot/!on&li!t.
-oile !ir!u,tane internaionale re!la,' noi re+uli in do,eniul
e!urit'ii internaionale.
Rede&inirea re+ulilor "ri(ind e!uritatea internaional' du"'
"r'%u$irea ordinii %i"olare ridi!' in' nu,eroae "ro%le,e- nu
doar de ordin "ra!ti!- !i !>iar $i de ordin !on!e"tual- in!lui(
"entru SUA- a&late deo!a,dat' in "o)iia de in+ur'
u"er"utere. A!ete di&i!ult'i unt deter,inate de ,ai ,uli
&a!tori@
/ ,ediul internaional a de(enit ,ult ,ai dina,i! $i ,ai !o,"le*
de!at in "erioada r')%oiului re!eA
/ li"a unui !onen "ri(ind ,odul de a%ordare a e!urit'ii
internaionale a "er,i ,ani&etarea di(erelor +ru"uri de
interee la toate ni(elurile- at&el in!at nu au "utut &i ela%orate
"oliti!i !onitenteA
Pre,iului No%el "entru Pa!e Or+ani)aiei Naiunilor Unite $i
e!retarului 'u +eneralA
B La ni(elul OSCE- !are a re"re)entat !ea ,ai !u"rin)'toare
intituie re+ional' de e!uritate 8in!lu)4nd toate tatele
euro"ene- Canada $i S.U.A.9- $i !are a 6u!at un rol e,ni&i!ati( 5n
"ro,o(area "'!ii $i ta%ilit'ii- 5n 5nt'rirea e!urit'ii "rin
!oo"erare $i 5n "ro,o(area de,o!raiei $i dre"turilor o,ului 5n
5ntrea+a Euro"'. OSCE /a ,ani&etat (i)i%il ,ai ale 5n
do,eniile di"lo,aiei- "re(enirii !on&li!telor- ,ana+e,entului
!ri)elor $i rea%ilit'rii "ot/!on&li!t.
,up Hncheierea rFboiului rece &ediul internaional de securitate a fost caracteriFat
de o deschidere tot &ai &are pe &ultiple planuri. <a ur&are a deFEoltrii flu6urilor
co&erciale Gi de inEestiii internaionale3 a eEoluiilor din tehnolo1ie Gi a rspIndirii
de&ocraiei3 un nu&r sporit de state3 naiuni Gi popoare a beneficiat dup !>>0 de
binefacerile libertii Gi prosperitii. :ceste eEoluii poFitiEe au aEut Hns drept corolar
Gi o &ai &are i&plicare a unor 1rupri Gi for&aiuni non-statale Hn afacerile
internaionale. 4otodat3 &ulte proble&e anterioare au r&as nereFolEate3 iar altele
s-au acutiFat. :stfel3 conflictele re1ionale au continuat s r&In o surs de
instabilitate se&nificatiE Gi s influeneFe ne1atiE actiEitile econo&ice. Jone de
conflict cu& ar fi cele din KaG&ir3 Peninsula <oreean sau Orientul +iLlociu au
influenat atIt direct3 cIt Gi indirect3 interesele *niunii )uropene.
:ceste !ir!u,tane internaionale re!la,' noi re+uli 5n
do,eniul e!urit'ii internaionale.
Rede&inirea re+ulilor "ri(ind e!uritatea internaional' du"'
"r'%u$irea ordinii %i"olare ridi!' 5n' nu,eroae "ro%le,e- nu
doar de ordin "ra!ti!- !i !>iar $i de ordin !on!e"tual- in!lui(
"entru SUA- a&late deo!a,dat' 5n "o)iia de in+ur'
u"er"utere. A!ete di&i!ult'i unt deter,inate de ,ai ,uli
&a!tori@
B ,ediul internaional a de(enit ,ult ,ai dina,i! $i ,ai !o,"le*
de!4t 5n "erioada r')%oiului re!eA
B li"a unui !onen "ri(ind ,odul de a%ordare a e!urit'ii
internaionale a "er,i ,ani&etarea di(erelor +ru"uri de
interee la toate ni(elurile- at&el 5n!4t nu au "utut &i ela%orate
"oliti!i !onitenteA
/ datorit' "roli&er'rii a!!eului la in&or,aii in ti," real 8a$a/
nu,itul Ce&e!t CNND9 liderii "oliti!i tre%uie ' ia de ,ulte ori
de!i)ii de ,o,ent !are nu "er,it e(alu'ri ,ai "ro&undeA
/ ,ulti"li!area intituiilor "e!iali)ate la ni(el naional $i
internaional !are a%ordea)' "ro%le,ele din un+>iuri "e!i&i !e
$i deter,in' anali)e $i de!i)ii &ra+,entateA
/ li"a unui C,odel de e!uritateD re)ona%il $i a!!e"ta%il "entru
,a6oritatea 'rilor lu,ii a &a(ori)at rea!ii ad/>o! $i a%ord'ri
"un!ti&or,e.
Din "un!t de (edere "ra!ti!- la in!e"utul e!olului ##I a!torii !u
i,"a!t +lo%al in do,eniul e!urit'ii unt SUA- Euro"a- Ruia-
C>ina- India $i Ea"onia. O (i)iune intereant' ete !ea a lui
F%i+nieG .r)e)inHi !are !onider' !' eena noii tru!turi de
e!uritate a lu,ii e a&l ' in relaia dintre SUA $i Euraia 8!are
!u"rinde "e lan+' Euro"a- toate !elelalte 'ri enunate ,ai u9.
(n cadrul acestei relaii se pot identifi ca dou triun1hiuri de putere eurasiaticM
- 2*:3 )uropa3 RusiaN
- 2*:3 <hina3 Oaponia.
<a un rspuns la he1e&onia 2*: se pot inre1istra noi co&binaii baFate pe interese
1eopolitice3 acces la surse de ener1ie3 tehnolo1ie nuclear3 actiEiti spaiale3
infrastructuri critice G.a. 2e pot obserEa noile for&uleM Rusia # <hina - (ndiaN Rusia #
<hinaN Rusia # %rana G.a.
ObserEaia cea &ai pertinent referitoare la cele dou triun1hiuri de putere este
aceea c3 in fi ecare din ele3 una din puteri C)uropa Gi3 respectiE3 OaponiaD &iFeaF
clar pe ideea de stabilitate Gi securitate internaional3 in Ere&e ce cate una din
celelalte puteri C<hina Gi
respectiE RusiaD r&an deschise Gi interesate in eEentuale &utaii 1eopolitice.
*n alt punct pertinent de Eedere3 co&ple&entar celui anterior3 consider c la
ori1inea Pnoii schis&e &ondiale' s-ar afla tensiunea deFEoltat intre dou Pca&puri'
diferite de putere3 inte&eiate pe principii opuse de or1aniFareM pe de o parte 2tatele
*nite ale :&ericii3 adepte ale unipolaritii3 pe de alt parte ceilali actori &aLori ai
scenei internaionale # *niunea )uropean3 Rusia3 <hina3 Oaponia # adepi ai
&ultipolaritii.
1.2 Noi ameninri la adresa securitii internaionale - perspectiva european
B datorit' "roli&er'rii a!!eului la in&or,aii 5n ti," real 8a$a/
nu,itul Ce&e!t CNND9 liderii "oliti!i tre%uie ' ia de ,ulte ori
de!i)ii de ,o,ent !are nu "er,it e(alu'ri ,ai "ro&undeA
B ,ulti"li!area intituiilor "e!iali)ate la ni(el naional $i
internaional !are a%ordea)' "ro%le,ele din un+>iuri "e!i&i!e $i
deter,in' anali)e $i de!i)ii &ra+,entateA
B li"a unui C,odel de e!uritateD re)ona%il $i a!!e"ta%il "entru
,a6oritatea 'rilor lu,ii a &a(ori)at rea!ii ad/>o! $i a%ord'ri
"un!ti&or,e.
Din "un!t de (edere "ra!ti!- la 5n!e"utul e!olului ##I a!torii !u
i,"a!t +lo%al 5n do,eniul e!urit'ii unt SUA- Euro"a- Ruia-
C>ina $i Ea"onia. O (i)iune intereant' ete !ea a lui F%i+nieG
.r)e)inHi !are !onider' !' eena noii tru!turi de e!uritate a
lu,ii e a&l' 5n relaia dintre SUA $i Euraia 8!are !u"rinde "e
l4n+' Euro"a- toate !elelalte 'ri enunate ,ai u9.
,in perspectiEa anului 20053 &ediul internaional de securitate este caracteriFat Gi de
o Gter1ere a 1ranielor dintre a&eninrile cu caracter intern Gi cele cu caracter
e6tern.
Du"' 11 e"te,%rie :111 C2*:D $i 11 ,artie :11; C2paniaD3 ,ai
,ult !a ori!and- ri!urile la adrea ,ediului internaional de
e!uritate $i- in "ri,ul rand- !ele le+ate de "roli&erarea
terori,ului $i a ar,elor de ditru+ere in ,a' e !er a &i
!o,%'tute "rintr/o !oo"erare &le*i%il'- ,ultilateral'- e!>ili%rat'
$i !one!(ent' intre tate- !are ' in!lud' ,'uri (i)and
eli,inarea "ro+rei(' a !au)elor "rodu!erii lor.
3lo%ali)area- ,ani&etat' "rin a!!entuarea interde"endenelor
,ulti"le dintre tate- "re!u, $i "rin li%erali)area &lu*urilor
,ondiale de ,'r&uri- er(i!ii- !a"ital $i in&or,aii a &'!ut !a
ri!urile interne $i e*terne ' e "oat' +enera $i "otena in ,od
re!i"ro!. Pe &ondul unei !re$teri a +radului de !o,"le*itate $i de
i,"redi!ti%ilitate al a,enin'rilor internaionale- i,%un't'irea
,ediului de e!uritate internaional i,"une !a ,'urile interne
de ,ana+e,ent al !ri)elor ' &i e ,ai %ine !oordonate- iar
!>i,%ul de in&or,aii trate+i!e intre tatele i,"li!ate ' e
"rodu!' in ti," real.
%actorii de deciFie # atat ciEili3 cat Gi &ilitari # din sectorul de securitate sunt che&ai
s dea rspuns noilor proEocri. (nstru&entele3 pre1tirea3 bu1etele disponibile3
cooperarea intera1enii apar astfel nu nu&ai ca insufi ciente3 dar uneori inadecEate
fa de riscurile Eechi Gi noi la adresa securitii naionale
Gi internaionale. 2e inre1istreaF proble&e de de1radare ireEersibil a &ediului3 de
creGtere a frecEenei deFastrelor naturale3 de noi tensiuni le1ate de subdeFEoltare pe
relaia nord-sud G.a.
,in perspectiEa unui &ediu internaional de securitate caracteriFat de o co&ple6itate
crescand3 Uniunea Euro"ean' nu "are a &i in "re)ent a,eninat'
de !on&li!te de ti" !lai!- !ontand in ata!uri ar,ate "e !ar'
lar+'- in !>i,% o erie de alte a,enin'ri e "ro&i lea)' la
ori)ont- &i e!are dintre ele &iind +reu "redi!ti%ile $i relati( di&u)e-
!eea !e le &a!e- intr/un &el- ,ult ,ai +reu de !ontra!arat in condiiile
unei Gter1eri a 1ranielor dintre a&eninrile cu caracter intern Gi cele cu caracter
e6tern.
Din "un!t de (edere euro"ean unt de re,ar!at in ,od "e!ial@
/ Terori,ul internaional- !are re"re)int' o a,eninare
trate+i!'. A!et nou ti" de terori, ete le+at de ,i$!'ri
3lo%ali)area- ,ani&etat' "rin a!!entuarea interde"endenelor
,ulti"le dintre tate- "re!u, $i "rin li%erali)area &lu*urilor
,ondiale de ,'r&uri- er(i!ii- !a"ital $i in&or,aii- a &'!ut !a
ri!urile interne $i e*terne ' e "oat' +enera $i "otena 5n ,od
re!i"ro!. Pe &ondul unei !re$teri a +radului de !o,"le*itate $i de
i,"redi!ti%ilitate a a,enin'rilor internaionale- 5,%un't'irea
,ediului de e!uritate internaional i,"une !a ,'urile interne
de ,ana+e,ent al !ri)elor ' &ie ,ai %ine !oordonate- iar
!>i,%ul de in&or,aii trate+i!e 5ntre tatele i,"li!ate ' e
"rodu!' 5n ti," real.
Du"' 11 e"te,%rie :111 $i 11 ,artie :11;- ,ai ,ult !a ori!4nd-
ri!urile la adrea ,ediului internaional de e!uritate $i- 5n
"ri,ul r4nd- !ele le+ate de "roli&erarea terori,ului $i a ar,elor
de ditru+ere 5n ,a' e !er a &i !o,%'tute "rintr/o !oo"erare
&le*i%il'- ,ultilateral'- e!>ili%rat' $i !one!(ent' 5ntre tate- !are
' in!lud' ,'uri (i)4nd eli,inarea "ro+rei(' a !au)elor
"rodu!erii lor.
Uniunea Euro"ean' nu "are a &i 5n "re)ent a,eninat' de
!on&li!te de ti" !lai!- !ont4nd 5n ata!uri ar,ate "e !ar' lar+'-
5n !>i,% o erie de alte a,enin'ri e "ro&ilea)' la ori)ont-
&ie!are dintre ele &iind +reu "redi!ti%ile $i relati( di&u)e- !eea !e
le &a!e- 5ntr/un &el- ,ult ,ai +reu de !ontra!arat.
Din "un!t de (edere euro"ean3 trei dintre aceste a,enin'ri unt
de re,ar!at 5n ,od "e!ial@
Q Proli&erarea ar,elor de ditru+ere 5n ,a' re"re)int' o alt'
reli+ioae &unda,entalite !are au !au)e deoe%it de !o,"le*e.
Din!olo de ri!urile i,ediate- terori,ul a,enin' de!>iderea
$i tolerana "e!i&i !e o!iet'ilor de,o!rati!e.
/ Proli&erarea ar,elor de ditru+ere in ,a' re"re)int' o alt'
i,"ortant' a,eninare !onte,"oran' la adrea "'!ii $i
e!urit'ii 'rilor $i "o"oarelor. Ri!urile deoe%ite deter,inate
de a!et ti" de a,eninare re)id' in &a"tul !' "rin inter,ediul
ar,elor de ditru+ere in ,a' un +ru" terorit de ,i!i
di,eniuni "oate "ro(o!a "ierderi !are anterior nu "uteau &i
!au)ate de!at de ar,ate ale unor tate naionale.
/ E*itena unor tru!turi tatale la%e 8failed states9 $i
a,"li&i!area !ri,ei or+ani)ate. In unele "'ri ale +lo%ului
8So,alia- Li%eria- A&+anitan- .onia $i Iere+o(ina- Ser%ia $i
Muntene+ru- Joo(o- et!9 e*itena unor tru!turi tatale la%e-
!on&li!tele !i(ile $i a!!eul la ar,e au deter,inat int'rirea
"o)iiilor !ri,ei or+ani)ate. A!ete ituaii unt a,enin'ri la
adrea e!urit'ii- "rin "ri6inirea tra&i!ului de dro+uri au a
!elui de &iine u,ane.
/ Con&li!tele re+ionale sub&ineaF funda&entele securitii Gi
stabilitii Gi creeaF pre-condiii pentru teroris& Gi cri& or1aniFat3
precu& Gi distru1erea speranei Gi disperare ceea ce poate contribui
indirect la proliferarea R+, Car&e de distru1ere in &as
# lb. en1leFDN
/ Cri,a or+ani)at' a&enin )uropa prin traficul de dro1uri3 traficul
de fiine u&ane3 i&i1raia ile1al Gi traficul ile1al de ar&e &ici G.a.
Le1turile dintre teroris&ul internaional Gi cri&a or1aniFat au
deEenit eEidente.
1.3 Posibile rspunsuri la noile provocri
Ca r'"un la a!ete noi "eri!ole $i a,enin'ri- tatele lu,ii- in
"ri,ul rand tatele !u "otenial ,ilitar e,ni&i !ati(- au in
(edere noi "rin!i"ii de or+ani)are a e!urit'ii re+ionale $i
+lo%ale !are ' e !ontituie in noi o"ortunit'i de "a!e %a)ate
i,"ortant' a,eninare !onte,"oran' la adrea "'!ii $i
e!urit'ii 'rilor $i "o"oarelor. PIn la Hnceputul anilor S>0
tratatele internaionale Gi controlul e6porturilor strate1ice au
deter&inat o li&itare a rspIndirii acestor ar&e3 dar Hn preFent are loc
o dise&inare periculoas a acestora3 &ai ales Hn Fona Orientului
+iLlociu. RspIndirea tehnolo1iei rachetelor purttoare Ea a&plifica
instabilitatea Gi Ea crea )uropei o serie de riscuri supli&entare.
Ri!urile deoe%ite deter,inate de a!et ti" de a,eninare
re)id' 5n &a"tul !' "rin inter,ediul ar,elor de ditru+ere 5n ,a'
un +ru" terorit de ,i!i di,eniuni "oate "ro(o!a "ierderi !are
anterior nu "uteau &i !au)ate de!4t de ar,ate ale unor tate
naionale.
B Terori,ul internaional- !are re"re)int' o a,eninare
trate+i!'. A!et nou ti" de terori, ete le+at de ,i$!'ri
reli+ioae &unda,entalite !are au !au)e deoe%it de !o,"le*e.
Din!olo de ri!urile i,ediate- terori,ul a,enin' de!>iderea
$i tolerana "e!i&i!e o!iet'ilor de,o!rati!e. -oul tip de teroris&
difer de cel din deceniile precedente deoarece pare a fi interesat de utiliFarea
Eiolenei neli&itate Gi de producerea de pierderi &asiEe. O consecin a acestei
abordri este interesul &anifestat de repreFentanii acestui nou tip de teroris& pentru
ar&ele de distru1ere Hn &as. Pentru acest tip de teroris&3 e6e&plificat de reeaua
:l-Taeda3 )uropa este atIt o int3 cIt Gi o baF de lansare a atacurilor.
B E*itena unor tru!turi tatale la%e 8&ailed tate9 $i
a,"li&i!area !ri,ei or+ani)ate. 7n unele "'ri ale +lo%ului
8So,alia- Sudan- Li%eria- A&+anitan- IraH- .onia $i
Iere+o(ina- Ser%ia $i Muntene+ru- Joo(o et!.9 e*itena unor
tru!turi tatale la%e- !on&li!tele !i(ile $i a!!eul la ar,e au
deter,inat 5nt'rirea "o)iiilor !ri,ei or+ani)ate. A!ete ituaii
unt a,enin'ri la adrea e!urit'ii- "rin "ri6inirea tra&i!ului de
dro+uri de &iine u,ane.
+ulte din aceste a&eninri la adresa securitii )uropei sunt localiFate Hn 0alcanii
Occidentali sau )uropa Rsritean3 sau au drept ci de acces 0alcanii3 )uropa de
)st Gi :sia <entral.
Ca r'"un la a!ete noi "eri!ole $i a,enin'ri- tatele lu,ii- 5n
"ri,ul r4nd tatele !u "otenial ,ilitar e,ni&i!ati(- au 5n (edere
noi "rin!i"ii de or+ani)are a e!urit'ii re+ionale $i +lo%ale !are
"e@
/ de,o!raieA
/ +u(ernare e&i!ient'A
/ re"e!tarea le+ilor.
Politica )uropean de 2ecuritate Gi :prare este in cutarea unei le1islaii
de&ocratice pentru c in practic P)2: se refer la Pco&and3 ascultare Gi secret3 in
condiiile in care lo1ica &ilitar este foarte diferit de luarea deciFiei in &od public Gi
deliberatiE3
caracteristic de&ocraiilor'.
/ PESA $i "ri6inul "u%li!
(n 1eneral politica e6tern3 de securitate Gi aprare sunt priEite ca aEand un i&pact
ne1liLabil asupra Eieii de fiecare Fi a cetenilor. 2e constat3 ur&are a unor sondaLe3
c cetenii acord puin atenie
acestor do&enii Gi c3 in 1eneral3 sunt puin infor&ai in proble&e de politic
internaional.
2e poate folosi for&ula de Pconsens per&isiE' atunci cand se EorbeGte despre
atitudinea bineEoitoare a ceteanului european fa de P)2:. :ceast atitudine se
refer in pri&ul rand la proiectul de a
aEea o politic european de securitate Gi aprare Gi &ai puin3 la o P)2: Pin
aciune'. ,esfGurarea unor fore &ilitare sau politice europene in afara 1ranielor
*niunii )uropene i&plic riscuri considerabile.
/ PESA $i de,o!raia naional'
Pornind de la realitatea c toate statele &e&bre ale *niunii )uropene sunt
de&ocraii consolidate3 se poate constata o &ultitudine de diferene de for&e de
&anifestare a tradiiilor de&ocratice.
,eciFiile luate de ctre factorii responsabili trebuie s fi e Lustifi cabile fa de
ceteni3 aceGtia aEand dreptul de a participa la ele. Pe lan1 1uEerne for&ate ca
ur&are a unor ale1eri libere Gi responsabile pentru deciFiile lor3 instituiile societii
ciEile3 in pri&ul rand or1aniFaiile non1uEerna&entale3 pot contribui la articularea
preocuprilor /in1riLorrilor cetenilor.
/ Parla,entul Euro"ean $i PESA
,eEine tot &ai eEident faptul c interdependena Gi inte1rarea in politica european
de securitate Gi aprare deter&in o tot &ai &are incapacitate a di&ensiunii
parla&entare naionale s asi1ure o
le1iti&itate de&ocratic in cadrul P)2:3 cooperare interparla&entar in proble&e de
securitate Gi aprare trebuie s cuprind Gi :dunarea (nteri&ar a *niunii )uropene
Occidentale3 care s nu &ai fi e priEit de ctre Parla&entul )uropean ca un
co&petitor ci ca un colaborator.
' e !ontituie 5n noi o"ortunit'i de "a!e %a)ate "e
de,o!raie- +u(ernare e&i!ient' $i re"e!tarea le+ilor.
,reptul la autoaprare Gi la autodeter&inare3 sunt drepturi bine definite Hn
re1le&entrile internaionale3 iar recur1erea la ar&e Hn aceste scopuri este o practic
&ulti&ilenar. =n noile abordri priEind asi1urarea securitii re1ionale Gi 1lobale s-a
considerat Hns c trebuie s e6iste o strIns le1tur Hntre 1lobaliFare Gi securitatea
internaional3 pe de o parte3 Gi Hntre de&ocratiFare Gi respectarea drepturilor o&ului
Gi ale &inoritilor3 pe de alt parte. <a rspuns la a&plificarea nu&rului conflictelor
Gi a creGterii riscurilor teroris&ului internaional a deEenit clar c de&ocraia secolului
UU( trebuie s includ Gi asi1urarea unui cadru &ondial de coe6isten paGnic.
,e&ocraia3 1uEernarea eficient Gi respectarea le1ilor3 Hn calitate de noi principii ale
securitii 1lobale3 presupun ca relaiile dintre state s in cont de e6istena unor
interese diEer1ente3 fr a face apel la utiliFarea forei ca &etod de reFolEare a
conflictelor. ,up !>>03 dar &ai ales odat cu Hnceputul secolului UU(3 preEenirea
conflictelor Gi asi1urarea pcii &ondiale au fost Gi continu s r&In prioritile
foru&urilor Or1aniFaiei -aiunilor *nite3 ale Arupului A-83 ale *niunii )uropene sau
ale Or1aniFaiei pentru 2ecuritate Gi <ooperare Hn )uropa CO2<)D.
Oportunitile de definire a unui cadru stabil Gi paGnic de deFEoltare a statelor lu&ii Hn
cadrul econo&iei &ondiale sunt susinute de &ai &ulte procese de reaGeFare a
raporturilor de fore pe plan &ondialM
Q procesul de cristaliFare Gi &anifestare a )uropei ca un centru de
putere Gi stabilitateN
Q definirea unor noi di&ensiuni ale relaiilor de asi1urare a securitii dintre *niunea
)uropean Gi -:4O3 pe de o parte3 Gi Hntre aliaii europeni Gi 2*: Hn cadrul -:4O3
pe de alt parteN
Q interdependenele intereselor Eitale ale statelor de&ocratice din Hntrea1a lu&e care
nu pot prospera decIt Hntr-o lu&e lipsit de Eiolen Gi conflicte.
=n acest conte6t deEine tot &ai eEident faptul c interesele Gi obiectiEele de securitate
ale statelor pot fi realiFate doar prin cooperare internaional3 care s se &anifeste
nu nu&ai Hn situaii li&it3 precu& cele create Hn ur&a atacurilor teroriste din !!
septe&brie 200! Gi !! &artie 200"3 ci Gi Hn &odul de desfGurare curent a relaiilor
econo&ice3 sociale Gi financiare. <ontracararea noilor a&eninri presupune o nou
resolidariFare astatelor lu&ii Hn toate do&eniile3 prin stabilirea unor for&e de aciune
conLu1at a tuturor naiunilor care H&prtGesc interese Gi Ealori co&une.
/ PESA $i dre"tul internaional
<a o surs de le1iti&itate pentru aciunile &ilitare3 dreptul internaional a caGti1at in
i&portan3 in ti&p ce un nu&r tot &ai &are de &isiuni nu &ai sunt &otiEate prin
auto-aprare. ,e&ocraia3 1uEernarea efi cient Gi respectarea le1ilor3 in calitate de
noi principii ale securitii 1lobale3 presupun ca relaiile dintre state s in cont de
e6istena unor interese diEer1ente3 fr a face apel la utiliFarea forei ca &etod de
reFolEare a confl ictelor. <ontracararea noilor a&eninri presupune o nou
resolidariFare a statelor lu&ii in toate do&eniile3 prin stabilirea unor for&e de aciune
conLu1at a tuturor naiunilor care i&prtGesc interese Gi Ealori co&une.
2. Politica Etern !i de Securitate !i "prare #omun $PES"#% & istorie'
evoluie !i perspectiv
2.1 (e la )ratatul de la *ruelles la "ctul +nic European
O pri& etap a proiectului unei )urope a aprrii a fost &arcat de se&narea3 la !?
&artie !>"83 a 4ratatului de aprare colectiE de la 0ru6elles3 de ctre cinci ri Eest-
europeneM %rana3 +area 0ritanie3
0el1ia3 Lu6e&bur1 Gi Olanda. )Eoluia ulterioar a proiectului a fost ins infl uenat
Gi chiar &odelat3 in bun &sur3 de infi inarea3 la " aprilie !>">3 a Or1aniFaiei
4ratatului :tlanticului de -ord.
La inceputul anilor S503 2*: au elaborat planul reinar&rii R.%. Aer&ania3 ceea ce a
starnit opoFiia Eehe&ent a %ranei. Pentru a inltura te&erile pe care le-ar fi
proEocat3 la nu&ai caiEa ani de la sfarGitul celei de a doua confl a1raii &ondiale3
restaurarea unei
ar&ate 1er&ane3 Gi a ancora fer& reinar&area R.%.A. in proiectul construciei
europene3 %rana a Eenit3 in octo&brie !>503 cu un contra-proiect3 aGa-nu&itul plan
PleEenM cel al constituirii unei <o&uniti )uropene de :prare European !efence
"ommunity#.
4otodat3 in septe&brie !>523 au fost iniiate ne1ocieri &enite a i&ple&enta articolul
8 al tratatului <):3 ce stipula necesitatea instituirii unui control de&ocratic
consolidat asupra noii co&uniti. -oul proiect trebuia s ia for&a unei <o&uniti
Politice )uropene
European $olitical "ommunity#, inte&eiat pe un siste& de or1anis&e co&une de
luare a deciFiilor. ,ac ar fi fost transpuse in practic3 cele dou noi preconiFate
co&uniti europene ar fi aEut drept reFultat un 1rad de inte1rare european apropiat
celui al unei confederaii. (ns la 0 au1ust !>5" :dunarea -aional a %ranei
CParla&entul franceFD a refuFat s ratifice tratatul ce instituia <o&unitatea
)uropean de :prare3 in aceste condiii atat proiectul <): cat Gi cel inrudit
acestuia3 al unei <o&uniti Politice )uropene3
cFand in desuetudine.
*lterior3 la 2 octo&brie !>5"3 in ur&a se&nrii :cordurilor de la Paris3 ce &odifi cau
4ratatul de la 0ru6elles pentru a per&ite Aer&aniei %ederale s participe la :liana
-ord-:tlantic in condiii
acceptabile pentru Eecinii si3 celor cinci ri se&natare ale 4ratatului de la 0ru6elles
li s-au adu1at dou state Eest-europene foste ina&ice in ti&pul celui de al doilea
rFboi &ondial3 (talia Gi Aer&ania C%ederalD3 noua or1aniFaie pri&ind denu&irea de
*niunea )uropei
Occidentale C*)OD.
2.2 "pariia conceptului ,dentitate European de Securitate !i "prare
<onceptul de (dentitate )uropean de 2ecuritate Gi :prare CEuropean %ecurity and
!efence IdentityD a aprut Gi s-a deFEoltat in cadrul -:4O3 in a doua Lu&tate a
anilor S803 pe fondul reactiErii3 dup o lun1 Phibernare'3 in ur&a ,eclaraiei
su&&itului *)O de
la Ro&a3 a *niunii )uropei Occidentale. ,eclaraia de la Ro&a confi r&a dorina
celor Gapte &e&bri ai *)O de a coopera in interiorul or1aniFaiei prin ar&oniFarea
punctelor de Eedere asupra proble&elor specifi ce le1ate de securitatea european.
ReEi1orarea *)O a fost i&pulsionat Gi de :ctul *nic )uropean din !>86. (ntr-o
pri& for&ulare3 conceptul de Identitate European& de %ecuritate 'i (p&rare apare
e6plicit for&ulat in acest docu&ent3 prin deFEoltarea Gi aplicarea la sfera securitii Gi
aprrii a ideii de identitate european3 inscris in para1raful !" din !ocumentul
asupra identit&)ii europene3 dat publicitii la <openha1a3 la !" dece&brie !>?. (n
pri&a Lu&tate a anilor S>0 *niunea )uropei Occidentale a cunoscut un proces de
consolidare3 prin accederea in or1aniFaie a 2paniei3 Portu1aliei Cin !>>0D Gi Areciei
Cin !>>2D3 prin inte1rarea ca &e&bri
asociai in <onsiliul *)O3 a (slandei3 -orEe1iei Gi 4urciei Cin !>>!D3 prin infi inarea3
sub i&puls franceF3 a unor structuri instituionale per&anente # <o&itetul +ilitar3
(nstitutul pentru 2tudii de 2ecuritate de la Paris C!>>0D3 <entrul 2atelitar de la
4orreLon C!>>!D3 <elula de Planifi care C!>>2D3 Arupul 7est-)uropean de :r&a&ente
C*estern European (rmaments +roup, R):A3 !>>2D Gi <entrul 2ituaional C!>>5D
# 3 precu& Gi prin apariia forelor &ultinaionale europene
# )*RO<ORP C<orpul )uropeanD3 )*RO%OR C%ora )uropean de *scatD3
)*RO+:R%OR C%ora +ariti& )uropeanD3 Arupul :erian )uropean3 ,iEiFia
<entral +ultinaional3 %ora :&fibie 0ritanico-OlandeF3 etc.
2.3 (ou noi concepte- Politic Etern !i de Securitate #omun $PES#% !i
Politic European !i de Securitate !i "prare $PES"%
<onceptul (dentitii )uropene de 2ecuritate Gi :prare s-a deFEoltat in strans
coresponden cu alte dou concepte3 deFEoltate ulterior. )ste Eorba3 in pri&ul rand3
de Politica )6tern Gi de 2ecuritate <o&un # P)2< C"ommon ,oreign and %ecurity
$olicy # <%2PD3 ce denu&eGte un capitol distinct C4itlul 7D al 4ratatului de la
+aastricht Gi care repreFint unul din cei trei piloni ai construciei europene. (n al
doilea rand3 este Eorba de Politica )uropean de 2ecuritate Gi :prare # P)2:
CEuropean %ecurity and !efence $olicy, )2,P D sau3 respectiE3 Politica )uropean
de 2ecuritate Gi :prare <o&un # P)2:< C"ommon European %ecurity and
!efence $olicy3 <)2,PD
concept care a dobandit in ulti&ii ani tot &ai &ult substan Gi care este parte
co&ponent intrinsec a P)2<.
(n procesul deciFional al P)2< este i&plicat o pleiad intrea1 de instituii
co&unitareM <onsiliul )uropean3 <onsiliul *niunii )uropene3 <o&isia )uropean Ccu
precdere <o&isarul pentru Relaii )6terneD3
Parla&entul )uropean3 PreGedinia3 statele &e&bre3 2ecretariatul Aeneral al
<onsiliului condus de (naltul RepreFentant pentru P)2<3 repreFentanii speciali3
<o&itetul RepreFentanilor Per&aneni C<OR)P)RD3 <o&itetul Politic3 *nitatea de
planifi care politic Gi aEertiFare ti&purie Caflat in subordinea 2ecretariatului Aeneral
al <onsiliuluiD. <onceptul de Politic )uropean de 2ecuritate Gi :prare CP)2:D s-a
cristaliFat la <onsiliul )uropean de la Koln Ciunie !>>>D3 in perioada i&ediat
ur&toare confl ictului din KosoEo Gi subsecEent inele1erii franco-britanice de la 2t.
+alo Cdece&brie !>>8D3 dobandind noi Ealene prin deciFiile ulterioare ale aceluiaGi
for european de la Velsin/i C!0-!! dece&brie !>>>D3 Lisabona C2-2" &artie 2000D3
2anta +aria da %eira C!>-20 iunie 2000D3 -isa C?-> dece&brie 2000D3 Aotebor1 C!5-
!6 iunie 200!D3 Lae/en C!"-!5 dece&brie 200!D3 2eEilla C2!-22 iunie 2002D3
0ru6elles C2"-25 octo&brie 2002D3 <openha1a C!2-! dece&brie 2002D3 0ru6elles
C20-2! &artie 200D3 2alonic C!>-20 iunie 200D Gi 0ru6elles C!2-! dece&brie 200D.
(n esen3 P)2: presupune deFEoltarea unei capaciti de deciFie autono&e Gi3 in
caFul in care :liana -ord-:tlantic ca intre1 nu este an1aLat3 lansarea Gi
coordonarea unor operaiuni &ilitare sub autoritatea *)3 ca rspuns la situaii de
criF3 an1aLarea resurselor de ctre statele &e&bre la astfel de operaiuni baFandu-
se pe deciFii suEerane. ,in acest ulti& punct de Eedere este i&portant de subliniat
c P)2: este un proces interguvernamental, controlul politic asupra P)2: fiind
e6ercitat de Gefii de stat Gi de 1uEerne ale statelor &e&bre3 iar cel financiar3 de ctre
parla&entele naionale.
ObiectiEul principal al P)2: C-eadline +oalD3 aGa cu& a fost el stabilit de ctre
<onsiliul )uropean de la Velsin/i3 din !0-!! dece&brie !>>>3 il repreFint
capacitatea statelor &e&bre de a &obiliFa pan in anul 2003 a desfGura in ter&en
de 60 de File Gi a susine cel puin un an3 fore &ilitare ce pot atin1e niEelul a !5
bri1Fi3 respectiE 50.000-60.000 de oa&eni!". :ceste fore trebuie s fi e capabile
s indeplineasc intre1 spectrul &isiunilor Petersber1.
(ncepand cu reuniunea <onsiliului )uropean de la Velsin/i3 s-a abordat Gi proble&a
capacitilor instituionale ale *niunii pentru facilitarea procesului deciFional3
aLun1andu-se la un acord in ceea ce priEeGte infi inarea unor or1anis&e politice Gi
&ilitare per&anente # <o&itetul Politic Gi de 2ecuritate3 <o&itetul +ilitar Gi 2tafful
+ilitar. <o&itetul Politic Gi de 2ecuritate Ccunoscut prin acroni&ul su franuFesc3
<OP2D3 reuneGte repreFentanii naionali per&aneni cu ran1 de a&basadori3
co&ponena sa fi ind aGadar si&ilar <onsiliului -ord-:tlantic al -:4O. PreFidat de
a&basadorul ce repreFint ara ce deine preGedinia prin rotaie a *)3 <OP2
e6ercit3 sub autoritatea <onsiliului3 controlul politic Gi coordonarea strate1ic a
operaiunilor &ilitare ale *) Gi inainteaF <o&itetului +ilitar principii de aciune. (n
ti&pul unei criFe3 <OP2 este preFidat de (naltul RepreFentant al *) pentru P)2<.
<o&itetul +ilitar al *) CEU .ilitary "ommittee3 )*+<D3 ase&ntor <o&itetului
+ilitar al -:4O3 este co&pus din Gefi i aprrii sau repreFentanii &ilitari ai acestora
din statele &e&bre. <o&itetul
+ilitar ofer consiliere &ilitar Gi inainteaF propuneri <OP2 Gi indru&are &ilitar
2tatului +aLor. (n ti&pul unei operaiuni3 )*+< &onitoriFeaF desfGurarea
adecEat a acesteia. La randul su3 2tafful +ilitar al *) CEU .ilitary %taff3 )*+2D se
ocup de aEertiFarea ti&purie3 eEaluarea situaiilor Gi planifi carea strate1ic pentru
sarcinile Petersber13 inclusiE de identifi carea forelor europene naionale Gi
&ultinaionale Gi i&ple&enteaF3 sub
indru&area )*+<3 politicile Gi deciFiile P)2:. Pe scurt3 )*+2 este sursa e6pertiFei
&ilitare in cadrul *).
P)2: &ai include3 in confor&itate cu deciFia reuniunii <onsiliului )uropean de la
2anta +aria da %eira3 crearea pan in anul 2003 a unei fore ciEile de reacie rapid
for&at din circa 5.000 de ofi eri de poliie3 care s fi e capabil s desfGoare !.000
dintre ei in ter&en de 0 de File3 pentru 1estionarea criFelor in do&enii precu&
actiEitile poliieneGti3 aLutorul u&anitar3 repunerea in funciune a structurilor
ad&inistratiEe Gi Luridice3 actiEiti de cutare-salEare3 supraEe1herea ale1erilor3
respectarea drepturilor o&ului3 etc. (nstituionaliFarea actiEitii in sfera preEenirii
confl ictelor3 consolidrii
pcii Gi a stabilitii interne a statelor3 Fonelor sau re1iunilor in criF sau a&eninate
de criFe s-a fcut prin instituirea3 inaintea su&&itului de la %eira3 a <o&itetului
pentru :spectele <iEile ale Aestionrii
<riFelor3 ca un al patrulea or1anis& per&anent P)2:. <o&itetul pentru :spectele
<iEile ale Aestionrii <riFelor inainteaF infor&aii3 reco&andri Gi opinii <o&itetului
Politic Gi de 2ecuritate.
2.. #onsolidarea conceptului de Politic European de Securitate !i "prare
%r indoial3 iniiatiEa celor patru naiuni in do&eniul aprrii co&une Gi-a propus s
corecteFe unele din defi cienele P)2:3 se&nalate de &ult Ere&e de analiGtii
politico-&ilitari de o parte Gi de
alta a :tlanticului. (n acelaGi ti&p ins3 prin anunarea inteniei de a crea un centru
separat pentru planifi carea operaiilor *)3 ea a &arcat Gi un soi de Ptrecere a
Rubiconului'3 in sensul c inele1erea tacit care a e6istat aproape Lu&tate de secol
in *) potriEit creia inte1rarea econo&ic Gi chiar politic pot fi edifi cate la niEelul
)uropei3 dar securitatea r&ane o chestiune transatlantic3 era acu& inclcat. (n
1eneral3 <onsiliul )uropean de la 2alonic C!>-20 iunie 200D s-a li&itat a lua doar
acele deciFii circu&scrise P)2: care puteau intruni consensulM deFEoltarea
capacitilor &ilitare ale *)3 incluFand intre1 spectrul &isiunilor Petersber1 Gi %ora
de Reacie RapidN continuarea lucrului la Pro1ra&ul *) pentru PreEenirea <onfl
ictelor 7iolente3 cu accent pe 0alcanii 7esticiN instituirea unei baFe de date3 pe baF
de Eoluntariat3 pentru co&baterea teroris&uluiN adoptarea unei ,eclaraii asupra
neproliferrii ar&elor de distru1ere in &asN Gi crearea3 pan in 200"3 sub autoritatea
<onsiliului3 a unei a1enii inter1uEerna&entale in do&eniul capacitilor de aprare3
deFEoltrii3 cercetrii3 achiFiiilor Gi ar&a&entelor.
2./ #onstituia European !i Politica de Securitate !i "prare #omun & PS"#
(n <onstituia )uropen noul concept Politic de 2ecuritate Gi :prare <o&un -
P2:< C"ommon %ecurity and !efence $olicy3 <2,PD inlocuieGte3 deopotriE Eechiul
concept Politic )uropean de
2ecuritate Gi :prare - P)2:3 cat Gi Earianta sa PdesfGurat'3 Politica )uropean de
2ecuritate Gi :prare <o&un - P)2:< .
<onstituia )uropean conine preEederi distincte cu priEire la aciunile e6terne ale
*niunii )uropene C4itlul 7D. :cestea din ur& cuprind o serie de ele&ente
interdependente3 intre careM
- politica co&ercial co&unN
- politica e6tern co&unN
- politica co&un de securitate Gi aprareN
- deFEoltarea cooperriiN
- asistena u&anitar.
(n cadrul fi ecruia din aceste ele&ente co&ponente3 principalele obiectiEe ale
aciunilor e6terne ale *niunii )uropene au in Eedere respectarea a dou principii
funda&entaleM
- aciunile e6terne trebuie s se baFeFe pe principiile care au 1uEernat crearea3
deFEoltarea Gi lr1irea *niunii )uropeneN
- aciunile e6terne trebuie s ur&reasc &a6i&iFarea cooperrii statelor &e&bre in
toate do&eniile relaiilor internaionale.
<apacitatea de a aciona intr-o *niune de 253 2? sau &ai &ulte state3 Ea depinde in
&are &sur de abilitatea conducerii politice de a defi ni eluri strate1ice Gi a
i&pulsiona i&ple&entarea lor in politica curent. ,in acest punct de Eedere3
<onstituia )uropean inEedereaF un pro1res cert prin instituirea funciilor
per&anente de preGedinte al <onsiliului )uropean Gi +inistru al :facerilor )6terne al
*niunii.
<onstituia )uropean aduce Gi cinci ele&ente de noutate i&portante in sfera Politicii
de 2ecuritate Gi :prare <o&uneM
- e6tinderea &isiunilor Petersber1N
- deciFia infiinrii unei :1enii )uropene priEitoare la :r&a&ente3 <ercetare Gi
<apaciti +ilitareN
- aplicarea cooperrii structurate Cstructured cooperationD la &isiunile internaionaleN
- posibilitatea cooperrii &ai stranse Ccloser cooperationD a statelor *niunii in sfera
aprrii reciproce Cmutual defenceDN Gi
- introducerea unei clauFe de solidaritate pentru caFurile producerii unor atacuri
teroriste Gi a unor deFastre naturale sau produse de o&.
3. 0biective strategice pentru securitatea european
La 2alonic3 (naltul RepreFentant *) pentru P)2< Gi secretar 1eneral al *)O OaEier
2olana a preFentat3 la 20 iunie 2003 docu&entul intitulat PO )urop &ai si1ur intr-o
lu&e &ai bun' C( secure Europe in a better worldD3 care s-a constituit in prima
schi)& a unui concept strategic al viitoarei Uniuni Europene extinse.
,ocu&entul procedeaF la o analiF a &ediului de securitate3 identifi c obiectiEe
strate1ice Gi propune politici &enite a rspunde principalelor proEocri Gi a&eninri
la adresa securitii. (n aceast din ur& cate1orie sunt incluse confl ictele re1ionale3
srcia3 foa&ea3 epide&iile3 refu1iaii Gi &i1raia &asiE3 corupia3 dictaturile3
schi&brile cli&aterice Gi dependena ener1etic3 precu& Gi Pnoile a&eninri'
repreFentate de teroris&ul internaional3 proliferarea ar&elor de distru1ere in &as3
Pstatele eGuate' Cfailed statesD Gi cri&inalitatea or1aniFat.
ObiectiEele strate1ice pe care le propune *niunea )uropean sunt in nu&r de treiM
- Pcontribuia la stabilitatea Gi buna 1uEernare in Eecintatea noastr i&ediat'N
- edificarea Punei ordini internaionale baFate pe &ultilateralis& efi cace'N Gi
- un rspuns adecEat Eechilor Gi noilor a&eninri.
(n raport cu acestea din ur&3 docu&entul subliniaF c Ppri&a linie a aprrii' Ea fi
adesea in afara ariei *) Gi c europenii Ptrebuie s fi e 1ata de a aciona inainte de
producerea unei criFe' # for&ulri ce
inscriu conceptul strate1ic european in lo1ica abordrii preEentiEe enunat3 in
septe&brie 20023 de noua 2trate1ie -aional de 2ecuritate a 2*:3 chiar dac nu se
&enioneaF e6plicit posibilitatea atacului preEentiE3 ca in caFul docu&entului
a&erican.
-u in ulti&ul rand3 conceptul subliniaF necesitatea ca )uropa s-Gi asu&e un
spectru &ai Eariat de &isiuni care s includ3 pe lan1 sarcinile Petersber13 operaii
co&une de deFar&are3 spriLin pentru ri tere in co&baterea teroris&ului Gi refor&a
sectorului de securitate.
Ka' de noile "ro(o!'ri la adrea e!urit'ii- Euro"a "oate
adu!e- atat dire!t- !at $i indire!t- un "lu de ta%ilitate- deoare!e
ri!urile a"ariiei unei !on&runt'ri ,ilitare tradiionale "e
!ontinentul euro"ean /au di,inuat e,ni&i!ati(. E*"li!aia
a!etei e(oluii re)id' in dou' a"e!te@
/ intereele $i o%ie!ti(ele de e!uritate a!tuale ale tatelor
euro"ene nu unt +eneratoare de t'ri !on&l i!tuale- di,"otri('
ele &a(ori)ea)' !oo"erarea $i olidaritateaA
/ ,ediul de e!uritate internaional ete in&luenat "o)iti( de
"ro!eele de inte+rare euro"ean' $i euroatlanti!'- in &a"t de
e*tinderea !o,unit'ii tatelor !are i,"'rt'$e! $i "ro,o(ea)'
(alorile de,o!raiei $i e!ono,iei de "ia'- in !onte*tul adan!irii
!ola%or'rii re+ionale.
Ka' de a,enin'rile de ti" nou la adrea e!urit'ii- Uniunea
Euro"ean' "oate r'"unde "rin trei o%ie!ti(e trate+i!e@
/ ai+urarea ta%ilit'ii $i %unei +u(ern'ri in (e!in'tatea
i,ediat'. A!eata (a i,"li!a e*tinderea )onei de e!uritate din
6urul Euro"ei $i ai+urarea !' tatele din a!eat' )on' 8Euro"a
de Et- .al!anii de Let- tatele din )ona Mediteranei9 unt %ine
Ka' de noile "ro(o!'ri la adrea e!urit'ii- Euro"a "oate
adu!e- at4t dire!t- !4t $i indire!t- un "lu de ta%ilitate- deoare!e
ri!urile a"ariiei unei !on&runt'ri ,ilitare tradiionale "e
!ontinentul euro"ean /au di,inuat e,ni&i!ati(. E*"li!aia
a!etei e(oluii re)id' 5n dou' a"e!te@
B intereele $i o%ie!ti(ele de e!uritate a!tuale ale tatelor
euro"ene nu unt +eneratoare de t'ri !on&li!tuale- di,"otri('
ele &a(ori)ea)' !oo"erarea $i olidaritateaA
B ,ediul de e!uritate internaional ete in&luenat "o)iti( de
"ro!eele de inte+rare euro"ean' $i euroatlanti!'- 5n &a"t de
e*tinderea !o,unit'ii tatelor !are 5,"'rt'$e! $i "ro,o(ea)'
(alorile de,o!raiei $i e!ono,iei de "ia'- 5n !onte*tul ad4n!irii
!ola%or'rii re+ionale.
Ka' de a,enin'rile de ti" nou la adrea e!urit'ii- Uniunea
Euro"ean' "oate r'"unde "rin trei o%ie!ti(e trate+i!e@
B Crearea unei ordini internaionale %a)ate "e un ,ultilaterali,
e&i!a!e. 7ntr/o lu,e !ara!teri)at' de +lo%ali)are 8a,enin'ri
+lo%ale- "iee +lo%ale- ,i6loa!e ,a/,edia +lo%ale9- e!uritatea
$i "ro"eritatea de"ind de e*itena unui ite, ,ultilateral
e&i!a!e. De a!eea- unul dintre o%ie!ti(ele Uniunii Euro"ene
tre%uie ' &ie de)(oltarea unei o!iet'i internaionale "uterni!e-
!ara!teri)ate de e*itena unor intituii internaionale e&i!iente-
+u(ernate. A!et o%ie!ti( (a i,"li!a- totodat'- !ontinuarea $i
de)(oltarea i,"li!'rii Euro"ei in oluionarea !on&l i!tului ara%o/
iraelianA
/ !rearea unei ordini internaionale %a)ate "e un ,ultilaterali,
e&i!a!e. Intr/o lu,e !ara!teri)at' de +lo%ali)are 8a,enin'ri
+lo%ale- "iee +lo%ale- ,i6loa!e ,a/,edia +lo%ale9- e!uritatea
$i "ro"eritatea de"ind de e*itena unui ite, ,ultilateral e&i
!a!e. De a!eea- unul dintre o%ie!ti(ele Uniunii Euro"ene tre%uie
' &i e de)(oltarea unei o!iet'i internaionale "uterni!e-
!ara!teri)ate de e*itena unor intituii internaionale e&i !iente-
"re!u, $i de e*itena unei ordini internaionale %a)ate "e
re"e!tarea le+ilor- in "ri,ul rand a "rin!i"iilor in!rie in Carta
Or+ani)aiei Naiunilor Unite. Calitatea o!iet'ii internaionale
de"inde de !alitatea +u(ernelor !e o !o,"un. Cea ,ai %un'
a"'rare "entru e!uritatea euro"ean' ete dat' de e*itena
unei lu,i &or,ate din tate de,o!rati!e %ine !ondue. De a!eea-
r'"andirea %unei +u(ern'ri- !o,%aterea !oru"iei $i a a%u)ului
de "utere- intaurarea do,niei le+ii $i "rote6area dre"turilor
o,ului unt !ele ,ai %une ,i6loa!e de a int'ri ordinea ,ondial'.
In a!et !onte*t- un ele,ent i,"ortant al a!etei noi ordini
internaionale ete !oniderat' a &i !oo"erarea tranatlanti!' in
!adrul NATOA
/ "re+'tirea unui r'"un la a,enin'rile de ti" nou. A!et
r'"un a in!lu "a!>etul de ,'uri antiterorite ado"tat du"'
11 e"te,%rie :111- "ri6inirea ,'urilor de ne"roli&erare a
ar,elor de ditru+ere in ,a' $i aitarea tatelor !u tru!turi
la%e au inta%ile din .al!ani- A&+anitan- Ti,orul de Et $i
A&ri!a. Identi&i !area unor r'"unuri la noile a,enin'ri tre%uie
' "ornea!' de la &a"tul !' a!etea ur(in adeea la ,ari
de"'rt'ri- unt ,ai dina,i!e $i ,ai !o,"le*e. De a!eea liniile de
a"'rare (or tre%ui de ,ulte ori ' e a&le in tr'in'tate.
Cara!terul dina,i! (a ne!eita ,utarea a!!entului "e
"re(enirea !ri)elor $i a a,enin'rilor.
Cara!terul !o,"le* (a ne!eita $i oluii "e ,'ur' !are (or
in!lude !ontrolul e*"orturilor- "reiuni e!ono,i!e- "oliti!e au
!>iar ,ilitare. Uniunea Euro"ean' di"une de toate
"re!u, $i de e*itena unei ordini internaionale %a)ate "e
re"e!tarea le+ilor- 5n "ri,ul r4nd a "rin!i"iilor 5n!rie 5n Carta
Or+ani)aiei Naiunilor Unite. Calitatea o!iet'ii internaionale
de"inde de !alitatea +u(ernelor !e o !o,"un. Cea ,ai %un'
a"'rare "entru e!uritatea euro"ean' ete dat' de e*itena unei
lu,i &or,ate din tate de,o!rati!e %ine !ondue. De a!eea-
r'"4ndirea %unei +u(ern'ri- !o,%aterea !oru"iei $i a a%u)ului
de "utere- intaurarea do,niei le+ii $i "rote6area dre"turilor
o,ului unt !ele ,ai %une ,i6loa!e de a 5nt'ri ordinea ,ondial'.
7n a!et !onte*t- un ele,ent i,"ortant al a!etei noi ordini
internaionale ete !oniderat a &i !oo"erarea tranatlanti!' 5n
!adrul NATOA
B Ai+urarea ta%ilit'ii $i %unei +u(ern'ri 5n (e!in'tatea
i,ediat'. A!eata (a i,"li!a e*tinderea )onei de e!uritate din
6urul Euro"ei $i ai+urarea !' tatele din a!eat' )on' 8Euro"a
de Et- .al!anii de Let- tatele din )ona Mediteranei9 unt %ine
+u(ernate. A!et o%ie!ti( (a i,"li!a- totodat'- !ontinuarea $i
de)(oltarea i,"li!'rii Euro"ei 5n oluionarea !on&li!tului ara%o/
iraelianA
B Pre+'tirea unui r'"un la a,enin'rile de ti" nou. A!et
r'"un a in!lu "a!>etul de ,'uri antiterorite ado"tat du"'
11 e"te,%rie :111- "ri6inirea ,'urilor de ne"roli&erare a
ar,elor de ditru+ere 5n ,a' $i aitarea tatelor !u tru!turi
la%e au inta%ile din .al!ani- A&+anitan- Ti,orul de Et $i
A&ri!a 8Re"u%li!a De,o!rat' Con+o9. Identi&i!area unor
r'"unuri la noile a,enin'ri tre%uie ' "ornea!' de la &a"tul
!' a!etea ur(in adeea la ,ari de"'rt'ri- unt ,ai dina,i!e $i
,ai !o,"le*e. De a!eea liniile de a"'rare (or tre%ui de ,ulte ori
' e a&le 5n tr'in'tate. Cara!terul dina,i! (a ne!eita ,utarea
a!!entului "e "re(enirea !ri)elor $i a a,enin'rilor.
Cara!terul !o,"le* (a ne!eita $i oluii !are (or in!lude
!ontrolul e*"orturilor- "reiuni e!ono,i!e- "oliti!e au !>iar
,ilitare. Uniunea Euro"ean' di"une de toate intru,entele
"entru ado"tarea unor at&el de oluii !o,"le*e. Pentru !a
"oliti!a de e!uritate $i a"'rare a Uniunii Euro"ene ' de(in'
,ai e&i!a!e ete ne!ear !a Uniunea Euro"ean' ' de(in' ,ai
intru,entele "entru ado"tarea unor at&el de oluii !o,"le*e.
Pentru !a "oliti!a de e!uritate $i a"'rare a Uniunii Euro"ene '
de(in' ,ai e&i!a!e ete ne!ear !a Uniunea Euro"ean' '
de(in' ,ai a!ti(' in ur,'rirea o%ie!ti(elor ale "rin ,i6loa!e
!i(ile au ,ilitare- ,ai !oerent' "rin unirea e&orturilor $i "rin
ai+urarea unit'ii de !o,and' in !a) de !ri)'- ,ai !a"a%il' "rin
alo!area unor reure ,ai ,ari- e(itarea du"li!'rilor-
!oordonarea ,ai %un' a reurelor e*itente. In reali)area
o%ie!ti(elor ale de e!uritate $i a"'rare Uniunea Euro"ean' nu
(a "utea &a!e a%tra!ie de ne!eitatea ,eninerii unor relaii
"ri(ile+iate !u SUA. In a!ela$i ti," in'- Uniunea Euro"ean' (a
tre%ui ' i$i de)(olte !ola%orarea !u ali a!tori i,"ortani de "e
!ena ,ondial'. In a!et en e (or de)(olta relaii trate+i!e
!u Ruia- Ea"onia- C>ina- Canada $i India- &'r' !a (reuna din
a!ete relaii ' ai%' un !ara!ter de e*!lui(itate. Totodat'-
Uniunea Euro"ean' (a tre%ui ' ,ani&ete de!>iderea
ne!ear' "entru de)(oltarea unor "arteneriate a!ti(e !u ori!e
ar' !are ii i,"'rt'$e$te !o"urile $i (alorile $i !are e +ata '
a!ione)e "entru a"'rarea a!etora. Prin a!eat' a%ordare
Uniunea Euro"ean' "oate !ontri%ui e,ni&i !ati( la reali)area
unei ite, de e!uritate ,ultilateral !are ' "er,it' edi&i!area
unei lu,i ,ai "ro"ere- ,ai e!>ita%ile $i ,ai i+ure.
,e ase&enea3 este necesar o 2trate1ie )uropean de 2ecuritate
cu o atenie sporit pe capacitatea *) de a-Gi asu&a &isiuni de tip
strate1ic in funcie de intensitatea conflictelor.
.. Politica de securitate !i aprare a Rom1niei din perspectiva
PES"
..1 Po2iia Rom1niei fa de Politica European de Securitate !i
"prare
Printre pri&ele capitole de ne1ocieri deschise de Ro&ania cu
*niunea )uropean dup inceperea ne1ocierilor de aderare3 la !5
februarie 20003 au fost <apitolul 26 CRelaii e6terneD Gi <apitolul 2?
CPolitica )6tern Gi de 2ecuritate <o&un3 P)2<D. :ceste capitole
au fost inchise proEiForiu inc din iunie 2000.
a!ti(' 5n ur,'rirea o%ie!ti(elor ale "rin ,i6loa!e !i(ile au
,ilitare- ,ai !oerent' "rin unirea e&orturilor $i "rin ai+urarea
unit'ii de !o,and' 5n !a) de !ri)'- ,ai !a"a%il' "rin alo!area
unor reure ,ai ,ari- e(itarea du"li!'rilor- !oordonarea ,ai
%un' a reurelor e*itente. 7n reali)area o%ie!ti(elor ale de
e!uritate $i a"'rare- Uniunea Euro"ean' nu (a "utea &a!e
a%tra!ie de ne!eitatea ,eninerii unor relaii "ri(ile+iate !u
SUA. 7n a!ela$i ti," 5n'- Uniunea Euro"ean' (a tre%ui ' 5$i
de)(olte !ola%orarea !u ali a!tori i,"ortani de "e !ena
,ondial'. 7n a!et en e (or de)(olta relaii trate+i!e !u
Ruia- Ea"onia- C>ina- Canada $i India- &'r' !a (reuna din a!ete
relaii ' ai%' un !ara!ter de e*!lui(itate. Totodat'- Uniunea
Euro"ean' (a tre%ui ' ,ani&ete de!>iderea ne!ear' "entru
de)(oltarea unor "arteneriate a!ti(e !u ori!e ar' !are 5i
5,"'rt'$e$te !o"urile $i (alorile $i !are e +ata ' a!ione)e
"entru a"'rarea a!etora. Prin a!eat' a%ordare Uniunea
Euro"ean' "oate !ontri%ui e,ni&i!ati( la reali)area unei ite,
de e!uritate ,ultilateral !are ' "er,it' edi&i!area unei lu,i
,ai "ro"ere- ,ai e!>ita%ile $i ,ai i+ure.
=n confir&area Eocaiei sale europene Gi euroatlantice3 Ro&Inia Gi-a afir&at dorina
de a contribui la deFEoltarea politicii europene de securitate Gi aprare3 atIt Hn ceea
ce priEeGte aspectele ciEile3 cIt Gi &ilitare. :ceasta se reflect prin participarea
efectiE la operaiunile derulate sub e1ida *).
Procesul de concretiFare a di&ensiunii de aprare la niEelul *niunii
)uropene trebuie s se desfGoare de o &anier co&ple&entar cu procesul de
adaptare al -:4O la noul conte6t de securitate. ,in aceast perspectiE3 Ro&Inia
este interesat Hn pro&oEarea cooperrii Hntre cele dou or1aniFaii Hn do&eniul
securitii Gi aprrii3 pe baFa principiilor transparenei3 aEantaLului reciproc3 eEitrii
duplicrii sau co&petiiei. ,e&ersurile ro&IneGti Hn sfera securitii Gi aprrii
europene Eor ur&ri i&plicit obiectiEul consolidrii pilonului european al :lianei3
Hntrindu-se3 Hn acest &od3 parteneriatul transatlantic.
(n ,ocu&entul de poFiie a Ro&aniei la <apitolul 2? CEeFi :ne6a !D3
referitor la Politica )6tern Gi de 2ecuritate <o&un se arta cM
P/omania este preg&tit& s& accepte 'i s& aplice ac0uis1ul in domeniul
$oliticii Externe 'i de %ecuritate "omune $E%"# a Uniunii Europene
UE#. 2tructurile necesare transpunerii acesteia in practic au fost
create3 iar politica e6tern Gi de securitate a Ro&aniei se baFeaF pe
aceleaGi principii Gi are aceeaGi orientare cu cea pro&oEat de
*niunea )uropean'. Ro&ania esti&eaF c nu Ea aEea dificulti in
transpunerea in practic a acWuis-ului in do&eniul Politicii )6terne Gi
de 2ecuritate <o&une Gi Ea ur&ri Gi i&ple&enta cerinele ulterioare
ale acWuis-ului in do&eniul P)2<.
%or&ele Gi &iLloacele uFitate de Ro&ania pentru i&plicarea in P)2:
pot fi &ultipleM consultri periodice pe proble&e ale securitii
europeneN participarea la elaborarea deciFiilor le1ate de 1estionarea
aspectelor &ilitare Gi ciEile ale criFelorN i&plicarea in actiEitile
curente ale or1anis&elor *) cu atribuii in sfera securitii C<onsiliul
:facerilor Aenerale3 <o&itetul Politic Gi de 2ecuritate3 <o&itetul
+ilitar3 2tatul +aLor3 (nstitutul de 2tudii de 2ecuritate al *) etcDN
participarea la sesiunile :dunrii *)O3 respectiE ale :dunrii
(nterparla&entare de 2ecuritate Gi :prareN participarea la e6erciiile
Gi operaiunile de 1estionare a criFelor conduse de *) G.a.
)6periena participrii Ro&aniei la Parteneriatul pentru Pace poate fi
benefi c3 din punct de Eedere &ilitar3 pentru indeplinirea obiectiEelor
P)2:. ,e ase&enea3 relaiile aEute cu *)O pot constitui un capital
preios de e6perien in cadrul procesului de i&ple&entare a P)2:.
Potenial3 din punct de Eedere &ilitar3 Ro&ania se poate constitui intr-
un pilon i&portant al P)2: in partea central Gi sud-estic a
continentului european3 fapt de&onstrat de participarea sa la %ora
+ultinaional de Pace din 2ud-)stul )uropei C+P2))D3 la 0ri1ada
+ultinaional cu <apacitate de Lupt Ridicat a %orelor O-* in
:Gteptare C2V(R0R(AD3 la Arupul de cooperare naEal in +area
-ea1r C0L:<K2):%ORD3 la constituirea unei bri1Fi de &eninere a
pcii a rilor din centrul )uropei C<)-<OOPD Gi a unor uniti
&ilitare &i6te # un batalion ro&ano-un1ar de &eninere a pcii3 o
unitate ro&ano-ucrainiano-un1arosloEac de 1eniu Gi un batalion
ro&ano-&oldoEean. Participarea ar&atei ro&ane la operaiuni in
spriLinul pcii este un alt ele&ent care subliniaF Eiabilitatea
or1anis&ului &ilitar ro&anesc in plan internaional. (ncepand din anul
!>>! Ro&ania a participat la &ai &ulte operaiuni de acest tip3
respectiE in (%OR/K%OR conduse de -:4O in 0osnia Gi Vere1oEina
C20 &ilitariD3 :L0: si +:P) in :lbania Cun poliistD3 *-+(K in
KosoEo C"6 politiGti3 " e6peri ciEili3 un ofier de le1turD. 4otodat3
Ro&ania particip la &isiunile de poliie ale *niunii )uropene
C)*P+D din 0osnia Gi Vere1oEina Gi la operaiunea &ilitar
$<oncordia' a *niunii )uropene din +acedonia.
..2 #onclu2ii !i recomandri
- (n do&eniul politicii de securitate Gi aprare Ro&ania poate s se
baFeFe pe certitudini Ccalitatea de &e&bru -:4O Gi Parteneriatul
2trate1ic (ntensifi cat cu 2*:D3 fr a adopta ins o atitudine
ostentatiE sau e6clusiE de raliere la punctele de Eedere ale -:4O
Gi/sau 2*:.
- Ro&ania se afl in )uropa Gi Ea fi &e&br a *niunii )uropene. <a
atare Ro&ania ar trebui s incuraLeFe consolidarea P)2: Gi s
participe3 de o &anier actiE3 la aceasta.
- Preferina &aLoritii noilor &e&bri ai *) in ceea ce priEeGte relaia
-:4O-*) in sfera securitii Gi aprrii este &eninerea
co&ple&entaritii.
:ceasta Ea putea ins s fi e &eninut doar in condiiile in care
Politica )uropean de 2ecuritate Gi :prare CP)2:D se Ea doEedi
eficient in preEenirea Gi 1estionarea criFelor Gi conflictelor din
Eecintatea i&ediat a *niunii )uropene.
- 2cenariul cel &ai probabil Gi3 in acelaGi ti&p3 deFirabil pentru
Ro&ania in ceea ce priEeGte relaia -:4O *) il constituie
&eninerea co&ple&entaritii dintre cele dou or1aniFaii. 2e
consider c riscul unui confl ict de interese sau de loialiti in relaia
Ro&ania - 2*:/-:4O Gi Ro&ania # *) este redus3 deoarece P)2:
nu Ea dispune in Eiitorul preEiFibil de posibilitatea an1aLrii efectiEe in
operaiuni &ilitare de anEer1ur. (n aceste condiii3 Ro&ania Ea putea
participa3 de e6e&plu3 la operaiuni de &eninere a pcii in cadrul
P)2: Gi la operaiuni &ilitare de orice alt 1en alturi de -:4O/2*:.
- (n conte6tul e6tinderii de dup 200? a *)3 Eecinele la est ale
Ro&aniei C*craina3 Republica +oldoEaD Eor dobandi dublul statut de
frontier estic a Pnoii Eecinti' a *) Gi frontier Eestic a
'strintii apropiate' a Rusiei. -oua situaie 1eopolitic necesit o
atitudine pro-actiE a Ro&aniei in politica Pnoii Eecinti' a *)3
inclusiE in ceea ce priEeGte 1estionarea Pconfl ictelor in1heate' din
spaiul <(23 precu& cel din 4ransnistria.
- Ro&ania s-a an1aLat fer& Gi e6plicit in lupta i&potriEa teroris&ului.
:ceast poFiie Ea putea fi utiliFat pentru a Lustifi ca orice alturare
&ai pronunat de polul -:4O/2*: care nu ar reflecta in &od
necesar Gi poFiia *niunii )uropene. ,e ase&enea3 sub e1ida luptei
i&potriEa teroris&ului3 Ro&ania Ea putea deFEolta relaii de
cooperare &ilitar Gi cu ri din alte Fone 1eo1rafi ce COaponia3 <hina3
:&erica LatinD.
- Ro&ania poate s se constituie intr-un factor actiE al i&ple&entrii
P)2: prin resursele u&ane Gi lo1istice de care dispune3 precu& Gi
prin e6periena acu&ulat in cadrul &isiunilor de &eninere a pcii Gi
a cooperrii &ilitare in plan re1ional.
- Pentru a spori Gansele unei contribuii releEante in cadrul P)2:3
Ro&ania poate pro&oEa Gi aplica conceptul cooperrii inter-a1enii in
preEenirea Gi 1estionarea criFelor. ,in punct de Eedere instituional3
prioritar r&ane infi inarea unui <entru -aional de +ana1e&ent al
<riFelor3 precu& Gi a unui <entru Re1ional de +ana1e&ent al
<riFelor la 0ucureGti.
- Pornind de la principiul cooperrii structurate preFentat in proiectul
<onstituiei )uropene3 Ro&ania Ea identifica rile care sunt dispuse
s iGi asu&e obli1aii &ilitare &ai fer&e Cmore binding commitmentsD
in cadrul noilor &isiuni de tip Petersber1 Gi s incerce o apropiere in
cooperarea &ilitar cu acestea. (n &sura posibilitilor Ro&ania ar
trebui s constituie efectiEe &ilitare dedicate special &isiunilor de tip
Petersber1 Caltele decat cele dedicate relaiei cu -:4OD. :precie&
c participarea se&nifi catiE a Ro&aniei la operaiuni &ilitare sub
e1ida P)2: ar fi de natur a crea o atitudine faEorabil Ro&aniei in
randul celorlalte ri europeneN
- Ro&ania ar trebui s spriLine constituirea :1eniei )uropene priEind
,eFEoltarea <apacitilor de :prare3 <ercetare3 :chiFiii Gi
:r&a&ente C):R+<:DN
- )ste necesar infi inarea3 in cadrul +inisterului :facerilor )6terne Gi
a +inisterului :prrii -aionale3 a unor departa&ente specialiFate
pentru i&ple&entarea obiectiEelor P)2: Gi furniFarea e6pertiFei
necesare lurii unor deciFii adecEate in do&eniu. 4otodat3 la niEelul
AuEernului se poate or1aniFa un ,eparta&ent pentru politica
european Gi euro-atlantic de securitate Gi aprare cu rol de
coordonare a eforturilor Gi de punct de contact pentru iniiatiEele de
cooperare internaional.
ANE#A 1
DOCUMENT DE POFI2IE
CAPITOLUL :M@ POLITICA E#TERN I DE SECURITATE
COMUN
Ro,4nia ete "re+'tit' ' a!!e"te $i ' a"li!e a!Nuiul
5n do,eniul Politi!ii E*terne $i de Se!uritate Co,une 8PESC9 a
Uniunii Euro"ene 8UE9.
2tructurile necesare transpunerii acesteia Hn practic au fost create3
iar politica e6tern Gi de securitate a Ro&Iniei se baFeaF pe
aceleaGi principii Gi are aceeaGi orientare cu cea pro&oEat de
*niunea )uropean.
Ro&Inia este capabil Gi pre1tit s participe pe deplin Gi actiE la
Politica )6tern Gi de 2ecuritate <o&un. :ceasta a fost
de&onstrat prin participarea actiE la dialo1ul politic cu statele
&e&bre *)3 desfGurat Hn cadrul structurilor de politic e6tern Gi de
securitate ale *niunii3 precu& Gi prin alinierea consecEent Gi spriLinul
&anifestat pentru declaraiile3 de&ersurile3 poFiiile Gi aciunile
co&une ale *)3 deschise participrii statelor candidate. Ro&Inia
este &e&br a Or1aniFaiei -aiunilor *nite3 a <onsiliului )uropei Gi
a unui nu&r de alte or1aniFaii internaionale. )ste3 de ase&enea3
un pro&otor actiE al cooperrii re1ionale prin participarea la o serie
de or1aniFaii sau 1rupri re1ionale3 precu& Or1aniFaia de
<ooperare )cono&ic la +area -ea1r CO<)+-D3 (niiatiE <entral
)uropean C(<)D3 Jona <entral )uropean de Liber 2chi&b
C<)%4:D3 Procesul de <ooperare a 2tatelor din 2ud-)stul )uropei
C2))<PD3 Procesul de la RoXau&ont3 (niiatiE de <ooperare
2ud-)st )uropean C2)<(D. Ro&Inia se afl Hntr-un stadiu aEansat al
procesului de reFolEare a tuturor aspectelor le1ate de relaiile cu
Eecinii3 pe baFa dreptului internaional3 Gi s-a i&plicat Hntr-o reea de
acorduri trilaterale cu Eecinii3 &enite a asi1ura pacea Gi stabilitatea Hn
)uropa <entral Gi de 2ud-)st.
ObiectiEele Hnrudite ale securitii Gi stabilitii la niEel re1ional Gi
european3 au repreFentat principiul de baF al poFiiei Ro&Iniei Hn
ti&pul conflictului din KosoEo Gi R% (u1oslaEia3 continuInd s susin
poFiia sa Hn cadrul Pactului de 2tabilitate Gi Hn ceea ce priEeGte
spriLinul acordat eforturilor *) Gi -:4O de a inte1ra rile fostei
(u1oslaEii Hn siste&ul predo&inant de Ealori din )uropa. ObiectiEe Gi
principii si&ilare au fost pro&oEate Hn ti&pul preGediniei Ro&Iniei a
2))<P.