Modelele procesului de comunicare

Autor: Davis Foulger

Research Consultant in Evolutionary Media
Adjunct Associate Professor at Brooklyn College/CUN
Introducere
!n ti"# ce do"eniul co"unic$rii a suferit "odific$ri considera%ile &n ulti"ii '( de ani) "odelele
folosite &n ca#itolele introductive ale "anualelor *i c$r+ilor de co"unicare ,Adler) Rosenfeld) and
-o.ne) /0012 Barker and Barker) /00'2 3e4leur) 5earney) and Pla6) /00'2 3e7ito) /0082
9ood) :((:) etc;< sunt acelea*i care au fost folosite acu" 8( de ani; Modelul lui =hannon
referitor la #rocesul de co"unicare ,4ig; /< distinge &n "od e6celent ele"entele #rocesului de
co"unicare; C$r+ile "en+ionate tratea>$ "odelele #rocesului de co"unicare &ntr?o "anier$
su"ar$ *i trec foarte ra#id la alte su%iecte care #ar "ai relevante #entru e6#erien+a noastr$ de >i
cu >i &n #rivi+a co"unic$rii; !n c$r+ile referitoare la co"unicarea inter#ersonal$ sunt) de o%icei)
tratate su%iecte #recu" construc+ia social$ a sinelui) #erce#+ia sinelui *i a celorlal+i) li"%a)
co"unicarea non?ver%al$) "anage"entul conflictului) co"unicarea intrecultural$) etc; !n c$r+ile
legate de co"unicare &n "as$) aceste su%iecte vi>ea>$ "edia *i cultura) industriile "edia) noile
ti#uri de "edia) audien+ele "edia) #u%licitatea) rela+iile cu clien+ii) efectele "edia) regulari>area
*i etica &n "edia; Aceste c$r+i) de cele "ai "ulte ori) #re>int$ "odelul lui =hannon ca fiind unul
activ *i a#oi &l de>volt$ cu "odelul interactiv ,ci%ernetic< *i cel tran>ac+ional; !n ulti"a #arte a
studiului vo" #re>enta un "odel al #rocesului de co"unicare ce unific$ toate celelalte "odele *i
care e #re>entat su% for"a unui "odel ecologic al #rocesului de co"unicare; El caut$ s$
re#re>inte cu c@t "ai "ult$ acurate+e structura *i ele"entele cheie ale #rocesului de co"unicare;
I. Modelul lui Shannon n privina procesului de comunicare
Modelul lui =hannon ,/08A< a furni>at #entru #ri"a dat$ un "odel general al #rocesului de
co"unicare) care #utea fi tratat ca o %a>$ co"un$ a diverse disci#line #recu" jurnalis"ul)
retorica) lingvistica etc; Parte din succesul s$u se datorea>$ reducerii structuraliste a co"unic$rii
la un set de constituente de %a>$;
1
4igura /: Modelul lui =hannon &n #rivin+a #rocesului de co"unicare
3eci) "odelul lui =hannon) identific$ A co"#onente ale #rocesului de co"unicare:
/< Sursa informaiei - o #erson$ care creea>$ un "esaj ce e trans"is de c$tre surs$ *i
rece#+ionat de c$tre destinatar;
:< Transmitorul - !n "odelul lui =hannon) trans"iterea e generali>at$) cu sco#ul de a
aco#eri o serie &ntreag$ de trans"i+$tori; Cel "ai si"#lu siste" de trans"itere) care este
asociat conversa+iilor fa+$ &n fa+$) are cel #u+in dou$ straturi de trans"itere; Pri"ul) gura
,sunetul< *i cor#ul ,gesturile<) creea>$ *i "odulea>$ un se"nal; Al doilea strat care #oate
fi *i el considerat un canal) este aerul ,sunet< *i lu"ina ,gesturi< care #er"it trans"iterea
se"nalelor de la o #ersoan$ la alta; B trans"isiune televi>at$ ar #resu#une "ult "ai
"ulte straturi) care a#ar odat$ cu folosirea ca"erelor de fil"at) a "ircofoanelor) a
siste"elor de editare *i filtrare) a satelitului *i a unei antene #rin care se trans"it unde
radio;
'< Semnalul ce curge #rin canal; Pot e6ista "ai "ulte se"nale #aralele) cu" e ca>ul
co"unic$rii fa+$ &n fa+$) unde sunetul *i gesticula+ia i"#lic$ diferite siste"e de se"nale
"ulti#le &n serie) &n care sunetul *i gesturile sunt transfor"ate &n se"nale electronice)
unde radio sau i"agini &ntr?o carte;
8< Canalul este re#re>entat de c$tre c$su+a f$r$ denu"ire din "odelul lui =hannon; Cele
"ai folosite canale sunt aerul) lu"ina) electricitatea) undele radio) h@rtia) siste"ele
#o*tale; Pot e6ista "ai "ulte canale asociate cu "ulti#lele straturi de trans"isie) a*a cu"
e e6#licat "ai sus;
C< gomotul - &n for"a se"nalelor secundare care %lochea>$ co"unicarea sau
distorsionea>$ infor"a+ia trans"is$ &n #rocesul de co"unicare; Uneori) >go"otul este
folosit ca o "etafor$ #entru #ro%le"ele asociate cu ascultarea activ$;
1< !eceptorul - !n ca>ul co"unic$rii fa+$ &n fa+$) rece#torul este re#re>entat #rin urechi *i
ochi;
2
D< Destinaia - o #ersoan$ care consu"$ *i #rocesea>$ "esajul;
Aceasta este o a%strac+ie "ini"alist$ a realit$+ii #e care "odelul lui =hannon &ncearc$ s$ o
re#roduc$) deoarece realitatea celor "ai "ulte siste"e de co"unicare este "ult "ai co"#le6$;
Cele "ai "ulte surse de infor"a+ie *i destina+ii &*i interschi"%$ rolurile; -rans"i+$torii)
rece#torii) canalele) se"nalele *i chiar "esajele sunt de "ulte ori dis#use &n serie sau &n #aralel)
&n a*a fel &nc@t e6ist$ "ai "ulte se"nale trans"ise *i rece#+ionate) chiar dac$ converg &ntr?un
se"nal *i canal co"un;
Modelul lui =hannon este unul #ush: sursele de infor"a+ie #ot s$?l i"#un$ destina+iilor; !n lu"ea
real$ "edia) &ns$) destina+iile sunt consu"atori de infor"a+ie) care au ca#acitatea de a selecta
"esajele care &i interesea>$) de a se focali>a asu#ra "esajelor #referen+iale *i de a ignora
"esajele ce nu #re>int$ interes #entru ei; !n lu"ina "odelului lui =hannon) co"unicarea e cel
"ai frecvent direct$ *i unidirec+ional$) dar &n lu"ea real$) aceasta este de cele "ai "ulte ori
indirect$;
II. Modelele derivative ale procesului de comunicare
II.". Modelul intermediar
Acest "odel se concentre>$ asu#ra rolului i"#ortant #e care inter"ediarii &l joac$ de "ulte ori &n
#rocesul co"unic$rii; Mul+i dintre ace*ti inter"ediari au ca#acitatea de a decide ce "esaje ajung
destinatarilor) conte6tul &n care ace*tia le #ot vedea *i c@nd le #ot vedea; 3e ase"enea) #ot s$
"odifice con+inutul "esajelor sau s$ &"#iedice ca acestea s$ ajung$ la destina+ie; !n variantele
e6tre"e) inter"ediarii #ot fi defini+i ca cen>ori) dar &n ca>urile "ai co"une ei sunt editorii)
"oderatorii) recen>orii etc;
4igura :: Modelul inter"ediar
Modelul inter"ediar este folosit &n ca>ul co"unic$rii organi>a+ionale) &n al c$rui conte6t)
inter"ediarii au a%ilitatea de crea leg$turi &ntre angaja+i) dar *i de a decide ce infor"a+ii vor fi
trans"ise "ai de#arte; Modelul inter"ediar) &n acest ca>) ia for"a diagra"elor de re+ele sociale)
care schi+ea>$ interac+iunea dintre nu"eroase #ersoane; Aceste diagra"e utili>ea>$ foarte
frecvent s$ge+i %idirec+ionale #entru a sugera c$) &n "od o%i+nuit) co"unicarea e %idirec+ional$;
3
II.#. Modelul interactiv
Bidirec+ionalitatea co"unic$rii este vi>i%il$ *i &n celelalte dou$ "odele derivate: "odelul
interactiv *i cel tran>ac+ional; Modelul interactiv &"%og$+e*te "odelul lui =hannon #rin
introducerea conce#tului ci%ernetic de feed%ack) f$r$ a schi"%a) de o%icei) ni"ic din "odelul
original; Conce#tul cheie aociat "odelului este c$ destina+iile furni>ea>$ feed%ack asu#ra
"esajelor rece#+ionate) #entru ca sursa/e"i+$torul s$?*i ada#te>e "esajele &n ti"# real;
4eed%ack?ul este un "esaj; =ursa feed%ack?ului este o surs$ de infor"a+ie; Consu"atorul
feed%ack?ului este o destina+ie; 4eed%ack?ul este trans"is) rece#+ionat *i #oate fi su#us
distorsion$rii datorit$ >go"otului; Aceste lucruri nu sunt vi>i%ile &n re#re>entarea ti#ic$ a
"odelului interactiv;
4igura ': Modelul Enteractiv
II.$. Modelul tran%acional
Acest "odel nu identific$ e"i+$tori *i rece#tori) #refer@nd s$ nu"easc$ sursa de infor"a+ie *i
destina+ia comunicatori ce creea>$ *i consu"$ "esaje fiecare la r@ndul s$u; 4iecare #artici#ant la
co"unicare creea>$ "esaje ce sunt rece#+ionate de c$tre cel$lalt co"unicator) cre@ndu?se &n
acest fel o si"etrie; Modelul tran>ac+ional este un "odel e6celent #entru re#re>entarea
co"unic$rii fa+$ &n fa+$ *i al oric$rui "ediu interactiv care furni>ea>$ utili>atorii cu interfe+e
si"etrice #entru crearea *i consu"ul de "esaje cu" sunt scrisorile) #o*ta electronic$) radio?ul;
Este) de ase"enea) un "odel inter#ersonal ce #resu#une egalitate &ntre co"unicatori) "ai ales &n
#rivin+a infor"a+iilor de+inute) situa+ie #u+in #ro%a%il$ &n realitate; 3e e6e"#lu) &n interac+iuni
fa+$ &n fa+$) &n care sunt i"#lica+i un su%ordonat *i un su#erior) acesta din ur"$ are "ult "ai
"ult$ li%ertate ,&n ter"enii alegerii con+inutului "esajului) a a%ilit$+ii de a crea cadrul "esajului
4
*i regulile co"unic$rii< *i #utere de a decide lungi"ea "esajului; Modelul tran>ac+ional) fiind
unul inter#ersonal) nu e a#lica%il &n ceea ce #rive*te "ass?"edia;
4igura 8: Modelul tran>ac+ional
III. &n nou model al procesului de comunicare ' M(D)*&* )C(*(+IC
Modelul ecologic al procesului de comunicare din 4igura C arat$ c$ #rocesul de co"unicare
are loc la intersectarea a #atru constructe funda"entale: co"unicarea &ntre persoane ,creatori *i
consu"atori< este "ediat$ de mesa,e) care sunt create folosind lim-a,ul &n conte6tul mediei;
,Co"unicarea este inter#retat$ folosind li"%ajul;< Acest "odel este o ela%orare "ai detaliat$ a
clasicei schi+e a lui Fass.ell ,/08A< referitoare la studiul co"unic$rii: Gcine;;;ce s#une;;;#rin ce
canal;;;cui;;;cu ce efectH; !n "odelul ecologic) cine este re#re>entat de creatorii de "esaje) ce
spune sunt "esajele) prin ce canal sunt li"%ajul *i "edia) cui sunt consu"atorii "esajelor) iar
efectele sunt g$site &n rela+ii) #ers#ective) atri%u+ii) inter#ret$ri *i &n evolu+ia continu$ a
li"%ajului *i a "ediei;
5
4igura C: Modelul ecologic al #rocesului de co"unicare
Rela+ii descrise de "odelul ecologic:
/; Mesajele sunt create *i consu"ate #rin inter"ediul li"%ajului;
:; Fi"%ajul e6ist$ &n conte6tual "ediei;
'; Mesajele sunt create *i consu"ate &n conte6tual "ediei;
8; Rolurile creatorilor *i ale consu"atorilor de "esaje sunt interschi"%a%ile; Persoanele
devin creatori de "esaje c@nd r$s#und sau dau feed%ack altor #ersoane; Creatorii devin
consu"atori c@nd utili>ea>$ feed%ack?ul #entru a?*i ada#ta/corecta/&"%un$t$+i "esajele;
Persoanele &nva+$ cu" s$ cree>e "esaje #rin actul de a consu"a "esajele altor #ersoane;
C; Rolurile consu"atorilor *i creatorilor de "esaje sunt intros#ective; Creatorii creea>$
"esaje &n conte6tul #ers#ectivei *i rela+iilor dintre ei *i consu"atorii antici#a+i ai
"esajelor; Creatorii o#ti"i>ea>$ "esajele trans"ise audien+ei +int$; Consu"atorii
inter#retea>$ "esajele res#ective din #ers#ectiva lor *i a rela+iilor #e care le au cu
creatorii acestora; Consu"atorii atri%uie &n+eles "esajelor #e %a>a o#iniei #e care o au
des#re creatorii acestora;
1; Mesajele create sunt re#re>ent$ri i"#erfect ale &n+elesului #e care creatorii de "esaje *i?l
i"aginea>$; Mesajele sunt create &n li"itele de e6#resie ale "ediu"ului selectat *i ale
s#a+iului de re#re>entare a &n+elesului furni>at de li"%ajul folosit;
D; Consu"atorii &n+eleg *i inter#retea>$ i"#erfect "esajele; !n+elesul #e care un
consu""ator de "esaje &l d$ "esajului rece#+ionat #oate fi foarte diferit de ceea ce a vrut
s$ s#un$ creatorul "esajului #rin el;
A; Persoanele &nva+$ un li"%aj #rin inter"ediul e6#erien+ei #e care *i?o for"ea>$ la
contactul cu li"%ajul folosit &n cadrul "ediei; Fi"%ajele #e care le &nva+$ vor fi
6
&ntotdeauna li"%ajele folosite &n co"unicarea cu alte #ersoane care deja cunosc *i
folosesc li"%ajele res#ective; Procesul de co"unicare se reali>ea>$ &ntotdeauna #rintr?un
"ediu care activea>$ li"%ajele res#ective;
0; Persoanele inventea>a *i de>volt$ li"%aje; Fi"%ajul nu e6ist$ &n "od natural; Ba"enii
inventea>$ noi li"%aje atunci c@nd nu e6ist$ unul #rin inter"ediul c$ruia s$ sociali>e>e *i
de>volt$ li"%aje atunci c@nd cele #e care le cunosc nu sunt suficiente/adecvate #entru a?
*i co"unica ideile;
/(; Persoanele inventea>$ *i de>volt$ "edii; !n ti"# ce unele "odalit$+i *i canale associate
co"unic$rii e6ist$ &n "od natural) "ediile #e care le folosi" #entru a co"unica nu au
aceasta caracteristic$;
7