Zodiac Arboricol

Acest tip de zodiac este foarte captivant ntruct ofer o imagine succint, complet a
nativilor, att din punct de vedere fizic ct si psihic. Se stabilesc de asemenea
corespondente ntre perioade de timp aflate n general cam la sase luni distant una de
alta, aceasta fiind o premier demn de consemnat n contextul larg al temei zodiacului.
Asa, de pild, sub semnul "mrului" intr att cei nscuti n intervalul 2 iunie ! " iulie,
ct si cei din perioada 2# decembrie ! $ ianuarie% n termenii zodiacului traditional se
realizeaz deci o echivalare ntre un "rac" si un "capricorn". &e aici am putea deduce c
exist anumite diferente ntre "raci", ca si ntre "capricorni", nu numai criteriile de'a
cunoscute (ale ascendentului, zilei, decanului), dar si cel mai indicat aici, cu totul nou si
foarte interesant, al corespondentelor temperamentale la intervale de circa * luni.
&escrierile fizico!psihice ale diversilor "copaci" sunt foarte sugestive si ntregite de
posibilitatea comparatiei lor cu proiectiile noastre imaginative asupra arborilor din
realitate. + usor de constatat c asemanarea dintre om si copac (valorizat de cele mai
multe ori pozitv) a preocupat umanitatea din cele mai vechi timpuri, iar produsele
culturale ale acestei identificri au ocupat un loc important n toate mediile si stadiile
istorice. ,entru a da un singur exemplu, simplu dar care se potriveste foarte bine cu tema
de fat, vom aminti proverbul care spune c- ",omul dup roade se cunoaste, iar omul
dup fapte". Aveti aceast mostr de ntelepciune popular ntruchipat cum nu se poate
mai bine si detaliat n paginile pe care le veti parcurge n continuare. .n aceste conditii,
cutarea unei "entitti arboricole" poate deveni captivant prin racordarea la ritmul
interior al unui adevrat cult pentru aceast form vegetal.
/A0+1 23 24,A255 64&5A23135 S5 &A/+1+ 247+S,3869/4A7+
S/+:A731 2$ martie (echinoxul de primvar)
A13831 22 ! #$ martie% 2" septembrie ! # octombrie
S2473S31 $ ! $; aprilie% " ! $# octombrie
A7/A731 $$ ! 2; aprilie% $"! 2# octombrie
83231 2$ ! #; aprilie% 2" octombrie ! $2 noiembrie
,14,31 $ ! $" mai % ! $# august% " ! < februarie
237=A131 > ! $< februarie% $" ! 2# august
,5831 $> ! 2< februarie% 2" ! 2 septembrie
SA125A $ ! $; martie% ! $2 septembrie
/+531 $$ ! 2; martie% $# ! 22 septembrie
=9S15831 2# septembrie ! (echinoxul de toamn)
2AS/A831 $ ! 2" mai% $2 ! 2$ noiembrie
?7AS5831 2 mai ! # iunie% 22 noiembrie ! $ decembrie
2A7,+831 " ! $# iunie% 2 ! $$ decembrie
S=42@5831 $" ! 2# iunie% $2 ! 2$ decembrie
=+S/+A2A831 2" iunie ! (solstitiul de var)
?AA31 22 decembrie ! (solstitiul de iarn)
=9731 2 iunie ! " iulie% 2# decembrie ! $ ianuarie
07A&31 ! $" iulie% 2 ! $$ ianuarie
31=31 $ ! 2 iulie% $2 ! 2" ianuarie
2@5,A74S31 2* iulie ! " august% 2 ianurie ! # februarie
Stejarul
(2$ martie ! echinoxul de primvar)
Ste'arul este mare si puternic, frumos, cu rdcini solid nfipte n pmnt. Are o sntate
foarte bun si se bucur de mult noroc n viat. +ste o fire conservatoare, nemldioas,
adesea extrem de rigid, tactul fiind o notiune necunoscut pentru el. ,rin statura sa
impozant ( nu neaprat din punct de vedere fizic, ct psihic), el nu cere a'utorul nimnui
si nu se spri'in niciodat pe ceilalti. Are o inteligent clar, ordonat, dublat de o anume
intuitie. .i place s actioneze, iar ntreprinderile sale sunt duse de cele mai multe ori la
bun sfrsit, datorit ndeosebi unei ncptnri inflexibile. &evine foarte iritabil cnd
este contrazis, ori se retrage din dispute fr prea multe explicatii. 8atur independent,
stie s!si ocroteasc interesele, dup cum stie s nu le ncalce pe ale altora. 2u toate
acestea nu este un altruist, suferinta celorlalti lsndu!l rece n genere% ns te poti baza pe
el dac promite cte ceva. Are multi prieteni, cci e o companie plcut si o gazd
primitoare. ,oate fi remarcat n diverse mpre'urri prin cura'ul de care d dovad, ori
prin orgoliul, cel mai adesea bine mascat.
&ragoste- +ste omul dragostei la prima vedere, care nu rmne ns mult vreme fidel,
trecnd n scurt timp la alt "obiect" al pasiunilor sale, cu speranta c se va stabili definitiv.
2u anii se va mai linisti, ndeosebi dac se cstoreste.
/rstur definitorie- ?orta.
,ersonalitti- :ohann Sebastian 0ach, Sefan 2iubotrasu, Simone Signoret.
Artarul
($$ ! 2; aprilie% $" ! 2# octombrie)
+ste foarte rezistent si face fat cu succes eforturilor relungite, prnd inepuizabil. Se
organizeaz bine, e foarte ngri'it si se informeaz despre toate cte sunt pe lume% cu
precdere ns i place s vin n contact cu ideile cele mai naintate si s le prelucreze
ntr!o form proprie. /ipul de self!made!man, si compenseaz n permanent toate
lipsurile si si umple toate lacunele, devenind foarte capabil n orice domeniu ! n plan
teoretic, cel putin, pentru c n cel practic rezultatele nu sunt, n general, pe msura
sperantelor sale. .n aceast activitate el se slu'este de inteligenta sa foarte dezvoltat, de
intuitie si, nu n ultimul rnd, d dovad de mult fantezie. &e obicei timid, retras si putin
original, se las uneori n voia impulsurilor sale si arboreaz un cura' nebunesc. +ste
confidentul ideal, care ascult fr a se folosi n vreun fel de ce stie si fr a v critica%
este total dezinteresat n acest caz, sau mai bine zis neinteresat. .i place s aib
numeroase contacte cu oamenii, s fie ludat si s se vorbeasc de el, chiar si de ru.
3neori o poate lua pe ci gresite n ceea ce priveste ideile, cci rigoarea si ascutimea
spiritului su pot duce, prin exercitarea lor excesivB, la un efect iesit din tiparele
normalittii.
&ragoste- +ste lipsit de simplitate, nchis n sine, chiar si fat de persoana pe care o
iubeste. 2omplic ntotdeauna lucrurile, dar uneori se poate adapta bine celuilalt si atunci
va avea mult de druit si de primit.
/rstur definitorie- 2erebralitatea.
,ersonalitti- Adolf @itler, 2harles 2haplin, 2laudia 2ardinale, 2atherine &eneuve.
Curmalul
(> ! $< februarie% $" ! 2# august)
Are o constitutie fizic foarte puternic, solid si o sntate de invidiat. 5mpresioneaz
prin aspect si prin forta ce o eman, mai putin ns trsturile particulare ale trupului su.
+ste o fire impetuoas, rzbttoare, ce nu cunoste cuvntul "imposibil" (8apoleon, un
nativ al acestui semn, obisnuia s spun- "5mposibil e un cuvnt care nu se gseste dect
n dictionarul ntngilor".) +ste greu de calificat ca fiind nechibzuit pentru c este mai
mult dect att% n stilul su caracteristic, decis si ntreprinztor, el se avnt n activitti
riscante si reuseste s ias nvingtor din ele datorit convingerilor sale. 2u toate acestea,
e mai influentabil dect se arat. Are mult talent de strateg, spirit aventuros si un
optimism de nenfrnt. +zitrile si amnrile nu sunt pentru el, cci se hotrste
fulgertor si trece imediat la actiune. 5ubeste luxul, dar firea sa agitat nu!i va ngdui s
se bucure mult timp de el. Are ambitii foarte mari si doreste sa fie admirat ! idolatrizat,
chiar. 8u este ns un egoist, dimpotriv, si rsfrnge generos strlucirea asupra
prietenilor si cunostintelor sale. Stie ca nimeni altul s insufle entuziasm celorlalti, dar e
sensibil n acelas timp la aluziile referitoare la persoana sa.
&ragoste- +ste imprudent, deseori inconstant, n general ns are o afectivitate bogat,
fiind foarte fidel si pasionat fat de persoana iubit.
/rstur definitorie- 4ptimismul.
,ersonalitti- 8apoleon 0onaparte, Abraham 1incoln, Aene CellD, /oma 2aragiu.
Teiul
($$ ! 2; martie% $# ! 22 septembrie)
0ine dezvoltat si artos, dotat cu mult farmec si simpatic, teiul reprezint o medie ntre
mai multe trsturi contradictorii, pozitive si negative. 4scileaz permanent ntre cura' si
lasitate, adevr si minciun, fidelitate si necredint. /endintele sale cele mai pronuntate
sunt cele spre versatilitate si inconsecvent. .i plac enorm confortul si o situatie stabil
(poate pentru c el nsusi e att de instabil) si are idealuri mrunte, domestice. +ste cu
toate aceste destul de adaptabil la orice mediu, orict de neprielnic ar fi. +ticheta conteaz
mult pentru tei si de aceea si va lustrui periodic blazoanele si strbunii nrmati pe
perete. ?ire pragmatic si ordonat, se descurc de minune n activitti ce!i reclam
aceste calitti. +l va face tot ce!i st n putere pentru a!si asigura o existent tihnit, la
adpost de orice surpriz neplcut. + inteligent, dar nu prea lucid. .i plac lingusirile si
uneori va imagina situatii care s le provoace. Atrage ca un magnet lumea n 'urul su, iar
partenerii si de afaceri (ori sentimentali) vor fi tentati s!i acorde mai mult ncredere
dect este cazul, nativul tei, prin temperamentul su, nefiind un om pe care s se poat
pune baz.
&ragoste- ,entru a nflori trebuie s gseasc o persoan compatibil, care s!i
mprtseasc sentimentele si s!i aduc astfel o primvar continu. 2opiii sunt o
realizare remarcabil pentru tei si n consecint le va acorda toat atentia sa.
/rstur definitorie- ?ilistinismul.
,ersonalitti- Areta Aarbo, Anna Carina, Sophia 1oren.
Frasinul
(2 mai ! # iunie ! 22 noiembrie ! $ decembrie)
+ste prezentabil, cu lemn rezistent, cu fibre lungi si suple si avnd multe crengi.
Simpatic, n general, dispretuit uneori pentru viata adesea dezorganizat si neprincipial
pe care o duce, frasinul doreste s aib o existent exact dup regulile pe care si le!a
trasat si s!si ating obiectivele cu orice pret. Are n plus pretentia ca toti s se poarte cu
el ca si cum ar fi un bibelou de pret si s dovedeasc un atasament servil la idealul su de
fericire. + egoist, dar sunt momente n care se dezice de linia sa obisnuit de conduit si
se arat complt dezinteresat. & dovad de mult intuitie, ceea ce!l va a'uta n anticiparea
corect a unor evenimente importante. 8u e prea conformist, dar felul su de a se
comporta atrage multe persoane n 'urul lui. Are mult sans, pe care adesea o extinde si
asupra prietenilor si cunostintelor sale.
+ste foarte ambitios, pretentios si nu se ncurc prea mult n consideratii si scrupule.
4biectivele sale, precum s cile de atingere a lor i sunt foarte clare si nu vede nici un
impediment n a!si urma drumul n viat, asa cum consider el de cuviint.
&ragoste- 8u va face nici o concesie ndauna idealului su de fericire con'ugal si va da
dovada de mult imaginatie n realizarea lui. Atrage multi reprezetanti ai sexului opus,
dar nu se las prins dect de persoana care!i convine din toate punctele de vedere.
/rstur definitorie- +ste un ambitios.
,ersonalitti- Aeorge Eraca, :ohn FaDne, =arilDn monroe, 2harles Aznavour. /onD
2urtis.
Mesteacnul
(2" iunie ! solstitiu de var)
?rumos, decorativ si natural, stilat si simpatic, acest copac este foarte plcut si agreat
pentru marea sa calitate de a nnobila si anima existentele celor din 'ur. Activ, lipsit de
pre'udecti, el prefer anumite ambiante n care s!si poat exercita calittile sale fr
prea mari impedimente, dar nu este ctusi de putin un inadaptabil. .i place s nu fie scit
cu lucruri mrunte, cci are o perspectiv larg si nu se mpiedic n amnunte meschine.
8u e un tip popular, cu care oricine poate intra n familiarisme suprtoare% cu toate
acestea prestigiul su rmne nestirbit. Are o inteligent scnteietoare ! si nu de putine ori
geniu, cci ntruneste toate calittile necesare pentru a se exercita creator- imaginatie
nestvilit, capacitate enorm de munc si stiinta perfect de asamblarea diferitelor sale
observatii ntr!un ntreg coerent. Atitudinile lui se caracterizeaz n general printr!o
usoar rezerv fat de ceilalti, iar conceptiile ce stau la baza lor sunt clasic!traditionaliste.
2erintele materiale i sunt modeste, cele spirituale imense ! fr a teroriza nici un
moment pe ceilalti cu aere de superioritate.
&ragoste- +ste aprins si sentimental, fr a deveni ns patetic. 5ntuieste cel mai adesea n
mod corect persoana potrivit pentru el, iar csnicia i se pare o variatie sau o experient
interesant.
/rstura definitorie- +ste un creator.
,ersonalitti- Sfntul 5oan 0otezatorul, Alenn =edeiros.
Bradul
( ! $" iulie% 2 ! $$ ianuarie)
?rumos, glacial si auster, bradul apare celorlalti retras si enigmatic. Sntatea sa este
uneori zdruncinat de ctre o boal care persist mult vreme, ceea ce nu!l va mpiedica
ns s a'ung longeviv. +ste cam egoist, nu vrea s lase nimic de la el si face mereu
calcule despre cum ar putea obtine maximum de profit cu minimum de mi'loace. &evine
adesea tcut, inflexibil n atitudinile sale si izolat. 8u e omul care s deran'eze pe ceilalti
printr!un rs prostesc (ori homeric), ci, dimpotriv, le va impune prin tinuta sa. .i plac
atmosferele romantice si stranii, casele vechi, bi'uteriile, parfumurile deosebite. +ste
foarte inteligent si are o mare capacitate pentru studiu, dar nu!si alege ntotdeauna bine
profesia, ceea ce!i poate produce mari insatisfactii. 0un analist, bradul reuseste cel mai
adesea s epuizeze fortele adverse prin ncrederea sa de nezdruncinat n 'ustetea drunului
ales n viat. +ste nclinat spre religie, sau, n orice caz, spre misticism. ?aptul c uneori
se plictiseste singurul nu!l deran'eaz ctusi de putin de putin, ci, dimpotriv, aceasta e o
parte a temperamentului su pe care o cultiv cu voluptate.
&ragoste- +ste singurul domeniu n care uit de sine, iese din ritmul su obisnuit de viat
si se agit nencetat, perpelit de focul iubirii. ,oate atinge astfel unele stri extremiste,
strine echilibrului su natural.
/rstur definitorie- + un mistic.
,ersonalitti- ,ola 8egri, Gul 0rDnner, Eittorio de Sica, 1iviu 2iulei, Antonella 1ualdi,
1ino Eentura, @arrison ?ord.
Alunul
(22!#$ martie% 2" septembrie ! # octombrie)
Alunul are o constitutie fragil, e mic de statur si inexpresiv. Acest din urmB fapt se
potriveste cu discretia pstrat asupra persoanei sale, pe care o mentine n orice
mpre'urare. &eparte nsB de a fi sters si n societate, el i fascineaz pe toti datorit
magnetismului su inconfundabil, ce eman n efluvii ctre ceilalti. 8u e deloc pretentios,
nevoile sale sunt modeste si dovedeste o mare putere de adaptare la orice fel de trai sau
situatie. =odul su de comportament l desemneaz ca pe un mare original, ncon'urat tot
timpul de un mister specific doar lui si dovedindu!se foarte imprevizibil n deciziile pe
care le ia. + foarte inteligent, subtil si are o bun intuitie. 2el ce si!l face aliat va avea un
partener de viat, munc si lupt extrem de redutabil cci n circumstante grave alunul si
pune toate fortele n scopul depsirii situatiei, puterea sa de concentrare fiind greu de
egalat. ,oate fi atunci cel mai altruist si mai generos om pe care l!ati ntlnit vreodat.
&ac se pune ns n slu'ba fortelor rului, devine foarte periculos pentru destinele
celorlalti. Are o mare capacitate de a nvta si ntelege cele mai complicate lucruri.
&ragoste- &ac si pune n gnd s cucereasc pe cineva respectiva persoan nu mai are,
n mod sigur, nici o sans. + imprevizibil, ca n tot ce face, schimbtor, purtndu!si
partenerul de la agonie la extaz si invers. 8u trebuie s v asteptati la o existent linistit
cu el alturi.
/rstur definitorie- ?armecul magic.
,ersonalitti- =ahatma Aandhi, =arcel ,roust, =arcello =astroianni.
Nucul
(2$ ! #; aprilie% 2" octombrie ! $2 noiembrie)
?rumos si cu gusturi rafinate, pare uneori putin artificial, lipsit de spontaneitate ! ceea ce
n mare parte e adevrat. +l si construieste o imagine pentru ceilalti n functie de
mpre'urri, ca o masc de protectie, fiind n genere timid. Aceasta nu nseamn ns c e
lipsit de ndrzneal si atunci cnd crede c e timpul s actioneze, o va face fr prea
multe ezitri (si uneori chiar fr scrupule fat de ceilalti). Are o inteligent foarte
dezvoltat si multilateral!aplicativ, slu'indu!se de ea pentru a ptrunde n esenta
lucrurilor, ori (dup caz) pentru a!si conduce cu mare precizie toate actiunile pe care le
initiaz. 7eflexiv, singuratic si adesea original, oscileaz n comportarea sa social ntre a
fi fascinant si a se retrage n sine, tind toate legturile cu ceilalti. +ste foarte
contradictoriu si de aceea pare n numeroase situatii capricios si inconsecvent. 2u toate
acestea, el si cunoaste foarte bine interesele si actioneaz constant pentru a le atinge. 8u
e usor de nteles un nativ "nuc", trecerile sale de la manifestarea unor trsturi pozitive la
cea a unora negative fiind foarte derutante. Se ntlnesc totusi ades nativi "nuc" foarte
fideli si generosi.
Are un excelent simt al proportiilor si al ansamblului, putnd deveni un mare strateg.
Aunge adesea celebru, sau, dac nu, va avea parte de o viat foarte interesant, cu multi
prieteni si dusmani si plin de riscuri.
&ragoste- + destul de imprevizibil si de abscons ! foarte captivant ns. ,oate da dovad
uneori de cruzime si chiar de sadism. .i place de asemenea s!si sub'uge partenerul pn
la anularea complet a vointei lui.
/rstur definitorie- + un fantast.
,ersonalitti- ,ablo ,icasso, Albert 2amus, Alain &elon, AnthonD Huinn, ShirleD /emple.
Pinul
($> ! 2< februarie% 2" august ! 2 septembrie)
?rumos, cu un aspect elegant (la constituirea cruia contribuie n mare parte si constient),
pinul are un lemn foarte rezistent si nu e niciodat usor de abtut din drumul su. ,osed
o voint puternic, nu se teme de nimic, iar dac este si bine organizat devine un adversar
foarte redutabil n lupta pentru existent. .i plac subtilittile, rafinamentul si se va
ncon'ura ntotdeauna de lucruri frumoase. +ste foarte important ca mediul n care trieste
s fie aran'at dup gustul su. Are obiective clare pe care le urmreste pn n pnzele
albe, indiferent ce i s!ar ntmpla pe parcurs. + un bun camarad, dar nu va fi omul care s
comptimeasc pe cineva, cci problemele altora nu!l intereseaz. &in acest punct de
vedere este mai mult egoist dect altruist. .i displac profund suferintele semenilor,
mizeria, srcia si i descalific automat pe purttorii lor. 0un confident, ascult pe
oricine cu atentie, dar rmne de vzut dac!l intereseaz efectiv ce i se spune, sau doar
viata n general, sub multiplele ei aspecte. Acest semn favorizeaz femeile ! ca native, ori
pe cele ce vin n contact cu nativii acestui semn. ,inului i place ambianta casnic,
aran'at cu mult gust si lux.
&ragoste- +ste singurul domeniu n care!si pierde controlul, uit de el si poate a'unge la
decizii pe care le va regreta mai trziu. +ste pasionat si impetuos, uneori imprudent.
/rstur definitorie- 7afinamentul.
,ersonalitti- Arthur Schopenhauer, :.F. Aoethe, Eicor @ugo, =ichael :acIson.
Mslinul
(2# septembrie ! echinoxul de toamn)
=slinul este de talie mic, cu o aparent de usoar fragilitate si cu trsturi armonice
care i confer un anume gen de frumusete, ce eman parc din interior. +ste copacul
consacrat al pcii si ntelegerii, aceste calitti transmitndu!se nativului reprezentat de el.
2el ce apartine acestui semn se distinge prin mult liniste sufleteasc si printr!o
convietuire armonic cu ceilalti. +ste sustinut n aceast atitudine de capacitatea sa
empatic deosebit, prin care resuseste s nteleag foarte bine interesele si aspiratiile
semenilor si si n consecint s fie foarte receptiv la doleantele lor. 0lnd, generos, el nu
e totusi moale, ci impune respect prin comportamentul su, a'ungnd s fie iubit de mult
lume n timpul vietii, ct si dup moarte. ?oarte putin transparent, de o discretie
desvrsit, nu e totusi niciodat opac la problemele altora, dimpotriv. ,asiunile
devastatoare i rmn un domeniu necunoscut, sau, n orice caz, nu se manifest ca atare.
2eea ce caut este senintatea, o existent calm si luminoas, n care s poat medita n
pace la marile teme ce!l preocup. ?oarte inteligent si ntelept, nu va alerga niciodat
dup bunurile acestei lumi, ci va prefera mai degrab s fac compromisuri n aceast
privint ! chiar dac uneori nu foarte avanta'oase. ?armecul modului su calm, solar de a
fi, ndeprteaz de la sine, de cele mai multe ori, orice semn de ostilitate fat de persoana
sa. /recerea lui prin lume e adesea glorioas si rmne petru mult vreme n memoria
urmasilor ca o amintire sfnt si scump.
.n ceea ce priveste sntatea, mslinul trebuie s se fereasc de reumatisme si s stea mai
mult la soare, de preferint ntr!un climat mediteranean.
&ragoste- + putin gelos, ns fr a!l sufoca pe cellalt cu dragostea sa, cci are o nalt
conceptie despre libertatea individual. Si n viata sentimental si manifest acel
dezinteres care la el e proverbial.
/rstur definitorie- .ntelepciunea.
,ersonalitti- .mpratul August, 7omD Schneider, 0ruce Springsteen.
Carpenul
("!$# iunie% 2!$$ decembrie)
Adesea foarte frumos, mare si cu o nftisare studiat, carpenul nu inspir dect o emotie
rece prin imaginea usor artificial pe care si!o construieste. +l pune foarte mult accent pe
felul cum arat, negli'nd o cultivare a simtirilor mai profunde si neavnd cunostint de
faptul c o frumusete e cu att mai autentic cu ct si are surse spirituale mai adnci.
Simtul estetic este foarte dezvoltat la carpen si n acelasi timp foarte exclusiv, uneori n
detrimentul su. 1egat de aceasta, e demn de remarcat gustul su pronuntat pentru
diplome, decoratii, titluri de orice gen, blazoane etc. 4 astfel de recunoastere pare anume
facut pentru el, n scopul ncununrii muncii sale neobisnuite de nfrumusetare a propriei
persoane, a cunostintelor si a mediului n care trieste, mgulindu!i totodat
exclusivismul dup criterii estetice.
5nteligent si idealist, si alege cu gri' metodele de lucru astfel nct ele s se ncadreze pe
deplin n tiparele traditionale. + speriat de tot ceea ce e nou si nu va merge niciodat n
avangarda vreunei miscari. &ealtfel, n problemele de initiativ este extrem de nehotrt
si de temtor si chiar dac va lua o decizie o va regreta imediat dup aceea. +ste omul
datoriei si mpinge uneori aceast trstur pn la sacrificiu.
&ragoste- &esi adesea superficial, este foarte credincios partenerului si pune mare pret pe
reciprocitate. &ac scopuri mai nalte reclam acest lucru, atunci el si va 'ertfi iubirea pe
altarul lor.
/rstur definitorie- Simtul estetic.
,ersonalitti- :ean =arais, &orothD 1amour, Amedeo 8azzari, Aerard ,hilipe.
Fagul
(22 decembrie ! solstitiu de iarn)
?agul este nalt si foarte prezentabil ! frumos chiar. 8ativul "fag" va fi n permanent
preocupat de nftisarea sa si n consecint si!o va ntretine cu mult gri', remarcndu!se
n acelasi timp printr!o mare elegant n vestimentatie. 5nteresele sale sunt cel mai adesea
pragmatice, obiectivele foarte concrete, si va gsi ntotdeauna mi'locul de a le atinge, cci
este foarte iscusit si se descurc n orice domeniu. Ambitiile sale sunt mari, dar realiste, el
posednd o inteligent aplicat foarte dezvoltat. 8u este n esent un noncomformist,
desi adesea pare, este doar mai bine dotat dect altii pentru a reusi n viat, ceea ce
trezeste mari invidii. Aeneros, se fereste n permanent de a cdea n risip, ceea ce i!ar
da peste cap economia activittilor n curs. + scrupulos, de bun credint si si ia ceea ce
crede c i se cuvine n mod franc, deschis, fr a nsela pe nimeni. &oreste s!si conserve
tineretea si energia pn la o vrst naintat, cci acesta este blazonul su. +ste abil, se
organizeaz bine si vede ntotdeauna lucrurile la adevaratele lor proportii.
&ragoste- 2omplet lipsit de imaginatie, iubirile sale se consum n maniera cea mai
clasic. .si doreste o familie cu tot ceea ce!i trebuie afectiv si material, cerintele sale fiind
foarte burgheze. Ea avea un trai ndestulat, exact asa cum si planifica.
/rstur definitorie- 5ngeniozitatea.
,ersonalitti- Aiacomo ,uccini, :ane ?onda, Eanessa ,aradis.
Ulmul
($ ! 2 iulie% $2 ! 2" ianuarie)
?rumos, nalt si impozant, el atrage privirile si nu poate trece neobservat. 8u exist nimic
studiat n nftisarea sa, totul e natural, uneori avnd chiar tendint spre delsare.
Sntatea sa (desi nu pare) este destul de precar so poate suferi ndeosebi de maladii de
natur infectioas. Are o puternic tendint spre ngrsare.
&ragoste- 7eprezint o permanent
/rstur definitorie- + un moralist.
,ersonalitti- Stendhal, Easile Alecsandri, =ihai +minescu, 8athalie Food, Ainger
7ogers.
Scorusul
($ ! $; aprilie% " ! $# octombrie)
Scorusul are o mare aparent de fragilitate, dar lemnul su este foarte tare si rezistent.
Avnd mult farmec, este drgut si foarte sensibil. ,are ocolit uneori de gri'i, dar se afl
mai adesea n situatia contrar, n care se las confiscat de toate necesittile si
stringentele cotidianului. Ar fi benefic pentru el s se desprind din cnd n cnd de ele,
cci atunci ambitia sa l!ar putea purta departe, pe culmi. + o fire foarte complicat, i
place s!i satisfac pe ceilalti n cele mai mici cerinte ale lor si se simte n permanent
culpabil c nu reuseste s se implice mai mult n eforturile sale altruiste. 0inenteles c
adeseori exagereaz, dar el nu pare s!si dea seama de asta. 2instit, fidel si inteligent, nu
va trece neobservat, cci posed arta de a!si valorifica foarte bine atuurile, devenind
uneori chiar strlucitor. &ovedeste o nclinatie deosebit pentru tot ce nseamn art,
temperamentul su mereu nelinistit putndu!l ndruma definitiv ctre acest domeniu. Are
simtul msurii si nu va cdea niciodat n excentritti gratuite si nu va comite acte
reprobabile. .i place s plac si s fac plcere altora, oscilnd ntre dorinta de a fi
independent si situatiile n care se subordoneaz celorlalti. ,oate fi adesea nefericit, chiar
dac nu o arat.
&ragoste- + foarte exigent, att cu sine, ct si cu perteneraJpartenerul. agitatia sa se
reverbereaz pn n aceast sfer si de aceea d o impresie fals de instabilitate. 8u
revine asupra hotrrilor luate atunci cnd e rnit n iubire.
/rstur definitorie- Sensibilitatea.
,ersonalitti- 2harles 0audelaire, Amza ,elle, :ean!,aul 0elmondo, AregorD ,ecI, 0ette
&avis.
Plopul
($ ! $" mai % ! $# august% " ! < februarie)
?oarte frumos, subtire si decorativ, acest copac posed o scoart foarte sensibil, care
crap n conditii nefavorabile. 8ativul are nevoie de societate si de multi prieteni, fr a
se amesteca ns cu ceilalti, ori a permite familiarisme din partea oricui ! cci are oroare
de asa ceva. 2u o inteligent mereu vie, cu mult bun simt, el si va trasa drumul prin viat
plin de gratie si de calm, chiar dac e supus unor multiple accidente sentimentale ori
ncercri de alt natur. 8u!si exteriorizeaz niciodat gri'ile ce!l frmnt, dnd impresia
unei senintti sau a unei veselii dezinvolte. .n realitate este foarte pesimist, dar are mult
cura' si nu se va plnge nimnui. .n forul su interior pot exista conflicte puternice
provenite din mpre'urri exterioare potrivnice, nimic ns nu transpare n afar, el
organizndu!se ntotdeauna la fel de bine. Singura conditie pentru a se mentine pe linia de
plutire e un anutra' potrivit si ctiva prieteni buni, alternate din cnd n cnd cu strile
sale obisnuite de singurtate. ,oate dovedi uneori un dezvoltat simt practic si trebuie s
fie atent de a nu cdea n patima lcomiei, cci atunci va deveni foarte dur si si va folosi
ru ingenuozitatea.
&ragoste- + o fire prea independenta si prea sensibil pentru a!si gsi fericirea n csnicie
! pe care nu o va ocoli nsa. =ai mult nu se va lamenta el si va manifesta ncrederea n
cellalt n situatiile de criz, initiativa n rupturile definitive neapartinndu!i , de regul.
+xist ns si cazuri ! mai rare, e drept! "de plopi" fericiti n maria'e. iubeste mult copiii,
acestia fiind o mare realizare pentru el.
/rstur definitorie- ,esimismul.
,ersonalitti- Carl =arx , =ata @ari, ?red Astaire, AudreD @epburn, AarD 2ooper.
Salcia
($ ! $; martie% ! $2 septembrie)
?rumoas si melancolic, are mult farmec misterios, fiind un copac foarte pitoresc. +xist
o lentoare dulce n modul ei de a se comporta si aceasta o face foarte atractiv, ndeosebi
pentru cei ce caut o fiint romantic. .i place poezia, atmosfera de toamn ploioas si
miresmele mbttoare. cel mai bun loc pentru salcie este pe malul apei, element de care
se simte foarte atras. &esi pare nea'utorat, lucrurile nu stau nici pe departe asa. Stie s!
si ia soarta n mini, iar n actiunile ei hotrte se simt uneori accente de duritate. Atuurile
sale sunt inteligenta, fantezia, intuitia, supletea si un fler deosebit n dezvluirea
intentiilor celorlalti. 5ubeste plcerile, decorurile foarte romantice si nu suport frigul.
&orinta de libertate este foarte important n conceptia sa general despre lume si viat si
nu accept niciodat n cercul intim persoanele care i!o nesocotesc. ?oarte adevrat ns e
si faptul cB nici ea nu ncalc libertatea celorlalti.
2u o aparent fragil, salcia e o maestr a defensivei si a contraatacului si nu trebuie
crezut prea mult atunci cnd se plnge de conditiile vitrege n care e nevoit s triasc,
fiindc ea se complace de minune n acest context.
&ragoste- +ste foarte senzual si romantic si si va combina ntotdeauna aceste dou
trsturi care pentru ea sunt inseparabile. .i place s provoace rupturile n dragoste,
pentru a!si savura apoi suferinta. &in acest motiv nu e foarte consecvent.
/rstur definitorie- =elancolia.
,ersonalitti- ?rederic 2hopin, =ihail Aorbaciov, 5on 5liescu, Spencer /racD, Aina
,atrichi.
Castanul
($ ! 2" mai% $2 ! 2$ noiembrie)
Acest copac este frumos, foarte aspectuos si puternic. Are o sntate bun si d impresia
c ia toate ruttile vietii n piept. .n realitate dovedeste un "talent" nnscut de a se pune
n situatii neplcute, cci e total lipsit de tact, atrgnd adesea dezaprobarea celorlalti.
?r a fi prea timorat din aceast cauz, braveaz si persist n situatia ingrat n care de'a
se afl, fcndu!si un punct de onoare din a!i contraria sistematic pe ceilalti. Acest
comportament ascunde ns o fire emotiv si sensibil care are nevoie de mult
ntelegere. 1ocul n care creste castanul trebuie s fie larg aerisit, el putndu!se astfel
exercita n calittile sale pragmatice, ce!l fac adesea s treac n categoria
"supravietuitorilor". Are un simt al datoriei care!l "recomand" ca dusman intrasient al
tuturor celor ce calc legile scrise si nescrise ale convietuirii umane. ,entru el conteaz
foarte mult s nu fie sigur, ori ntr!un antura' ostil, n acest din urm caz nchizndu!se
n sine si uscndu!se din ce n ce mai mult. /entintele sale agresive l tin deoparte de
rafinamente si subtilitti, ndreptndu!l n schimb spre un comportament adesea
ireverentios si foarte masculin ! masculinizat.
&ragoste- +ste senzual, fr a se arta ns ca atare, cci conceptiile sale morale sunt
severe. Are nevoie de mult afectiune si atentie si de un ideal sentimental- va fi adesea
nefericit n acest domeniu.
/rstur definitorie- Simtul manifest al drepttii.
,ersonalitti- :eane!:acKues 7ousseau, Eoltaire, @onorL de 0alzac, :ean Aabin, @enrD
?onda.
Smochinul
($"!2# iunie % $2!2$ dec)
Smochinul impresioneaza nu atit prin frumusete (caci ii lipseste armonia si rafinamentul
trasaturilor), cit prin personalitatea sa aparte. Acest copac nu e prea rezistent, el are
nevoie de o ambianta plina de caldura si de multa atentie din partea celorlalti,orice alt
mediu fiindu!5 fatal.Sentimentele sale (ca si fructele pe care le ofera celorlalti) sunt in
general dulci, siropoase,si trebuie luate ca atare, fara corective ma'ore,caci au marea
calitate de a fi totusi sincere. 8ativul este plin de complexe, nu e foarte increzator in
fortele proprii si e supus la tot felul de solicitari,subiective sau obiective.
2ert e ca n!are nici un moment de liniste sufletesca si ca este adesea imprevizibil.
Salvarea sa (ca o asigurare pe viata) ar reprezenta!o o persoana care sa!l inteleaga si cu
care sa intemeieze o familie armonioasa in millocul careia sa se afle la adapost de
accidentele cotidianului. Are excelente calitati pragmatice si atunci cind reuseste sa le
valorifice isi va putea intemeia o situatie materiala infloritoare.Smochinul nu va abuza
nicodata de altii, ci va fi intotdeauna onest si fidel.
&ragoste- cu conceptii destul de filistine, are nevoie de cineva cu care sa se simta bine
,total dezinhibat, eventual o persoana mai nonconformista. 1a caldura unor sentimente
profunde se va dezvolta de minune si va fi tipul ideal pentru o casnicie.
/rasatura definitorie- sentimentalismul.
,ersonalitati- ?ranI Sinatra, Alberto Sordi, 2ornel 2oman, :udD Aarland.
Mrul
(2 iunie ! " iulie% 2# decembrie ! $ ianuarie)
=rul este n general de nltime mi'locie si are o frumusete aparte. &rgut, plin de
farmec si de sex!appeal, nativul acestui semn pare fcut pentru fericirea obtinut prin
dragoste. 4dinioar n binecunoscuta legend greac, mrul simboliza alegerea de ctre
,aris a zeitei frumusetii si a iubirii, Afrodita. Acestui ideal de fericire nativul i va fi
credincios toat viata.
+ste o fire singuratic, generoas, care nu pstreaz nimic n mod special pentru sine.
Amabil, atent fat de ceilalti, nu e nici pe departe att de naiv pe ct pare. Are o
capacitate de reflectie foarte dezvoltat, o inteligent pe msur si va supune toate
subiectele ce!l intereseaz unei analize atente si ptrunztoare. /oate cercetrile sale,
adesea riguros stiintifice, sunt subordonate unei nevoi specifice lui, aceea de a cunoste
lumea sub multiplele sale aspecte spre propria!i plcere. 3sor de distrat, e un ntelept ce!
si rezerv mereu experiente doar din ceva, sau s!i impresioneze pe ceilalti. "Eiata poate
fi frumoas dac stii s!o triesti, iar plcerile ei sunt divine dac stii s le gusti", pare a fi
deviza dup care se conduce.
&ragoste- + un senzual si are o afectivitate bogat. ?idel persoanei iubite, doreste mult s
fie mngiat si iubit la rndu!i. +ventualele mici accidente sentimentale nu!l deprim ct
l stimuleaz, cci i valorific din plin marea sa capacitate emotional si!i deschid noi
orizonturi ale vietii sale sentimentale. 3n hedonist nnscut, mrul se poate identifica
complet cu aspiratia sa spre iubire.
/rstur definitorie- +ste fcut pentru a da si pentru a primi iubire.
,ersonalitti- +rrol ?lDnn, =arlene &ietrich, Ava Aardner, Aina 1ollobrigida, +leanor
,arIer, Aeorge =ichael.
Chiparosul
(2* iulie ! " august% 2 ianuarie ! # februarie)
8ativul "chiparos" este n general voinic, atletic, nalt, suplu, bine fcut, fr a fi ns un
rafinat% dinpotriv, el pare adesea putin brut, necizelat. +ste foarte adaptabil si nu are
nevoie de prea mult pentru a fi multumit. Supravietuieste n mod firesc n conditii care
altora li s!ar prea cel putin precare. 5ubeste foarte mult natura, viata la tar si i place s
mearg n mod regulat la pescuit ori la vntoare. Adeseori se mut cu totul de la oras la
sat, dac piedicile nu sunt prea mari n calea realizrii acestui proiect. Are o fire
meditativ, usor zpcit% o anume lentoare se insinueaz permanent n comportamentul
su si de aceea are n general un efect calmant asupra antura'ului. ,utin lenes, bun
camarad, agreabil si ospitalier, chiparosul face uneori prozeliti referitor la modul su de
existent, fr a intentiona ctusi de putin asa ceva. 3sor de desprins de lume, neimplicat
si neanga'at n nici o actiune de anvergur care s!l solicite mai mult dect e cazul, el are
un unic scop atingerea unei fericiri senine, calme. 8u intr cu nimeni n controverse si se
plaseaz n afara oricror relatii sociale ncordate. 5nteriorizat, oarecum izolat de ceilalti,
nu suport s fie singur si de aceea va avea multi prieteni si cunostinte.
2ea mai mare calitate a sa este fidelitatea fat de persoanele la care tine, ori fat de
principiile pe care le adopt. +ste poate singura situatie n care se simte foarte obligat fat
de ceilalti si nu va precupeti nici un efort pentru a!i multumi ntrutotul, n cele mai mici
cerinte.
&ragoste- Are un farmec aparte si nu va rmne mult timp singur. Ea ntemeia o familie
cu multi membri, n mi'locul creia si va gsi n mod firesc locul.
/rstur definitorie- 1oialitatea.
,ersonalitti- F.A. =ozard, ,aul 8eMman, 0ourvil, 1ouis de ?unNs.