I nvestiiile strine directe, definire, tipuri i surse de

finanare, avantajele atragerii investiiilor strine directe

Investitorul strin direct, poate fi o persoan juridic, persoan fizic sau un grup de persoane
care acioneaz concertat, care dein cel puin 10% din capitalul social subscris sau cel puin 10% din
voturi, ntr-o ntreprindere care are sediul social n afara propriului stat de reziden.
n relaie imediat cu investitorul strin direct, investiia strin direct poate fi definit ca fiind
acea relaie investiional de durat, realizat n nume i prin efort propriu de ctre un investitor ntr-un
alt stat dect cel rezident sau ca urmare a unui raport contractual dintre o entitate rezident i o entitate
nerezident i care implic exercitarea de ctre investitor a unui management semnificativ n
ntreprinderea n care a investit.
Opiniile specialitilor converg n a susine c deinerea a cel puin 10% din capitalul social
subscris sau din voturi, este considerat condiie determinant n stabilirea titlului de investiie strin
direct.
Investitia reprezinta, in sens larg, sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum
viitor, posibil si incert. Spre deosebire de economisire, care poate fi definita mai curand ca un simplu
consum amanat, investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in prezent in intentia obtinerii unui
consum viitor mai mare.
Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici: agentul economic
emitent si agentul economic receptor al investitie.Astfel, exista doua tipuri de investitii internationale
directe si de portofoliu care se refera la raportul ce se stabileste intre emitent si receptor.
Investitia straina directa presupune transferarea catre agentul emitent a posibilitatii de control si
decizie asupra activitatii agentului receptor, in restul cazurilor, cand investitia nu presupune stabilirea
unu asemenea raport, fiind vorba despre o investitie de portofoliu.
Investitia de portofoliu reprezinta intotdeauna un plasament pur financiar, o investitie pur
financiara, in timp ce investitia directa imbina intr-un mod mult mai complex plasamentul financiar cu
investitia reala. Astfel, atunci cand agentul emitent ajunge sa controleze agentul receptor, pe langa
fluxul financiar initia apar si alte fluxuri, multe dintre ele avand o consistenta reala: fluxul de
tehnologie, fluxuri de forta de munca, fluxuri manageriale si chiar fluxuri de bunuri si servicii.
In practica, de multe ori, incadrarea unei investitii internationale in unul din cele doua tipuri este
foarte dificila, deoarece intre investitia directa si cea de portofoliu exista o zona gri, in care cu greu
se poate deslusi frontiera. Cel mai bun exemplu in acest sens il constituie achizitionarea de actiuni pe
piata financiara internationala. Intrucat pachetul de control al actiunilor nu reprezinta un anumit
procent fix in totalul actiunilor, ci variaza de la caz la caz, investitia, la randul ei, se va incadra in unul
sau altul din tipurile anterior mentionate.

Asadar, investitia straina directa poate fi definita ca fiind o relatie investitionala de durata,
intre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta si care implica, de regula exercitarea de catre
investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in care a investit.

Sunt considerate investitii straine directe: capitalul social varsat si rezervele ce revin unui
investitor nerezident care detine cel puin 10% din capitalul social subscris al unei intreprinderi
rezidente, creditele dintre acest investitor i intreprinderea in care a investit, precum si profitul
reinvestit de catre acesta. Detinerea a cel puin 10% din capitalul social subscris sau din voturi,
respectiv din capitalul de dotare, este primordiala in stabilirea relatiei de investitie directa.
Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine
de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina
poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire.
Pentru aceste studii, insa, tot clasicii dintai (David Ricardo) sunt moment de referinta. Pentru
Ricardo si clasici, economia internationala era perfect concurentiala, ceea ce urma sa egalizeze si sa
stabilizeze preturile pe mapamond, astfel sa ofere comoditatea relatiilor de piata, intre companii, direct
de acasa, drept urmare sa faca inutila deplasarea factorilor, in spatiul international. Mai
tarziu,neoclasicii (modelul HOS) contrazic concurenta perfecta, in plan international, prin
clarificarea avantajului comparativ, al natiunii asupra factorilor in abundenta locala. Drept urmare, si
factorii beneficiaza de miscare mult limitata, in spatiul dintre natiuni, astfel capitalul se poate exporta
ISD / se exporta productia, in locul produsului), iar forta de munca poate si ea migra, intru
combinarea lor necesara productiei, oricat ar sublinia acestea imperfectiunea concurentei
internationale.

Tipuri de investitii
In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii
financiare Intre agentii economice, altele presupun implicarea In tranzactii si a unor bunuri materiale
cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. In primul caz, investitorul
intra In posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In
al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau
magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale.
De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista.
Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici
un fel de tranzactii financiare.
In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura financiara. De la
cel mai mic magazin pana la marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe
credit, actiuni, obligatiuni etc.

Tipuri de investitori
Termenul speculatie este folosit de multe ori In sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de
esenta Intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator.
Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un
comportament specific:speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, In comparatie cu investitorul
obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un
risc cat mai scazut;decurgand din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anormal de mare
corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, In timp ce investitorul
obisnuit conteaza pe un castig normal de mare; speculatorul actioneaza mai mult pe termen
scurt, In timp ce pentru o investitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare;In timp ce
majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele furnizate de piata sunt corect
interpretate de catre toti, speculatorul crede ca are un avantaj informational fata de ceilalti, anticipand
o evolutie pe care alti nu o intrevad. Contrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru
al pietei, ci dimpotriva, un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agentii economici care sa
preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare. Prin speculatie
are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc.


Surse de finanare
Investiiile strine directe se pot realiza din urmtoarele surse:
Din capitalul social vrsat i rezervele ce revin unui investitor nerezident, care reprezint
cel puin 10% din capitalul social subscris al unei ntreprinderi rezidente,
Din creditele acordate de investitorul nerezident sau grupul de intreprinderi din care
acesta face parte, ntreprinderii n care a investit
Din profitul reinvestit de ctre investitorul nerezident.
Din capitalurile proprii ale asociatelor i filialelor rezidente ale ntreprinderii rezidente n
care investitorul nerezident deine cel puin 10% din capitalul social subscris.
I n raport cu capitalul investit, intreprinderile destinatare a fluxurilor strine de capital sunt
de urmtoarele tipuri:
ntreprindere investiie strin direct de gradul I- ntreprinderea rezident, n care un
investitor nerezident deine cel puin 10% din capitalul social subscris sau din voturi.
ntreprindere investiie strin direct de gradul II - filiale sau asociate ale ntreprinderilor
investiie strin direct. Filialele sunt companiile rezidente n care ntreprinderile clasificate ca
investiie strin direct dein cel puin 50% din capitalul social subscris iar asociatele sunt companiile
rezidente n care ntreprinderile investiie strin direct dein ntre 10 i 50 % din capitalul social
subscris.

Tipuri de investiii strine directe
Investiiile strine directe pot fi:
Investiii Greenfield, care presupun nfiinarea de ntreprinderi de ctre sau mpreun cu
investitori strini (investiii pornite de la zero);
Investiii prin fuziuni i achiziii care presupune preluarea integral sau parial de
ntreprinderi de ctre investitori strini de la rezideni;
Investiii prin dezvoltare de firme: majorarea deinerilor de capital ale investitorilor
strini n ntreprinderi investiie strin direct.

Investiii strine de portofoliu i investiii strine directe
n procesul investiional direct se impune a se face distincie ntre investiiile strine de
portofoliu i investiiile strine directe. Dac primele, presupun achiziionarea de pe piaa financiar a
unor valori mobiliare (aciuni, obligaiuni, titluri de stat, etc.), investiiile strine directe se
materializeaz n achiziionarea pachetului de aciuni de control a unor ntreprinderi sau prin
construirea unora noi.
n literatura de specialitate investiiile strine directe sunt recunoscute ca fiind acele investiii
care asigur proprietatea asupra unor active de ctre un rezident strin, cu scopul de a controla
folosirea acestor active (Grahomg Krugman 1989).
Funcia de control a investitorului strin este particularitatea care deosebete investiiile de
portofoliu, necontrolate direct de investitor, i controlul direct exercitat de investitor n cazul
investiiilor strine directe.
ntrebarea care se pune este ct din capitalul unei firme trebuie s fie n proprietatea unui
investitor pentru a se putea exercita funcia de control a investitorului.
Exist opinii care consider investiie strin direct, capitalul investit n capitalul social al unei
firme care asigur participarea investitorului ntre 10-25% din capitalul social al firmei in care s-a
investit.
ntr-o accepiune mai larg, investitiile strine directe pot fi definite ca proprietatea direct sau
indirect a unei entiti strine asupra a cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei
intreprinderi.

Sunt identificate patru caracteristici care disting investiiile strine de portofoliu de
investiiile strine directe, care se regsesc n:
1. Funcia de exercitare a controlul asupra managementului investiieicare nu implica doar
capital investit. Aceast caracteristic reclam abilitati manageriale si tehnice sau
cunostinte de marketing. Functia de control se analizeaz proportional cu distribuia
aciunilor in firm. Dac un investitor detine peste 30% din actiunile unei companii si
nici un alt investitor nu detine mai mult de 10% aste foarte posibil s exercite controlul
cu toate ca este minoritar, nedetinand 51% din actiunile unei companii.
2. Obiectivele investitorului direct i ale investitorului n investiii de portofoliu.
Investiiile de portofoliu se realizeaz in sectoare din alte state pentru a obine profit
superior comparativ cu cel realizabil n statul surs. Investitiiile strine directe au
destinaie activiti n sectoare economice, industrie, agricultur, servicii, comer, etc., in
care statul surs nregistreaz performan care este transferat n sectoare identice din
statul destinaie.
3. Generatorul investiiei. Majoritatea investiiilor de portofoliu se realizeaz de persoane
fizice sau institutii financiare prin intermediul mecanismului pietei de capital si nu de
persoane juridice sau de companii. Investiiile straine directe se realizeaz prin
cumpararea unei companii sau a unei parti din aceasta, materializndu-se ntr-o extensie
geografic a firmei investitoare.
4. Complexitatea formelor de realizare. Investiiile strine directe nu necesit exclusiv
transfer de flux de capital financiar dintr-un stat n altul. Ele sunt gndite ca o deplasare
internaional a capitalului sub diferite forme: vnzri-cumprri de aciuni si
obligaiuni, prin schimburile de titluri de valoare sau prin instrumente de credit pe
termen scurt, transfer de know-hou, de management i de tehnologie.

Avantajele atragerii investiiilor strine directe
Investiiile strine directe joac un rol important in principal, n:
restructurarea i retehnologizarea economiei nationale ;
asigurarea creterii economice susinute ;
transferul unor tehnologii de vrf i a unui management modern n statele destinaie a
investiiei strine directe ;
presiunea competivitii pus pe companiile autohtone care sunt obligate, s realizeze
modernizri de substan pentru a face fa ntr-o pia concurenial.
creterea produciei, a calitatii produselor, lucrrilor i serviciilor ca ofert in
concordan cu standardele din statele dezvoltate;
realizarea unor produse, prestarea unor servicii i executarea unor lucrri la un nivel de
calitate superior i n volumul necesar, destinate s acopere cererea pieei interne cu
posibiliti de export;
creerea de locuri noi de munc;
accesul la piee noi;

Investiiile strine directe divergene i convergene de
interese
In conditiile trecerii la economia de pia, in statele est-comuniste proprietatea privat a trebuit
s fie reconsiderat s capete dimensiuni reale n raport cu capacitatea de administrare a acesteia.
Principalii investitori sunt persoane sau firmele private, care urmresc cu prioritate realizarea profit,
aspect care face ca intre investitorul strain si cel autohton s existe o anumit convergent de interese.
Dac discutm de convergena de interese la nivel microeconomic, acestea pot fi divergene la
nivel macroeconomic. Pentru investitorul privat conteaz mai putin unde i in ce domeniu se va inscrie
proiectul sau de investiii. Interesul su este direcionat spre profituri mari i sigure, pe cnd interesul
macroeconomic cere o anumit orientare a investiiilor spre domenii de interes naional.
Practica in domeniul investiiilor strine directe a dovedit ns c investitorii strini acioneaz
n majoritatea cazurilor in interes propriu, uneori, n funcie de capacitatea instituional a ststului,
chiar prin desconsiderarea intereselor nationale ale statelor beneficiare de investitii straine.
Din aceast perspectiv, la nivelul strategiilor nationale i locale, studiile i analizele reclam
transparen i impun ca regulile, procedurile i facilitile acordate pentru atragerea investiiilor
strine directe s fie clare, nediscriminatorii i riguros reglementate.
In condiiile adncirii procesului de globalizare, statele in tranziie trebuie s urmreasc o serie
de interese care s fie convergente cu cele ale statelor dezvoltate.

Aceste interese comune ar putea fi:
o armonizarea nivelului de dezvoltare economic i identificarea unor posibilitati de
revitalizare economic a acestora;
o creterea gradului de ocupare a forei de munc n locul de resedinta al acesteia n scopul
prevenirii migraiei spre state dezvoltate industrial;
o contracararea adncirii diviziunii internationale a muncii in care tot mai multe state sa
devina dezvoltate si sa detina rolul de furnizoare de tehnologie in schimbul
importurilor;


Investiiile strine directe i globalizarea
ntre globalizare si investitiile straine directe se realizeaz o relatie biunivoc, investitiile straine
directe fiind cauza care stimuleaz adncirea globalizarii, dar n acelai timp i o form de manifestare
in plan economic a globalizrii.
Evoluia globalizrii produce din punct de vedere al influenei economice, mutaii pe harta
statelor lumii.Aceste mutaii vor influena nemijlocit i fluxurile financiare de investiii. Prognozele
arat c n anul 2025 , Rusia va ocupa locul ase pe lista celor mai influente state din lume. In acelasi
an, Statele Unite isi vor mentine pozitia de lider, dar China va urca pe locul doi, urmat de Uniunea
Europeana, India si Japonia, potrivit datelor publicate de serviciul american de informatii i citate de
RIA Novosti.
In stabilirea acestui clasament au fost luati in calcul: valoarea produsului intern brut, cheltuielile
militare, populatia si nivelul de dezvoltare a tehnologiilor. Analiza a fost efectuat impreuna cu
Institutul pentru studii de securitate al Uniunii Europene (IESUE), cu participarea specialistilor de pe
cinci continente. Din punct de vedere al influenei globale, experii rui care au participat la studiu
estimeaz c in urmatorii 15 ani Rusia, UE si Statele Unite se vor apropia, in timp ce China va juca
rolul esential in ceea ce privete schimbrile care vor interveni in lume.

Rolul investitiilor straine directe
Investitiile directe straine pot sa joace un rol crucial in restructurarea si refacerea economica
romaneasca pe o crestere sustinuta. Firmele vestice prin introducerea tehnologiei de varf si a
modelelor de management modern la filialele lor deschise Romania vor pune sub presiune companiile
romanesti care vor fi obligate, la randul lor, sa realizeze astfel de imbunatatiri.
Sunt si alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce, ca de exemplu:
sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu standardele vestice;
realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne;
crearea de noi locuri de munca;
accesul la noi piete
Firmele multinationale isi pot folosi legaturile lor deja formate pentru a importa si exporta
produse din si in Romania sporind astfel greutatea economiei romanesti in economia mondiala.
Pe de alta parte, investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Cand exportul de bunuri si
servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest declin este, de obicei, datorat unei scaderi a
cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai putin volatile decat investitiile nationale, investitiile straine
directe raspund la mult mai multe determinante decat investitiile domestice (nationale).
Sunt factori care afecteaza investitiile straine directe in Romania si acestia trebuie considerati nu
numai in interiorul economiei ci si in exteriorul ei, pe piata mondiala.
Investitiile straine directe depind de factori interni dintre care inchiderea in climatul politic este
cea mai importanta dar depinde, de asemenea, si de starea de bum sau de recesiune a economiei
mondiale. Astfel prevederile investitiilor directe straine sunt inevitabil hazardate. In aceasta lucrare
mai multa atentie va fi acordata factorilor interni din Romania. Va fi facuta o mentiune unor factori
economici si politici majori cum ar fi stabilirea unui cadru de munca regulator dar si de incredere,
increderea in compensare imediata in cazul nationalizarii sau confiscarii de bunuri, cautarea riscurilor
legate de rata de schimb, dezvoltarea infrastructurii (fizica si comerciala), s.a.m.d. De aceea aceasta
lucrare va pune accentul pe masurile practice care trebuie luate de Guvernul Romaniei si de alte
oficialitati pentru a sporii cantitatea de investitii straine directe cu impactul acestora benefic asupra
economiei romanesti.

Componentele investitiilor straine directe
capitalurile proprii: capitalul social subscris si varsat, atat in numerar cat si prin
contributii in natura, detinut de nerezidenti in companii rezidente, precum si cota
aferenta din rezerve
creditul net: creditele primite de catre intreprinderea investitie directa de la investitorul
strain direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta
Dupa contributia la dezvoltarea si innoirea activelor economice in tara primitoare, investitiile
straine directe pot fi diferentiate in:
investitii Greenfield, care presupun infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi de catre
sau impreuna cu investitori straini, sub forma unor investitii pornite de la zero
fuziuni si achizitii : preluarea integrala sau partala de intreprinderi de catre investitori
straini de la rezidenti si dezvoltarea acestora

























INVESTIIILE STRINE
DIRECTE N ROMNIA n
anul 2012












REZULTATELE CERCETRII STATISTICE
PRIVIND INVESTIIILE STRINE DIRECTE N ROMNIA
N ANUL 2012

1. Fluxul net de investiii strine directe
Fluxul net de ISD n anul 2012 a nregistrat un nivel de 2 138 milioane euro i este structurat
astfel:
Participaiile nete ale investitorilor strini direci la capitalul ntreprinderilor investiie strin
direct din Romnia n valoare de 795 milioane euro (37,2 la sut din fluxul net de ISD).
Participaiile nete la capital rezult din diminuarea participaiilor la capital, n valoare de 2
676 milioane euro, cu pierderea net, n sum de 1 881 milioane euro. Pierderea net a
rezultat prin scderea din profitul ntreprinderilor ISD realizat n anul 2012 n sum de 4 691
milioane euro a dividendelor repartizate n anul 2012 n valoare de 2 212 milioane euro, dup
care aceast valoare a fost diminuat cu pierderile ntreprinderilor ISD din anul 2012 n sum
de 4 360 milioane euro. Modul de calcul este n conformitate cu metodologia internaional
de determinare a profitului reinvestit de ctre ntreprinderile ISD, respectiv a pierderii nete
nregistrate de ctre acestea.
Creditul net primit de ctre ntreprinderile investiie strin direct de la investitorii strini
direci, inclusiv din cadrul grupului, n sum de 1 343 milioane euro, reprezentnd 62,8 la
sut din fluxul net de ISD.

n majoritatea domeniilor de activitate economic, n care ISD au pondere important, se
constat majorri ale participaiilor la capital n ntreprinderile ISD, ceea ce semnific continuarea
procesului investiional n anul 2012. Domeniile care au nregistrat cele mai importante majorri de
capital au fost industria (1 072 milioane euro), iar n cadrul acesteia industria prelucrtoare (529
milioane euro) i energia (497 milioane euro); alte domenii cu investiii importante de capital au fost
intermedierile financiare i asigurrile (646 milioane euro), precum i construciile i tranzaciile
imobiliare (295 milioane euro).
Principalele domenii economice n care pierderile au excedat profiturilor au fost intermedierile
financiare i asigurrile (376 milioane euro profit, 1 015 milioane euro pierderi) i construciile i
tranzaciile imobiliare (255 milioane euro profit, 747 milioane euro pierderi).
Prin repartizarea n anul 2012 a unor importante sume ca dividende n domeniile menionate
anterior, s-a adncit pierderea net (profitul, minus dividende repartizate, minus pierderi). Astfel, s-au
repartizat dividende n valoare de 134 milioane euro n intermedieri financiare i asigurri i n sum
de 158 milioane euro n construcii i tranzacii imobiliare.
Cteva domenii de activitate au beneficiat de finanri importante pe calea creditului net mam-
fiic, respectiv: industria prelucrtoare (606 milioane euro), energie (173 milioane euro), comer (423
milioane euro), construcii i tranzacii imobiliare (213 milioane euro).
n industrie, dei s-au nregistrat pierderi importante (1 491 milioane euro) i au fost repartizate
dividende n valoare de 960 milioane euro, prin nivelul participaiilor la capital nregistrate (1 072
milioane euro), al creditelor nete primite (862 milioane euro) i al profitului obinut (2 345 milioane
euro), aceasta a beneficiat de un flux net de ISD de 1 828 milioane euro, reprezentnd 85,5 la sut din
fluxul net de ISD al anului 2012.




2. Soldul investiiilor strine directe la sfritul anului
Soldul final al ISD la 31 decembrie 2012 a nregistrat nivelul de 59 126 milioane euro, mai
mare cu 7,2 la sut fa de soldul final de ISD aferent anului 2011. Acest rezultat a fost obinut prin
adugarea la soldul iniial al fluxului net de ISD a diferenelor valorice pozitive/negative provenite att
din reevalurile datorate modificrii cursului de schimb al leului i a preurilor unor active, ct i din
retratri contabile ale valorii soldurilor iniiale ale unor ntreprinderi raportoare.
Participaiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al ntreprinderilor investiie strin
direct nregistrau la sfritul anului 2012 valoarea de 39 266 milioane euro (66,4 la sut din soldul
final al ISD), iar creditul net total primit de ctre acestea de la investitorii strini direci, inclusiv din
cadrul grupului, a nregistrat nivelul de 19 860 milioane euro, reprezentnd 33,6 la sut din soldul final
al ISD. Creditul net cuprinde creditele pe termen mediu i lung, ct i pe cele pe termen scurt acordate
de ctre investitorii strini ntreprinderilor lor din Romnia, att direct, ct i prin intermediul altor
firme nerezidente membre ale grupului.

2.1. Repartizarea soldului investiiilor strine directe pe principalele activiti
economice
Din punct de vedere al orientrii ISD pe ramuri economice (conform CAEN Rev. 2), acestea s-
au localizat cu precdere n industria prelucrtoare (31,3 la sut din total). n cadrul acestei industrii
cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrarea ieiului, produselor chimice, cauciucului i maselor
plastice (6,7 la sut din total ISD), industria mijloacelor de transport (5,4 la sut), metalurgia (4,9 la
sut), industria alimentar, a buturilor i tutunului (3,7 la sut) i ciment, sticl, ceramic (2,8 la sut).
Pe lng industrie, alte activiti care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare i
asigurrile (reprezentnd 18,5 la sut din totalul ISD), comerul (11,4 la sut), construciile i
tranzaciile imobiliare (9,2 la sut), tehnologia informaiei i comunicaiile (4,8 la sut).


























2.2. Imobilizrile corporale i necorporale n ntreprinderile investiie strin
direct
Avnd n vedere rolul foarte important pentru creterea economic pe care l joac imobilizrile
corporale i cele necorporale, precum i caracterul de durat pe care acestea l imprim ISD,
cercetarea statistic i-a propus s determine ponderea acestor categorii de destinaii finale ale
investiiilor n soldul ISD la finele anului 2012, precum i repartizarea lor pe principalele activiti
economice.
Se constat c imobilizrile corporale i necorporale, cu un sold la finele anului 2012 n valoare
de 27 412 milioane euro, reprezint 46,4 la sut din soldul total al ISD, ceea ce conduce la un grad
semnificativ de stabilitate a investiiei strine.
Activitile economice n care ISD se regsesc n imobilizri corporale i necorporale la un
nivel semnificativ sunt: industria (27,7 la sut din total ISD, iar n cadrul acesteia industria
prelucrtoare cu 17,9 la sut din total ISD), comerul (5,9 la sut), precum i construciile i
tranzaciile imobiliare (4,8 la sut).





2.3. Repartizarea soldului investiiilor strine directe pe regiuni de dezvoltare
Din punct de vedere teritorial se observ orientarea cu precdere a ISD spre regiunea de
dezvoltare BUCURETI-ILFOV (60,6 la sut), urmtoarele regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD
fiind regiunea CENTRU (7,8 la sut), regiunea VEST (7,6 la sut), regiunea SUD-MUNTENIA (7,2 la
sut) i regiunea SUD-EST (5,5 la sut).
Menionm c ISD au fost localizate teritorial dup sediul social al ntreprinderilor investiie
strin direct, ceea ce nu corespunde ntotdeauna cu locul de desfurare a activitii economice.




2.4. Repartizarea soldului investiiilor strine directe pe ri de origine
Repartizarea soldului ISD a fost realizat n funcie de ara de reziden a deintorului
nemijlocit al cel puin 10 la sut din capitalul social al unei ntreprinderi investiie strin direct din
Romnia.
Primele 4 ri clasate dup ponderea deinut n soldul ISD la 31 decembrie 2012 sunt: Olanda
(22,4 la sut din soldul ISD), Austria (18,5 la sut), Germania (11 la sut) i Frana (8,9 la sut),
ierarhie neschimbat din anul 2009.









3. Tipuri de investiii strine directe
Fluxul de participaii la capital n ntreprinderile ISD n valoare de 2 676 milioane euro este
difereniat n greenfield, fuziuni i achiziii i dezvoltare de firme.
n anul 2012 investiiile greenfield au nregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane
euro, iar investiiile din categoria fuziuni i achiziii (M&A) au avut un impact negativ de 5 milioane
euro; ponderea predominant n fluxul participaiilor la capital n 2012 o dein dezvoltrile de firme,
cu o valoare de 2 663 milioane euro, respectiv 99,5 la sut din participaii.
Pentru a aprecia impactul de durat al investiiilor greenfield asupra economiei, au fost
evideniate i acumulrile de investiii strine directe (solduri) n ntreprinderile nfiinate prin
investiii greenfield denumite ntreprinderi greenfield.
Din punct de vedere al repartizrii pe principalele activiti economice, investiiile strine
directe n ntreprinderi greenfield s-au orientat cu precdere spre industria prelucrtoare (30,4 la sut
din soldul ISD n ntreprinderi greenfield). Alte ramuri n care aceste investiii au o pondere
semnificativ sunt: comerul (20,0 la sut), construciile i tranzaciile imobiliare (14,0 la sut),
intermedierile financiare i asigurrile (12,8 la sut).
Cea mai mare parte a investiiilor strine directe n ntreprinderi greenfield se concentreaz, ca
i ansamblul ISD, n regiunea BUCURETI-ILFOV (58,0 la sut din soldul ISD n ntreprinderi
greenfield), urmat de regiunea CENTRU cu 11,6 la sut, regiunea VEST cu 10,1 la sut i SUD-
MUNTENIA cu 6,5 la sut.
Considerat dup mrimea investiiilor strine directe n ntreprinderi greenfield, ordinea rilor
de provenien a acestora difer ntr-o oarecare msur de ordinea stabilit n funcie de originea
soldului total al ISD. Astfel, cele mai mari investiii n ntreprinderi greenfield provin din Olanda (20,6
la sut), urmate de cele din Germania (18,4 la sut), Austria (11,1 la sut) i Italia (7,7 la sut).


4. Veniturile realizate din investiii strine directe
Veniturile nete obinute de ctre investitorii strini direci n anul 2012 au nsumat 1 267
milioane euro, ceea ce reprezint o cretere cu 856 de milioane euro comparativ cu anul precedent.
Veniturile nete sunt constituite din veniturile din participaii la capital i din veniturile nete din
dobnzi.
Veniturile din participaii la capital reprezint profiturile obinute de ntreprinderile ISD, n
valoare de 4 691 milioane euro, diminuate cu pierderile nregistrate de ntreprinderile ISD n sum de
4 360 milioane euro, nregistrnd pentru anul 2012 un nivel de 331 milioane euro.
Prin diminuarea veniturilor din participaii la capital cu valoarea dividendelor repartizate n anul
2012 investitorilor strini direci (n sum de 2 212 milioane euro) se obine o pierdere net, pe
ansamblul ISD, de 1 881 milioane euro, calculat conform metodologiei internaionale de determinare
a profitului reinvestit.
Veniturile nete din dobnzi primite de ctre investitorii strini direci la creditele acordate
ntreprinderilor lor din Romnia, att direct, ct i prin alte companii nerezidente din cadrul grupului,
au nsumat 936 milioane euro.


5. Exporturile i importurile ntreprinderilor investiie strin direct
Activitatea ntreprinderilor investiie strin direct, n ansamblul ei, are un impact pozitiv
asupra comerului exterior al Romniei, contribuia acestora la exporturile de bunuri fiind de 70,3 la
sut, n timp ce la importuri este de 62,6 la sut.














n ceea ce privete soldul balanei comerului cu bunuri a ntreprinderilor ISD din diferitele
ramuri economice, se constat c industria prelucrtoare este principala ramur cu excedent comercial
(3 915 milioane euro), aceasta datorndu-se n special subramurilor mijloace de transport (excedent de
2 211 milioane euro), metalurgie (excedent de 1 398 milioane euro), produse din lemn, inclusiv mobil
(excedent de 1 006 milioane euro) i textile, confecii i pielrie (excedent de 959 milioane euro).
Trebuie menionat c agricultura, silvicultura i pescuitul, dei nregistreaz ISD la un nivel
relativ redus (2,4 la sut din soldul ISD la 31 decembrie 2012), constituie singura ramur economic,
exceptnd industria, n care ntreprinderile ISD au nregistrat excedent n comerul cu bunuri (315
milioane euro). n toate celelalte ramuri ntreprinderile ISD au nregistrat deficit comercial.
Exporturile i importurile ntreprinderilor ISD sunt cele aferente companiilor cercetate n mod
exhaustiv (cu peste 20 de salariai). Datele privind exportul i importul pe ansamblul economiei, luate
n calcul la determinarea mrimilor relative, sunt cele raportate de operatorii economici care au depit
pragurile valorice de raportare pentru anul 2012, stabilite pentru declaraiile Intrastat.


















GRAFICE























































BIBLIOGRAFIE

o http://biblioteca.regielive.ro

o http://bnro.ro

o Investitii directe si finantarea lor, Iosif Moldovan, Sibiu, 2010

o Investitiile straine directe si noua ordine economica mondiala, Florin Bonciu, Editura
Universitara, Editia I, 2009

o Investitii straine directe si restructurarea economiei romanesti in contextul integrarii europene,
Raluca Prelipceanu, Editura Lumen, 2006