Top of Form 1

&
Bottom of Form 1
1.1 Conceptul si structura finantelor
1.1.1 Conceptul de finante publice
Geneza finantelor publice este legata n timp de mai multe mprejurari, respectiv or
ganizarea statului, a institutiilor sale, relatia marfa-bani etc. Sintagma "fina
nte publice"[1] a fost raspndita, mai ales n Franta, existnd supozitia ca deriva di
n expresia latina "financia pecuniaria" care nsemna a ncheia o tranzactie patrimon
iala prin plata unei sume de bani.
n opinia reputatului profesor I.Gliga, asocierea finantelor publice cu statul est
e un element constant n evolutia istorica a acestor finante[2]. nsa atitudinea sta
tului n utilizarea si aplicarea procedeelor financiare este recunoscuta ca o evol
utie de la neinterventionism catre interventionismul statal.
1.1.2 Structura finantelor publice
Elementele structurale ale finantelor publice au aparut si au evoluat cu asemana
ri si deosebiri firesti de la un stat la altul, precum si n cursul timpului, cond
itionat de evolutia trebuintelor banesti publice si a posibilitatilor de realiza
re a veniturilor publice oferite de dezvoltarea economiilor nationale cu influen
tele conjuncturale inevitabile.
Datorita evolutiei istorice a finantelor publice, componentele structurale ale a
cestor finante n cele mai multe dintre statele contemporane cu economie nationala
liberal-capitalista si regim politic parlamentar democrat sunt urmatoarele: bug
etul de stat, cheltuielile publice, veniturile publice, mprumuturile de stat si f
inantele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale[3].
Bugetul de stat, aparut n evolutia istorica a finantelor publice n scopul corelari
i cheltuielilor cu veniturile statului, a devenit procedeul financiar central cu
nsemnatate politica fundamentala.
Cheltuielile publice. n structura finantelor din statele contemporane, stabilirea
felului si proportiei cheltuielilor statului a ajuns subordonata procedurii apr
obarii de catre parlament a fiecarui buget anual de stat. Aceasta a fost influen
tata si de tendinta de crestere permanenta a cheltuielilor publice n fiecare dint
re aceste state.
Veniturile publice sunt componenta structurala a finantelor publice cu cea mai b
ogata si diversa evolutie, determinata att de sporirea trebuintelor banesti ale s
tatului ct si de necesitatea de a modifica si perfectiona procedeele impozitelor
si taxelor n concordanta cu evolutia accelerata a activitatilor economice industr
iale, comerciale, de lucrari si servicii etc., ale caror rezultate banesti sau p
rofituri reprezinta obiecte impozabile sau taxabile.
mprumuturile de stat interne si externe s-au dezvoltat ca o componenta structural
a a finantelor publice moderne cu particularitati diferite de ale creditului par
ticular, fiind determinate de cele mai multe ori de necesitatea completarii veni
turilor publice ordinare, precum si uneori de cea a constituirii unor resurse in
vestitionale subordonate evident intereselor publice.
Finantele unitatilor administrativ-teritoriale s-au diferentiat n structura finan
telor publice moderne n contextul afirmarii tot mai hotarte a autoritatilor public
e locale, ale perfectionarii administratiei publice locale. n acest context, dive
rsificarea serviciilor publice conduse de autoritatile locale si sporirea cheltu
ielilor bugetelor comunelor si oraselor a determinat recunoasterea dreptului ace
stor autoritati de a stabili si ncasa impozite si taxe locale, completate cu alte
venituri si eventual cu mprumuturi publice.
1.2 Dreptul financiar - ramura a sistemului de drept
n tara noastra, bazele finantelor publice moderne l constituie Regulamentele Organ
ice (puse n aplicare la 1 iulie 1831 n Tara Romneasca si 1 ianuarie n Moldova), prin
care se desfiinteaza mpartirea birului pe lude, clasificndu-se pe destinatii nomi
nalizate concret, toate cheltuielile si veniturile statului[4].
n literatura financiara din Romnia[5] se subliniaza ca "... statul si celelalte or
ganizatii publice sunt si subiecte economice" si ca, n calitatea respectiva desfa
soara o "economie financiara" care este "activitatea de procurare si ntrebuintare
de mijloace banesti pentru acoperirea cheltuielilor colective".
1.2.1 Relatiile financiare
Relatiile financiare rezulta din raporturile social-economice care apar n legatur
a cu constituirea si utilizarea resurselor sub forma baneasca pentru functionare
a si dezvoltarea societatii.
Finantele au fost definite ca fiind "...relatii sociale de natura economica, apa
rute n procesul repartitiei produsului intern brut, n strnsa legatura cu ndeplinirea
functiilor si sarcinilor statului[6]".
Alta trasatura, n afara celei economice, ce caracterizeaza relatiile financiare,
consta n faptul ca acestea apar n forma baneasca, n cadrul productiei si marfuri, c
irculatiei si repartitiei produsului social.
1.2.2 Notiunea si obiectul dreptului financiar
n doctrina[7]se remarca necesitatea extinderii procesului de constituire si de fo
rmare a veniturilor publice, pentru a asigura acel echilibru ntre venituri si che
ltuieli, care constituie dezideratul major al oricarei administratii publice.
Nevoile publice cunosc o crestere specifica n perioada de tranzitie a tarii noast
re spre economia de piata, cnd datorita reformei economice se nasc, n mod obiectiv
, multiple dezechilibre sociale si economice care implica o interventie sporita
a statului pentru a se evita o prabusire economica totala si necontrolata.
Dreptul finantelor publice are ca obiect de reglementare bugetul de stat, bugetu
l asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale si
finantele institutiilor publice, precum si regimul general al veniturilor publi
ce si al cheltuielilor publice.
Literatura de specialitate[8] defineste dreptul finantelor publice ca fiind ansa
mblul normelor juridice care au ca obiect procedeele, actele si operatiunile pri
n intermediul carora se mobilizeaza, repartizeaza, administreaza si controleaza
fondurile banesti publice pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.
1.2.3 Izvoarele dreptului financiar
Cadrul legislativ al reglementarilor financiare cuprinde numeroase forme de expr
imare ale normelor juridice ce compun dreptul financiar[9].
Pe lnga Constitutie, au existat si exista alte legi, precum si ordonante si hotarr
i ale Guvernului si decizii ale organelor administrativ-teritoriale, instructiun
i, ordine si reglementari cu caracter normativ, emise de Ministerul Finantelor P
ublice si Banca Nationala a Romniei.
1.2.4 Normele de drept financiar
Norma de drept financiar poate fi definita ca fiind o regula de conduita general
a si impersonala care prescrie drepturi si obligatii subiectilor participanti la
relatiile financiare.
Norma de drept financiar are aceiasi structura logico-juridica ca si celelalte n
orme de drept, avnd ca elemente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.
1.2.5 Raporturile juridice financiare
Raporturilor juridice ce se nasc n dreptul financiar au la baza propriile norme j
uridice.
Relatiile financiare se realizeaza n cadrul unor raporturi juridice ce se nasc, s
e modifica si se sting n baza izvoarelor de drept financiar care reglementeaza dr
epturile si obligatiile financiare publice si care reprezinta raporturile juridi
ce financiare publice.
Raporturile juridice contin elemente specifice, dintre care cele mai importante
sunt cele privind: subiectii, continutul si obiectul.
[1] I.Gliga - Drept financiar public, Ed.All, Bucuresti 1994, p.11, apud G. Jze -
Cours de finances publiques, Ed. M. Giard, Paris 1929, p. 2.
[2] I.Gliga, op.cit.p.13.
[3] I.Gliga, op.cit., pp.15-18.
[4] A se vedea M.Tudor, G.Maruntelu - Drept financiar si fiscal, Ed.Pamntul, Pite
sti 2001, pp.9-10.
[5] M.Tudor, G.Maruntelu, op.cit., p.9//G. Leon - Elemente de stiinta financiara
, vol.I, Tip. Cartea Romneasca, Cluj 1925, p. 51.
[6] I. Vacarel, F. Bercea, Gh. Bistriceanu, T. Stolojan, G. Anghelache, M. Bodna
r si T. Mosteanu - Finante publice, Ed. Didactica si Pedegogica R.A., Bucuresti
1992, p.15.
[7] I.Condor, R.Stancu - Drept financiar si fiscal romn, Ed.Fundatiei Romnia de Min
e, Bucuresti 2002, pp.18-19.
[8] I. Condor, R.Stancu, op.cit., p.21.
[9] A se vedea I. Condor, R.Stancu, op.cit., pp.22-26.
Top of Form 1
&
Bottom of Form 1
1.1 Conceptul si structura finantelor
1.1.1 Conceptul de finante publice
Geneza finantelor publice este legata n timp de mai multe mprejurari, respectiv or
ganizarea statului, a institutiilor sale, relatia marfa-bani etc. Sintagma "fina
nte publice"[1] a fost raspndita, mai ales n Franta, existnd supozitia ca deriva di
n expresia latina "financia pecuniaria" care nsemna a ncheia o tranzactie patrimon
iala prin plata unei sume de bani.
n opinia reputatului profesor I.Gliga, asocierea finantelor publice cu statul est
e un element constant n evolutia istorica a acestor finante[2]. nsa atitudinea sta
tului n utilizarea si aplicarea procedeelor financiare este recunoscuta ca o evol
utie de la neinterventionism catre interventionismul statal.
1.1.2 Structura finantelor publice
Elementele structurale ale finantelor publice au aparut si au evoluat cu asemana
ri si deosebiri firesti de la un stat la altul, precum si n cursul timpului, cond
itionat de evolutia trebuintelor banesti publice si a posibilitatilor de realiza
re a veniturilor publice oferite de dezvoltarea economiilor nationale cu influen
tele conjuncturale inevitabile.
Datorita evolutiei istorice a finantelor publice, componentele structurale ale a
cestor finante n cele mai multe dintre statele contemporane cu economie nationala
liberal-capitalista si regim politic parlamentar democrat sunt urmatoarele: bug
etul de stat, cheltuielile publice, veniturile publice, mprumuturile de stat si f
inantele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale[3].
Bugetul de stat, aparut n evolutia istorica a finantelor publice n scopul corelari
i cheltuielilor cu veniturile statului, a devenit procedeul financiar central cu
nsemnatate politica fundamentala.
Cheltuielile publice. n structura finantelor din statele contemporane, stabilirea
felului si proportiei cheltuielilor statului a ajuns subordonata procedurii apr
obarii de catre parlament a fiecarui buget anual de stat. Aceasta a fost influen
tata si de tendinta de crestere permanenta a cheltuielilor publice n fiecare dint
re aceste state.
Veniturile publice sunt componenta structurala a finantelor publice cu cea mai b
ogata si diversa evolutie, determinata att de sporirea trebuintelor banesti ale s
tatului ct si de necesitatea de a modifica si perfectiona procedeele impozitelor
si taxelor n concordanta cu evolutia accelerata a activitatilor economice industr
iale, comerciale, de lucrari si servicii etc., ale caror rezultate banesti sau p
rofituri reprezinta obiecte impozabile sau taxabile.
mprumuturile de stat interne si externe s-au dezvoltat ca o componenta structural
a a finantelor publice moderne cu particularitati diferite de ale creditului par
ticular, fiind determinate de cele mai multe ori de necesitatea completarii veni
turilor publice ordinare, precum si uneori de cea a constituirii unor resurse in
vestitionale subordonate evident intereselor publice.
Finantele unitatilor administrativ-teritoriale s-au diferentiat n structura finan
telor publice moderne n contextul afirmarii tot mai hotarte a autoritatilor public
e locale, ale perfectionarii administratiei publice locale. n acest context, dive
rsificarea serviciilor publice conduse de autoritatile locale si sporirea cheltu
ielilor bugetelor comunelor si oraselor a determinat recunoasterea dreptului ace
stor autoritati de a stabili si ncasa impozite si taxe locale, completate cu alte
venituri si eventual cu mprumuturi publice.
1.2 Dreptul financiar - ramura a sistemului de drept
n tara noastra, bazele finantelor publice moderne l constituie Regulamentele Organ
ice (puse n aplicare la 1 iulie 1831 n Tara Romneasca si 1 ianuarie n Moldova), prin
care se desfiinteaza mpartirea birului pe lude, clasificndu-se pe destinatii nomi
nalizate concret, toate cheltuielile si veniturile statului[4].
n literatura financiara din Romnia[5] se subliniaza ca "... statul si celelalte or
ganizatii publice sunt si subiecte economice" si ca, n calitatea respectiva desfa
soara o "economie financiara" care este "activitatea de procurare si ntrebuintare
de mijloace banesti pentru acoperirea cheltuielilor colective".
1.2.1 Relatiile financiare
Relatiile financiare rezulta din raporturile social-economice care apar n legatur
a cu constituirea si utilizarea resurselor sub forma baneasca pentru functionare
a si dezvoltarea societatii.
Finantele au fost definite ca fiind "...relatii sociale de natura economica, apa
rute n procesul repartitiei produsului intern brut, n strnsa legatura cu ndeplinirea
functiilor si sarcinilor statului[6]".
Alta trasatura, n afara celei economice, ce caracterizeaza relatiile financiare,
consta n faptul ca acestea apar n forma baneasca, n cadrul productiei si marfuri, c
irculatiei si repartitiei produsului social.
1.2.2 Notiunea si obiectul dreptului financiar
n doctrina[7]se remarca necesitatea extinderii procesului de constituire si de fo
rmare a veniturilor publice, pentru a asigura acel echilibru ntre venituri si che
ltuieli, care constituie dezideratul major al oricarei administratii publice.
Nevoile publice cunosc o crestere specifica n perioada de tranzitie a tarii noast
re spre economia de piata, cnd datorita reformei economice se nasc, n mod obiectiv
, multiple dezechilibre sociale si economice care implica o interventie sporita
a statului pentru a se evita o prabusire economica totala si necontrolata.
Dreptul finantelor publice are ca obiect de reglementare bugetul de stat, bugetu
l asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale si
finantele institutiilor publice, precum si regimul general al veniturilor publi
ce si al cheltuielilor publice.
Literatura de specialitate[8] defineste dreptul finantelor publice ca fiind ansa
mblul normelor juridice care au ca obiect procedeele, actele si operatiunile pri
n intermediul carora se mobilizeaza, repartizeaza, administreaza si controleaza
fondurile banesti publice pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.
1.2.3 Izvoarele dreptului financiar
Cadrul legislativ al reglementarilor financiare cuprinde numeroase forme de expr
imare ale normelor juridice ce compun dreptul financiar[9].
Pe lnga Constitutie, au existat si exista alte legi, precum si ordonante si hotarr
i ale Guvernului si decizii ale organelor administrativ-teritoriale, instructiun
i, ordine si reglementari cu caracter normativ, emise de Ministerul Finantelor P
ublice si Banca Nationala a Romniei.
1.2.4 Normele de drept financiar
Norma de drept financiar poate fi definita ca fiind o regula de conduita general
a si impersonala care prescrie drepturi si obligatii subiectilor participanti la
relatiile financiare.
Norma de drept financiar are aceiasi structura logico-juridica ca si celelalte n
orme de drept, avnd ca elemente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.
1.2.5 Raporturile juridice financiare
Raporturilor juridice ce se nasc n dreptul financiar au la baza propriile norme j
uridice.
Relatiile financiare se realizeaza n cadrul unor raporturi juridice ce se nasc, s
e modifica si se sting n baza izvoarelor de drept financiar care reglementeaza dr
epturile si obligatiile financiare publice si care reprezinta raporturile juridi
ce financiare publice.
Raporturile juridice contin elemente specifice, dintre care cele mai importante
sunt cele privind: subiectii, continutul si obiectul.
[1] I.Gliga - Drept financiar public, Ed.All, Bucuresti 1994, p.11, apud G. Jze -
Cours de finances publiques, Ed. M. Giard, Paris 1929, p. 2.
[2] I.Gliga, op.cit.p.13.
[3] I.Gliga, op.cit., pp.15-18.
[4] A se vedea M.Tudor, G.Maruntelu - Drept financiar si fiscal, Ed.Pamntul, Pite
sti 2001, pp.9-10.
[5] M.Tudor, G.Maruntelu, op.cit., p.9//G. Leon - Elemente de stiinta financiara
, vol.I, Tip. Cartea Romneasca, Cluj 1925, p. 51.
[6] I. Vacarel, F. Bercea, Gh. Bistriceanu, T. Stolojan, G. Anghelache, M. Bodna
r si T. Mosteanu - Finante publice, Ed. Didactica si Pedegogica R.A., Bucuresti
1992, p.15.
[7] I.Condor, R.Stancu - Drept financiar si fiscal romn, Ed.Fundatiei Romnia de Min
e, Bucuresti 2002, pp.18-19.
[8] I. Condor, R.Stancu, op.cit., p.21.
[9] A se vedea I. Condor, R.Stancu, op.cit., pp.22-26.
Top of Form 1
&
Bottom of Form 1
3.1. Notiunea si rolul cheltuielilor de stat.
Cheltuielile publice sunt platile din fondurile banesti necesare statului pentru
satisfacerea trebuintelor generale ale societatii.
Cheltuielile de interes national sunt efectuate n scopul ntretinerii sau functiona
rii organelor si institutiilor de stat, ct si al desfasurarii activitatilor de nva
tamnt, sanatate, protectie sociala si alte activitati care, conform conceptiei po
litice nationale, trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror f
ormare si ntrebuintare este decisa de organele de stat.
3.2 Clasificarea cheltuielilor publice si bugetare
Prof.I.Gliga, referindu-se la clasificarile cheltuielilor publice si bugetare[1]
arata ca unele sunt teoretice, altele oficiale si legale.
3.3 Structura cheltuielilor publice
n literatura de specialitate[2]s-a afirmat ca pentru ndeplinirea functiilor sale,
statul efectueaza urmatoarele cheltuieli:
cheltuieli publice pentru scopuri sociale;
cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare;
cheltuieli militare;
cheltuieli necesare functionarii aparatului de stat;
cheltuieli publice cu caracter economic;
alte cheltuieli
[1] Idem, p.86.
[2] D.D.Saguna, P.Rotaru, op.cit., p.195.
Top of Form 1
&
Bottom of Form 1
4.1. Cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat
Pornind de la dispozitiile noului Cod al muncii referitoare la asigurarile socia
le si determinat de evolutia trebuintelor banesti ale acestor asigurari, cheltui
elile bugetare pentru asigurarile sociale de stat sunt reglementate avnd destinat
iile urmatoare:
pensiile pentru munca desfasurata pna la depasirea unei limite legale de vrsta;
pensiile ce se acorda pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de acciden
t de munca si boala profesionala;
pensiile de urmas ce se acorda copiilor pna la o anumita vrsta ai asiguratilor dec
edati si sotiilor acestora n raport de vrsta si de durata casatoriei cu sustinator
ul decedat;
ajutorul social banesc prevazut persoanelor care nu ntrunesc conditiile de a prim
i o pensie, sunt inapte de munca datorita vrstei sau unei boli cronice, nu au mij
loace proprii de ntretinere si nici sustinator legal;
indemnizatiile banesti pentru prevenirea mbolnavirilor, refacerea si ntarirea sana
tatii ce se acorda n cuantumul necesar acoperirii diferentei de salariu celor car
e n scopul refacerii sanatatii li se reduce programul de lucru sau sunt trecuti t
emporar n locuri de munca mai usoare, ce se acorda pentru trimiterea la tratament
balneo-climateric, pentru carantina n cazuri de boli contagioase si alte trebuin
te asemanatoare;
indemnizatiile banesti acordate femeilor n caz de maternitate - pe timpul concedi
ului de maternitate - ca si pentru medicamente necesare n acest timp si internare
gratuita n institutii medicale de specialitate;
ajutorul banesc n caz de deces a salariatului n a membrilor familiei acestuia.
Top of Form 1
&
Bottom of Form 1
4.1. Cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat
Pornind de la dispozitiile noului Cod al muncii referitoare la asigurarile socia
le si determinat de evolutia trebuintelor banesti ale acestor asigurari, cheltui
elile bugetare pentru asigurarile sociale de stat sunt reglementate avnd destinat
iile urmatoare:
pensiile pentru munca desfasurata pna la depasirea unei limite legale de vrsta;
pensiile ce se acorda pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de acciden
t de munca si boala profesionala;
pensiile de urmas ce se acorda copiilor pna la o anumita vrsta ai asiguratilor dec
edati si sotiilor acestora n raport de vrsta si de durata casatoriei cu sustinator
ul decedat;
ajutorul social banesc prevazut persoanelor care nu ntrunesc conditiile de a prim
i o pensie, sunt inapte de munca datorita vrstei sau unei boli cronice, nu au mij
loace proprii de ntretinere si nici sustinator legal;
indemnizatiile banesti pentru prevenirea mbolnavirilor, refacerea si ntarirea sana
tatii ce se acorda n cuantumul necesar acoperirii diferentei de salariu celor car
e n scopul refacerii sanatatii li se reduce programul de lucru sau sunt trecuti t
emporar n locuri de munca mai usoare, ce se acorda pentru trimiterea la tratament
balneo-climateric, pentru carantina n cazuri de boli contagioase si alte trebuin
te asemanatoare;
indemnizatiile banesti acordate femeilor n caz de maternitate - pe timpul concedi
ului de maternitate - ca si pentru medicamente necesare n acest timp si internare
gratuita n institutii medicale de specialitate;
ajutorul banesc n caz de deces a salariatului n a membrilor familiei acestuia.
Top of Form 1
&
Bottom of Form 1
5.1. Procedura de elaborare, aprobare si executie a bugetelor locale
Actele si operatiunile care alcatuiesc procedura elaborarii, aprobarii si execut
arii bugetelor judetelor, oraselor si comunelor sunt guvernate de principiul aut
onomiei locale prevazut att de Legea finantelor publice, ct si de Legea administra
tiei publice locale.
Mentionez faptul ca din 1 ianuarie 2007 va intra in vigoare Legea nr. 273/29 iun
ie 2006 privind Finantele Publice Locale ce abroga O.U.G. nr. 45/2003 s Legea nr.
108/2004.
5.2. Veniturile bugetelor locale
Veniturile curente proprii ale bugetelor locale, inclusiv cele atribuite n ultimi
i ani, conform clasificatiei elaborata de Ministerul Finantelor sunt:
venituri fiscale din impozite si taxe;
venituri nefiscale;
venituri din capital.
5.3. Cheltuielile din bugetele locale
Pentru reglementarea juridica a cheltuielilor bugetelor unitatilor administrativ
-teritorile sunt de importanta deosebita stabilirea generica a cheltuielilor tut
uror bugetelor locale si repartizarea cheltuielilor ntre bugetele judetelor, oras
elor si comunelor.
Alaturat acestor categorii principale de cheltuieli ale bugetelor locale, tot n m
od generic se pot mentiona cheltuieli ale datoriei publice locale pe care actual
a clasificatie bugetara a cheltuielilor le prevede n perspectiva contractarii de m
prumuturi de catre autoritatile administratiei publice locale.