1

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

PRIM AJUTOR DE BAZ

I. VICTIMA NU RESPIR I NU ARE PULS.

Primul gest n aceasta situaie este anuntarea la 112 solicitnd ajutorul echipei
medicale calificate i cu dotare corespunztoare dup care ncepem resuscitarea
cardio-pulmonar. Dac victima nu respir, nu are puls i eti sigur c va sosi ajutor
profesionist calificat, ncepe ventilaia artificial i compresiunile toracice. Ele se
execut succesiv.
n cazul n care suntei singurul salvator, raportul ventilaie masaj cardiac trebuie
s fie de 2:15, acest lucru repetndu-se timp de un minut;
n cazul n care suntei doi salvatori, acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se execut
10 cicluri dup care se face reevaluarea pacientului.
Fiecare ciclu se ncepe cu ventilaia artificial i se termin cu ventilaie.

Tehnica ventilatiei artificiale

ngenuncheai lnga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se menine
gura uor ntredeschis cu o mn, n timp ce cu cealalt se susine fruntea i se
penseaz nasul. Se inspir profund aer

se aeaz etan gura pe gura victimei, i se insufl aer
timp de 2-3 secunde. n acelai timp se verific dac toracele se ridic atunci cnd
insuflm.

2


Fiecare respiraie trebuie s fie suficient de puternic astfel nct toracele s se
ridice. inei capul n hiperextensie cu barbia ridicat ndeprtnd gura de la gura
victimei i lsai ca toracele pacientului s revin. Volumul de aer pe care l insuflm
este mai important dect ritmul n care l administrm.


Tehnica masajului cardiac extern

Cu victima aezat pe spate pe un plan dur se localizeaz punctul de compresie
situat n partea inferioar a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului
costal pna la locul de ntlnire a coastelor. La acest nivel lng acest deget se aeaz
alte dou degete, respectiv degetul mijlociu i cel arttor, dup care aezm podul
palmei celeilalte mini, tangent la cele dou degete plasate pe piept; acesta este locul
n care trebuie fcute compresiunile toracice.

Se ngenuncheaz lng victim, se fac dou ventilaii, dup care se gsete
punctul de reper. Se aeaz cealalt mn (cea cu care s-a fcut reperarea), peste
mna situat pe stern, fr ca degetele s se sprijine pe torace.


3

Cu coatele ntinse, cu braele perpendicular pe stern, linia umerilor s fie
paralel cu linia longitudinal a pacientului, se fac compresiunile astfel nct s
nfundm sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cm (numrnd cu voce tare, i 1
i 2 i 3 i 4 i 5). Frecvena compresiunilor externe trebuie s fie de 80-100 / min.

II. VICTIMA NU RESPIR DAR ARE PULS.

n acest caz, prima etap de aciune const din efectuarea unui numar de 10
ventilaii artificiale dup care se anun la 112 solicitnd ajutor medical calificat. Ne
rentoarcem, reevalum starea pacientului i vom aciona n funcie de ceea ce vom
constata. n cazul n care situaia va fi nemodificat vom continua ventilaia
pacientului verificnd periodic pulsul acestuia.



III. VICTIMA RESPIR I ARE PULS.

Dac victima respir i are puls, dar este incontient o vom aeza n poziia
lateral de siguran. ngenunchind lng victim vom elibera cile aeriene prin
hiperextensia capului i ridicarea brbiei. Aezm braul cel mai apropiat al victimei
n unghi drept fa de corp, iar antebraul se ndoaie n sus. Vom trece cellalt bra al
victimei peste torace, aeznd dosul palmei pe obrazul victimei.

4


Se ridic genunchiul (cel opus fa de salvator) victimei, trgndu-l n sus i
meninnd piciorul pe pamnt. Cu o mn vom prinde umrul opus fa de salvator i
cu cealaltp mn genunchiul pacientului. l vom ntoarce lateral spre salvator; ne
asigurm c se sprijin pe genunchi i pe cot, rearanjm capul n hiperextensie i i
deschidem gura.






PRIM AJUTOR DE BAZ (II)
DEZOBSTRUCIA CILOR AERIENE SUPERIOARE

Pacient contient

Obstrucia cilor aeriene nseamn blocarea cilor aeriene superioare cu un bol
alimentar sau un corp strin. Victima se va sufoca. Obstrucia poate fi incomplet sau
complet. Dac victima este contient va indica acest lucru prin prinderea gtului cu
o mn sau cu dou mini.

5


n cazul obstruciei incomplete respiraia este zgomotoas, pacientul este
aplecat n fa i ncurajat s tueasc. Dac aceasta nu d rezultate va trebui s se
ncerce o alt manevr, numit manevra Heimlich; se aplic atunci cnd obstrucia
devine complet. Ne apropiem de victim din spate, o cuprindem pe sub brae, i
ndeprtm picioarele, aezm o mna la mijlocul distanei dintre ombilic si
apendicele xifoid (locul de ntlnire a coastelor), cu cealalt mn prindem mna
ncletat i facem micri brute nuntru i n sus.


Aceste micri vor comprima diafragmul care la rndul lui va comprima plmnii i
presiunea creat n bronhii va arunca corpul strin n cavitatea bucal. Facei aceste
micri pn eliberai cile aeriene.

Pacient incontient

Dac victima devine incontient, se ntinde pe pmnt i se aplic aceeai
manevr, nclecnd picioarele victimei. Se repereaz locul, aeznd podul palmei la
mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid. Se aeaz cealalt mn peste
aceasta (ca la masajul cardiac) i se fac compresiuni cu micri brute n adncime i
n sus.

6


Se repet aceste micri de 4-5 ori dup care, ntorcnd capul victimei ntr-o
parte, se verific cavitatea bucal a acesteia pentru a ndeprta bolul alimentar sau
corpul strin. Dac acesta nu este vizibil, se ncearc din nou ventilaia, observnd
dac intr sau nu aerul. n caz de insuccese repet manevra Heimlich pn cnd cile
aeriene vor fi libere.

TRUS DE PRIM AJUTOR




BRANCARD DE PRIM AJUTOR

Structur din duraluminiu
Hus din PVC ignifug pe suport textil
Usor de curtat si dezinfectat
Mnere telescopice
Greutate cca. 7,6 Kg
Fabricat conform DIN 13024





7


Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe
In cazul hemoragiilor mici, hemostaza se realizeaza prin simpla compresiune,
obtinuta printr-un pansament corect aplicat.
In hemoragiile mijlocii si mari, daca hemostaza spontana nu se produce, se va
acorda primul ajutor sub forma unei hemostaze provizorii. Hemostaza definitiva se
realizeaza numai de catre medic.
In functie de vasul de sange afectat, de volumul sangerarii si de localizare,
pentru realizarea hemostazei se pot utiliza: metoda pansamentului compresiv,
compresiunea manuala, compresiunea circulara a tesuturilor, compresiunea prin
flexie fortata a membrelor.
Metoda pansamentului compresiv se foloseste in hemoragiile capilare si in
hemoragiile venoase mici, mai ales cand garoul nu poate fi utilizat, dar nu se aplica
daca in rana se afla corpuri straine ascutite.
Pansamentul compresiv se realizeaza prin asezarea unui strat gros de comprese
sterile peste primele comprese cu care se acopera rana (sau a unei bucati de panza
curata impaturita la dimensiunile ranii), care se strang cu un bandaj compresiv.
Daca pansamentul compresiv este folosit la nivelul unui membru, trebuie
urmarita extremitatea acestuia pentru a constata o eventuala racire, coloratie violeta
sau disparitia pulsului, caz in care trebuie slabita putin compresiunea; de asemenea,
se recomanda ca membrul ranit sa fie ridicat pentru a favoriza circulatia venoasa.
Compresiunea manuala se realizeaza numai de salvatori instruiti, prin apasarea
arterei afectate pe un plan osos situat intre inima si artera. In functie de calibrul
vasului si de profunzimea acestuia, apasarea se va face cu o oarecare forta, cu varful
degetrelor, cu unul sau mai multe degete sau chiar cu pumnul. Punctele de
compresiune, in functie de artera si locul in care aceasta trebuie comprimata, sunt:
- in hemoragiile fruntii si ale pielii capului se preseaza arterele temporale, situate
de ambele parti ale fetei, inaintea urechii si deasupra pometilor obrajilor;
- in hemoragiile fetei se va presa, cu degetul, santul de pe marginea maxilarului
inferior, de partea leziunii, pe unde trece artera maxilara;
- in hemoragiile mari alte fetei si gatului, compresiunea se realizeaza pe artera
carotida pe fata antero-laterala a gatului spre baza acestuia; in adancime se
simte un plan osos, iar in artera se simte pulsul;
- in hemoragiile umarului si bratului se apasa artera subclaviculara, patrunzand cu
degetul mare deasupra claviculei si comprimand artera pe arcul osos al primei
coaste;

8

- in hemoragiile bratului si cotului se comprima artera axilara, patrunzand cu mai
multe degete in apropierea axilei, pe fata interioara a bratului;
- in hemoragiile antebratului se comprima artera humerala, la brat; artera trece pe
fata interioara a bratului, avand dedesupt planul dur al osului humerus;
- in hemoragiile mainii se comprima cu ambele degete mari arterele radiala si
cubitala, pe fata anterioara a antebratului, in dreptul pumnului (la nivelul locului
unde se ia pulsul);
- in hemoragiile membrului inferior se comprima artera femurala, la diferite
niveluri, in functie de localizarea ranii:
- la locul unde se indoaie coapsa pe abdomen (plica inghinala), se apasa cu
pumnul strans imediat deasupra zonei inghinale;
- se apasa cu amandoua degetele mari sau cu mai multe pe fata antero-interioara
a coapsei, avand dedesupt osul femur;
- daca hemoragia este mai jos de genunchi, se comprima artera care trece prin
gropita dinapoia genunchiului (spatiul popliteu);
- in unele cazuri poate fi comprimata si artera abdominala, prin apasarea cu
pumnul in partea de jos a abdomenului.
In timp ce se realizeaza hemostaza prin compresiunea manuala a unei artere, se
va pregati un garou si oprirea sangelui se va completa prin metoda ,,compresiunea
circulara a tesuturilor.
In absenta unui garou, pentru compresiunea circulara a tesuturilor se pot
utiliza: un tub, o banda de cauciuc (80 100 cm lungime) sau o curea, franghie,
cravata, fasii textile sau de plastic etc., dar in niciun caz sfoara sau snur subtire ori
sarma.
La aplicarea garoului trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
- garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curatarii si pansarii
plagii, numai in cazul ranirii membrelor, infasurandu-se la radacina acestora;
- compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva
secunde, pentru a se goli de o parte din sangele venos;
- garoul se aplica numai peste un invelis textil (panza, vata etc.);
- locul aplicarii garoului difera dupa tipul hemoragiei: venoasa garoul se plaseaza
distal, sub nivelul plagii; arteriala garoul se aplica proximal (deasupra plagii);
- garoul se aplica acolo unde vasul de sange este mai la suprafata si trece totodata
peste un plan osos: la radacina bratelor la patru laturi de deget sub axila,
respectiv la radacina coapsei la nivelul zonei inghinale;
- garoul nu se aplica pe antebrat sau gamba;
- daca vasul de sange este situat mai in profunzime, se va aplica un rulou textil
intre piele si garou; se cauta mai intai locul in care se simte sub degete pulsul si se

9

plaseaza in acest loc ruloul prin intermediul caruia se va transmite presiunea
exercitata de stransoarea garoului; apoi se trece garoul o data sau de doua ori in
jurul membrului, intins ca o coarda, strangandu-se prin innodarea sau rasucirea
capetelor sale (eventual utilizandu-se un betisor).
- daca garoul nu este din cauciuc, se aplica masuri suplimentare:
- se face un prim lat de panza, strans la radacina membrului;
- in nod se introduce un bat sau creion si se rasuceste la 180
0
pentru crestera
compresiunii circulare; capatul rasturnat in jos al batului se fixeaza cu un al doilea
lat de panza.
- Deoarece este interzisa mentinerea garoului mai mult de o ora, interval in care
trebuie sa se faca hemostaza definitiva, pe un bilet atarnat de garou se va nota ora
si minutul aplicarii sale. Daca se depaseste intervalul in timpul transportarii
victimei spre spital, se slabeste usor garoul (fara a-l scoate) timp de 1-2 minute la
fiecare 15 20 minute, dupa care, de fiecare data, se strange din nou. Pe timpul
slabirii garoului, se apasa pansamentul cu palma, comprimand plaga. Desfacerea
definitiva a garoului se face lent, prin decompresiune progresiva, timp de 4 5
minute.
In anumite situatii, se va inlocui garoul cu metoda compresiunii prin flexie
fortata a membrelor, dupa cum urmeaza:
- pentru hemoragii la coapse se aplica un sul de tifon (panza) in plica inghinala,
dupa care se indoaie gamba pe coapsa si coapsa pe abdomen, fixand aceasta
pozitie cu ajutorul unei fasii textile (fular, basma);
- pentru gamba sau picior se aplica un sul la indoitura genunchiului, se flexeaza
bine gamba pe coapsa si se fixeaza pozitia;
- se procedeaza la fel pentru mana, antebrat si brat, aplicand sulul la nivelul
articulatiei cotului.
Atunci cand accidentatul a pierdut mult sange, el trebuie culcat cu capul mai jos
decat picioarele. Daca ii este sete, i se vor da cantitati mici si repetate de bauturi
calde, i se vor incalzi mainile si picioarele cu sticle de apa calda si i se vor administra
calmante. In situatii extreme in iminenta unui soc hemoragic, atunci cand
accidentatul este inconstient, are pulsul rapid si slab, respira artificial si are o paloare
extrema, se poate aplica cate un garou la toate membrele, dupa ce acestea au fost
ridicate.







10



MODALITI DE PANSARE BANDAJARE PENTRU UNELE ZONE
ANATOMICE (I)


Tehnica bandajrii unui deget

Tehnica bandajrii pumnului



Tehnica bandajrii antebraului

Tehnica bandajrii cotului



Tehnica bandajrii umrului

Tehnica bandajrii toracelui



11


Tehnica bandajrii capului (capelina)



MODALITI DE PANSARE BANDAJARE PENTRU UNELE ZONE
ANATOMICE (II)



Tehnica bandajrii
braului




Tehnica bandajrii
minii






Tehnica bandajrii
labei piciorului



Tehnica bandajrii
genunchiului





Tehnica bandajrii
coapsei




12

Bandajarea cu
basma a
capului(a), a
antebraului (b) i
a piciorului (c)


a b c

TIPURI DE FRACTURI (I)


Fractur direct prin lovire cu un corp
contondent

Fractur prin rsucire



13


Fractur prin traciune

TIPURI DE FRACTURI (II)

Fractur complet cu deplasare




a b b
Fractur nchis (a) sau deschis (b)


14

Fractur complicat (capetele osului
fracturat pot rupe un vas mare de
snge)







REDUCEREA FRACTURII

Reducerea fracturii la nivelul braului



Reducerea fracturii la nivelul
antebraului

Corectarea axului prin micri de
extensie i contraextensie concomitent
cu imobilizarea provizorie n fractura
de antebra



15


Reducerea fracturii la nivelul coapsei

Reducerea fracturii la nivelul gambei
i piciorului



Corectarea axului prin micri de
extensie i contraextensie concomitent
cu imobilizarea provizorie n fractura
de gamb