Lichidul interstitial provine din sange, insa spre deosebire de acesta, el nu co

ntine elemente figurate si substante proteice macromoleculare (serumalbumine, se

rumglobuline si fibrinogen). Din cauza unor substante organice care rezulta din
metabolismul tesuturilor, compozitia lichidului interstitial difera nu numai de
la un teritoriu al corpului la alt teritoriu, ci si in acelasi loc, in functie d
e activitatea fiziologica indeplinita.
Limfa
Lichidul interstitial patrunde in mod treptat in interiorul unor capilare, chiar
la nivelul spatiilor dintre celule, dand nastere limfei. Limfa nu este absolut
identica cu lichidul interstitial, deoarece ea mai con{ine si un numar considera
bil de limfocite si o seama de substante proteice cu care se imbogateste in curs
ul trecerii prin sistemul limfatic.
Drenarea lichidului interstitial se realizeaza prin reteaua de capilare limfatic
e. Ele converg spre vase colectoare mai importante, numite vene limfatice, iar a
cestea, la randul lor, conflueaza: cele din regiunea capului, a bratului drept s
i a jumatatii superioare a partii drepte a toracelui intr-un vas limfatic numit
marea vena limfatica, prin care limfa se varsa in unghiul format de vena jugular
a interna si vena subclaviculara dreapta, pe cand cele din restul corpului se de
schid intr-un canal toracic situat in apropierea coloanei vertebrale, prin care
limfa se varsa in vena subclaviculara stanga .
Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin urmatoarele
caractere principale:
este adaptat in functie de drenarea tesuturilor, din care cauza capilarele sale
formeaza retele terminale (in forma de deget de manusa), pe cand capilarele sang
vine fac legatura intre artere si vene;
peretii vaselor limfatice sunt mai delicati decat cei ai vaselor sangvine, asema
nandu-se cu cei ai venelor. Poseda cele trei tunici caracteristice, insa tunica
medie are fibrele musculare orientate in sensuri diferite.
Poseda valvule asemanatoare cu ale venelor.Pe traseul venelor limfatice si mai a
les la locul unor confluente ale acestora se gasesc niste formatii caracteristic
e, numite ganglioni limfatici prin care trebuie sa treaca limfa in mod obligator
iu. Examinandu-se la microscop sectiunile facute printr-un ganglion limfatic, se
poate constata ca are urmatoarea structura: la exterior este invelit intr-o cap
sula conjunctiva, din care patrund spre interiorul sau niste fasii sau trabecule
, datorita carora continutul sau este divizat in mai multi foliculi.
Foliculii sunt formati din celule care dau nastere la limfocite; printre folicul
i se mai gasesc si niste spatii sinuoase, prin care trece limfa de la vasele afe
rente spre vasul eferent, luand pe parcurs un mare numar de limfocite. Fiecare g
anglion poseda si o irigatie obisnuita sangvina. Rolul irigatiei sangvine este a
cela de a asigura metabolismul elementelor structurale ganglionare. Ganglionii l
imfatici sunt mai numerosi in anumite teritorii ale corpului (gat, axila, mezent
er, plamani regiunea inghinala) .
Tesut limfoid abundent se gaseste si in: splina, timus, amigdale etc. in cazul u
nor infectii, volumul lor creste foarte mult deoarece se produce o reactie de ap
arare, care consta in intensificarea formarii de celule fagocitare (macrofage) c
are distrug microorganismele aduse din tesuturi de limfa. Circulatia limfei este
asigurata prin aceleasi actiuni fiziologice care intervin si in cazul circulati
ei venoase, cu exceptia presiunii restante.
Circulatia limfatica nu poate beneficia direct de efortul cardiac, deoarece rete
lele capilare limfatice nu au nici o legatura directa cu sistemul circulator san
gvin. Din aceasta cauza, circulatia limfatica se efectueaza deosebit de lent. In
trucat rolul cel mai mare in circulara limfatica il au aspiratia toracica si pre
siunea exercitata de contractiile musculaturi somatice, activitatea ei poate fi
asigurata prin exercitii fizice. in caz de oboseala, acestea pot fi inlocuite pr
in masaje.