Sunteți pe pagina 1din 31

TIPURILE DE MEDII

MEDIUL PAD ECUATORIALE


Localizare:
5GRD LAT N si S
Pdurile ecuatoriale se ntind pe
ambele pri ale Ecuatorului (0-5
latitudine).
Denumiri specifice: selvas, hylaea,
bosanes
n America de Sud
bazinul Amazonului (selva),
Podiul Guyanelor,
nordul Podiului Brazilian;
n Africa
bazinul fluviului Congo
litoralul Golfului Guineei,
estul Madagascarului;
n Asia de Est
Malaysia.

Clima CLAD SI UMED
Un singur anotimp: VARA
valori termice pozitive de 25-28C
umiditatea anului de peste 85%
cantitatea de precipitaii 2000-3000
mm.

Debitele rurilor sunt mari pe tot
parcursul anului.
cldura i umezeala mari determina
dezagregarea i alterarea chimic a
rocilor,
formarea unei scoare groase de
alterare (100-150 m), bogate n oxizi de
fier.


Solurile laterite sunt srace n humus
(slab ferile) din cauza splrii intense
de ploile frecvente cu carter torenial.

Tropical Rain Forests
Vegetatia
elementului definitoriu al acestui tip de
mediu vegetaia luxuriant cu o abunden
mare de specii (peste 100 000).
Arbori, arbusti, liane, epifite, mangrove (la
tarmurile cu maree mari)

Unii arbori i arbuti din pdurile ecuatoriale
(arborele de cauciuc. arborele de cacao,
palmierul de vin, palmierul de ulei, acajuul,
abanosul, palisandrul, arborele de cafea,
arborele de mango, arborele de scorioar,
bambusul etc.) au o importan economic
semnificativ.

Pdurile ecuatoriale cuprind, pe vertical,
cinci etaje:
arbori nali (40-50 m),
medii (25-38 m),
mici (18 m),
pitici (6-10 m)
nveliul ierbos.

Lumea mamiferelor este adaptatA
la viaa arboricol:
maimue
de talie mic (pavianul, babuinul) i
de talie mare (cimpanzeul, gorila,
urangutanul).

La periferiile pdurilor se ntlnesc jaguarul,
puma, furnicarul etc.
Aceste animale au gheare bine dezvoltate,
cozi lungi, care ajut la crat.
Se gsesc i mamifere adaptate la zbor
(veveria zburtoare, cinele zburtor)
(explic aceste adaptri).
Este bogat i fauna reptilelor (pitonul, boa,
anaconda, constirictori).
Extrem de numeroase sunt speciile de
psri, care au un penaj viu colorat
(papagali, colibri).
Pesti; pirania

Speciile de insecte sunt i ele variate,
inclusiv cu dimensiuni mari {pianjenul uria,
termitele, musca tse-tse etc.).
Acestui mediu i sunt specifice relaiile
spaiale, statice, dinamice, cauzale,
funcionale. O manifestare intens au
relaiile specifice lumii vii: parazitismul,
neutralismul, relaiile de concuren etc.
Unele regiuni ale mediului ecuatorial sunt
dens populate i intens valorificate.
Astfel, n Asia de Sud-Est au fost defriate
suprafee mari de pdure n scopul
extinderii terenurilor agricole sub culturi
de orez, ceai, manioc, arbori de cacao,
arbori de cauciuc, bananieri etc.
Ca rezultat, n aceste regiuni s-a produs
schimbarea mediului natural al pdurii
ecuatoriale ntr-un mediu antropizat


Unele regiuni ale mediului ecuatorial sunt
dens populate i intens valorificate.
Astfel, n Asia de Sud-Est au fost
defriate suprafee mari de pdure n
scopul extinderii terenurilor agricole sub
culturi de orez, ceai, manioc, arbori de
cacao, arbori de cauciuc, bananieri etc.
Ca rezultat, n aceste regiuni s-a produs
schimbarea mediului natural al pdurii
ecuatoriale ntr-un mediu antropizat.

Tipuri de submedii ecuatoriale:
a) mediul de via ecuatorial din bazinul
Amazonului;
b) mediul de via ecuatorial din Africa;
c) mediul de via ecuatorial din regiunea
Indo-malaysian.


MEDIUL TROPICAL CU 2 ANOTIMPURI
-5-15 grd lat N,S
Caracteristicile factorilor de mediu
Pentru acest mediu sunt caracteristice dou
anotimpuri distincte:
unul cald (temperatura de 20-25 C) i ploios
(1000-1500 mm) vara i
altul cald i secetos iarna.

Alterarea chimic i dezagregarea mecanic sunt
procese specifice acestui mediu. Solurile roii de
savan sunt bogate n oxizi de fier i aluminiu i
sunt fertile.
n sezonul ploios debitele rurilor sunt mari, nsoite
de revrsri i inundaii, iar n sezonul uscat
debitele scad (rurile mici seac).

Savana
Paduri musonice
Mediul subecuatorial (de savana)
Localizare:
Mediul de savan este alctuit din pduri i
formaiuni ierboase i se extinde n ambele
emisfere ntre 5 i 20 latitudine (regional
poate ajunge pn la 30-35).
Ocup America Central, estul Braziliei,
India, Indochina, China de Sud-Est, nordul
Australiei i o mare parte din Africa
Central.

Savanele poart denumiri locale:
campos n Brazilia,
llanos n Venezuela.
Pdurile compacte apar n apropierea zonei
ecuatoriale, de-a lungul fluviilor (pdurile-
galerii).

Tropical Savanna
.
Vegetaia specific
este cea ierboas, Ierburile ating
civa metri nlime: graminee,
ericacee
dar se ntlnesc i pilcuri de arbori:
baobabul, acacia (Africa), eucaliptul
(Australia), palmierul (America de
Sud).
Iernile ating civa metri nlime.
Fauna acestor medii este foarte bogat, fiind
caracteristice
erbivorele (girafe, antilope, zebre, rinoceri,
gazele) i
carnivorele mari: leul, ghepardul, hiena (sa-
vana african), tigrul (savana indian).

Se ntlnesc numeroase colonii de psri,
printre ele psri de talie mare:
struul african,
struul emu (Australia),
struul nandu (America de Sud).




Impactul antropic n aceste
medii este substanial,
ndeosebi n regiunile de
exploatare a minereurilor,
formnd peisaje antropice pe
spaii ntinse.
Activitatea uman n mediile
subecuatoriale este prezent
prin
incendieri n scopuri agro-
pastorale,
vnatul n scop comercial
(pentru blnuri, filde, coarne
de rinocer),
pstoritul tradiional,
agricultura extensiv,
turismul specific.
Tipuri de submedii
difereniate n cadrul
mediului subecuatorial:
a) mediul de via al savanei
africane;
b) mediul de via al savanelor
sud-americane;
c) mediul de via al savanelor
australiene;
d) mediul de via al savanelor
din Asia.



Padurile musonice
In partea estic a continentelor clima este
influenat de circulaia musonic, cu veri
umede (musonul de var) i ierni reci i
uscate (musonul de iarn). climat tropical
cu umiditate alternanta
Ploile bogate din timpul musonului de vara
asigura rezerve de apa in sol folosite de
plante in timpul sezonului secetos
Vegetatie bogata si densa si stratificata
Arbori si arbusti cu h redusa peste care se
ridica copaci inalti (30-35 m): santal,
abanos, teck

Padurea musonica
India
Asia de SE
Tarmurile Americii
centrale
Mediul tropical arid si semiarid (de desert si semidesert)
15-30 grd lat N, S

Mediul tropical uscat, de desert si
semidesert, ocupa suprafetele
continentale din zona
tropicelor, ntre. 15-30 grd lat N, S
Cele mai ntinse areale se gasesc
n emisfera nordica,
n nordul Africii -Sahara
Peninsula Arabia, Iran, Pakistan
n India Desertul Thar
n emisfera sudica, deserturile
sunt mai restrnse; se dezvolta
n America de Sud: Chile (Desertul
Atacama,cel mai arid loc de pe glob) si
Per,
n Africa Desertul Kalahari si Des
Namibib situat de-a lungul coastei
Oceanului Atlantic) si n Australia.


Climat cald si uscat cu mari variatii diurne de temp
PP REDUSE, sub 200mm/an, cu distributie
neuniforma in timp si spatiu
Vanturi puternice genereaza furtuni violente de nisip
Reteaua hidrografica
Vai predominant seci
Raurile pierd rapid apa prin infiltrare in nisip si
evaporare (regim endoreic). Doar raurile mari, cu
izvoare in munti si zone cu pp bogate reusesc sa
ajunga la mare ocean sau unele lacuri (ex Nil)
Relief desertic
Intinderi mari de nisip (erguri, in Shara)
Campuri si podisuri de pietre- hamade
Versanti abrupti si trene de grohotis
Varfuri ascutite, izolate

Vegetatia f. redusa, aproape ca lipseste, cu specii
xerofile, cu multe adaptari la uscaciune
Fauna saraca, cu act nocturna
Camila
Insecte
Reptole



PEISAJE DIN REG TROPICAL USCATE

1 Des p-z
Pp<150 mm/an, sub forma catorva averse la
intervale f mari
Dune si campuri de pietre
Veg f saraca (cateva sp de graminee
Cruste saline formate prin evap. apei din
lacuri si in depresiuni in care panza freatica
este laq mica ad.
Unele deserturi tropicale si subtropicale au
fost leagan de mari civilizatii (Mesopotamia,
Egipt).

2 semideserturilre
La tranzitia dintre des si reg vecine
Pp 300-350 mm/an
Ploi anuale mai regulate
Veg de sezon cu ierburi, arbusti si plante
suculente
Brusa cu acacii (N Saharei)
Brusa cu cactacee (cactusi) din Mexic
Catiga (Brazilia)
se manifesta n sens negativ printr-o
suprapasunare si aridizare a mediului,
favoriznd naintarea desertului.



3 Munti din reg desertice
Alt pana la 2000 m (ex Atlas di Africa0
Amplitudini termice mari (ziua temp +,
noaptea temp mici, chiar -)
Lipsiti de veg. sau cu veg de ierburi si
arbusti care apare rar langa albiile
raurilor si la baza versantilor

4 Oazele si vaile mari cu apa
permanent sau in cea mai mare
parte a anului
Medii fav asez umani si cult agricole
specifice : crmali, arb. De fistic,
leandri,arahide
In reg cu res de petrol si gaze mediul
cunoaste forme de antropizare pri
instalatii petroliere si de rafinare, cai
de com, asezari


Deserts
MEDIILE TEMPERATE
40-60 grd lat N,S
1Mediul SUBTROPICAL
(MEDITERANEAN)
2Mediul TEMperat oceanic
3Mediul temp continental
4Mediul temp arid
5 Mediul temp al padurilor de
foioase (cu frunze cazatoare)
6MEdiu temp rece (al padurilor de
conifere taiga)
MEDIILE TEMPERATE
Localizare: Zona temperat este extins n
latitudine ntre 40 i 60.
Are o desfurare preponderent n
emisfera nordic.
Complexitatea i diferenierea acestui mediu
sunt cauzate i de prezena unitilor mari
de relief: cmpii imense, podiuri joase i
nalte, lanuri muntoase.
Caracteristicile factorilor de mediu
n mediul temperat este dominant circulaia vestic a
maselor de aer
Variaia temperaturii aerului, distribuia precipitaiilor
sunt determinate de dinamica accentuat a maselor de
aer.
Predomin vnturile de vest calde i umede,
vnturile de nord-est reci i uscate.
Cantitatea anual de precipitaii atinge 1000-1500 mm
n vecintatea rmurilor oceanice
i 350-450 mm n spaiile intracontinentale.
Mediile temperate sunt caracterizate printr-un grad
mare de concentrare a aezrilor umane.
Aceast zon dispune de nsemnate resurse minerale
exploatate pe parcursul mai multor secole.
Aici s-au dezvoltat diverse ramuri ale industriei,
suprafeele agricole sunt ntinse, ceea ce denot c
mediul natural a suferit modificri eseniale IN ALC SI
STRUCTURA
Mediile subtropicale
Mediile subtropicale
sunt situate ntre latitudinile 30 i
40 n ambele emisfere: pe
rmurile Mrii Mediterane, n
vestul SUA, n Chile, n sud-vestul
Africii i n sud-vestul Australiei.
CARAT FACT DE MEDIU
Infl de clima si presiunea antropica
indelungata
Aceste regiuni sunt intens populate
i au mediul natural, n mare parte,
transformat.
Activitile antropice au urmri
evidente n alctuirea i structura
acestui tip de mediu.

Defriarea abuziv a pdurilor a
fost nsoit de accelerarea
proceselor de eroziune, cauznd
degradarea solurilor, dezvoltarea
formaiunilor de arbuti pe locul
pdurilor defriate, impunerea unor
medii intens antropizate.


Caracteristicile factorilor de mediu
Factorii principali care genereaz relaiile funcionale n acest tip de
mediu sunt clima i activitatea antropic.
Clima se caracterizeaz prin dou anotimpuri:

vara cald i uscat, care ine 4-6 luni,
20-25 grd
Mase de aer tropical
iarna blnd i umed. (5-10 grdC), PP MAI BOGATE
DATORITA MASELOR DE AER UMEDE ADUSE DE
Vanturile de vEST)

Cantitatea anual de precipitaii atinge 500-1000 mm. In 4-5 luni
cade cea mai mare parte a ac. Pp
Vanturi locale: Mistralul, (Fr) Bora, Santa Ana

n mediul subtropical predomin relieful muntos.

Aceste condiii au favorizat dezvoltarea pdurilor xerofite n care
cresc diferite specii de stejari, pini, cedri (n Liban), eucalipi (n
Australia) i numeroi arbuti (fistic, laur).

Sunt specifice solurile roii, numite terra rosa.

Din lumea animal se ntlnesc acali, hiene, vipere cu corn etc.

n prezent mediul de via mediteranean este prea puin pstrat n
stare natural.
Defriarea masiv a pdurilor, suprapunatul n Grecia, n sudul
Italiei, n Israel au condus la distrugerea vegetaiei naturale, au
provocat procese de eroziune, alunecri de teren.

Populaia dens n zonele litorale a exercitat o presiune antropic
excesiv asupra teritoriului. Toate acestea i-au pus amprenta
asupra calitii mediului.
Tipurile de PEISAJE ale mediului
subtropical
A)peisaje tufarisurilor xerofile de tip
maquis.
Defriarea pdurilor a contribuit la
dezvoltarea tufriurilor xerofite, care se
ntlnesc pe rmurile mediteraneene de
vest.
Aici cresc mslini, stejari de stnc, palmieri
pitici,roscov arbuti epoi.
n sudul Franei acest tip de vegetaie se
numete garrigai S Fr, Spania, Maroc , Algeria
Frigana-in Grecia
Chiapar in California
n Chile mattoral
n Australia scrub (vegetaia este format
preponderent din eucalipi pitici i acacii).
Rauri scurte cu pante mari si transp cant mari
de aluv; vara au debite reduse sau seaca
Acumularile de pe versanti sunt spalate de
rauri in sezonul de iarna, cand umiditatea din
ploi favoriz. Alu de teren si eroziune din care
rezulta peisaje dezolante, cu multe ravene, -
BADLANDS
B. PEISAJUL SPATIULUI MONTAN
LITORAL
Presiune umana accentuata datorita popularii timpurii
si dezvoltarii asez urbane de-a lungul litoralului oc.
Sau maritim (porturi si statiuni turistice)
Consecinte negative asupra mediului natural prin
Defrisari masive
Accelerarea eroziunii
Degradarea solurilor

C. PEISAJUL SUBTROPICAL MONTAN
DE ALTITUDINE
Regiunile alpine.
Reprezint un mediu mai puin transformat
de om, caracterizat prin
peisaje montane spectaculoase, cu
forme glaciare, gheari i lacuri
glaciare.
Influena antropic ine de staiunile de
odihn i turism (lacurile Maggiore,
Como, Garda, Idra etc.).
Parcuri nationale si rezervatii naturale
Munii Alpi sunt cunoscui datorit numeroa-
selor staiuni montane pentru practicarea
sporturilor de iarn, unele cu o dotare
tehnic dintre cele mai moderne: Maso
Corto (2004 m), faimoasa Valle dyAosta
(important nod de comunicaie ntre Italia i
Frana prin celebrul tunel de sub Mont
Blanc, de 11,5 km).
n aceste regiuni se afl parcurile naionale
Gran Paradiso i Cogne.
D) PEISAJUL CAMPIILOR PIEMONTANE
Mediu natural puternic antropizat prin
Metropole (ex Milano, Torino)
Terenuri agricole
Obiecive industriale
Forme de poluare accentuata


Mediterranean
Mediul temperat-oceanic
RASPANDIRE
Se ntinde n regiunile vestice nvecinate cu
oceanELE,
IN EUROPA
ocupnd spaii mai mari n Euro de Vest (IN REG. DE
CAMPII SI Dealuri )
MAI RESTRANS LA MUNTE
IN AMERICA DE NORD SI DE SUD
In interioruul continentelor - SPATII mai restrnse
deoarece lanurile de muni (Cordilieri, Anzi) constituie
bariere n calea maselor de aer care vin dinspre Oceanul
Pacific.
In insule (Hawaii),si pe tarmurile din V SUA si V Am de
Sud acest tip de mediu este caracteristic
In partea estic a Asiei
Vara aerul oc aduce pp bogate, iarna aerul continental
aduce temp scazute si ariditate
Clima temperat-oceanic se caracterizeaz
prin veri rcoroase i ierni blnde.
TEMP MEDIE ANUALA 10-15 GRD C
Cantitatea anual de precipitaii (800-1000
mm)
Vegetatia
pduri de foioase alctuite din fag, carpen,
gorun, tei, arar etc.
Din lumea animal se ntlnesc cerbul, lupul,
mistreul, pisica slbatic, etc.
Solurile fertile sunt brune i cenuii de
pdure.


Zona temperat-oceanic este intens populat, astfel
mediile naturale ale cmpiilor i ale zonelor de
litoral au fost transformate, n cea mai mare parte,
n medii antropizate i antropice.
Mediile naturale s-au pstrat n regiunile muntoase,
dar i n aceste zone activitile turistice, cile de
comunicaie au condiionat procesul de antropizare,
care este nc subordonat echilibrului natural.
n aceste zone au fost create multe rezervaii i
parcuri naionale.
Printre acestea se numr Rezervaia Camargue
(vestul Franei), cu o suprafa de 9300 ha, situat
pe un teritoriu de mlatini i lagune i constituit, n
special, pentru ocrotirea psrilor printre care i
unica specie european de flamingo.


Mediul temperat-continental
Mediile continentale sunt prezente n prile
centrale ale continentelor, la distane mari
fa de oceane, de cele mai multe ori fiind
ncadrate de sisteme de muni nali care
Aceste medii sunt rspndite n Eurasia i
n America de Nord.
Aici predomin masele de aer temperat-
continental, dar asupra climei influeneaz
alte mase de aer (arctic, tropical uscat etc.).
Cantitatea anual de precipitaii este sub
500 mm, iar n regiunile intercalate de muni
nali sunt nregistrai secete accentuate.
Mediul temperat-continental prezint trei
submedii distincte:

Mediul semiarid cu peisaje de de step i
silvostep
Este un mediu de trecere spre pdurile de foioase.
n aceste zone masele de aer oceanic din vest
ajung srace n umezeal.
Precipitaiile ating valoarea de 450-500 mm pe an
i cad mai mult n anotimpul de var. Iama este
rece i geroas iar vara este clduroas, deseori
nsoit de secete.
astfel de condiii climatice are loc dezvoltarea
vegetaiei ierboase de step, alctuit din specii
de graminee xerofile.
Mamiferele sunt reprezentate prin roztoare
(hrciog, popndu, iepure), dintre psri sunt
rspndite dropia, potrnichea.
n preriile americane se ntlnete rar bizonul.
Sunt cunoscute
stepa eurasiatic,
pampa argentinian,
preria nord-americana.
Sub vegetaia de step s-au dezvoltat solurile de
cernoziom.
Fertilitatea mare a acestor soluri a determinat
transformarea mediilor naturale de stepa i
silvostep n medii agricole, constituind cea mai
nsemnat zon cerealier de pe glob.
Acest mediu conine i o reea mare de aezri
urbane i rurale cu multe ci de comunicaie.
Temperate Grasslands
Mediul arid temperat ( al deserturilor)
Cuprinde deserturile Asiei Centrale (Kara-
Kum,Kzl-Kum)
ale Chinei, Mongolei (Deertul Gobi)
i Marele Bazin din SUA.

Clima se caracterizeaz prin veri lungi,
calde i uscate i ierni reci, geroase.
Cantitatea anual de precipitaii este foarte
redus, sub 100 mm.
Vegetaia este slab dezvoltat, fiind
reprezentat de un numr restrns de specii
de plante xerofite: rogoz, ierburi epoase,
saxaul alb si negru .a

n acest tip de mediu sunt rspndite
cmpurile de nisip cu dune, vile seci,
dealurile cu versani dezgolii de vegetaie.
Solurile sunt cenuii de deert.
Numai de-a lungul rurilor i n oaze se
dezvolt o vegetaie mai bogat, locurile
fiind valorificate ca terenuri agricole.
Aezrile umane sunt situate pe malurile
rurilor, la poalele munilor, unde exist
izvoare cu ap.
Mediul temperat al pdurilor CU FRUNZE
CAZATOARE (FOIOASE)
Acest mediu este alctuit din pduri de
foioase
Mediul n care se dezvolt pdurile de
foioase are urmtoarele caracteristici:
temperaturi moderate, precipitaii suficiente,
diferene sezonale evidente.
Principalele specii de arbori sunt: stejarul,
fagul, ararul, ulmul, teiul, salcia i plopul.
n pdurile de foioase sunt bine dezvoltate
subarboretul i nveliul ierbos.
Acest mediu de via este caracteristic in
centrului i vestului Europei.
. n America de Nord se ntinde ntre Munii
Apalai (n est) i pn dincolo de
Mississippi (n vest), de la Marile Lacuri (n
nord) i pn n statele sudice, cuprinznd
un numr mare de specii vegetale.
n Asia aceast zon include Manciuria,
Coreea de Nord, China de Nord, partea de
nord a insulei Honshu (Japonia).
Pdurile de foioase, n mare parte, au fost
afectate de intervenia antropic, ca urmare
a defririlor masive.
Fauna este bogat i variat: cerbul, lupul,
mistreul, pisica slbatic etc.


Temperate Broadleaf Forests
MEDIUL TEMP RECE

Pdurile de conifere (taiga, in Rusia) se desfoar
la latitudini mari (50-66).
Acest mediu este situat la hotarul cu regiunile
subpolare i cuprinde cmpii, podiuri i muni cu
altitudini moderate.
Condiiile climatice sunt influenate de masele de
aer temperat i arctic.
Iernile sunt lungi i aspre., PLOI RARE. Temp
medie -30 grd
Temperatura minim absolut a fost nregistrat n
Siberia, la Oimeakon, fiind de -77,8C.
Verile sunt scurte, rcoroase, cu precipitaii
moderate, vnturi puternice.
Plantele s-au adaptat condiiilor climatice {frunze
mici aciculare care reduc pierderea apei prin
evapotranspiraie; c
compactitatea pdurilor; forma conic a coroanei
sub care se adun zpada; sistemul radicular situat
la adncimi mici; culoarea permanent verde a
frunzelor).
Pdurile de conifere sunt relativ omogene n ceea
ce privete numrul de specii:
pin i molid n Europa; brad,
zad n Siberia;
molid, pin, zad i tuia n SUA i Canada.
n acest mediu procesele de pedogenez se
desfoar lent, formnd soluri podzolice n
alternan cu turbrii spre zona de tundr.
Din lumea animal ntlnim renul, elanul, ursul brun,
ursul negru, zibelina, hermelina, jderul, castorul etc.
Psrile sunt reprezentate de cocoul de munte
(gotcanul), forfecua, ciocnitoarea etc.
Mediul pdurilor conifere, n mare parte, a fost
supus aciunii antropice prin defriri masive si
asezari situate de-a lungul drumurilor transcont (ex
Transiberianul, Transcanadianul)

Conifer Forest
Tundra / Alpine
Mediul montan al regiunilor temperate este reprezentat prin cele doua lanturi
muntoase care ocupa suprafete ntinse:

Cordiliera americana si lantul alpino-himalaian.
Cordiliera americana prezinta o fatada pacifica temperata cu precipitatii bogate, cu
paduri de foioase si coniferele nalte.
Fatada estica a muntilor prezinta un climat continental arid.
Lantul alpino-himalaian este diferit de primul att ca structura, ct si ca pozitie si
orientare.
Numeroasele diversificari locale si regionale sunt impuse, n principal, de gradul de
expunere fata de vnt, Soare (pozitie care genereaza fenomenul numit fata si dosul
muntelui), de adapostul unor unitati joase si de etajarea pe anumiti versanti.