Sunteți pe pagina 1din 12

http://www.psychologies.

ro/anchete-si-dosar/dezvoltare-personala/comunicarea-
asertiva-cheia-intelegerii-1320416
http://www.andyszekely.ro/comunica-asertiv-nu-agresiv/
http://www.coaching4you.ro/coaching/servicii-workshop/34.html
http://www.usinessdays.ro/tag/workshop/
!"#$!% '$!()*$#
+,puizarea emo-ional. sau regenerare identitar. pro/esional.0 $ provocare pentru
dezvoltarea identit.-ii pro/esionale a asisten-ilor sociali
Raportul descrie ambele module organizate joi, 20.02 i vineri 28.02. 2014.
Scopul wors!op"ului a #ost de a prezenta modalit$ i narative de pozi ionare #a $ de
situa ii de via $ pro#esional$ care %n mod obi nuit sunt descrise drept stress sau etic!etate
cu &burnout ' epuizare pro#esional$ emo ional$.
(biectivele )%n termeni de competen e* au vizat+
1. con tientizarea importan ei competen elor narative %n practica pro#esional$ i %n
dezvoltarea personal"pro#esional$,
2. identi#icarea manierei %n care aderen a la discursuri totalizatoare creeaz$ di#icult$ i
pentru interpretarea %n modalit$ i constructiv"dezirabile a situa iilor traumatice prin
care trec, pro#esional,
-. e.ersarea abilit$ ii de a re#lecta %n mod activ la propriile e.perien e care conduc la
epuizare emo ional$, depersonalizare i demoralizare i de a identi#ica propriile
1
perspective de regenerare identitar$ constructiv$ utiliz/nd mijloacele narative de
interac iune din wors!op,
4. sesizarea )con tientizarea* aspectelor comune i cele unice ale e.perien elor
personale i ale colegilor
0. identi#icarea unor strategii i e.emple lucrative pentru propria situa ie i pentru
sprijinul colegilor care trec prin situa ii asem$n$toare,
1. adoptarea i adaptarea instrumentelor de comunicare care vor #i e.ersate pentru
utilizarea acestora %n activitatea pro#esional$ ' direct cu clien ii i #amiliile cu care
lucreaz$ sau indirect, %n activitatea de dezvoltare personal"pro#esionala i
organiza ional$.
2n centrul strategiei utilizate %n wors!op de cei doi #ormatori au #ost+
" utilizarea meta#orei conversa iei narative ' rolul construc iei con tiente a pove tii de
via $ i resursele asociate angajamentului sistematic %n dezvoltarea pove tilor dezirabile
alternative %n contrast cu descrierile problematice ale vie ii sau episoadelor vie ii,
" conte.tualizarea activit$ ii individuale a #iec$rui asistent social %n grupuri de egali, %n
comunit$ i de sprijin, %n re ele de suport ' inclusiv prin participarea i a#ilierea la
345SR"#iliala 6a i.
2
20 /eruarie 2014
$vidiu 1avrilovici
7rimul modul de #ormare a ini iat i a structurat conversa ii diadice %n #orma unui
e.erci iu aparent ad"!oc povesti i ceva despre dvs. colegului, %n 2 minute, #iecare, iar
etapele urm$toare au permis identi#icarea elementelor remarcabile, dezirabile, meritorii,
din activitatea descris$, cu e#ect %n interpretarea constructiv$ a percep iei de cel$lalt i de
sine )un e#ect constructiv"identitar*. 5m re#lectat %mpreun$ asupra #aptului c$ un
e.erci iu simplu de comunicare structurat$ )orientat dup$ principii narative* conduce la
e#ecte constructive, demonstr/nd capacitatea #iec$ruia de a genera sens i de a %mp$rt$ i
unii altora aspecte identitare pro#unde, %n gesturile cele mai simple, precum ascultarea
atent$ sau selectarea unor e.perien e personale demne de a #i %mp$rt$ ite, c!iar i %n
situa ii ad"!oc.
8.erci iul &ceva meritoriu a permis tuturor participan ilor s$ se implice activ i s$
realizeze, pe de o parte, #or a travaliului narativ )care este automat i necon tientizat, de
regul$*, iar pe de alt$ parte, aptitudinile narative ale #iec$ruia, %ns$ nu puse la lucru %n
mod sistematic %n activitatea cotidian$.
7rezentarea aspectelor legate de &stress din perspectiv$ narativ$ au permis centrarea
aten iei asupra unit$ ii de analiz$ &e.perien a ' aceasta put/nd deveni, %n anumite
circumstan e, &stressant$, sau %n altele, &provocatoare ' determinant$ de sc!imb$ri
dezirabile.
9ors!opul nu a avut elemente de con#erin $ sau curs+ nu a adus cuno tin e tiin i#ice
dina#ara e.perien ei participan ilor, ci, %ntr"o manier$ interactiv$, a sondat electiv
)voluntar* din e.perien ele celor prezen i care au putut indica autentic, propriile teme i
conte.te din via a pro#esional$ pe care le consider$ &stressante. 2n conversa iile
demonstrative )public #iind asisten ii sociali care au asistat la interviurile demonstrative
narative* unii dintre asisten ii sociali au intrat %n roluri de &povestitori sau &in#ormatori
i au ajuns s$ descrie #ragmente din e.perien ele pro#esionale care au #ost tr$ite ca
-
perioade stressante, au descris sursele ' interne, rela ionale, sau conte.tuale ' ale acelor
tr$iri intense, au e.plicat maniera %n care acele situa ii au a#ectat emo iile, g/ndurile,
comportamentele lor, rela iile cu ceilal i ' nu numai la serviciu ' i cum au g$sit
modalit$ i de rezisten $ #a $ de e#ectele nedorite care provocau su#erin $. :e asemenea,
participan ii care s"au o#erit voluntar au prezentat i resursele pe care s"au bazat,
sc!imb$rile care au intervenit %n via a lor care au #$cut, p/n$ la urm$, ca etapa stressant$
s$ #ie dep$ it$.
5st#el, %n aceste interviuri narative, s"au creat premisele unui spa iu %n care persoanele
voluntare care au povestit s"au prezentat ca &e.per i ai vie ii lor i au %mp$rt$ it din
e.perien a de via $, inclusiv de &supravie uitor al unor etape stressante, epuizante, din
via a pro#esional$.
2n inter#eren ele dintre di#eritele povestiri au reie it aspecte comune ale #actorilor care
contribuie la tr$iri ale stressului la asisten ii sociali )unele comune i altor pro#esii*,
precum i aspecte speci#ice, unele in/nd de %ns$ i dezvoltarea organiza iilor publice i
private care o#er$ asemenea servicii, de aspectele timpurii ale organiz$rii i dezvolt$rii
sistemelor de asisten $ sociale %n 6a i i %n Rom/nia, practic o mare parte dintre
participan i #iind adev$ra i &pionieri care au participat la na terea unui nou sector de
activitate i a unei noi pro#esii.
7entru a realiza validarea e.perien elor povestite de cei c/ iva voluntari, %n interviurile
narative au participat i &martorii )a a"zis &neimplica i %n conversa ii, pentru c$ au #ost
%n roluri de ascultare atent$* din public. 5ce tia au remarcat aspecte importante ' din
perspectiva lor ' cu privire la elementele povestite %nainte, au ad$ugat i e.plicat ceea ce
au ales, din perspectiva propriei lor e.perien e, i, #$c/nd acest lucru, au ad$ugat
elemente noi, inedite, sau au %mbog$ it elementele povestite ini ial de alt coleg.
;reptat, am %nceput s$ avem %n centru o descriere din ce %n ce mai nuan at$ a manierelor
prin care o parte dintre participan i descriu e.perien ele de stress i de regenerare, de
redescoperire a manierei constructive de a lucra i de a te dezvolta, pro#esional.
4
:emersul narativ pune accent pe acele aspecte e.perien iale pe care le o#er$ participan ii
i de d$ %ntreaga relevan $ pe care o atest$ conversa iile sus inute. 7articipan ii au avut
ocazia s$ participe la conversa ii, de i #iind %ntr"un num$r #oarte mare )peste 40* doar 10"
10 dintre ei #iind activi %n conversa ii i au avut ini iative, restul devenind auditoriu
specializat pentru ceea ce s"a derulat %n centru.
!o2ana 3ecula
<ucrul %n ec!ip$ este cel mai important pentru orice sc!imbare= activitate, iar
stresul poate diminua calitatea muncii.
5cest wors!op a avut drept scop de a poten>a #oarte multe cuno?tin>e= resurse=
rela>ii interumane= socializare.
Stresul ocupa>ional se re#er$ la ceea ce nu ne place, la ceea ce ne nemul>ume?te
sau ne dep$?e?te.
2n cadrul acestui wors!op ar #i #ost #oarte util ?i e#icient ca #iecare dintre cei
prezen>i s$ %?i spun$ m$car c/te o nemul>umire legat$ de locul de munc$.
4evoia de dezvoltare pro#esional$ este #oarte important$, mai ales la locul de
munc$, iar de aceea este e.trem de important ca #iecare angajat= asistent social s$ %?i
caute mul>umirile ?i punctele #orte la locul de munc$ )ceea ce le place* pentru a se putea
dezvolta.
@n alt punct important adus %n discu>ie a #ost legat de solidaritatea dintre asisten>ii
sociali, care de cele mai multe ori lipse?te.
@n alt subiect abordat a #ost legat de practica din studen>ie. 5s#el s"a precizat c$
de cele ma multe ori accesul studen>ilor este di#icil %n cadrul mai multor institu>ii )e.p.
:A5S73*. ;otodat$ practic$ este e.trem de important$ deaorece este primul pas %n
dezvoltarea ?i #ormarea studen>ilor %n #acultate )pentru a putea #i preg$ti>i la un posibil loc
de munc$ %n asisten>a social$*. 5legerea locului de practic$ ar trebui #$cut dup$
pre#erin>ele studentului. 2n ceea ce prive?te voluntariatul acesta este #oarte important, iar
pro#esorii din cadrul universit$>ii ar trebui s$ %i %ncurajeze pe studen>i %n acest sens.
2n ceea ce prive?te aspectele ce ar putea s$ poten>eze stresul la locul de munc$ s"
au enumerat mai multe aspecte. 7rintre acestea putem aduce %n discu>ie condi>iile proaste=
0
precare de la locul de munca, riscul #oarte mare, lipsa protec>iei asistentului social, mai
ales pe teren sau cantitatea uneori e.agerat$ de munc$, care de?i ajut$ la dezvoltarea
pro#esional$, reduce timpul liber. 5st#el, asistentul social are #oarte multe sarcini, salariul
este mic, %ns$ li se cere s$ #ie motiva>i, lucru destul de de#icil de alt#el.
;ot %n cadrul acestui wors!op s"a realizat un jocule>. 5cesta presupunea #ormarea
unor ec!ipe de c/te doi. ;imp de - minute #iecare trebuia s$ #orbeasc$ despre el iar cel
care asculta trebuia s$ scrie la #inal c/teva elemente care le" au remarcat la interlocutorul
lor. 5cestea trebuiau comunicate apoi #iec$rui membru. 5cest joc a degajat %ntreaga
atmos#er$, iar #iecare dintre persoanele prezente au vorbit despre persoanele de l/ng$ ele
%n termeni apreciativi. 5st#el s"a demonstrat c$ de cele mai multe ori valoriz$m persoana
de l/ng$ noi ?i avem tendin>a de a nota lucrurille ce merit$ ascultate pe care le"am
remarcat la interlocutor, iar #iecare dintre noi are nevoie de recunoa?terea ?i aprecierea
celor din jur.
5cest e.erci>iu relev$ %mbog$>irea narativ$ deoarece #iecare poveste este
interpretabil$ ?i dob/nde?te noi elemente la #iecare repovestire, iar #iecare re>ine ceea ce
i" a atras ate>ia #a>$ de celalalt dintr" un anumit motiv. 5cest e.erci>iu a avut ca scop
aprecierea reciproc$ deoarece #iecare membru din ec!ip$ a apreciat un anumit lucru la
cel$lalt membru, ceea ce determin$ ca persoana s$ dob/ndeasc$ mai mult$ %ncredere %n
sine.
2n ceea ce prive?te stresul, s"a precizat c$ de cele mai multe ori acesta nu te las$ s$
vezi ?i alte lucruri, iar disocierea stresului reprezint$ un element c!eie deoarece acesta
este un #el de &anticorp %mpotriva stresului. 2n acest sens #iecare membru ar trebui s$
lupte %mpotriva acestei st$ri, lupt$ care de alt#el te #ace mai puternic.
;otodat$ s"a precizat c$ de cele mai multe ori trauma ?i stresul te izoleaz$ de lume
?i te #ace s$ te sim>i singur ?i lipsit de putere, iar de cele mai multe ori asistentul social
lucreaz$ cu oameni tri?ti, lucru ce poten>eaz$ stresul.
5st#el, protec>ia %mpotriva stresului este #oarte bun$ at/t %n via>a provesional$
c/t?i %n via>a personal$, iar de multe ori oamenii nu discut$ de anumite probleme pe care
le au pentru a se proteja.
1
2n via>$ trebuie s$ redescoperim= descoperim lucrurile sau leg$turile bune din
via>a noastr$ pentru a putea merge mai departe ?i pentru a putea evolua, nu s$ ne oprim
din cauza unor obstacole. Biecare om are nevoie de re#le.ie, de reumanizare, %ns$ de
multe ori nu are timpul necesar s$ se g/ndeasc$ ?i s$ se bucure de ceea ce este bun %n
via>a lor.
2n ceea ce prive?te te!nologia, aceasta are ?i un impact negativ deoarece te
%ndep$rteaz$ de lucrurile real importante.
8ste #oarte bine de precizat ?i #aptul c$ uneori stresul are ?i consecin>e pozitive, te
motiveaz$, %ns$ nu trebuie s$ te la?i prad$ lui. 5cesta te ajut$ s$ te descoperi ?i s$
con?tientizezi c$ %>i po>i dep$?i limitele. 5s#el s"a ajuns ?i la concluzia c$ cel mai greu
este s$ supor>i lipsa de stres.
C
24 /eruarie
$vidiu 1avrilovici
7artea a doua a permis realizarea unor e.erci ii care a implicat to i participan ii, utiliz/nd
te!nica copacului vie ii pro#esionale ' instrument interactiv de dezvoltare identitar$
pro#esional$. 5cest instrument a #ost descris i din perspectiva trainerului pentru a putea
#i adaptat i utilizat, dup$ nevoi, de c$tre participan i, %n activitatea lor.
4ivelul particip$rii a #ost #oarte ridicat iar conversa iile au indicat capacitatea de a ne
racorda la propriile resurse din %ntreaga istorie de via $, acestea #iind adev$rate
&plat#orme pentru ac iuni de %nv$ are, regenerare i adaptare care s$ permit$ dep$ irea
unor perioade stresante din via a pro#esional$.
2n ultima parte am organizat te!nica ceremoniei de#ini ionale ' instrument de lucru %n
grup pentru dezvoltarea nara iunilor pro#esional"identitare regenerative, suportive. 5cest
demers de interviu structurat narativ a #ost descris i per#ormat %n a a #el %nc/t s$ permit$
elaborarea i sus inerea pove tilor identitare ale celor implica i, utiliz/nd capacitatea
#iec$ruia din auditoriu de a ad$uga la e.perien ele care, ast#el, devin comune.
5vantajul de a avea #oarte mul i participan i a constat %n aceea c$ am avut ocazia de a
re#lecta %mpreun$ la utilitatea unui ast#el de demers )narativ* i de a e.plora %n viitor
ocazii de e.ersare a unor competen e narative utilizabile %n lucrul direct cu bene#iciari i
#amiliile lor, %n ec!ipa multidisciplinar$, %n procese de intervizare i supervizare
pro#esional$.
9ors!op"ul a permis evaluarea multi"a.ial$ prin mai multe metode de evaluare i, de
asemenea, a #ost premisa unui studiu )cantitativ* al descrierii nivelurilor de burnout,
%nc$rcarea %n sarcin$ i satis#ac ia #a $ de locul de munc$. Rezultatele studiului vor #i
transmise tuturor participan ilor la #inele lunii iunie.
8
<a #inalul wors!op"ului s"au primit cereri de %nscriere la seminarii de #ormare
specializate %n terapie narativ$ organizate de #ormator %n cadrul 5socia iei 7siterra.
!o2ana 3ecula
5cest wors!op a %nceput cu un rezumat al %nt/lnirii anterioare, ast#el %nc/t cei ce
au participat au #ost invita>i s$ %?i spun$ parerea despre ceea ce s"a %nt/mplat cu o
s$pt$m/n$ %n urm$, #iind totodat$ %ntreba>i de ce au revenit. 5ceast$ introducere a avut
drept scop detensionarea atmos#erei, ast#el %nc/t #iecare s$ se simt$ %n largul s$u.
7entru %nceput s"a vorbit ?i despre epuizarea pro#esional$ ?i anume despre #aptul
c$ aceasta se poate vedea ?i alt#el. :e e.emplu, unii se pot considera c!iar noroco?i c$
pot #ace numeroase activit$>i ?i se pot sim>i #oarte utili. 5st#el, s"a ajuns la concluzia c$
epuizarea emo>ional$ poate #i v$zut$ %ntr"o manier$ subiectiv$, #iecare raport/ndu"se
di#erit la acest sentiment.
@n alt subiect adus %n discu>ie a #ost #aptul c$ #iecare om are anumite stereotipuri,
care din p$cate %l limiteaz$ %n via>$, care nu %l las$ s$ vad$ dincolo de aparen>e. ;otu?i
este bine s$ ?tim c$ %n via>$ nu e.ist$ doar alb ?i negru, iar anumite aspecte nu sunt
m$surabile.
( alt$ idee adus$ %n discu>ie se re#er$ la #aptul ca #iecare dintre noi poate #i
ascult$tor, iar povestea altui om poate deveni un prilej de a te descoperi pe tine %nsu>i,
doarece orice om are tendin>a de a se transpune oarecum %n povestea celui ce o relateaz$
?i s$ se raporteze la aceasta. (rice poveste se poate %mbog$>i continuu, mai ales dac$ o
raport$m la povestea noastr$, deoarece mereu c$ut$m o cone.iune cu e.perien>a noastr$
de via>$.
2n ceea ce prive?te boala stresului, %n acest wors!op s"a relatat c$ aceasta se
poate numi cu u?urin>$ ?i boala sinelui pierdut, iar de aceea trebuie s$ g$sim o cale s$ ne
deta?$m de stres pentru a ne bucura de toate resursele pe care le de>inem. 2n eea ce
prive?te solu>iile prin care ne putem deta?a de stres, este bine de ?tiut c$ acestea nu sunt
universale, #iecare av/nd propriile idei ?i solu>ii.
D
2n cadrul acestui wors!op s"a propus realizarea unui joc, numit copacul vie-ii. 2n
cadrul acestui joc )e.erci>iu*, #iec$rui participant i s"a o#erit o #oaie ?i creioane, pentru a
desena un copac.
7rima data li s" a cerut s$ deseneze o rad$cin$, ca mai apoi, #iecare s$ scrie %n
dreptul acesteia de unde provine ?i un aspect legat de rad$cinile lor )istoricul #amiliei*,
precum ?i numele unor persoane care au %nsemnat #oarte mult pentru ace?tia. 5lte lucruri
ce trebuiai men>ionate %n dreptul r$d$cinii sunt+ aspecte legate de melodia pre#erat$ din
copil$rie ?i dansul pre#erat.
5l doilea pas %n cadrul acestui joc a #ost trasarea unei linii %n dreptul c$reia
trebuiau men>ionate locul %n care tr$ie?te participantul ?i c/teva activit$>i din rutina
zilnic$. @n alt pas a #ost desenarea trunc!iului, %n dreptul c$ruia trebuiau trecute
abilit$>ile participantului ce meritau scrise. :up$ aceast$ etap$ trebuiau desenate crengile
copacului, unde de asemenea trebuia scris$ o propozi>ie ce trebuia s$ includ$ speran>ele,
visele ?i dorin>ele participantului.
7rintre crengile copacului trebuiau desenate #runzele, ce %nsemnau de data aceasta
ocazii, %n dreptul c$rora trebuiai trecute nume de persoane semni#icative. @n alt element
desenat printre crengu>e erau #ructele ce semni#icau darurile semni#icative primite de"a
lungul vie>ii.
<a s#/r?itul acestui joc, participan>ii au trebuit s$ %?i e.pun$ desenul, pentru a #i
v$zut de ceilal>i participan>i, numai dac$ doreau acest lucru. <a s#/r?itul acesti e.erci>iu,
o persoan$, %n mod voluntar, a prezentat copacul desenat, vorbind despre elementele ce
acesta %l cuprindea.
5cest e.erci>iu a avut rolul de a ob>ine= a#la lucrurile real importante din via>a
participantului, deoarece niciodat$ nu trebuie s$ uit$m lucrurile pe care le avem ?i s$ ne
raport$m doar la aspectele negative din via>$. 7rin urmare s"a ajuns la concluzia c$ stresul
ne deconecteaz$ ?i ne bloc!eaz$ %ntr"un loc %n care, poate, nu mai avem sc$pare, iar de
aceea este important s$ privim via>a %ntr"un mod pozitiv.
10
%ema: 5le2iilitatea si "daptailitatea intr-o economie in convulsii
6escriere sintetica: Conferintele Business Days, trateaza in editiile din anul 2013 o
serie intrega de valori pe care credem ca in noua paradigma economica fiecare om de
afaceri, fie ca este antreprenor, fie ca este manager, ar trebui sa le aiba sau sa le ia in
calcul in vederea adoptarii lor, pentru a face fata cu success provocarilor vremurilor pe
care le traim. Doua dintre aceste valori sunt: iziunea si !nduranta.
5le2iilitatea in relatiile cu partenerii de a#aceri si cu clientii si capacitatea de a te adapta
instant la sc!imbari, de a identi#ica oportunitati acolo unde altii vad probleme si de a
genera oportunitati intr"o lume dominata de nesiguranta, lipsa de predictibilitate sunt
ingredinte si abilitati pe care daca le ai pot #ace di#erenta intre success si esec.
)chimarea devine o constanta in orice a#acere. :i#erentierea se va #ace prin
#le.ibilitate si adaptailitate. Structurile rigide sunt de domeniul trecutului si vor
disparea in curand cu totul.
6n jurul acestor idei si preocupari vor #i centrate prezentarile celor 8 invitati al acestei
con#erinte.
)copul 7on/erintelor: este de a oferi factorilor de decizie din companii o perspectiva
din partea unor personalitati ale mediului de afaceri din "omania despre: tendintele din
lumea moderna a afacerilor, e#emple motivationale de proiecte de succes, idei si
perspective inspirationale, e#emple de buna practica. $ocusul conferintelor este pe
11
dezvoltarea unei atitudini de succes si pe generarea unor momente de inspiratie pentru
sa a%ute la crearea unei viziuni pozitive asupra mediului de afaceri din "omania.
12

S-ar putea să vă placă și