Primele forme de sticl

Plinius men ioneaz n Istoria natural o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un
grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sod a venit la
Plaja ntins era plin de nisip, dar nici un bolovan pentru a
venit ideea de a folosi c iva bulgri de sod de pe corabie.
mncarea

rm spre a face focul.

ine vasul la foc. Marinarilor le-a

i au fcut focul, pregtindu- i

i apoi dormind. Diminea , scormonind din ntmplare prin cenu a focului, un

marinar a gsit cteva pietricele lucioase, care nu semnau cu nici un material obi nuit. Erau
buc ele de sticl.
ntmplarea a fost verificat de oamenii de
chiar

tiin , care au dovedit c focul fcut pe plaj,

i pe baz de crbune, nu poate duce la temperaturi suficient de mari pentru producerea

topirii nisipului (prima condi ie pentru apari ia sticlei). Povestea lui Pliniu a fost catalogat
ca fiind fals. Acest lucru este ns gre it. Indiferent dac povestea cu bulgrii de sod este
sau nu adevrat, pe plajele

i de erturile nisipoase din zonele bntuite de furtuni

cu trznete se gsesc destul de frecvent forme de sticl natural, format de temperatura

ridicat a trznetului. n anumite locuri din SUA (ex. Florida sau California) acestea se
comercializeaz, fiind vndute turi tilor fie n formele ciudate naturale, fie cu anumite
prelucrri.
Sticla natural, creat de lovitura trznetului, este prima form de sticl cunoscut de catre
om.
Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat ns n Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul c,
acoperind pere ii unui vas din lut cu un amestec de nisip umed

i sod, la ardere acesta se

transforma n smal , adic ntr-o pelicul sub ire de sticl. Ulterior amestecul din care se
ob inea smal ul a fost mbog it cu var, acesta devenind un element de prim importan
n producerea sticlei. Prin intermediul altor adaosuri (ca fier,cupru, mangan etc), egiptenii au
ob inut smal

de mai multe culori (albastru, galben, violet, prupuriu etc). Ulterior s-au

ob inut din amestecul ce producea smal ul, odat ars n cantit i mai mari dect sub irea
pojghi de pe un vas, bulgra i de smal

sau sticl. Astfel au aprut primele obiecte fcute

din sticl - mrgelele. Tot egiptenii au meritul n a fi fost primii a realiza proteze oculare. Se
apreciaz c cele mai vechi mrgele din sticl au cca. 5000-6000 ani vechime.
n urm cu cca. 3000 de ani se ajunsese deja, de la mrgelele de sticl ini iale, la felurite
obiecte din sticl, de mici dimensiuni n imensa lor majoritate: flacoane pentru parfumuri,
cupe pentru but, vase pentru mblsmare etc.
Trebuie subliniat c n toat aceast epoc sticla produs de egipteni era opac! Din amestecul
simplu (fr adaosuri) se ob inea o sticl verde-maronie, asemntoare ca aspect cu zahrul

ars di zil l noastre. Pentru ob inerea unei sti le transparente era nevoie de o temperatur
de minimum 1500 grade Celsius, ce nu puteau fi ob inute cu tehnologiaegiptean.
Realizarea vaselor din sticl se fcea cu mare greutate. La captul unei vergele de fier se fi a
un amestec de lut
piatr

i nisip, de forma dorit. Sticla fierbinte, vscoas, se turna pe o mas din

i se ntindea cu alt vergea din fier. Apoi me terul sticlar rsucea bila, fcnd sticla

vscoas s se lipeasc de ea, lund forma dorit. Procesul tehnologic era greu

i periculos,

iar pre ul sticlei era apropiat de cel al pietrelor pre ioase.

[modific]Sticla roman

Sticl roman din secolul al 4-lea

Romanii au preluat de la egipteni tehnologia producerii sticlei. Dar, ca n multe alte domenii,
au perfec ionat spectaculos tehnologia ini ial. n sec. I d.Hr., un me ter roman anonim a
nlocuit vergeaua metalic printr-o

eav metalic, avnd la captul dinspre me ter un

mu tiuc din lemn, care ferea omul de temperatura nalt a

o bil din sticllichid

evii. Adunnd la captul metalic

i suflnd, se ob inea o bul din sticl ce putea fi apoi u or

modelat.
i decupt

permiteau atingerea unor temperaturi mai nalte

Aceast tehnologie nou a fost fcut posibil

ele avansate ale romanilor, care

i ob inerea, n locul sticlei vscoase a

egiptenilor - imposibil de prelucrat prin suflare - a unei sticle aproape lichide.

Sticla roman comun, de culoare verzuie (opac) a nceput s fie folosit tot mai mult. Era
ntrebuin at pentru cupe
biberoane

i pocale, pentru vase de ap, ulei vin, parfum etc, pentru

,

i alte obiecte practice.

Sticla roman scump era ob inut din nisipuri albe, foarte pure, fiind incolor

i translucid

(nc nu transparent!). Era folosit pentru vesel, bibelouri, podoabe

i ornamente

pre ioase. Alturi de aceste culori fundamentale, me terii romani au izbutit a face
nenumrate alte variet i de sticl, de la cele ce preau a fi piatr pre ioas (smarald, safir,
opal, peruzea, rubin) pn la cele care imitau lemnul sau fructele (ca form
aceast epoc apare

i ornamentarea cu aplica ii din sticl, ca

i culoare). n

i folosirea formelor sau

matri elor pentru prelucrri complexe (vase care imitau chipuri sau reprezentau scene de
lupt etc). De asemenea se realizeaz primele fire din sticl, destinate n special colierelor

altor podoabe feminine. Un produs roman din sticl a crui tehnologie nu a fost lmurit
este butoiul din sticl. Acestea erau de mari dimensiuni, putnd cuprinde chiar

i un adult, iar

felul n care au fost suflate nu este nc lmurit (se fac felurite presupuneri, dar nu exist
siguran ). Prin acest mister butoiul din sticl se nscrie pe o list a produselor romane din
i diatr t l . Cup l murrhin erau mult, mult mai

sticl alturi de care stau cup l murrhin

scumpe dect aurul, cele mai ieftine valornd una pre ul a zeci de sclavi! Erau mici, fr
ornamente, dar aveau strluciri uluitoare, n mii de scnteieri multicolore. Pentru un singur
vas de acest fel Nero a dat nu mai pu in de

aptezeci de talan i (echivalentul a trei sute de

sclavi tineri, puternici). Tehnica exact de producere nu se cunoa te, ci doar unele elemente
duble, cu o cup n interior
interioar, permi nd

i misterioase sunt diatr t l . Acestea erau un fel de vase din sticl

tehnice. La fel de scumpe

i o dantel de sticl n exterior. Aceast dantel nu atingea cupa

inerea ori consumarea unor buturi fierbin i fr pericol de ardere

(pentru mn). Alt form de utilizare a sticlei n care romanii au dovedit un mare talent a
fost mozaicul. Realizate fie din ceramic ori piatr sml uit, fie integral din sticl,
mozaicurile romane au rmas pn astzi un exemplu concludent de miestrie

i rafinament

artistic. Se cuvine a men iona n final a a-numitele vase de Portland, ca vasul Audgio

vasul lui Alexandru Sever. Ele erau lucrate n dou straturi, primul de un albastru deosebit de
frumos iar al doilea, mult mai sub ire, din sticl alb ca laptele. Odat izbutit realizarea
vasului - deosebit de dificil - urma partea cea mai grea: gravarea. Aceasta se realiza prin
zgrierea sticlei albe cu diamant, adncirea treptat a zgrieturilor

i desprinderea sticlei albe

frm cu frm. Orice gre eal distrugea vasul. Cu toate inova iile lor romanii nu au
izbutit ns a ob ine sticl transparent (ci doar translucid)
oglinda din sticl.
[modific]Sticla de Murano

i ca urmare nici geamul, nici

n laguna vene ian, la 2 km de coast, se afl Insula Murano. Popula ia este de cca. 5000
locuitori. n acest mic or el (n Romnia echivalentul unei comune mai mari) s dezvoltat
-a
naintea perioadei moderne o industrie a sticlei devenit celebr.
Ca parte a Republicii Vene iene Insula Murano se bucura de o anume autonomie intern. Nu
doar c avea propriul cod de legi

i propriul Sfat suprem, ci chiar

i moned proprie

i un

ambasador la Vene ia.

Demn de observat este faptul c atunci cnd un om de rnd izbutea s devin me ter sticlar

i nscris n C te

era nnobilat

ur a insulei. Me terii sticlari din Murano erau

considera i egalii celor mai nobile familii din Vene ia. Pe de alt parte, ei erau urmri i n
permanen de poli ia vene ian
insulei

i supu i unei legi severe, care interzicea prsire

a

i mai ales a domeniilor vene iene. Unele dintre prevederi sunau astfel:

"Dac vreun lucrt r sau me ter sticlar va nstrina arta sa din Vene ia n dauna

republicii, i se va trimite ordin s se ntoarc n

ar. Dac nu se va supune acestui ordi ,

n

vor fi aruncate n nchisoare persoanele lui cele mai apropiate, pentru ca prin aceasta s fie
silit s se ntoarc. Dac nu va abandona totu i hotrrea de a rmne n strintate, se va
trimite dup el o persoan nsrcinat cu misiunea de a ucide.
-l
Aceast duritate ngrozitoare, care mergea pn la ntemni are

i asasini plti i, avea o

justificare serioas: pre ul unui vas de Murano era gigantic. Iar pierderea unui asemenea
privilegiu economic nsemna o lovitur foarte grea pentru Vene ia, o

ar ngeneral lipsit

de resurse interne.
Sticla de Murano se fcea dup re ete secrete, la care se aduga o miestrie unic a
prelucrrii sticlei ob inute.
[modific]De la lux la practic: sticla englezeasc

Interiorul unei sticle albastre

i german

Dac vene ienii fceau la Murano obiecte din sticl de foarte mare valoare, n schimb epoca
modern a deschis calea ctre industria sticlriei n sensul propriu al cuvntului.
Primele ncercri le-au fcut englezii. Ei au introdus crbunele n procesul de produc ie al
sticlei

i au dezvoltat o industrie n care calitatea consta mai ales n rezisten

aplicabilitate practic, frumuse ea fiind o problem secundar.

Ca o parantez, putem spune c unele ncercri de preluare a metodelor engleze ti au fost
fcut n sec. XVII

i de germani. Ace tia ns, sub influen a mai mare a Vene iei, nu au

rezistat tenta iei de a crea tot felul de obiecte originale din sticl, cu o fantezie demn de un

neam latin. Printre acestea cele mai rspndite au fost paharele kutrofl

i respectiv "paharul

de pedeaps". Primele necesitau mult rbdare, vinul curgnd din ele pictur cu pictur, dar
cu un

uierat ascu it, ca al berzei. "Paharul de pedeaps" avea forma unei ciuperci

rsturnate,

i din el se putea bea tot numai pictur cu pictur, dar pe deasupra rotind tot

timpul "ciuperca".
Introducerea crbunelui n producerea sticlei s-a fcut de ctre englezi din necesitate: lipsea
lemnul folosit n alte fabrici de sticl din lume. Procedeul Talwell de ardere a crbunelui
(1618) a fcut ca sticla s fie ob inut dintr-o singur ardere, nu din dou, ca mai nainte.
Totu i temperatura maxim a cuptorului era sub 1300 grade Celsius, iar eficien a sczut.
Dup cca. 200 de ani un german, Friederic Siemens, a realizat ceea ce a fost ulterior cunoscut
drept Cuptorul Si m ns: un cuptor cu recuperator de cldur. Bazat nu pe crbune, ci pe gaz,

acesta folosea aerul fierbinte eliminat de cuptor pentru a prenclzi aerul

i gazul nainte de

ardere.
A fost de ajuns s apar

i cuptorul cu van, pentru a se deschide calea industriei moderne a

sticlriei, iar sticla s devin, cu toat noble ea sa, din obiect de lux, obiect practic, de larg
ntrebuin are. In zilele noastre acest tip de sticla este ales mai cu seama de cei bogati.

Istoria milenara a sti lei

Cea mai veche sticla este sticla vulcanica, rezultata prin racirea rapida a lavei. Diferite
obiecte ca varfuri de sulite, topoare, oglinzi, se pastreaza in diferite muzee.
Cel mai vechi obiect din sticla propriu-zisa se considera o amuleta albastra ce a fost
gasita in Egipt si este datata in anul 7000 i.e.n. In Egipt si Liban au fost descoperite perle din
sticla vechi de 5500-3400 ani.
Intr-o localitate din apropierea Bagdadului s-a gasit un cilindru din sticla albastrudeschis, fara incluziuni sau defecte, datata la circa 2700 ani i.e.n. Calitatea deosebita a sticlei

atesta existenta unei indelungate experiente si ca atare se presupune ca in Asia sticla era
cunoscuta inaintea Egiptului.
Se estimeaza ca producerea unor vase in intregime din sticla a inceput cu 700 de ani
i.e.n. Atunci modelul era confectionat din argila nisipoasa care era inmuiat in topitura de
sticla. Sticla ce adera la model era incalzita in flacara pentru a se distribui uniform si a se
netezi. Dupa racire miezul era indepartat treptat. 45636sxq49gjm3k
Pe la inceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de fasonare a obiectelor din
sticla goale in interior, prin suflare. Se pare ca faptul a avut loc in Siria, dar mestesugul s-a
raspandit repede in tot Imperiul roman. Unele surse atribuite romanilor aceasta descoperire.
Prin anul 200 Alexandria (Egipt) era un important centru de productie a obiectelor din sticla.
Mestesugul a fost preluat de Roma, unde un sfert din locuitori traiau de pe urma lui.
O alta dovada privin arta mestesugarilor romani este asa zisa ,,vaza de Portland gasita
in sec. XVI langa Roma, in mormantul uni patrician. Sticla de baza este albastra iar peste ea
este depus un al doilea strat de sticla alb-laptoasa modelat artistic cu semne mitologice in
relief. Acest obiect a avut o soarta iesita din comun. Dupa ce s-a pastrat intacta in mormantul
in care s-a gasit, timp de 14 sec., a fost cumparata de ducele de Portland si expusa apoi in
British Museum din Londra. Aici, in 1845, a fost sparta cu un baston de un visitator nebun.
Vasul a fost reconstituit din cioburi iar specialisti au executat 2 copii foarte asemanatoare.
Una din aceste copii este expusa si in prezent in muzeu.
In secolele I-II e.n. prelucrarea sticlei s-a dezvoltat si pe tarmurile portului Euxin. La
Tomis in (actuala Constanta) au fost gasite urmele unor cuptoare de topit sticla si la muzeul
Arheologic Constanta sunt expuse multe vase de sticla sin acea perioada, variate ca forma si
dimensiuni.
In aceasi perioada existau ateliere de prelucrat sticla si in Germania, la Trier si Kln.
xj636s5449gjjm
Prin anul 1000 au aparut asemenea cuptoare in Boemia si in Polonia. Dar cea mai
mare faima o aveau produsele de sticla din Venetia. Aici au fost adusi mesterii iscusiti din
Bizant si instalati pe insula-fortareata Murano. Folosind nisip cuartos fin inbibat cu diferite
saruri aduse din cetatile feniciene Sidon (Liban), acesti mesteri au reusit sa obtina produse ce
nu aveau rival in lume.
La inceputul secolului I al erei noastre, un mester roman a inventat teava de suflat
sticla: o teava de fier lunga si subtire, prevazuta la un capat cu o mica unflatura, iar la celalalt
capat cu o prelungire de lemn prin care se sufla aerul. La capatul tevii de fier se prinde un
ghem de sticla lichida si se sufla in teava. Se formeaza un balon de sticla caruia inainte de a se

raci i se poate da orece forma. Aproape 2000 de ani toate obiectele de sticla s fabricat
-au
astfel.
Sticlarii romani faceau vase obisnuite din sticla opaca, verzuie, dar si sticla incolora si
slab transparenta din nisipuri albe.
Sticla colorata era cunoscuta inca de egipteni dar romanii au initiat o arta a sticlei
colorate. Acum 1500 de ani in urma ei stiau sa lucreze pocale parca taiate din pietre pretioase:
smarald, safir, opal, rubin; faceau flacoane asemanatoare ca forma si culoare cu lotusul,
curmalele, strugurii etc. Dar nici un asemenea obiect nu se putea compara cu renumitele cupe
murrhine, care erau mai scumpe ca aurul. Aceste cupe erau mici, fara ornamente dar
frumusetea lor se datora colritului viu si bogat. Peretii murrhinei aveau o sclipire deosebita,
aruncand parca lumini de curcubeu. Acest efect se datora faptului ca, in sticla transparenta din
care erau facute, erau presarate graunte multicolore din sticla. Neron a platit pe o murhhina 70
de talanti, suma cu care se puteau cumpara 300 de robi.
Foarte scumpe erau si cestile de sticla pentru spalatul mainilor (trulla), vase folosite de
meseni dupa fiecare fel de mancare (nu se cunosteau tacamurile).
La fel de scumpe erau si diatretele, niste pocale introduse in suporturi dantelate de
sticla in forma de inele. Suportul nu se lipea de pocal si nici nu se incalzea pre mult daca se
beau lichide fierbinti.
Pana in zilele noastre nu s-au pastrat decat aproximativ zece diatrete, numai cateva
intregi. Se presupune ca au fost facute de un singur mesterartist, care a pastrat secretul artei
sale.
Secole de-a randul Venetia a detinut monopolul sticlei de buna calitate si prelucrate
artistic. Dar pentru aceasta suprematie, insul Murano era o adevarata inchisoare in care
divulgarea secretelora sau tentativa de evadare erau pedepsite cu moartea.
In secolele XIV-XVII apare in Europa numeroase ateliere care produceau sticla ce
incepea sa o concureze pe cea de Murano.
Primul document scris despre sticla apare pe cele peste 20 de tablite de argila arsa care
constituiau biblioteca lui Assurlanipal (circa 650 ani i.e.n.), gasite in micile cetati asiriene
Ninive (in Irak). Informatii interesante despre sticla a lasat in scriirele sale si Pliniu cel
Batran.
Prima ,,tehnologiea sticlei apare in 1540 in lucrarea ,,Pirotehnia scrisa se pare la
Venetia de Vanaccio Biringuccio.
Treptat, lucrarile despre sticla s-au inmultit in ritm accelerat.

Cea dintai fabrica de sticla cunoscuta din documente in tara noastra se afla langa
Targoviste si apartinea lui Matei Voivod (1650). In Moldova, Grigore Ghica a dat un hrisov
pentru infiintarea unei fabrici de sticla in satul Calugara din tinutul Romanului (1740).
Documentele scrise atesta si sexistenta unei fabrici de sticla din 1727 in localitatea Belin din
Crisana.
In secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticla dintre care unele
functioneaza si astazi. Asa sunt fabricele de la Poiana Codrului (Maramures) constituita in
1801, cea de la Tomesti (Banat) din 1804, fabrica de la Avrig din 1830, Padurea Neagra 1840,
Azuga 1880 si altele.
In anii 1921-1922 s-au constituit fabricile de sticla de la Turda si Medias ce foloseau
drept combustibil gazul metan.

Argument
Sticla este un corp solid, cu o structur amorf, obinut prin subrcirea unor topituri cu
compoziii chimice variabile, ce devin rigide la intervale diferite de temperatur, datorit
creterii treptate a vscozitii. Trecerea din starea fluid n starea rigid este reversibil.
Datorit proprietilor sale, impermeabilitatea la lichide i gaze, rezistena deosebit la agenii
chimici i atmosferici, calitile igienico-sanitare i estetice, sticla are largi utilizri n tehnic,
precum i n domeniul casnic.
Primul capitol se refer la materiile prime principale i auxiliare. Materiile prime principale
sunt vitrifianii, fondanii i stabilizatorii.
Materiile auxiliare infueneaz procesul de topire i confer sticlei anumite proprieti i
anume: afinanii, decoloranii, coloranii i opacizanii. Tot n primul capitol este vorba despre
proprietile sticlei n stare topit i rigid. Proprietile sticlei n stare topit sunt vscozitatea,
tensiunea superficial i capacitatea de cristalizare. Proprietile sticlei n stare rigid sunt
proprietile fizice, proprietile mecanice i tehnologice, proprietile chimice i proprietile
igienico-sanitare.
n cel de-al doilea capitol este prezentat clasificarea sticlei n urmtoarele grupe: sticla
comun i cristalul, sticla pentru construcii, pentru laborator, sticla optic, sticla pentru
articolele electro-tehnice, pentru corpuri de iluminat, sticla de protecie contra radiailor
nucleare, sticla de siguran, sticla fotosesibil, sticla pentru fibre i fire tip A,C,E, O,S,
pentru acoperiri, pentru industria electronic i sticla solubil.
n partea a doua al acestui capitol se clasific articolele de menaj astfel: articole de menaj

propriu-zise, articole de sticl ntrebuinate ca ambalaje, articole din sticl termorezistente,

articole decorative i articole de menaj.
Capitolul III se refer la factorii de calitate din sfera circulaiei mrfurilor.
Ambalarea se face n cutii de carton tip mucava, n pachete de hrtii protejate cu tala.
Marcarea produselor va cuprinde o etichet de hrtie cu urmtoarele meniuni: marca de
fabric, denumirea comercial, numrul lotului, luna i anul de fabricaie, preul, semne de
protecie sau cuvntul Fragil.
Transportul se realizeaz cu mijloace acoperite pentru a le ferii de umezeal, praf i raze
solare.
Depoziterea se face n locuri ce asigur o bun protecie contra agenilor atmosferici i a
ocurilor mecanice.
n capitolul IV se prezint caracteristicile de calitate i modalitile de verificare ale
articolelor din sticl pentru menaj. Aceasta se face prin verificri de laborator verificndu-se
ovalitatea, rezistena la oc termic, determinarea tensiunilor interne ale sticlei i verificarea
dimensiunilor, capacitii i masei. La verificarea organoleptic se pot depista i defecte care
se regsesc n proiect.
Capitolul V se refer la pregtirea mrfurilor din sticla pentru vnzare: dezambalarea din
ambalajul colectiv, tergerea de praf, etichetarea i marcarea preurilor, transportarea n sala
de vnzare.
n acest capitol se cuprinde expunerea i etalarea mrfurilor din sticl care se aeaz n
rafturi i gondole grupate pe destinaii aranjate n funcie de form, dimensiuni, culori i
decor.
n ultimul capitol se vorbete despre certificatul de garanie al produselor. Pentru a fi valabil,
certificatul de garanie trebuie s aprecieze elementele de identificare a produsului, durata
medie de utilizare, termenul de garanie, modalitile de asigurare a garaniei denumirea i
adresa unitii cu care s-a ncheiat contractul de service.
Putem trage concluzia ca sticla a devenit in ultimii ani un element tot mai frecvent utilizat in
constructii. Este vorba, insa, de cele mai multe ori, de fatade transparente din sticla, ale caror
rol este acela de a realiza o legatura intre interior si exterior, cu ajutorul luminii.
Multe lucruri sunt afectate de trecerea timpului, insa unele pur si simplu sunt atat de bune,
incat orice schimbare le-ar lua pur si simplu sufletul.
Capitolul I
Sticla: definitie,importanta,mod de obtinere
1.1 Materii prime folosite la fabricarea sticlei

Dup rolul pe care l ndeplinesc n cursul procesului tehnologic, materiile prime se clasific
n materii prime principale i materii secundare(auxiliare).
Vitrifianii confer sticlei duritate, o bun stransparen i o structur amorf. Cei mai
importani sunt bioxidul de siliciu, trioxidul de bor, boraxul i pentaoxidul de fosfor.
Fondanii au rol de a cobor temperatura de topire a silicei. Se folosesc n acest scop
carbonatul de sodiu sau de potasiu.
Stabilizatorii confer silicei rezisten chimic, mecanic i termic. Din aceast grup fac
parte calcarul, feldspatul, dolomitul, oxidul de zinc, carbonatul i sulfatul de bariu.
1.2 Materiile secundare influeneaz procesul de topire i confer sticlei anumite proprietii
i anume:
Afinanii au rolul de a limpezii masa sticloas topit ndeprtnd bulele de gaze rezultate n
procesul de topire, dnd omogenitate sticlei. n acest scop se f olosesc trioxidul de arsen,
azotatul de sodiu sau de potasiu, sulfatul de sodiu sau de calciu i clorura de sodiu.
Decoloranii au rolul de a ndeprta nuana verzuie sau glbuie a sticlei, datorit impuritii
silicei. Se folosesc troxidul de arsen, sulfatul sau azotatul de sodiu, bioxidul de seleniu.
Coloranii sunt compui metalici cu rolul de a colora masa sticloas. Cei mai utilizai sunt
oxizii de fier pentru culoarea verde-albstruie sau galben-verzuie, oxidul de cupru pentru
culoarea albastr, oxizii nichelului pentru voilet-brun, oxidul de cobalt pentru albastru-violet,
oxizii cromului pentru culoarea galben sau verde, oxizii seleniului pentru rubiniu, sulfura de
cadmiu pentru portocaliu, oxidul de mangan i fier pentru negru i coloranii coloidali care
coloreaz sticla n roz-rou rubiniu i respectiv n galben.