Universitatea crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de management turistic si comercial

PROGRAM DE VALORIFICARE
A POTENTIALULUI TURISTIC
AL JUDETULUI SATU MARE
Student: Cazan Romina- Elena
An II- Seria A- Gr. 4
Ca!itolul "- !rezentarea generala a #udetului
-scurt istoric
-legenda a unui o$iectiv turistic
-asezarea geogra%ica &#udetele invecinate' (arta #udetului)
-cai de acces &rutiere' navale' aeriene' %eroviere)
-nivel de dezvoltare economica
-nivel de dezvoltare sociala
Ca!itolul *- !otentialul turistic al #udetului
-resurse turistice naturale &relie%' clima' %lora' %auna' (idrogra%ie'arii naturale
!rote#ate)
-resurse turistice antro!ice &muzee' monunmente' $iserici' cetati)
-!rinci!alele trasee turistice in #udet
Ca!itolul +- analiza $azei te(nico-materiale a turismului din #udet
-unitati de cazare
-unitati de alimentatie
-instalatii si modalitati de agrement
-instalatii si mdalitati de tratament
Ca!itolul 4- analiza circulatiei turistice din #udet
-nr. turisti cazati
-nr. de inno!tari
Ca!itolul ,- !ro!uneri de valori%icare su!erioara a !otentialului turistic
-!liant de !romvare a #udetului
Capitolul 1
Pree!tarea "e!erala a #u$etului
-Asezare:
.ude/ul Satu 0are este situat 1n nord-vestul Rom2niei' 1n zona %rontierei comune cu Ungaria
3i Ucraina' mai e4act 1n centrul Euro!ei' !e o su!ra%a/5 de 44"6 7m8. .udetul are un numar de
locuitori in anul *9"" de "9*4"".
Din !unct de vedere %izic teritoriul #ude/ului este variat' cu!rinz2nd c2m!ia ca %orm5
dominant5' dealuri 3i mun/i.
:ona de c2m!ie' com!onent5 a de!resiunii ;ano-nice' re!rezent2nd <+= din su!ra%a/a total5'
se 1ntinde 1n !artea de vest 3i sud-est a #ude/ului 3i este $r5zdat5 de r2urile Some3 3i Crasna.
:ona montan5 ocu!5 !artea de nord-est a #ude/ului' %iind re!rezentat5 de 0un/ii >a3ului 3i o
mic5 !arte din 0un/ii Gut2i. ?n5l/imile muntoase cresc de la est s!re vest a#ung2nd la 6*@ m 1n
0un/ii >a3ului 3i la "*99 m !e v2r%ul ;ietroasa din 0un/ii Gut2i. S!re vest mun/ii 1nc(id
de!resiunea numit5 ABara >a3uluiC.
Re/eaua (idrogra%ic5 a #ude/ului Satu 0are este re!rezentat5 de r2urile Some3 cu o lungime de
<9v 7m !e teritoriul #ude/ului' Dur << 7m 3i Crasna ,@ 7m.
Clima este tem!erat-continental5' cu veri c5lduroase' ierni %riguroase 3i !reci!ita/ii $ogate.
Solurile au o varietate redus5 !re-domin2nd cele silvestre $rune 3i $rune-g5l$ui !odzolice. ?n
lunca Some3ului 1nt2lnim soluri de natur5 aluvionar5' iar 1n C2m!ia Eriului soluri nisi!oase.
Du!5 modul de %olosin/5' su!ra%a/a #ude-/uluieste %ormat5 din: @*= teren agricol' "6= !5duri
3i alte tere-nuri cu vegeta/ie %orestier5' += a!e 3i $5l/i 3i @= alte su!ra%e/e.
Su!ra%a/a agricol5 este %ormat5 1n !ro-!or/ie de @9= din teren ara$il' "6= !53uni' 6= %2ne/e
3i 4= vii 3i livezi.
Eeg5tura cu teritoriul mag(iar limitro% se realizeaz5 !rin !unctul de trecere al %rontierei;etea'
iar cu cel ucrainean !rin Falmeu.
-Scurt istoric:
>rasul actul s-a %ormat !rin unirea' in secolul al GHIII-lea' a doua localitati:
Satmar si 0intiu. E4istenta unei cetati de !amant este atestata inca dinaintea !rimului
atac al mongolilor &"*4"- "*4*)' insa li!sa in%ormatiilor ulterioare %ace sa se creada ca
%orti%icatia nu a %acut %ata asediului.
Urmatoarele in%ormatii !rivind e4istenta cetatii Satu 0are sunt din secolul al
GHI-lea. In acele vremuri' !ericolul turcesc devine mai stringent' %iind ast%el necesara
im$unatatirea sistemului de%ensive al intregii zone. Cetatea este atunci reconstruita du!a
model Italian. Eucrurile se inc(eie in #urul anului ",<,' avand dre!t rezultat o %orti%icatie
asemanatoare celei din >radea' !entagnala' cu , $astioane. ;rin redirectionarea cursului
Somesului' cetatea a devenit o insula' incon#urata de a!ele raului' care o%ereau o !rotectie
su!limentara in %ata asediilor de orice gen. Ast%el %rti%icata' cetatea a ca!atat rol din ce in
ce mai im!ortant in secolele GHI-GHII' %iind ultimul !unct militar al Ungarieiregale !e
granite cu Dransilvania si Im!eriul >toman' locul de !ornire a tru!elor ins!re est.
Cetatea a e4istat !ana in "@9,' cand in tim!ul raz$oiului de eli$erare a %ost
distrusa. Austriecii au continuat distrugerea %orti%icatiei' care a durat !ana in "@*+.
In "@6< mai erau vizi$ile doar santurile. ;acea care a !us ca!at lu!telor raz$oiului
!rinci!elui Ra7oczi' cunoscuta in istorie dre!t ;acea de la Satu 0are' a %ost semnata in
cladirea de !e locul actualului 0uzeu de Arta &casa HecseI) in centrul orasului in *J
a!rilie "@"".
Cele doua orase &Satmar si 0intiu) s-au unit in anul "@"*' iar din "@", Satu 0are
a do$andit titlul de oras li$er regal.
-Eegenda cetatii Ardud: Cine se aventureaza sa sarute de trei ori c(i!ul
%antomeiK
Una dintre cele mai vec(i cetati din #udetul Satu 0are isi datoreaza !o!ularitatea
turistica unei legende care o are in !rim !lan !e %ata !rinci!elui Francisc
Ra7oczi. Cetatea Ardudului' caci des!re ea este vor$a' a %ost ridicata in "46" de ne!otul
lui Dragos Hoda' !rinci!ele Lartolomeu Drag.
Atractia cetatii este !ivinita' locul unde s-ar a%la si astazi %iica lui Ra7oczi.
Eegenda s!une ca' ne!utand sa-l invinga !e !rinci!e' austriecii au incercat !rintr-un
siretlic sa a%le !lanurile cetatii. Ast%el' au trimis un o%iter sa o seduca !e %ata !rinci!elui'
!entru a a%la secretele acestuia.
A%land de acest lucru' Ra7oczi si-a $lestemat %iica' iar localnicii sustin ca ea $antuia si
astazi !ivnita castelului. Eegenda s!une ca acest $lestem !oate %i ru!t doar de %lacaii
vite#i care se aventureaza in !ivnita cetatii din Ardud.
Acestia tre$uie sa urmeze %antoma %etei lui Ra7oczi' sa o sarute de trei ori si sa nu
!riveasca in urma' !entru ca alt%el se trans%orma in stana de !iatra. Con%orm !ove3tii' de-
a lungul tim!ului mai mul/i tineri din localitate ar %i 1ncercat s5 intre du!5 !rin/es5' dar
niciunul nu s-a mai 1ntors.
-.udetul Satu 0are este asezat in M-H Romaniei' o am!lasare geogra%ica destul
de atractiva. Re3edin/a de #ude/' munici!iul Satu 0are este situat destul de a!roa!e de 4
ca!itale euro!ene' situ2ndu-se la <64 7m de Lucure3ti' ,@9 7m de Hiena' +,9 7m de
Luda!esta 3i ,+9 7m de Lratislava.

.ude ele 1nvecinate sunt #ude ele Li(or' S5la# i 0aramure.
Cai de acces:- Rutiere - E6"&DM "F)- Satu 0are - :alau &>radea' Clu#' Lucuresti)'
E<@"&DM "J) Satu 0are->radea' E,6&DM "C) Laia 0are- Satu 0areN DM"JA- Sig(etu
0armatiei-&;asul Futa)- Megresti >as - Satu 0are- ;etea&vama)- UngariaN DM"C - Laia
0are- Seini- Falmeu -&vama)- U7rainaN
-Li!ia %erata -49* & Ungaria-&>radea)-Halea lui 0i(ai- CareiN Satu 0are-
U7raina)N 499 -Lucuresti- Laia 0are- Satu 0areN 4"* &:alau- Sarmasag- Carei-
Ungaria)N carei - Dasnad - &Simleul Silvaniei) - :alauN
-Aeroport la Satu 0are .
&Pu!'te $e tre'ere a %ro!tierei ()a*+,-
;etea &rutier)
Falmeu &rutier i %eroviar)
Urziceni &rutier)
Lerveni &%eroviar)
Satu 0are &aerian)
- Economia #ude/ului Satu 0are' caracterizat5 dre!t o economie industrial - agrar5'
s!ecializat5 1n industrie alimentar5' te4til5' construc/ii de ma3ini 3i 1n !roduc/ia de
mo$ilier' cu un sector !rimar $ine dezvoltat 3i un sector ter/iar 1n !lin5 ascensiune.
;rodusul Intern Lrut &;IL) !e locuitor situeaz5 #ude/ul Satu 0are 1n !rimele *9
ale /5rii.
Industria si construc/iile sunt ramurile care contri$uie cel mai mult la crearea ;IL-ului
&+<=)' urmate de ramura serviciilor &+4=) 3i de agricultur5' silvicultur5 3i e4!loatare
%orestier5 &+9=). E4ist5 un num5r de "@.94J agen/i economici activi 1n #ude/' din care
,.,JJ !ersoane %izice inde!endente 3i asocia/ii %amiliale.
Du!5 domeniul de activitate declarat la >%iciul Registrului Comer/ului' "@'+= din
totalul societ5/ilor comerciale active au ca o$iect !rinci!al de activitate industria' J'6= 13i
des%53oar5 activitatea 1n construc/ii' +@'"= 1n comer/' J'9= 1n trans!orturi 3i
telecomunica/ii 4'4= 1n agricultur5' restul av2nd ca activitate !rinci!al5 declarat5 la
1nmatriculare' alte !rest5ri de servicii.
Din !unct de vedere al dezvolt5rii economice' #ude/ul Satu 0are ocu!a o !ozi/ie
medie la nivelul regiunii. Se o$serv5 c5' !e !arcursul ultimilor ani' dezvoltarea
economic5 a
#ude/ului s-a aliniat' 1n linii mari' tendin/ei regionale.
Economia #ude/ului Satu 0are' !oate %i caracterizat5 dre!t o economie
industrial-agrar5' s!ecializat5 1n construc/ii de ma3ini' industrie alimentar5' !roduc/ia de
mo$ilier' industria te4til5' cu un sector !rimar $ine dezvoltat 3i un sector ter/iar 1n
ascensiune.
Sectorul agricol este relativ dezvoltat' contri$uind cu "4= la !roduc/ia agricol5
regional5' 1n condi/iile 1n care dis!une de "+= din %ondul agricol al regiunii' !roduc/ia
vegetal5 re!rezent2nd circa @9= din total' iar !roduc/ia animal5 +9=.
?n ceea ce !rive3te sectoarele secundar 3i ter/iar' cea mai mare ci%r5 de a%aceri se
1nregistreaz5 1n comer/ul cu ridicata 3i am5nuntul' re!ararea autove(iculelor 3i
motocicletelor'industria !relucr5toare 3i construc/ii. Aceea3i ierar(ie a domeniilor de
activitate se !oate o$serva 3i 1n cazul investi/iilor realizate. ?n !lus' ca o consecin/5 a
!ozi/iei geogra%ice&desc(idere c5tre dou5 %rontiere O Ungaria 3i Ucraina)' sectorul
trans!orturilor a!are cu investi/ii de <@ de milioane de lei 1n anul *99J.
.ude/ul Satu 0are are un !oten/ial agricol im!ortant' solul 3i clima sunt %avora$ile
!entru activit5/i de !roduc/ie vegetal5 3i cre3terea animalelor. 0a#oritatea localit5/ilor din
#ude/ sunt situate 1n zon5 de c2m!ie. :ona deluroas5 3i de munte aco!er5 doar !artea
nord-estic5 a #ude/ului.
Agricultura 3i !escuitul anga#eaz5 circa *'<= din num5rul !ersoanelor anga#ate'
1ns5 !este +@',= din !o!ula/ia ocu!at5 a #ude/ului' %a!t care demonstreaz5 c5 activit5/ile
agricole sunt !racticate cu !rec5dere 1n cadrul %ermelor individuale 3i la o scar5 redus5.
De remarcat este %a!tul c5 1n anul *99J' num5rul %irmelor active 1n agricultur5 de la
nivelul #ude/ului a %ost 1n cre3tere cu "9',= %a/5 de anul !recedent' iar num5rul de
anga#a/i din domeniu cu "4'+=' %iind unul dintre !u/inele domenii 1n care s-a 1nregistrat o
cre3tere a acestor indicatori. De3i ocu!5 !este +,= din !o!ula/ia ocu!at5 a #ude/ului'
!ondere sectorului agricol 1n ;IL-ul #ude/ean este mai mic5 de ",=' ceea ce denot5
nivelul sc5zut de !roductivitate din acest domeniu.
?n anul *9"9' #ude/ul Satu 0are dis!unea de o su!ra%a/5 agricol5 de +"@ mii
(ectare' din care !este **@ mii (ectare teren ara$il &@+=). ;onderea !53unilor 1n
su!ra%a/a agricol5 era de "<=' a %2ne/elor de 6=' a viilor 3i !e!inierelor viticole de "=' a
livezilor 3i !e!inierelor !omicole de *= &%igura *.*.".".) Su!ra%a/a agricol5 3i modul de
%olosin/5 a terenurilor agricole au r5mas a!roa!e nesc(im$ate 1n ultimii *9 de ani.
;roduc/ia la (ectar a #ude/ului Satu 0are la cereale' %loarea soarelui' soia' tutun'
varz5
al$5 3i tri%oi are valori mai ridicate %a/5 de cele ale Regiunii Mord-Hest. ;entru s%ecl5 de
za(5r 3i c2ne!5' !roduc/ia medie la (ectar 1nregistrat5 1n #ude/ este mai mare dec2t cea
na/ional5' iar !roduc/ia medie la (ectar de ra!i/5' ardei' 3i %ura#e !erene este mai mare
dec2t cea regional5.
.ude/ul Satu 0are este unul din #ude/ele mari !roduc5toare de %ructe &mere' !rune'
!ere' struguri) 3i cel mai mare !roduc5tor de c5!3uni din /ar5' 1n *99* au %ost cultivate
c5!3uni !e """< (a' @@= din su!ra%a/a cultivat5 cu c5!3uni din Regiunea Mord-Hest
&IMS' *994). ?n *996 !roduc/ia total5 de c5!3uni din #ude/ul Satu 0are a %ost "+.4++ tone'
re!rezent2nd J<'*= din !roduc/ia total5 de c5!3uni din Regiunea Mord-Hest 3i <+'@= din
!roduc/ia !e /ar5. &IMS' *9"9).
Gru!urile de !roduc5tori 3i de!ozitele s!ecial amena#ate sunt actorii !rinci!ali ai
!ie/elor agricole' mai ales 1n cazul legumelor 3i %ructelor. ?n #ude/ul Satu-0are * gru!uri
de!roduc5tori au %ost recunoscute 1n data de *6."*.*9"" de 0inisterul Agriculturii 3i
Dezvolt5rii Rurale 1n con%ormitate cu Consiliului &CE) nr. "*+4P*99@' am2ndou5 %iind
coo!erative agricole' iar gru!urile de !roduse !entru care au o$/inul recunoa3tere au %ost
cereale &C(ere#i ;isclot Coo!erativa Agricola' ;i3colt)' res!ectiv legume-%ructe &Eotus-
Coo!erativa Agricola' Falmeu).
?n #ude/ sunt autorizate un num5r de "*@ unit5/i de de!ozitare !entru !roduse agricole' ale
c5ror ca!acitate de de!ozitare este 4"<.<+< tone &din care ",9.96, tone siloz 3i *<<.,,"
tone magazie) &(tt!:PPQQQ.madr.roPde!ozite.!(!K#udetR+4).
?n ceea ce !rive3te cre3terea animalelor' num5rul e4!loata/iilor care cresc $ovine'
!orcine' ca$aline 3i ie!uri de cas5' !recum 3i e%ectivul la aceste s!ecii de animale a sc5zut
1n!erioa da *99*-*9"9' 3i a crescut e%ectivul de !5s5ri' ovine' ca!rine 3i num5rul
%amiliilor de al$ine.
?n #ude/ul Satu 0are au %ost atestate +46 ti!uri de !roduse tradi/ionale. Cele mai
multe atestate au %ost o$/inute !entru $5uturi' lactate' carne 3i !roduse din carne' iar cele
mai !u/ine !entru m2nc5ruri !re!arate' legume 3i %ructe.
-Mivel de dezvoltare sociala
Mum5rul 3i structura teritorial5 a !o!ula/iei sta$ile
;otrivit rezultatelor !rovizorii ale recens5m2ntului din *9 octom$rie *9""'
!o!ula/ia sta$il5 a #ude/ului Satu 0are a %ost de +*J'" mii !ersoane' din care: +96'6 mii
au %ost !ersoane !rezente' iar *9'+ mii tem!orar a$sente. Din totalul !o!ula/iei sta$ile
"4<'9 mii !ersoane aveau domiciliulP resedinta 1n munici!ii 3i ora3e &44'4=)' iar "6+'"
mii !ersoane locuiau 1n comune &,,'<=). Din !unctul de vedere al m5rimii !o!ula/iei
sta$ile' #ude/ul Satu 0are se situeaz5 !e locul *J 1n ierar(ia #ude/elor.
Tabelul 1. Distribuia populaiei stabile pe principalele localiti ale judeului
Satu Mare
Localitatea Populatia stabila
Am$le se4e 0asculin %eminin
.ud Satu 0are +*J9@J ",J44* "<J<+@
0unici!ii si orase
total
"4,J4J <J"*4 @<6*,
0unici!il Satu
0are
J4J46 446*9 ,9"*6
0unici!iul Carei *9"6" J4,9 "9@+"
>rasul Ardud ,66J *6+4 +9,,
>rasul Eivada <<+J +*4@ ++J*
>rasul Megresti-oas J66" 4@"J ,"<*
>rasul Dasnad 64"" 49,4 4+,@
Structura etnic5 a !o!ula/iei sta$ile a #ude/ului Satu 0are
Ea recens5m2ntul din octom$rie *9""' 1nregistrarea etniei s-a %5cut !e $aza li$erei
declara/ii a !ersoanelor recenzate' res!ect2ndu-se' ast%el' dre!tul %undamental al %iec5rui
individ de a-3i declara 1n de!lin5 li$ertate 3i %5r5 niciun %el de constr2ngere a!artenen/a
etnic5.
Rezultatele !rovizorii ale recens5m2ntului !o!ula/iei relev5 %a!tul c5' din totalul
!o!ula/iei sta$ile a #ude/ului' "J9'9 mii !ersoane &,@'@=) s-au declarat rom2ni.
S-au mai declarat: de etnie mag(iar5 ""+', mii !ersoane &+4',=)' de etnie rom5 "@', mii
!ersoane &,'+=)' de etnie german5 ,'9 mii !ersoane &"',=)' de etnie ucrainean5 "'4 mii
!ersoane &9'4=)' iar 9'4 mii !ersoane &9'"=) s-au declarat de alte etnii .
Mum5rul !ersoanelor !entru care nu a %ost 1nregistrat5 etnia &nu au dorit s5 o declare sau
nu erau !rezente) a %ost de "'* mii !ersoane' re!rezent2nd 9'4= din !o!ula/ia sta$il5 a
#ude/ului.

Etnie Judetul Satu Mare
Romani "J9'9 mii !ersoane &,@'@=)
0ag(iari ""+', mii !ersoane &+4',=)
Romi "@', mii !ersoane &,'+=)
Germani ,'9 mii !ersoane &"',=)
Ucrainieni "'4 mii !ersoane &9'4=)
Alte etnii 9'4 mii !ersoane &9'"=)
Mum5rul gos!od5riilor !o!ula/iei
Din totalul !o!ula/iei sta$ile a #ude/ului' JJ'<= &+*@'6 mii !ersoane)' se reg5se3te 1n cele
""J'+ mii gos!od5rii ale !o!ula/iei. Restul de "'+ mii !ersoane au %ost 1nregistrate 1n
s!a/ii colective de locuit sau sunt !ersoane %5r5 ad5!ost.
Tabelul 2. ospodriile populaiei pe cate!orii de localiti "n judeul Satu Mare

#r.
!ospodariilor
populatiei
$ Persoane
din
!ospodariile
populatiei
$ #r. %ediu
de persoane
pe o
!ospodarie
a populatiei
Dotal #udet ""J*6< "99'9 +*@69" "99'9 *'@,
0unici!ii 3i
ora3e
,@J*4 46'< "44J+4 44'* *',9
Comune <"+<* ,"'4 "6*6<@ ,,'6 *'J6
Cl5diri O Eocuin/e
Ea recens5m2ntul din octom$rie *9"" a %ost 1nregistrat un num5r de "99'* mii cl5diri
1n care se a%lau "4"'9 mii locuin/e conven/ionale. Acestea totalizau un num5r de +<J'@
mii camere de locuit care 1nsumeaz5 o su!ra%a/5 locui$il5 de @,96'* mii m.!. Com!arativ
cu mediul rural' 1n ur$an locuin/ele conven/ionale au un num5r mediu de camere mai
mic' dar su!ra%a/a medie a locuin/elor 3i a camerelor de locuit este mai mare.
Tabelul &. #u%rul locuinelor con'enionale( a ca%erelor de locuit )i
supra*aa acestora pe cate!orii de localiti( "n judeul Satu Mare
Total Municipii si orase Co%une
Mum5rul locuin/elor
conven/ionale
"49J@" <6<9J @*+<*
Mum5rul camerelor
de locuit
+<J@++ "@,6*" "J+J"*
Su!ra%a/a camerelor
de locuit &mii m.!.)
@,96'* +6,+'6 +<,4'4
Mum5rul mediu de *'< *'< *'@
camere !e o locuin/5
Su!ra%a/a
medie a
camerelor
de locuit
&m.!.) !e
o:
locuin/5 ,+'+ ,<'* ,9
camer5
de locuit
*9'+ *"'J "6'6
Mum5rul mediu al camerelor de locuit !e o locuin/5 este de *'< camere de locuitPlocuin/5'
#ude/ul Satu 0are situ2ndu-se su$ media 1nregistrat5 la nivel na/ional &*'@
camerePlocuin/5).
Su!ra%a/a medie a camerelor de locuit ce revine !e o locuin/5 1n #ude/ul Satu 0are este de
,+'+ m!' !este media !e /ar5 &4@'" m!Plocuin/5)' ocu!2nd locul + 1n ierar(ia #ude/elor
du!5 acest indicator.
Tabelul nr + Structura populatiei pe se,e in anul 2--.
/nul 2--.
#r. persoane $ total
Total judet Satu Mare &011&1 1--$
masculin "@@4J@ 46.<
%eminin "669+6 ,".4
Total %unicipiu Satu
Mare
112.0- 1--$
masculin ,+*@< 4@.*
%eminin ,J,64 ,*.6
Capitolul .
Pote!tialul turi/ti' al #u$etului
.ude/ul Satu 0are dis!une de un !oten/ial turistic $ogat 3i variat' at2t din !unct de
vedere al mediului natural' av2nd numeroase /inuturi cu valoare !eisagistic5 ridicat5'
!otrivite !entru drume/ii 3i odi(n5' dar 3i din !unct de vedere al valorilor culturale 3i
istorice. ?n ciuda acestui !oten/ial' li!sesc atrac/iile turistice de renume na/ional 3i
interna/ional. Dotu3i' 1n ultimii ani investi/iile 1n acest sector au cunoscut o tendin/5 de
cre3tere' realiz2ndu-se investi/ii ma#ore 1n dezvoltarea sta/iunilor de odi(n5'
modernizarea sau recondi/ionarea 3trandurilor 3i $5ilor termale' construirea de moteluri 3i
(oteluri de mai multe stele' de nivel euro!ean &1n s!ecial 1n munici!iul Satu 0are).
2?n cadrul #ude/ului Satu 0are 1nt2lnim toate %ormele de relie%:
-zona de cam!ie %iind cea mai dominanta- <+= $ogata in resurse $alneare& a!e termale si
minerale)
-dealuri *9=
-munti "@=
2Cli%a
Clima este de ti! tem!erat-continental5. 0a4ima inregistratS a %ost de T+J'4 UC' la Carei'
iar minima de -+9'4 UC' la Satu 0are.
.ude ul Satu 0are are clima tem!erat-continental5' moderat5 cu veri !utin mai
c5lduroase si ierni ceva mai $l2nde dec2t 1n general 1n restul 5rii.?n sc(im$ 1n zona de
es a teritoriului !rezentat' care cu!rinde !artea Mordic5 a C2m!iei de Hest' iernile sunt
mai lungi si verile mai moderate.' %a 5 de !artea central5 sau sudic5 a acesteia. ;erioade
de usc5ciune si de seceta e4cesiv5' !recum si geruri as!re si !ersistente nu se
1nregistreaz5 in #ude ul Satu 0are.
3e!i%ul ter%ic
Dem!eratura medie anual5 in di%erite sta iuni este urm5toarea: Carei J'6grade C' Satu
0are J'@gradeC' iar la !oalele 0un ilor >a -Gut2i 6gradeC. 0a4ima si minima a$solut5
a %ost inregistrata la Carei si anume T +J',grade C 1n iulie "J,*' res!ectiv -+9'<grade C
1n ianuarie "J*J.
Mum5rul zilelor de iarn5 cu 1ng(e in zona de c2m!ie este de ,9-<9. Regiunile vestice cu
e4ces de umiditate' %avorizeaz5 a!ari ia $rumelor de toamn5 tim!urie.
Durata de str5lucire a soarelui' cu cel mai mare num5r de ore !e an' se 1nregistreaz5 in
!artea sud-vestic5 &!este "<99 ore) si central5 &" ,99- "<99 ore) al #udetului' !e cand in
nord este su$ "499 ore.
Precipita iile si re!i%ul ter%ic
Cantitatea medie a !reci!ita iilor variaz5 intre <99 mm 1n !artea de vest a teritoriului si
"*99 mm in 0asivul Igni ului. ?n zonele de es e4ist5 varia ii anuale 1ntre 499-"999
mm. Halorile e4treme 1nregistrate in sta ia Satu 0are au %ost "94, mm in "J"*'
res!ectiv +@6'* mm 1n "J<".
?n regiunile de c2m!ie z5!ada !ersisit5 de regul5 numai 1n ianuarie si !ar ial 1n luna
%e$ruarie' !e c2nd in eta#ul montan aco!er5 solul tim! de 4 luni !e an. Ea Certeze' in
!artea su!erioar5 a S5l5trucului' 1n unii ani z5!ada !ersist5 su$ %orm5 de mici !ete c(iar
1n luna mai. ;e teritoriul #ude ului Satu 0are umiditatea atmos%eric5 cu o medie anual5
de @"=' 1n tot cursul anului se men ine destul de ridicat5 &vara <4= si iarna 6+=) '
%avoriz2nd dezvoltarea normal5 a !lantelor cultivate.
Presiunea at%os*eric i re!i%ul '4nturilor
?ntrucat teritoriul #ude ului Satu 0are are o altitudne medie mic5' se 1nregistreaz5 valori
ridicate de !resiune atmos%eric5. H2nturile dominante sunt cele in sectorul nord-vestic'
!rim5vara si vara %iind mai %recvente cele vestice'care de o$icei sunt 1nso ite de !loi' iar
toamna si iarna cele estice si nord-estice.H2nturile %oarte !uternice sunt %oarte rare.
Caracteristice %icrocli%atice locale
?n general clima #ude ului Satu 0are este unitar5' dar e4ist5 i unele !articlarit5 i locale'
demne de remarcat' cu in%luen a asu!ra covorului vegetal natural.
Ast%el clima 0un ilor Gut2i este mult mai as!r5 decat a celorlalte zone 1nvecinate.
Aceasta are re!ercusiuni si asu!ra to!oclimatului De!resiunii >a ului' care este !u in
mai rece si mai umed' %a 5 de cel al c2m!iei. ?n Culmea Codrului dezvoltarea vegeta iei
este in%luen at5 1n !rimul r2nd de cantitatea mare de !reci!ita ii &699 mmPan). Durata
mare de str5lucire a soarelui in sectorul sud-vestic al #ude ului' in%lue eaz5 1n s!ecial
dezvoltarea covorului vegetal al !lantelor cu e4!ozi ie sudic5. ?n sc(im$ v5ile reci si cu
ne$ulozitate !ronun at5 ale C2m!iei Mirului'au %avorizat !ersisiten a unor s!ecii de
!lante' care 1n general a!ar in eta#ul montan.
Li$liogra%ie: Carol VaracsonIi WFlora si vegetatia #udetului Satu 0areW
Re ea 0i$ro"ra%i'a
r2ul Some &<9 7m 1n #ude )'
r2ul Dur &<< 7m 1n #ude )'
r2ul Crasna &,@ 7m 1n #ude ).
25lora si *auna
Flora
Din !unct de vedere geo$otanic' teritoriul munici!iului Satu 0are a!artine
teritoriului de silvoste!a a Cam!iei de Hest' dar datorita trans%ormarilor antro!ice din
cursul e4istentei orasului' ;adurile de odinioara s-au retras. Dre!t consecinta' in !rezent'
!e teritoriul administrativ al munici!iului au ramas doar doua zone de !adure restranse:
!adurea Moroieni si !adurea 0are.
;adurile si !a#istile' !rinci!alele asociatii de silvoste!a ale !eisa#ului georga%ic
local au dis!arut ca urmare a de%risarilor si destelnirilor !entru o$tinerea de terenuri
agricole si !entru necesitati edilitar-gos!odaresti. Mici macar vegetatia sin lunca
Somesului nu si-a !astrat regimul natural odata cu sistematizarea raurilor si lucrarile de
indiguire mai ales du!a anul "J@9.
In !rezent e4travilanul munici!iului Satu 0are se a%la in !lina zona de culturi
agricle care ocu!a locul vegetatiei %orestiere si a celei de lunca' iar intravilanul cu!rinde
doar ecosisteme antro!izate &s!atii verzi' gradini de legume' lunca Somesului
Aamena#ataC). Antro!izarea ecosistemelor din zona orasului are e%ecte negative din !unct
de vedere ecologic' cu o mare la$ilitate anuala' %iint total de!endente de om.
Derenurile ara$ile care domina in !ro!ortie de J6= e4travilanul munici!iului'
sunt ocu!ate de culturi agricole &cereale' !lante te(nice' %anete si !a#isti cultivate). ;e
aceste terenuri se intalnesc atat $uruieni s!eci%ice solurilor acide' cat si $uruieni cu o
larga ras!andire !e terenurile cultivate.
Din zolene cu vegetatie %orestiera cea mai im!ortanta este ;adurea Moroieni cu o
su!ra%ata de ""J6',(a' situata in nord-estul munici!iului Satu 0are' la cca @ 7m de oras.
Derenul acesteia este !lan %iind travesat de doua !arauri cu de$it !ermanent: Canalul
Moroios si Canalul Aninului.
;entru im$unatatirea starii !a#istilor si %anetelor se im!un masuri !rivind: a!licare
de amenzi ' reglarea regimului de umiditate din sol& drenari) ' destelenire' %ertilizare'
reinsamantare ' des%asurarea unui !asunat rational.
Fauna
Fauna dominanta !e teritoriul munici!iului este legata de %orma de relie% cea mai
ras!andita si anume de $ioto!ul de cam!ie' %iind %oarte larg ras!andite s!eciile de
rozatoare &!o!andaul' catelul !amantului' soareci de cam!)' mai rar cateva alte s!ecii de
mami%ere mici &ie!uri' vul!i) si cateva s!ecii de !asari caracteristice &!re!elita'
dum$raveanca' graurii' uliul). Ea nivelul solului sunt o serie de so!arle' lacuste' corosi'
greieri si alte insecte. Aceasta %auna a rezistat e4!ansiunii antro!ice.
In ;adurea Moroieni' in celelalte !alcuri de !aduri si in lunca Somesului s-a
instalat o %auna s!eci%ica !adurilor de ses' %ormata din s!ecii larg ras!andite' din s!ecii
venite din cam!ia invecinata si din !adurile de deal mai inde!artate.
;adurea Moroieni se constituie ca un areal deose$it ce gazduieste o %auna $ogata
re!rezentate %iind atat mami%erele mari:cer$' ca!rioara' mistret' s!ecii de !asari !entru
vanat &%azani) cat si alte gru!e de animale. 0ami%erele sunt mai !utin re!rezentative' in
sc(im$ avi%auna este caracteristica. 0a#oritatea !asarilor din zona a!artin %amiliei
corvidelor &cioara' stancuta' coto%ana) dar mai a!are grangurele' !rivig(etoarea' !u!aza'
sitarul' !otarnic(ea.
Din !acate sunt %recvente si s!eciile de daunatori s!eci%ici !adurilor cum sunt
coleo!terele &cara$usul croitorul) si omizile le!ido!terelor ' ca omida !aroasa a ste#arului
si omida verde a ste#arului. Acesti daunatori !rovoaca mari stricaciuni in !adure.
In !ermietrul construi$il' in gos!odarii !e langa santiere sau di%erite unitati
economice' s-au instalat si s-au inmultit o serie de animale ca: rame' melci' crustacei'
!aian#eni' c(ilo!ode' di!lo!ode' di%erite insecte & greierele de casa' coro!isnita' gandacul
negru' urec(elnita' %urnica' licurici' $u$uruza' gandacul de Colorado' di%erite muste etc.)'
di%erite $roaste si so!arle. De asemenea se gasesc multe !asari ca: $arza' gugustiucul'
randunelele' lastunul de casa' stancuta'cioara' vra$ia' sticletele. Dintre mami%ere: ariciul'
cartita' (arciogul' soarecele de casa' so$olanul cenusiu.
E%ectivele mari de rozatoare' ciori' tantari' muste din teritoriul munici!iului
creeaza discon%ort si !ot avea e%ecte negative asu!ra starii de sanatate a !o!ulatiei.
/rii naturale protejate
;e teritoriul administrativ al munici!iului Satu 0are se gasesc + ti!uri de arii
naturale !rote#ate si anume:
-!arcuri naturale
-monumente ale naturii
-arii de !rotectie s!eciala avi%aunistica
;arcurile naturale sunt arii naturale !rote#ate !entru a asigura !rotectia si
conservarea unor ansam$luri !eisagistice si o mare diversitate $iologica.
-;arcul Gradina Romei este un !arc natural declarat ca arie naturala !rote#ata de
interes local. A Gradina Romei A este locul unde !o!oseau mai demult !ostalioanele. ;e
locul acestei gradini se a%lau multe gro!i adanci' care au %ost um!lute cu !amant %ertil si
s-au !lantat a!oi numerosi ar$ori' unii de o im!resionanta raritate. ;arcul are o su!ra%ata
de @,9 ari' %iind cel mai mare !arc al orasului.
Hegetatia caracteristica acestui !arc situat in !artea centrala a munici!iului este:
-;latan : ar$ore de marimea I' atingand uneori !ana la +9m inaltime. Eemnul
!utrezeste usor %iind asemanator cu %agul. Coroana are ramuri groase' mugurii sunt
conici' %runzele mari' de "*- ", cm lungime' %lorile sunt monoice %oarte mici. Fructul
com!us' o !luriac(ena s%erica' ramane !este iarna. Creste viguros !e soluri %ertile' c(iar
umede' avand tem!erament de lumina. Rezista $ine la ger si seceta. ;rin !ortul deose$it
si s!ecial !rin coloratia tul!inii' !atanul este %recvent introdus in sco! ornamental.
-Frasin : ar$ore de 49m inaltime si !este un metru in diametru. Dul!ina este
drea!ta si cilindrica cu scoarta neteda in tinerete ce ulterior %ormeaza un ritidom marunt
cra!at' negricios. Frasinul este ras!andit in a!roa!e toata Euro!a. Este o s!ecie !utin
!retentioasa %ata de clima dar %ata de sol mani%esta e4igente s!orite.
- ;lo! c(inezesc : este o s!ecie originara din C(ina nordica. Se cultiva in sco!
ornamental' a#unge la inaltimi de ",- *9 m' tul!ina %iind drea!ta iar coroana ingusta'
ovoidal-!iramidala. Frunzele sunt de ,- "9cm lungime ' sunt ovate' !ieloase' cu var%ul
acuminat si $aza cuneata !ana la rotun#ita ' !e dos verzui- al$icioase cu luciu metalic.
-Castan !orcesc : s!ecie e4otica' originara din ;eninsula Lalcanica si Asia 0ica'
cultivata %recvent !rin !arcuri si gradini. Este un ar$ore cu inaltime mare !ana la +9m cu
o tul!ina scurta' groasa' !uternic rami%icata. Coroana este deasa' glo$uloasa cu un as!ect
%rumos. Are o mare valoare ornamentala si !rezinta interes si !entru %ructele sala care
contin ulei' amidon si sa!onine.
0onumente ale naturii: sunt arii naturale !rote#ate !entru a asigura !rotectia si
conservarea unor elemente naturale cu valoare si semni%icatie econogica' stiinti%ica'
!eisagistica deose$ite' re!rezentate de s!ecii de !lante sau animale sal$atice rare'
endemice sau amenintate cu dis!aritia' ar$ori seculari' asociatii %loristice si %aunistice'
%enmene geologice- !esteri' martri de eroziune' c(ei' cursuri de a!a' cascade' elemente
naturale cu valoare de !atrimoniu natural !rin unicitatea sau raritatea lor:
-Salcamul #a!onez: !e malul dre!t al Somesului
-Marcisa al$a care traieste in ;adurea 0are
-Fluturele Deuterogonia pudorina care traieste in ;adurea Moroieni
-Fluturele Everes alcetas care traieste in ;adurea 0are
-Fluturele Chamaesphecia hungarica care traieste in ;adurea 0are
Ariile de !rotectie s!eciala avi%aunistica sunt acele arii naturala !rote#ate al caror
sco! este de a conserva' de a mentine' si acolo unde este cazul de a readuce intr-o stare de
conservare %avora$ila (a$itatele s!eci%ice' desemnate !entru !rotectia s!eciilor de !asari
migratoare sal$atice
-;adurea Moroieni este situata la o distanta de cca @7m de munici!iul Satu 0are'
com!onenta sa %iind de: @"= ste#ar' 6= anin negru' 6= car!en' ,= !lo! euroamerican'
4= %rasin' *= #ugastru' "= !altin' "= ulm de cam!. ;e su!ra%ete reduse se a%la: !lo!
negru' !lo! tremurator' ste#ar rosu' salcam' artar' tei' !in etc.
;adurea include su!ra%ete e4!erimentale !entru cercetari %orestiere' de !roducere de
seminte' si conservare a geno%ondului %orestier.
Fauna aceste zone este $ogata' re!rezentata !rin mami%ere mari: cer$' cer$ lo!atar'
ca!rioara' mistret' s!ecii de !asari !entru vanat &%azani).
;entru asigurarae !rotectiei si conservarii unor zone de (a$itat natural si !entru
valori%icarea resurselor naturale dis!oni$ile' !otrivit cerintelor de consum ale !o!ulatiilor
locale se !ot delimita zone cu regim di%erentiat de !rotectie ecologica du!a cum urmeaza:
-:one strict !rote#ate : avand regimul de !rotectie si conservare a (a$itatului
natural.
-:one tam!on: cu rol de !rotectie a zonelor strict !rote#ate in care sunt admise
activitati limitate de valori%icare a resurselor.
-:one de reconstructie ecologica: in care se realizeaza masuri de re%acere a
mediului deteriorat.
-:one valori%ica$ile economic: in care cu res!ectarea normelor ecologice se
realizeaza activitati de valori%icare a resurselor naturale in limita ca!acitatii de regenerare
a acestora
Inca nu s-a declarat ca arie !rote#ata de interes local ;adurea 0are situata la ,7m
M-H de munici!iul Satu 0are. Aceasta zona are o su!ra%ata de +6,(a. ;adurea 0are este
o !adure mi4ta' !redominant %ormata din ste#ar.
Re/ur/e a!tropi'e ale #u$etului Satu Mare
". LISERICA DE EE0M S%. Ar(ang(eli 0i(ail si Gavril &din C>RUMD) &Satu
0areXCorund)
0onument istoric si de ar(itectura religioasa. Liserica a %ost construita 1n "@*+' 1n stilul
$isericilor maramuresene. Im!resioneaza !rin !ro!ortiile ar(itecturale' decoratiile
scul!turale din e4terior si !ictura interioara. ;ictura a %ost e4ecutata 1n "@J6.
*. CASDEEUE E>MYAI &Satu 0areX0ediesu Aurit)
0onument istoric. A %ost ridicat !e locul unei cetati de !am2nt 1n sec. IG-GI. ?n sec. al
GIH-lea' s-a ridicat o cetate regala cu ziduri de !iatra. ?n "<*9-"<,@ a %ost construit
castelul actual' la care se remarca %atada !rinci!ala cu valoroase ancadramente de !iatra..
+. CEDADEA 0EDIEHAEZ ARDUD &Satu 0areXArdud)
0onument istoric si de ar(itectura laica. Cetatea este mentionata 1n documente din "*",.
Ruinele ce se vad astazi sunt 1nsa ale cetatii construite 1n stil gotic 1n "46" de catre o
%amilie no$iliara. S-a constituit ca una din cele mai !uternice cetati no$iliare din nordul
Dransilvaniei.
4. 0ZMZSDIREA LIGAD S%. Hasile &Satu 0areXLi4ad)
0onument istoric si de ar(itectura religioasa. 0anastirea a %ost 1ntemeiata 1n "<J,.
Liserica actuala cu (ramul S%. Ar(ang(eli 0i(ail si Gavril a %ost zidita 1n "@""'
restaurata' re!ictata si mo$ilata 1n "J69- "J6@.
,. 0>MU0EMDUE >SDAsUEUI R>0[M &din CAREI) &Satu 0areXCarei)
0onument de arta ridicat 1n memoria ostasilor rom2ni cazuti 1n toamna anului "J44 1n
tim!ul eli$erarii orasului Carei de su$ dominatia armatei %ascisto-(ortIste. 0onumentul
realizat 1n "J<4 1n travertin de un colectiv condus de scul!torul Hida Geza' este grandios'
o$eliscul %iind 1nalt de ", m.
<. :>MA DE AGRE0EMD HAEEA 0ZRIEI &Satu 0areXMegresti->as)
;adure si lac de acumulare. ;adure de ste#ar cu e4em!lare de dimensiuni s!ectaculoase si
de v2rsta multiseculara. Eac de acumulare amena#at 1n "J@" cu o su!ra%ata de cca * (a.
Muee /i 'a/e *e*oriale-
- Muzeul Judeean Satu Mare O !rezint5 colec/ii de ar(eologie 3i istorie 3i
etnogra%ie.
- Secia de Art a Muzeului Judeean Satu Mare O g5zduit de Casa HecseI -
construit5 1n a doua #um5tate a secolului al GIG-lea' 1n stil neogotic' %iind
declarat5 monument istoric
- Muzeul orenesc nad - localizat 1ntr-un vec(i conac no$iliar' a %ost
reconstituit 1n "@@"' %iind un muzeu de ar(eologie' istorie 3i etnogra%ie
- Muzeul !rii "aului din #egreti-"a - este o rezerva/ie etnogra%ic5 1n aer
li$er' %ondat5 1n "J6<' in care sunt adunate ca!odo!ere ale ar(itecturii
tradi/ionale' $azate !e lemn 3i articole de uz casnic 3i /es5turi' av2nd 3i o !arte
vie' o sec/ie alc5tuit5 din instala/ii te(nice.
- Muzee etnogra$ice 1nt2lnim 3i 1n localitat5/iile C(ilia &comuna Fomoroade)'
Su!uru de Sus &comuna Su!ur) 3i 1n munici!iul Carei
- Muzeul v%esc din &etreti O !rezint5 cultura tradi/ional5 3v5$easc5
- Muzeul Maghiar din 'ogdand O construit 1n #urul anilor "669-"66,' este
localizat 1ntr-o cas5 /5r5neasc5 tradi/ional5 3i !rezint5 via/a cotidian5 a
mag(iarilor din zon5
- Case-muzeu !ot %i vizitate 1n localit5/ile: G(er/a 0ic5' C5line3ti >a3' >ra3u
Mou'
Calinesti->as
- Muzeul moilor din Scrioara O cu!rinde o colec/ie etnogra%ic5 de !este 699 de
o$iecte aduse de mo/i din zona lor de origine
- Cuptoarele dacice de la Medieu Aurit- S5!5turile ar(eologice 1nce!ute 1n "J<4
au dus la desco!erirea celei mai mari a3ez5ri a dacilor li$eri &sec II-IH d.F) din
Mord-Hestul Rom2niei' la 0edie3u Aurit. Aici au %ost desco!erite numeroase
cu!toare de ars vase' cele mai mari din /ar5 3i un cimitir dacic de incinera/ie.
- (ezervaia arheologic din Lo$ald' Carei
Dre$uie s5 amintim si casele memoriale din localit5/ile:
- Ad) Endre &casa memorial5 AdI Endre)'
- Apa &casa memorial5 Dr. Hasile Eucaciu)
- Casa Memorial *Dr+ Aloisie ,+ utu* din Halea Hinului
- Atelierul memorial Aurel &opp
- Atelierul memorial &au Erd-s
1i/eri'i i *a!a/tiri-
- &alatul Episcopial din Satu 0are O construit 1n mai multe eta!e in sec. GIG
- 'iserica ortodo. \ Adormirea 0aicii DomnuluiC din Satu 0are - construit5
1ntre "J+@-"J+6' 1m$in5 stilul $izantin cu elementele ar(itecturii rom2ne3ti
- Catedrala romano catolic /0nlarea Domnului1 din Satu 0are O construit5
1ntre
"@6<-"@J6' 1n stil neoclasic. In "6+@' du!a in%iintarea e!isco!iei la Satu 0are' a
%ost marita si trans%ormata in stil $aroc
- 'iserica re$ormat cu lanuri din Satu Mare O construit5 la s%arsitul sec. GHIII
si ince!utul sec.GIG
- Sinagoga Satu Mare O construit5 1n !erioada "66J-"6J* 1n stil eclectic.
- 'iserica de lemn S$inii Arhangheli Mihail i 2avril din satul Corund' comuna
Logdand - construit5 1n "@*+ ' stramutata in "6<6 !e locul unde se a%la astazi.
- 'iserica $ostei mnstiri %enedictine din localitatea Ac23 - dateaz5 din !rima
#um5tate a secolului GIII
- 'iserica romano-catolic S$3ntul ,adislau din Leltiug O construit5 1n "46*
- 'iserica ortodo. din Unimat O construit5 1n "@@J' 1n locul celei de lemn
- Capela romano-catolic din 'eltiug O construit5 1n cinstea s%2ntului >r$an'
ocrotitorul viilor
- 'iserica re$ormat de la 'ogdand O $iseric5 medieval5' dateaz5 1n %orma
actual5
din "646
- 'iserica evanghelic luteran de la Fodod O construit5 1n "@<6 1n stil $aroc
- 'iserica romano-catolic din Ardud O construit5 1n "46*
- Mnstirea 'i.ad O dat2nd din "@<6-"@@"' !e locul unui vec(i sc(it' mentionat
la "<"4' a!artinator de manastirea Hetis.
- 'iserica greco-catolic /S$+ Arhangheli Mihail i 2avril1 din Satu 0are - este
unul dintre cele mai re!rezentative monumente de ar(itectur5 din ora3' construit
1ntre anii "J+*O"J+@
- 'iserica romano-catolic Calvaria O 1n stil neogotic' a %ost construit5 ini/ial !e
locul unui $astion al cetatii Satu 0are &Dam$ul to$osarilor) 1n "664 3i
reconstruit5 1ntre "J96 - "J9J
- 'iserica romano-catolic *S$+ 4osi$ de Calasanz* Carei O este cel mai %rumos
monument $aroc din #ude/' %iind realizat5 1n !erioada "@<J-"@@J si re%acuta du!a
cutremurul din "6+4
- Sinagoga din Carei O construit5 1n "6<< 3i renovat5 1n "6J9. ?n curte a %ost
ridicat un o$elisc 1n memoria victimelor (olocastului.
- Cripta $amiliei 5arol) din Cpleni Olanga latura de sud a $isericii din localitate
- 'iserica re$ormat din 'erea O cu %ragmente de !ictur5 mural5 din "@<<
- 'iserica re$ormat din Suca O 1n curtea c5reia V]lcseI Ferenc a com!us imnul
Ungariei
- 'iserica "rtodo. #aterea Maicii Domnului O Megre3ti >a3
- 'iserica "rtodo. S$+ Dumitru 6 #egreti "a.
?n satele din >a3 si Codru au e4istat numeroase $iserici din lemn construite 1n
secolul
GHIII' care au re!rezentat ca!odo!ere unice ale regiunii. Liserica de lemn din
Eec(in a
&>a ) vec(e de la "<94' a %ost reconstruit5 si se !oate vizita la 0uzeul B5rii
>asului din
Megresti->as.
De asemenea' in zona Codru ' !e lang5 $iserica de lemn din Corund' mai e4ista
urmatoarele $iserici de lemn' !astrate intregi sau !artial :
- 'iserica de lemn din 'olda
- 'iserica de lemn din 7urezu Mare
- 'iserica de lemn din ,elei
- 'iserica de lemn din St3na
M+!+/tiri: ;rilog' eg(ea' Eunca ;ot5ului' 05riu ' S%2nta Dreime O 0oiseni'
;ort5ri a ;rilog O 0u#deni' S%2ntul Anton O C5!leni' Sc5ri oara Mou5 O cel mai vestic
asez5m2nt mona(al.
Fe/ti)aluri Populare /i *a!i%e/tari i*porta!te :
- Satu Mare &:ilele 0unici!iului' Festivalul ;5lincii' :ilele mag(iare ;artium'
Deatru %5r5 $ariere' mani%est5ri (i!ice O atela#' Festivalul interna/ional al
Romilor)'
- 8ilele oraului' comunei sau satului se mai s5r$5toresc 3i 1n alte localit5/i ale
#ude/ului' cum ar %i: Carei' Megre3ti >a3' Ardud &C(ir$ele O s5r$5toare
tradi/ional5 str5vec(e)' A!a' Hiile Satu 0are &Donat( O una din cele mai vec(i
s5r$5tori din #ude/)' >doreu' Lotiz' L2rs5u de Sus' Hezendiu' Falmeu
&S5r$5toarea C5!3unilor)
- Foieni 9ziua ecvestr5' ziua calului)
- 7uta Certeze &S2m$ra >ilor O marc(eaz5 sosirea !rim5verii). Are loc 1n !rima
duminic5 a lunii mai i marc(eaz5 urcarea turmelor la munte. &din DEG:
S[0LRZ' s2m$re s. %.. ?ntov5r5 ire 1n vederea aratului sau a alc5tuirii unei
st2ne !entru v5ratul oilor. O C%. mag(. Cim$ora)
- Festivalul &ortului' C2ntecului 3i .ocului Codrenesc de la >/eloaia - comuna
Fomoroade
- Domaneti &Festivalul ;orum$ului)
- Do%ra &Lalul culesului strugurilor)
- 'ogdand &Festivalul Folcloric a Ma/ionalit5/ilor)'
- #egreti-"a &Festivalul de datini 3i o$iceiuri)'
- 'eltiug &D2rgul de la Leltiug O de !este "99 de ani)
Tur!uri 2i Ca/tele: ;om!ierilor O Satu 0are' Carei i Ardud O VarolIi' D5 nad O
CsereI Fisc(er' 0edie ul Aurit O EonIai' Durulung - ;erenIi' Eivada - HecseI.
Fanuri renumite: S2m$ra >ilor - Futa Certeze.
- Castelul 5arol)i din munici!iul Carei O construit 1n mai multe eta!e'
!redominand stilul neogotic' 1n !rezent aici este amena#at un muzeu de istorie
3i stiin/ele naturii
- Castelul 5arol)i de la Ardud O reconstruit 1n secolul GHIII de contele VarolIi
Ale4andru' 1n stil $aroc
- Castelul :ecse) de la Eivada O im!ortant monument de ar(itectur5 construit
1ntre "@<9-"@<4
- Castelul medieval Medieu Aurit O castel medieval' reconstruit de :sigmond
EonIai 1n secolul GHII
Co!a!'e-
- Conacul Csere) Fischer D53nad O cl5dire cu o vec(ime de !este *99 de ani 1n
cadrul c5reia 13i des%53oar5 activitatea muzeul ora3ului
- conacul &op (omulus de la Su!uru de Sus O curie construit5 1n stil neo$izantin
1n !erioada inter$elic5
- conacul ;esselen)i ' construit in sec.GHIII' unul din !rimele conace construite
1n mediul rural transilvan 3i conacul Degen%eld' construit 1n a doua #um5tate a
secolului GHIII si ince!utul sec. GIG ' amandoua de la Fodod
- conacul din Suca O conacul 1n care s-a n5scut VolcseI Ferenc' autorul versurilor
imnului Ungariei
Mo!u*e!te- Eroilor Romani din Al Doilea Raz$oi 0ondial O Carei' scul!tor
Hida GFE:A.
Cet+ i Da'i'e : 0edie ul Aurit.
Cet+3i *e$ie)ale: Satu 0are' Ardud' D5m5 eni' Carei.
Reer)a3ii Naturale: R2ul Dur' Fele teele O0o%tinu 0ic' D2rnoavele O 0un ii
>a Gut2i' ;5durea Moroieni.
Sta3iu!i 4al!eo'li*ateri'e: D5 nad' Sezoniere - ;uturoasa' Darna 0are' Leltiug'
Li4ad' Dur -L5i' Ac2 .
- nad 6 situat5 la <, 7m de munici!iul Satu 0are !e DM "J 3i DM "F' cel
mai im!ortant centru $alneo-turistic' singura sta/iune turistic5 1nregistrat5 a
#ude/ului' av2nd ca %actori tera!eutici: a!e termale &@9 U C-la surs5)' cu $romur5'
iod 3i clorur5 de sodiu' recomandat5 a%ec/iunilor reumatismale' ginecologice'
cronice' $oli !ro%esionale' endocrine 3i de meta$olism. E4ist5 3tranduri cu a!e
termale.
- 'eltiug O situat5 la +, 7m de munici!iul Satu 0are !e DM "JA. L5ile Leltiug'
se a%l5 la a!ro4imativ un 7m' !e drumul local' o sta/iune sezonier5 cu izvoare de
a!e oligiminerale' clorurate sodice' calcice' magnezice' %eruginoase' indicate 1n
a%ec/iunile reumatismale' ginecologice' etc. E4ist5 instala/ii !entru $5i calde cu
a!5 mineral5N
- Carei O situat5 la +< 7m de munici!iul Satu 0are' !e DM "J' este o sta/iune
sezonier5 av2nd ca %actori tera!eutici: a!e minerale (i!otone' termale &,* U C)'
clorurate' iodurate' $icar$onate' sodice' calcice' magneziene. De/ine instala/ii
!entru cur5' $azine desco!erite' cu a!5 mineral5 termal5N
- Ac3 6 situat5 la +6 7m de Satu 0are' !e DM "JA' are ca %actori tera!eutici:
izvoare cu a!5 mineral5 termal5' $icar$onat5' sodic5' (i!oton5. De/ine 3trand cu
a!5 mineral termal5.
- /d6 Endre O situat5 la ", 7m de Carei' !e DM "F 3i < 7m de drum local' are ca
%actori tera!eutici izvoare cu a!5 termal5 &@*UC)' $icar$onat5' clorurat5' sodic5'
(i!oton5' indicat5 1n a%ec/iuni reumatismale' ginecologice' endocrine. Mu e4ist5
amena#5ri
- :alea Mriei O situat5 la 44 7m de munici!iul Satu 0are' !e DM "J' 3i *', 7m
de localitatea Hama' de/ine ca 3i %actori tera!eutici: izvoare cu a!5 mineral5
$icar$onat5' clorurat5' sodic5' car$ogazoas5' izoton5
- Mihieni O 3trand amena#at.
Sta3iu!i *o!ta!e: Euna es' Lor a' Cavnic' 0ogo a.
Cla$iri 'u )aloare ar0ite'turala-
- 7otelul Dacia - localizat 1n munici!iul Satu 0are' construit !e locul ;rim5riei
vec(i' %iind cel mai re!rezentativ monument istoric' a %ost construit 1n "J9* 1n
stil ar(itectonic secession. ?ntr-una din ari!ile cl5dirii este gazduit5 Filarmonica
Dinu Ei!atti
- urnul &ompierilor O localizat 1n munici!iul Satu 0are' a %ost construit 1n "J94
av2nd o 1n5l/ime de 4, m
- urnul de ap de la Carei O are o 1n5l/ime de ++ m 3i a %ost menit a!rovizion5rii
cu a!5 3i electricitate a castelului
- eatru de #ord Satu Mare O cladire construita intre "66J-"6J*
- 7otel &oesis Satu Mare O cl5dire construit5 1n eclectic cu elemente $aroc
- Casa Al% Satu Mare O cl5dire construit5 1n stil secession' 1ntre "J"" 3i "J"*
- 2imnaziul &iaritilor de la Carei O?n acest loc a %unc/ionat o 3coal5 a !iari3tilor
&din "@*@) la care a studiat 3i !oetul AdI Endre
- 7anul /Cer%ul de Aur1 Carei O cladire construita in "69, si re%acuta du!a
cutremurul din "6+4. A g5zduit 1n tim! ;rim5ria ora3ului' a!oi cazarma militar5.
Tra/ee turi/ti'e-
;roiectul \Drasee S5tm5reneW are ca o$iectiv !romovarea !oten/ialului turistic
e4istent la nivelul #ude/ului Satu 0are' 1n sco!ul cre3terii vizi$ilit5/ii acestuia 1n !lan
regional' na/ional 3i interna/ional 3i dezvolt5rii economice a %actorilor im!lica/i 1n
domeniul turismului la nivelul #ude/ului. Acest lucru se va concretiza !rin conce!erea a
trei trasee turistice 1n #ude/ul Satu 0are 3i !romovarea lor !rin instrumente s!eci%ice de
mar7eting.
Draseele turistice au %ost conce!ute ast%el 1nc2t s5 valori%ice 3i s5 !romoveze
!oten/ialul turistic al #ude/ului Satu 0are' 3i anume !atrimoniul cultural - monumente de
ar(itectur5' castele' cet5/i' resursele naturale de a!e termale 3i minerale' !recum 3i
tradi/iile locale' ast%el:
". ;eregrinare !e urmele tim!urilor trecute Acest circuit %ace re%erire la turismul cultural
3i religios si va cu!rinde urm5toarele localit5/i: Satu 0are' Carei' C5!leni' 0edie3ul
Aurit' Eivada' Ardud' Fodod' Soconzel' Corund' S5uca' AdI Endre' 05riu3' Sc5ri3oara
Mou5' ;etre3ti' 0o%tinu 0ic' Lo$ald'D53nad' ;ir' Hiile Satu 0are' A!a' Megre3ti->a3'
Li4ad - !rin care dorim s5 eviden iem acele m5rturii ale valorilor culturale i istorice
dintre care unele constituie valori na ionale' interna ionale sau c(iar %ac !arte din
!atrimoniul mondial al umanit5 ii' castelele i cet5/ile' atrac ii ar(itecturale !roeminente'
dovezi vii ale istoriei $isericile de lemn i m5n5stirile.
*. Dradi/ii 3i o$iceiuri s5tm5rene Acest circuit integreaz5 o$iective ale turismului rural i
ecoturismul i va include urm5toarele localit5/i: Megre3ti->a3' Futa Certeze' Rac3a'
;rilog' Hama' ;etre3ti' Fomorodu de Sus &>/eloaia)' Logdand' C5line3ti->a3' Durulung'
>ra3u Mou 3i Andrid - localit5/i care 3i-au !5strat mo3tenirea cultural5: un %ond
etnogra%ic original' ar(itectur5 tradi/ional5' me3te3uguri !o!ulare' mani%est5ri
tradi/ionale' !recum 3i alte o$iective turistice din cadrul Rezerva/iei Maturale a r2ului
Dur. Segmentele turistice cone4e atinse de acest circuit sunt arta !o!ular5 tradi ional5'
m2nc5rurile tradi ionale locale' o$iceiurile i %estivalurile locului.
+. Satu 0are- izvor de s5n5tate Acest circuit are la $az5 turismul $alnear i de s5n5tate.
Eocalit5/ile cu!rinse 1n cadrul acestui circuit sunt urm5toarele: Carei' D53nad' Leltiug'
Ac23' 0i(5ieni' Halea 05riei' Hama &L5ile ;uturoasa)' Li4ad' $ogate 1n resurse naturale
de a!e termale 3i minerale.
Capitolul 5
A!alia 4aei te0!io *ateriale a turi/*ului $i! #u$et
#r unitati de cazare
Judetul Satu Mare Structuri de pri%ire turistica
Foteluri si 0oteluri <
Ca$ane turistice ,
Cam!inguri si unitati de ti! casuta "
Hile turistice si $ungalouri *"
Da$ere de elevi si !rescolari ,
;ensiuni turistice +
Dotal 4"
Distri%utia unitatilor de cazare turistica pe categorii de con$ort
#r stele 7nitatea de ca8are
4 Fotel: CitI' ;oesisN 0otel Select
+ Fotel: Coral' Astoria' Dacia' Dana' Aurora'
;erla' Halea 0ariei' Dranzit' 0elodI'
Cardinal' Regal' Hilla $odI' Aramia' Casa
le $aron' Hila tineretului' Aurora' 0ira
a!artament' Hila Corona' Hila RaniaN
0otel: Astoria' Select vila' Cardinal' Al
Ca!one.
* Fotel Eeon
" Fotel S!ort
Capacitatea si activitatea de cazare turistica
Judetul Satu Mare 7M 199- 1991 2--- 2--1 2--2
Ca!acitatea de cazare
E4istenta locuri *"<J *4*, *9*6 *9*6 "J9*
In %unctiune mii
loc
zile
+6*.< +@J.< *6,.* +9+.6 *6J.4
Sositi mii ""4.+ ,J.+ 4*.+ 44.J 46.+
Inno!tari mii *,4.6 "+@.< 64., 66.@ 6*.,
Indicele de utilizare neta a
ca!acitatii in %unctiune
= <<.< +<.* *J.< *J.* *6.,
Caracteristici *unctional : co%erciale alea principalelor unitati de ali%entatie
Acestea se re%era la %acilitatile de alimentatie si AcateringC !entru servirea mesei
turistilor !e durata se#urului lor tem!orar la destinatiile turistice. Dot aici sunt incluse si
%acilitatile o%erite de unitatile de alimentatie' altele decat cele !recum: $erarii' ca%enele'
$aruri de zi' de noa!te' co%etarii' !atiserii etc.
^ 3estaurantul este locul !u$lic care im$ina activitatea de !roductie cu cea de
servire' !unand la dis!ozitie clientilor o gama diversi%icata de !re!arate culinare' !roduse
de co%etarie O !atiserie' $auturi si unele !roduse !entru %umatori.
_ 3estaurant Dana : ca!acitate ma4ima de "49 locuri' dis!une de
orc(estra !ro!rie' terasa si $ar de zi.
_ 3estaurant /storia cu o ca!acitate de "*9 locuri
_ 3estaurant Casablanca cu o ca!acitate de "69 locuri
_ 3estaurant Perla O "+* locuri
^ 3estaurantul cu speci*ic este o unitate de alimentatie !entru recreere si
divertisment ' care !rin dotare' !ro%il' tinuta anga#atilor' momente recreative' si structura
sortimentala' tre$uie sa re!rezinte o$iceiuri gastronomice locale sau nationale'
traditionale si s!eci%ice di%eritelor zone.
_ 3estaurant ;otel Coral - S!eci%icul restaurantului este $ucatarie
romaneasca si internationala. Are o ca!acitate de !este +99 de locuri si se a%la situat la
!arterul (otelului' !oate gazdui evenimente cor!oratiste cat si evenimente !rivate.
_ 3estaurantul /'icenna : s!eci%ic italienesc
^ Cra%a des%ace o gama larga de vinuri. Acestea se !ot servi atat im$uteliate' cat
si neim$uteliate. Se realizeaza si se des%ace o gama s!eci%ica de !re!arate culinare.
Hinurile se servesc in cara%e sau cani din ceramica. Este dotata cu mo$ilier din lemn
masiv' iar !eretii sunt decorati cu scoarte' stergare etc. !oate avea !rogram muzical'
tara%uri de muzica !o!ulara.
_ Cra%a /storia O 69 locuri
_ Cra%a Ca'alerului
< Cra%a Murt*atlar
- =ar de 8i >orona "9 locuri
- =ar de 8i 3ania 46 locuri
- =ar de 8i ?illa Ca*@ 46 locuri
- =ar de 8i Casablanca +9 locuri
/!re%ent
S7i la Euna es' 0ogo a' Lor a' Cavnic cu telescaun' din decem$rie 3i !2n5 1n luna
%e$ruarie.
Se !oate !ractica v2n5toarea de: c5!rior' cer$' mistre/' ie!ure' urs' lu!' vul!e %azani'
!ot2rnic(i.
C5l5rie 1n centrele de ec(ita ie din Lotiz i Satu 0are. ;escuit !e $5l i: Dorolt' 0o%tin'
Hiile' Agri i !escuit !e lacuri: Durulung
Capitolul +
A!alia 'ir'ulatiei turi/ti'e $i! #u$et
In materie de statistica este a$solut necesar sa se cunoasca numarul turistilor
&vizitatorilor) care sosesc intr-o statiune sau zona turistica. Aceasta unitate de masura
serveste ca $aza in analizele statistice atat !entru evaluare numarului de zileP turist cat si
!entruincasarile turistice.
Sosiri ale turistilor in #udetul Satu 0are in anul *99,
/nul 2--1
Total <4++"
3o%ani ,96,,
straini "+4@<
Sursa: Frecventarea structurilor de !rimire turistica cu %unctiuni de cazare in anul *99,' IMS
Capacitatea de ca8are turistica e,istenta A nr. locuri B
2--1 2--0 2--C 2--. 2--9 2-1- 2-11
*+94'99 *49<'99 *4",'99 *4*,'99 *<*J'99 "<"<'99 *9@"'99
3ata de ocupare pe total
,< ,@'" ,@ ,<'4 ,,'* ,@'@
Masculin
<" <"'@ <"'" <9'@ <9 <*',
5e%ini
,"'" ,*'< ,*'6 ,*'" ,9'4 ,*'J
#r. turistilor ca8ati in structurile de pri%ire turistica colecti'e cu *unctiune de
ca8are

TOTAL
Hoteluri
i
moteluri
Pensiuni
turistice i
agroturistice
Cmine
pentru
vizitatori
Structuri
de
ntremare
Sate de
vacan
i alte
structuri
de
odihn
Taere de
vacan
pentru
copii
T O T A L
!""# !$%&'( (($(!$ '&! #$##' !$!&! #$&($ #!&)$
trim. I
44540 25807 12720 5787
226

trim. II 74435 30741 10588 6456

15920 10730
trim. III
114744 29629 12301 8688
32058 32068
trim. IV
53012 31951 372 12834 7341
514

!""* '"(%*% ((*#(& ($"& *!&!& !)&&% #&$$) *#"#"

trim. I 48480
29161 123 12531 6580
85

trim. II
77120
26774 443 13008 7284
13943 15668
trim. III 122137
28529 680 13203 8666
33545 37514
trim. IV 53919
30953 561 13985 7246
316 858
!""% '(()%% ((!%&! &&%' #$!$* '!)'! #)$*# %"#%"
trim. I 45611 25597 445 11499 8026 44

trim. II
84291 29618 1019 12669 7702 13588 19695
trim. III 130388 30043 2662 12292 9112 35719 40560
trim. IV 51676 27414 3637 11825 8092 503 205
!""& '(#%() (($!#* $)'! '()() ''*%) *!*"# %)#*"
trim. I 43465 23042 1697 10924 7522 280

trim. II
90095 30565 2141 7596 8107 18427 23259
trim. III 130019 32448 2946 6553 9013 33356 45703
trim. IV 51040 32190 2148 6846 8927 441 488
!""$ !$"**" ((%)!! ((')! (%$$# '%"*' !&*$& &(&(!
trim. I 41907 24608 2261 5748 8330 745 215
trim. II
84491 30118 3017 4593 8077 12252 26434
trim. III 106045 29933 4777 3616 9383 13535 44801
trim. IV 48107 32263 1337 2927 10263 1055 262
!"") !!&$$$ $$$)% (!'#% (($&( !)(&" !#&"$ %"$)&
trim. I 38782 25356 1450 2978 8021 710 267
trim. II
57859 20137 2468 2952 5718 6219 20365
trim. III 93251 20270 5434 2400 8487 16455 40205
trim. IV 37996 23133 2994 3541 6944 1324 60
!"(" !!)$)' )')(( ('!)" (#($& !%&%) ($'$% %''*"
trim. I 28691 17696 2220 3455 4354 650 316
trim. II
64545 24387 3859 4115 4714 6020 21450
trim. III 94119 24906 5540 2735 9526 10038 41374
trim. IV 42538 26922 1671 3882 8175 1678 210
!"(( !#$'") ("'&!% ((&"( (*("* !)""% !*$!% %!)#*
trim. I 31956 19435 1681 3654 5941 1245

trim. II
68219 27359 2975 3974 5933 7207 20771
trim. III 102569 27291 4318 3738 9885 15416 41921
trim. IV 45565 29641 2727 3739 7247 1958 253
!"(! !%$($) (()*'" ((*&" (''%& '((*% ')*!! *'"##
trim. I 35770 23133 1544 2682 7270 1069 72
trim. II
75279 32651 3842 3475 6934 11961 16416
trim. III 109635 31807 4148 3439 9816 23869 36556
trim. IV 47505 31939 2036 3771 7136 2623 -

TOTAL
Hoteluri
i
moteluri
Pensiuni
turistice i
agroturistice
Cmine
pentru
vizitatori
Structuri
de
ntremare
Sate de
vacan
i alte
structuri
de
odihn
Taere
de
vacan
pentru
copii
din care turiti strini
!""# %$$!) %%(!& !!) ('(" !'" %$* !#$
trim. I
15058
14861

174 23

trim. II 19409
18855

243 91 169 51
trim. III
18255
17094

356 92 516 197

trim. IV
16107
15317 229 537 24

!""* %&!'* %'&%( (""' (*($ !'$ &# %#(
trim. I
17056
16785 73 177 21

trim. II 16477
15698 112 453 56

158
trim. III
17289
15748 354 510 120 74 483
trim. IV
16413
15530 464 378 41

!""% %!&&( *&$## '("! &#( *"( !#! '#(
trim. I
12140
11495 366 246 33

trim. II 16503
15490 524 380 56 18 35
trim. III
17057
14955 1329

353 114 306

trim. IV
17071
15904 883 115 59 110

!""& &"'"! %#($) '#$$ (&'( !$$ '&! !'#

trim. I
14076
13033 835 127 35 46

trim. II 19017
17471 819 495 58 97 77
trim. III
19228
17476 853 480 144 118 157
trim. IV
17981
16209 981 629 51 111

!""$ &'!$$ %*)*! !)$( !%%& '%) ("$" !')

trim. I
14550
12776 1121 492 44 117

trim. II 20352
18044 1098 886 83 213 28
trim. III
18957
16996 762 624 174 190 211
trim. IV
19429
18136

665 68 560

!"") *)*%' *'"&& !*"" (&)" '%% (#$" '*"

trim. I
15770
14587 514 366 34 269

trim. II 12670
11084 582 548 94 312 50
trim. III
15080
12920 751 423 186 500 300
trim. IV
16043
14486 653 453 52 399

!"(" %'*)' *%&$& !'$' (%!# #'' !(&( ()*

trim. I
11226
10133 609 151 59 274

trim. II 17688
15673 885 554 142 434

trim. III
17296
15101 597 466 191 746 195
trim. IV
17383
15880 292 453 41 717

!"(( &*""" %&(#& !#(& (%#* *!* '!'( '*

trim. I
12794
11784 220 143 70 577

trim. II 20654
18421 618 534 115 966

trim. III 20443 18097 766 397 260 888 35

trim. IV 21109 18845 813 571 80 800

!"(! $$)*% &$$)' '$$( (&)( *%& '&$) '*

trim. I 16247 14921 579 139 71 537

trim. II
25433 22749 830 646 138 1070

trim. III 24275 20827 1278 646 280 1209 35

trim. IV 23001 20396 1194 360 78 973 -
?nno!t5rile 1n structurile de !rimire turistica din .ude/ul Satu 0are' !e ti!uri de
structuri' ti!uri de turi3ti' "JJ9-*99J
Ea nivel de #ude/ a avut loc o cre3tere semni%icativ5 a num5rului 1nno!t5rilor' care
au a#uns la "<9@"4 1n *99J' 1n cre3tere cu J9= %a/5 de anul *999' dar su$ nivelul din
!erioada "JJ9-"JJ*. Cre3terea 1nno!t5rilor se datoreaz5 1n mare !arte turi3tilor rom2ni'
care domin5 1nno!t5rile turistice din #ude/. ?n anul *99J' 66',= din 1nno!t5ri au %ost ale
turi3tilor rom2ni.
Mum5rul de sosiri turistice' !e ti!uri de unit5/i' .ude/ul Satu 0are' *99J
De remarcat este %a!tul c5 turi3ti str5ini sosi/i 1n #ude/ au !re%erat s5 se cazeze 1n
!ro!or/ie de <,= 1n (oteluri' 1n tim! ce doar 49= dintre turi3tii rom2ni au o!tat !entru
acest ti! de cazare. ;rin urmare' turi3tii str5ini !re%er5 unit5/ile de cazare cu un grad de
con%ort mai ridicat.
Fa/5 de anul *999' num5rul de sosiri turistice a crescut la toate categoriile de unit5/i de
!rimire' 1ns5 cele mai semni%icative se remarc5 la: !ensiunile agroturistice &de *J de ori)'
vilele turistice &de *+ de ori)' la !ensiunile turistice &de "* ori)' la cam!inguri &de @ ori) 3i
la ca$anele turistice &de < ori). Mum5rul de sosiri 1n structurile cu con%ort mai ridicat O
(oteluri Oa crescut cu doar ,=.
Indicele de utilizare net5 a locurilor de cazare 1n Rom2nia 3i .ude/ul Satu 0are'
*99@-*9"9
In ceea ce !rive3te sezonalitatea circula/iei turistice din #ude/' aceasta a %ost' 1n anul *9"9'
mai sc5zuta dec2t cea 1nregistrat5 la nivel na/ional.
Indicele lunar de utilizare net5 a locurilor de cazare 1n Rom2nia 3i .ude/ul Satu
1n anul *9"9
Sejurul %ediu
S% D nr. innoptari Anr. 8ile turist B E nr. turisti sositi A nr. turisti ca8ati B
Ra!ort2nd num5rul 1nno!t5rilor la num5rul sosirilor 1n unit5/ile de !rimire a
turi3tilor din #ude/' !utem concluziona c5 durata medie a se#urului unui turist 1n #ude/ul
Satu 0are' 1n anul *99J' a %ost de "'<* zile' s!eci%ic5 destina/iilor !entru turismul de
Qee7-end sau de s(o!!ing' care nu !oate asigura o dezvoltare !e termen-lung a sectorului
turistic din #ude/.
Densitatea turistica
Dt in raport cu populatia D turisti sositi E nr locuitori
Dt in raport cu supra*ata D turisti sositi E supra*ata
E'olutia densitatii turistice( in perioada 2---F 2--2
/nii Densitatea turistica in
raport cu popultia
AturistE locuitorB
Densitatea turistica in
raport cu supra*ata
AturistE G% 2B
2--- 9.4" J',"
2--1 9.4* J'J<
2--2 9.4< "9'6<
radul de utili8are a capacitatii de ca8are
D Anr. innoptari E nr. locuri de ca8are , nr. 8ile de *unctionare B, 1--
/nii radul de ocupare &!rocente)
2--- "9'"*
2--1 "9'"<
2--2 J.4+
In !erioada studiata' se o$serva o scadere a gradului de ocu!are de la "9'"*= in
anul *999 la J.4+ = in anul *99*.
Capitoul 1
Propuneri de 'alori*icare superioara a potentialului turistic
Hn turis%ul %ontan:
` dezvoltarea turistic5 a masivelor muntoaseN
` construc/ia' modernizarea' dezvoltarea 3i semnalizarea !2rtiilor de sc(iN
` construc/ia' modernizarea 3i semnalizarea ca$anelor de creast5N
` construc/ia' modernizarea 3i semnalizarea re%ugiilor montaneN
` marcarea' semnalizarea 3i 1ntre/inerea traseelor de drume/ie.
?n turismul $alnear:
` construc/ia' modernizarea' dezvoltarea 3i semnalizarea sta/iunilor $alneare.

In turis%ul rural:
` conservarea tradi/iilor 3i a !roduselor tradi/ionale locale &agricole' artizanale'
etc)N
` !rotec/ia 3i conservarea ar(itecturii s!eci%ice mediului ruralN
` conservarea meseriilor tradi/ionaleN
` valorizarea materiilor !rime locale
` dezvoltarea 3i semnalizarea activit5/ilor de desco!erire 3i inter!retare a
!atrimoniului natural' cultural 3i uman ruralN
` modernizarea' dezvoltarea 3i semnalizarea serviciilor cone4e 1n mediul rural
&dis!ensare' %armacii' ateliere !entru re!ara/ii' etc).
In ecoturis%:
` dezvoltarea in%rastructurii turistice a ariilor !rote#ate.
In turis%ul sporti':
` construc/ia' modernizarea' dezvoltarea 3i semnalizarea $azelor s!ortiveN
` construc/ia' modernizarea 3i semnalizarea !istelor !entru cicloturismN
` modernizarea' dezvoltarea 3i semnalizarea centrelor de 1nc(iriere a materialului
s!ortivN
` sus/inerea clu$urilor s!ortive.
In turis%ul urban:
` !rotec/ia 3i conservarea centrelor ora3elor 3i a ar(itecturii s!eci%iceN
` modenizarea 3i 1ntre/inerea s!a/iilor verzi.
In turis%ul de a*aceri )i con!reseEcon*erine:
` modernizarea 3i dezvoltarea s5lilor de con%erin/eN
O dezvoltarea de servicii &agrement' s(o!!ing).
In turis%ul istoric )i cultural:
` restaurarea 3i semnalizarea monumentelor istorice' etnogra%ice 3i cultural-
artistice de im!ortan/5 turistic5.
In turis%ul de e'eni%ente:
` dezvoltarea in%rastructurii turistice necesare !entru des%53urarea de evenimente
cu im!ortan/5 turistic5.
Li$liogra%ie
QQQ.insse.ro
http://www.cjvalcea.ro
http://www.comune.ro
http://www.istorielocala.ro
www.wikipedia.ro
http://www.valceaturistica.ro