Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de management turistic si comercial

LOCUL TURISMULUI
IN ECONOMIA INDIEI
Student: Cazan Romina- Elena
An II- Seria A- Gr. 4
Curins
Capitolul 1: !rezentarea generala a tarii
"." Asezarea geogra#ica
".$ %ediul demogra#ic
".& %ediul istoric
".4 %ediul olitic
".' %ediul economic
Capitolul 2: Descrierea cererii si a o#ertei turistice
$." Cererea turistica
$.$ (#erta turistica
-otentialul turistic
-)aza te*nico- materiala a turismului
-serviciile turistice
-#orta de munca din turism
Capitolul 3: Formele de turism racticate
Capitolul 4: Indicatorii circulatiei turistice
- indicatorii cererii turistice
- indicatorii o#ertei turistice
- indicatorii relatiei cerere-o#erta si o#erta-cerere
- indicatorii densitatii turistice
- indicatorii otentialului turistic al ietelor
- indicatorii e#icientei economice
- indicatorii #ortei de munca
Capitolul 5: Relatiile turistice ale Indiei cu Romania
Capitolul 6: +randul de tara
+i)liogra#ie
Capitolul 1: Prezentarea generala a tarii
1.1Asezarea geografica
India este localizata in continentul asiatic in artea de Sud - Est.
Coordonate geogra#ice: $,- ,,. /0 11- ,,. E.
Vecini cu !a2istan la 3est0 /eal0 Reu)lica !oulara C*ineza si
+*utan la /ord- Est si +anglades si m4nmar la est. In (ceanul Indian0 ea
este adiacenta cu natiunile insulare Sr4 lan2a0 %aldive si Indonezia.
Suprafaa: &.$51.$6& 2m 7 a 8atea 9ar: din lume ca ;ntindere <este
de circa "4 ori mai mare dec=t Rom=nia 8i ">& din sura#a9a SUA?.
1.2 Mediul demografic
Populatia: ".$$,.5,,.&'@ <Iulie $,"&? se a#la e locul al doilea dua
C*ina ca numar de locuitori. <"1A din oula9ia Glo)ului?
Rata de crestere a oulatiei este de "0$4A <estimat $,"&?. Rata mortalitatii
a scazut datorita im)unatatirii ingriBirii medicale. S-a incercat incuraBarea
controlului nasterilor 0 rata natalitatii este de $,.$4 nasteri>".,,, locuitori
<$,"&?.
Seranta de viata este 61.45 ani din care #emei 6501 ani si )ar)ati 660&5 ani.
Este o ar: t=n:r: care num:r: '6, de milioane de ersoane cu v=rste su) $'
ani. Cn $,,40 un indian din $ avea su) $' ani i aroDimativ 1, A din
oula ie locuie te ;n mediul rural.
I/DIA !onderea
oula9iei din
mediul ur)an ;n
total oula9ie
!onderea
oula9iei de
seD masculin din
mediul ur)an ;n
total oula9ie
de seD masculin
!onderea
oula9iei de
seD #eminin din
mediul ur)an ;n
total oula9ie de
seD #eminin
$@04 $@0@ $50@
Principalele orase : /eE Del*i <caitala? $".1$ mil locuitoriF
%um)ai "@.6@' mil locuitoriF Gol2ata "'.$@4 mil locuitoriF C*ennai 1.4"6
mil locuitoriF +angalore 4 mil locuitori <$,"&?
- !rincialele gruuri etnice: Indo - Arianii 1$ A0 Dravidienii $' A0
%ongolii si altii & A. <$,"&?
-!rincialele gruuri religioase: Hindusi 5,0' A0 %usulmani "&.4 A0
Crestini $0& A0 Si2* ".@ A0 +udisti ,05 A0 Iainii ,04 A si altele ,06 A
<$,"&?.
1. Mediul is!oric
Cntre secolele 3I-JI3 au avut loc valuri succesive de invazii ale unor
ooare turanice din Asia Centrala0 ale ara)ilor 8i mongolilor0 urmate de
r:s=ndirea islamului ;n nordul eninsulei. Cucerirea musulman: a unor
lideri a#gani 8i turcomani a creat sultanatul de la Del*i0 ;n rimele secole ale
mileniului II d.Hr. Cn "4@50 3asco da Gama a atins entru rima dat: coasta
%ala)ar <artea de sud-vest a Indiei?. Cn secolul urm:tor0 ortug*ezii au us
st:=nire e o mare arte din coasta de vest a Indiei )ene#iciind0 entru
aroDimativ un secol0 de monoolul comer9ului cu su)continentul. Ulterior0
au a:rut si rerezentan9e olandeze0 #ranceze 8i )ritanice. Cntemeiat de
;m:ratul +a)ur0 ;n "'$60 Imeriul %arilor %oguli a reu8it uni#icarea celei
mai mari :r9i a eninsulei. Cn "6,, a luat na8tere Comania +ritanic: a
Indiilor (rientale0 iar ;n "664 Comania Franceza a Indiilor (rientale. Cn
secolul urm:tor )ritanicii au reu8it s: elimine concuren9a #rancez:0
eDtinz=ndu-8i st:=nirea asura ;ntregii Indii. Cn urma revoltei Seoilor 7
solda9i indieni ;n solda englezilor <"5'1-"5'@?0 Comania +ritanic: a
Indiilor (rientale a #ost dizolvat: 8i India roclamat: colonie a Imeriului
)ritanic0 regina %arii +ritanii devenind Cm:r:teasa Indiei. Caitala coloniei
a #ost sta)ilit: la Calcutta. Ka s#=r8itul secolului al JIJ-lea au
a:rut germenii mi8c:rii de emanciare na9ional:. Au #ost create artidul
Congresul /a9ional Indian <"55'?0 su) conducerea lui %a*atma Gand*i 8i
IaEa*arlal /e*ru 8i Kiga %usulmana <"@,6?0 condus: de %o*ammad
Ali Iinna*. Cn timul celui de-al doilea r:z)oi mondial Congresul /a9ional
Indian <C/I? a lansat mi8carea LMuit IndiaN <L!:r:si9i IndiaN?. Du:
terminarea r:z)oiului0 %area +ritanie a acordat indeenden9: #ostei colonii.
Ka insisten9a lui %o*ammad Ali Iinna*0 care sus9inea O teoria celor dou:
ooare indiene0 *indus si musulman P teritoriul su)continentului a #ost
;m:r9it0 e criterii religioase0 ;ntre India <oula9ie redominant
*indus:? 8i !a2istan <oula9ie maBoritar musulman:?. Ulterior0 din cauza
disutei in rivin9a aartenen9ei Gas*mirului0 ;ntre India 8i !a2istan au avut
loc atru r:z)oaie.
Ka "' august "@410 India 8i-a roclamt indeenden9a0 iar la $6 ianuarie "@',
a devenit reu)lic: in cadrul CommonEealt*-ului. Cn "@6" au #ost integrate
teritoriile ortug*eze Goa0 Daman si Diu. 3ia9a olitic: intern: a #ost
dominat: vreme indelungata de C/I0 care a eDercitat0 rin IaEa*arlal /e*ru
<"@41-"@64?0 Kal +a*adur S*astri <"@64-"@66?0 Indira Gand*i
<"@66-"@11 si "@5,-"@54?0 RaBiv Gand*i <"@54-"@5@? si /arasim*a Rao
<"@@"-"@@6? uterea eDecutiv:.
1." Mediul #oli!ic
Forma de guern!m"nt: Reu)lic: #ederal:0 reziden9ial: cu $5 de
state #ederale 8i 1 teritorii autonome.
Principalele partide : Indian /ational Congress <I/C?0 +*arati4a
Ianata !art4 or +I!0 SamaBEadi !art4 or S!0 +a*uBan SamaB !art4 <+S!?
Ianata Dal <United? or ID<U? etc. Aartenenta la rinciale (rganizatii
Internationale: ASEA/0 +RICS0 CER/ <o)servator?0 FA(0 G-"'0 G-$,0 G-
$40 G-110 I%F0 I%S(0 Interol0 (ECD0 SAARC0 U/0 U/CQAD0
U/ESC(0 U/RQ(0 U!U0 RQ( etc.
Conducatorul tarii: Pranab Mukherjee
S !rana) Gumar %u2*erBee este re edintele Indiei. %u2*erBee a #ost un
lider senior al Congresului /a ional Indian =n: c=nd a demisionat ;nainte
de ;nceerea alegerii sale ca re edinte la data de $$ iulie $,"$. Ri2iedia
S S #!scut: "" decem)rie "@&' <v=rsta 15?0 %irati
S $n!l ime : "06& m
S So ie : Suvra %u2*erBee <c:s. "@'1?
S %andat preziden ial : $' iulie $,"$ 7
S P!rini: RaBla2s*mi %u2*erBee0 Gamada Gin2ar %u2*erBee
S Copii: A)*iBit %u2*erBee0 S*armist*a %u2*erBee0 IndraBit %u2*erBee
1.$ Mediul eco%omic
P&'#C'P()*)* &(%+&' ()* *C,#,%'*'
(-&'C+).+&(
Este o ramura imortanta si rioritara a economiei contri/uind cu
10112 la formarea P'3 si reprezentand 122 din e4porturi1 Cca. '$A
din oulatia activa a tarii este deendenta de agricultura.
India are o sura#ata totala de &$5 mil. *a0 din care sura#ata neta cultivata
este de "4" mil. Ha.0 sura#ata irigata #iind de 1@ mil.*a.
!roductia totala de cereale a #ost in anul #inanciar $,"$-$,"& de $'1044 mil.
tone0 in crestere cu '0"A #ata de anul #inanciar recedent0 cand s-a inregistrat
$44015 mil tone. Aceasta roductie a #ost rintre cele mai ridicate din ultimii
", ani. Productie record s5a inregistrat la orez 617483 %.9 la grau 6:38:
%.98 /um/ac 63582 milioane /aloti9 si trestie de za;ar 635080 %.9
Datorita in#luentelor multile e care le are in economie0 agricultura este
ramura care determina *otarator ritmul cresterii economice.
'ndia este cel mai mare producator si consumator de ceai din lume dupa
C;ina 62<2 din productia mondiala si 152 din consum91
India este al doilea roducator de #ructe si legume0 orez0 grau si alune. De
asemenea se situeaza rintre rimii roducatori in lume de: late0 cas*eE
nut0 nuci de cocos0 mango si )anane
'#=+S.&'(
'ndustria contri/uie la formarea P'3 cu 2521
!etrolul si gazele naturale
Sectorul etrolier constituie o comonenta rinciala a economiei.
Rezervele de titei sunt estimate la 16, mil metric tone0 iar cele de gaze
naturale de "."&&, mld. m.c. !roductia de titei in $,"$ a #ost de &50,@ mil
tone <in crestere cu "0,5A? 0 iar cea de gaze naturale de 410'6 mld. m.c.cu
50@$A mai mica decat in anul recedent cand a inregistrat '$0$$mild m.c.
Caacitatea de ra#inare in anul $,"$ a crescut cu "4A la cca. $"&0,6
mil. tone e an0 cu o)iectivul de atingere a unei caacitati de ra#inare de $$,
mil tone in ersectiva anului $,"4 . In rezent sunt $, de ra#inarii in India0
dintre care ra#inaria Reliance din Iamnagar rerezinta $4A din caacitatea
de ra#inare din India0 #iind a cincea ra#inarie din lume. EDista roiecte entru
maBorarea caacitatii de ra#inare atat rin eDtinderea unora dintre ra#inariile
actuale cat si construirea unor unitati noi. Se doreste e4tinderea capacitatii
de rafinare a com/inatului &eliance din >anmagar astfel incat sa se
numere printre primele trei rafinarii din lume1
!roductia de etrol in anul #inanciar $,"$-$,"& a #ost de "@601,1 mil metric
t #ata de "@&0"6 mil metric t anul trecut. India a eDortat 6,054 milioane
metric tone <%%Q? de roduse etroliere #ata de imortul a "'0, %%Q. In
anul $,"$-$,"& india a imortat "1"01& %%Q etrol crud si @01, %%Q G!K
#ata de "6&06, %%Q etrol crud si 50@' %%Q K!G cu un an inainte.
Consumul roduselor etroliere in $,"$ a #ost de "410@@' %%Q cu
40@&A mai mare decat in anul recedent0 cand a inregistrat "4"0,4, %%Q.
India disune de asemenea de o in#rastructura solida constand in este "1
mii statii de )enzina0 6',, deozite de 2erosen si '',, de dealeri K!G.
Dintre #irmele locale care activeaza e iata mentionam: (il and /atural
Gas Cororation <ustream?0 (il India Ktd <ustream?0 Indian (il
Cororation Ktd. <ra#inare0 distri)utie?0 +*arat !etroleum Cororation Ktd.
<ra#inare0 distri)utie?0 1 Hindustan !etroleum Cor. Ktd. <ra#inare0
distri)utie?0 Gas Aut*orit4 o# India Ktd.0 GuBarat State !etroleum Cor <toate
cu caital maBoritar de stat?0 Reliance Industries Ktd. si Essar (il Ktd. <cu
caital rivat?.
Dintre #irmele straine sunt rezente: +ritis* Gas0 +ritis* !etroleum0 Cairn
Energ40 Canoro Resources0 EDDon %o)il Ku)ricants0 Gaz de France0 Hard4
EDloration and !roduction0 /i2o Resources0 (A( Gazrom0 !remier (il0
S*ell Grou o# Industries0 Qotal etc.
Qre)uie mentionat ct in conteDtul crizei energetice mondiale India isi asigura
este 1' la suta din resursele necesare din imorturi0 motiv entru care este
#oarte sesni)ila la evolutiile retului )arilului e iata mondiala.
*#*&-'( *)*C.&'C(
Caacitatea totala instalata a crescut de la "&,, %R in anul indeendentei la
$&60&5 GR in anul $,"$. (nul 2712 a inregistrat o crestere a capacitatii
de productie de 142 fata de anul 2711. Din unct de vedere al structurii
de roductie energetica aceasta este rodusa in rocent de 66A in unitati
termoenergetice0 "@A in unitatI de roductie *idroenergetice di#erenta #iind
rodusa in caacitati de roductie nucleare sau mai nou in statii eoliene sau
in statii solare.
'ndia se numara printre cei mai actii ?ucatori pe plan mondial in ceea
ce prieste utilizarea energiei regenera/ile8 in special cea generata de
ant1 India detine o caacitate instalata de $40@ GR in energie noua si
regenera)ila. In continuare eDista un de#icit de energie de 501A0 iar resursele
alocate nu acoera di#erenta intre cererea de energie si cea #urnizata.
Se estimeaza un necesar de investitii in erioada urmatoare de "&' miliarde
de USD entru a utea asigura necesarul intern de consum.
Au #ost electri#icate cca.',, mii sate0 inclusiv 5, mii sate tri)ale si au #ost
instalate "4 mil. statii de omare entru irigatii.
Kiniile de transmisie si distri)uitie ating 60& milioane 2m circuit.
In cadrul acestui sector sunt in continuare roiecte numeroase0 de construire
a noi caaciati si modernizare a celor eDistente. Caacitatea instalata
urmeaza sa atinga in cativa ani 6,, GR in anul $,',.
'#=+S.&'( C@'%'C(
Este una dintre cele mai vec*i ramuri industriale si una din industriile cu
ritmurile cele mai mari de crestere. 'ndia ocupa in acest moment locul 3 in
(sia dupa C;ina si >aponia si locul 12 pe plan mondial in acest
domeniu0 sectorul contri)uind cu "&A la #ormarea !I+. !roductia totala de
roduse c*imice organice0 anorganice si cele destinate agriculturii a atins in
anul $,"$0 valoarea de aroDimativ 4$ mld. T con#orm unui raort de ramura
realizat de EDim)an2 India.
In totalul roductiei industriei c*imice din India rodusele c*imice de )aza
totalizeaza $$ mld. USD0 rodusele c*imice seciale @ mld USD si
rodusele c*imice de inalta clasa 6 mld USD.
'#=+S.&'( F(&%(C*+.'C(
Cu o roductie de "$04 mld. T0 industria #armaceurtica a realizat rogrese
deose)ite in ceea ce riveste te*nologia0 calitatea0 gama medicamentelor
roduse0 realizandu-se un ritm de crestere e ramura de @0@A in erioada
$,,' 7 $,", estimandu-se ca ritmul de crestere al acesteia ana in $,"' sa
#ie de @0'A.
In acest domeniu India este e locul atru e lan mondial in rivinta
volumului roductiei detinand 5A din totalul roductiei mondiale. 3aloarea
industiei este estimata la "1 mild USD ocuand locul "& e glo) si este
reconizata a atinge $, mild USD ana in anul $,"'. Industria #armaceutica
indiana se caracterizeaza rintr-o #orta de munca cali#icata0 investii
imortante in RUD0 o serie de unitati de roductie #iind omologate in SUA
si %area +ritanie. EDortul de roduse #armaceuticea a #ost de 401 mld. T si
se indreata sre 6' tari. India ocua locul " in ceea ce riveste contractele
de cercetare in domeniul #armaceutic.
Sunt cunoscute e lan mondial #irme ca Ran)aD40 Dr. Redd4Vs0 Qorrent0
Kuin Ka)oratories0 Cila0 Glenmar2 !*armaceuticals0 Himala4a0 etc.
P&,=+C.'( =* %'>),(C* =* .&(#SP,&. (+., S'
C,%P,#*#.* (+.,
Sectorul auto a crescut imresionant0 industria auto indiana #iind evaluata la
', miliarde dolari. India se situeaza e locul " e lan mondial in roductia
de autove*icule e & roti0 e locul $ in roductia de ve*icule motorizate e $
roti0 e locul 4 in roductia de tractoare si e locul ' in roductia de
autove*icule comerciale. In anul $,"$ a rodus $,04 milioane de ve*icule
motorizate e $ si & roti0 autoturisme si autove*icule multi-utilitare si
autove*icule comerciale <4 roti?.
Din roductia totala realizata in anul $,"$ au #ost eDortate aroDimativ &0,
milioane de unitati restul #iind destinate ietei interne. ",
In mod coresunzator au crescut eDorturile0 cu un ritm de &@A in ultimii 4
ani. India a eDortat in anul #inanciar $,"$ - $,"&0 ,.' mil )uc. autoturisme0
in crestere cu 40 '6A #ata de aceiasi erioada a anului recedent. 3e*iculele
motorizate e doua roti au rerezentat cea mai mare cota in eDorturi cu
61A din total eDorturi ale industriei0 iar autove*iculele de asageri au
rerezentat "5A din eDorturi.
Dezvoltarea roductiei de autoturisme a atras si dezvoltarea industriei de
comonente auto0 care in rezent este evaluata la ", miliarde dolari0 cu
ersectiva atingerii nivelului de 4, miliarde dolari in anul $,"'.
In a#ara roducatorilor locali Qata %otors0 %a*indra T %a*indra0 +aBaB
Auto0 +irla0 in India roduc sau asam)leaza autoturisme %ercedes0
%itsu)is*i0 Suzu2i0 H4undai0 Fiat0 S2oda0 General %otors 0 Ford0
3ol2sEagen0 Renault etc.
'#=+S.&'( %*.()+&-'C(
India este al 4-lea roducator mondial de otel0 aceasta industrie avand o
lunga traditie. !rima comanie si cea mai mare comanie rivata din acest
sector din India si Asia0 Qata Steel a #ost in#iintata in "@,1.
!roductia totala de otel a atins in iunie $,"& 0604' mil.tone0 in crestere cu
,0@A #ata de nivelul inregistrat in iunie $,"$. Datele arata ca in rimul
semestru al anului $,"&0 India a inregistrat roductii )une0 in comaratie cu
maBoritatea tarilor roducatoare de otel. !roductia de otel a crescut e
rimele 6 luni cu $0'A la &@06&A %Q #ata de &5065 %Q in aceeasi erioada
a $,"$. Se reconizeaza ca cererea de otel locala sa creasca cu '0@A si 1A in
anul $,"& si resectiv $,"4.
!roductia de otel este variata0 India )ene#iciind de materiile rime necesare
si de o #orta de munca cali#icata. !rincialii roducatori de otel0 care
realizeaza &&A din totalul roductiei sunt comaniile Steel Aut*orit4 o#
India Kimited <SAIK?0 Ras*tri4a Isat /igam Kimited <RI/K?0 Qata Steel si
Essar. Din unct de vedere a roductiei metalurgice India este in acest
moment al doilea roducator din Asia dua C*ina si se gaseste e locul 4 in
lume.E#orturile continue #acute de guvernul indian de crestere a volumului
de investitii in in#rastructura conduc la o crestere a consumului de roduse
metalurgice.
Aceasta imlica ca0 din unct de vedere strategic0 India sa investeasca in
cresterea de caacitati de roductie in acest sector estimandu-se cresterea
roductiei la 5, mil tone ana in anul $,"'.
'#=+S.&'( C'%*#.+)+'
Datorita oliticilor de crestere a volumului de investitii in in#rastructura
romovate de catre Guvernul indian consumul de ciment a crescut #oarte
mult. Aceasta a #acut ca caacitatile de roductie a cimentului in India sa
cunoasca o uternica dezvoltare. In acest moment roductia anuala de
ciment se ridica la $&" mil. de tone #iind revazuta ca la #inalul celui de-al
"$ rogram cincinal aceasta sa aBunga la aroDimativ$6$ mil. tone. Acest
lucru #ace ca India sa #ie al doilea roducator mondial de ciment dua C*ina.
In rezent eDista "$6 de #a)rici mari cu o caacitate de "4' mil. tone e an si
este &,, de #a)rici mici si miBlocii cu o caacitate anuala estimata la "'
mil. tone. !este 1,A din roductia indiana de ciment este realizata de catre
un numar de aroDimativ $, de comanii. !rincialii roducatori locali sunt
ACC0 Ultra Qec* CemCo0 GuBarat Am)uBa0 Grasim0 India Cements0 Ia4ee0
Centur4 QeDtiles0 %adras0 +irla Cor0 KUQ0 la care se adauga comanii
multinationale recum Holcim0 Ka#arge0 Italcementi0 Heidel)erg.
'#=+S.&'( .*A.')(
Este o ramura traditionala care acoera o gama variata de activitati0 de la
roductia de materii rime <)um)ac0 iuta0 matase si lana? ana la realizarea
de roduse cu valoare adaugata ridicata: tesaturi0 con#ectii si tricotaBe.
Aceasta ramura contri)uie cu 4A la #ormarea !I+0 cu "4A la valoarea
adaugata in sectorul industrial0 cu @A la taDele colectate0 cu ""A la totalul
eDorturilor si utilizeaza aroD. 4' mil. ersoane. India este al doilea
roducator mondial de )um)ac si #ire de )um)ac si al doilea roducator de
matase0 roducandu-se toate cele 4 tiuri de matase. In ultimii & ani0
investitiile in acest sector au totalizat 60' miliarde dolari0 cu ersectiva
atragerii unui volum sulimentar de &60' miliarde in urmatorii ' ani.
EDorturile de teDtile au atins nivelul de &&0&" miliarde dolari in anul $,""-
$,"$0 in crestere cu $,0,'A #ata de nivelul in aceiasi erioada a anului
recedent.
!entru anul $,"$ 7 $,"& eDortul de teDtile a inregistrat o scadere de 405$A
raortate la valorile in dolari0 dar entru valorile in ruee se inregistreaza
totusi o crestere de 50",A. .
In erioada $,"$ 7 $,"& rodusele de im)racaminte #inite a contri)uit cu
&@A in totalul eDorturilor de teDtile0 iar con#ectiile si rodusele teDtile din
)um)ac au contri)uit cu 14A din total eDort teDtile. !rodusele teDtile
indiene inclusiv artizanat si teDtile de mana se eDorta in este ",, tari0 dar
SUA si UE rerezinta $ treimi din iata de eDort a roduselor teDtile din
India. Alte destinatii la eDort sunt C*ina0 EAU0 Sri Kan2a0 Ara)ia Saudita0
Gorea de Sud0 +anlades*0 Qurcia0 !a2istan 00 +razila etc
Consiliul EDortatorilor de QeDtile a solicitat interventia Guvernului rin
adotarea unor masuri de sriBinire a acestui sector0 resectiv #acilitati la
investitii si la sistemul de taDare
P&*)+C&(&*( P'*.&*),& P&*.',(S*
6='(%(#.* S' 3'>+.*&''9
Este o ramura traditionala0 India #iind lider mondial in roductia de diamante
relucrate realizand 6,A din valoare vanzarilor e lan mondial0 5,A din
unct de vedere al caratelor si @,A in rivinta numarului de )ucati. !iata
indiana a ietrelor retioasa si a )iButeriilor a #ost in anul $,"$-$,"& de $401
miliarde dolari0 rerezentand @0$A din vanzarile mondiale. EDortul la
aceasta grua a atins ci#ra de "50&$ mld. T0 in crestere cu 5A #ata de niveul
inregistrat in anul #inanciar recedent.
India consuma 5,, tone de aur anual0 din care 6,, de tone in roductia de
)iButerii0 resectiv $,A din consumul mondial.
.*@#,),-'( '#F,&%(.''),&
Industria IQ din India include *arEare0 eri#erice0 netEor2ing0 +!(0
so#tEare si servicii. Rata de crestere a industrie de ro#il in ultimii ' ani a
#ost de $5A0 cu o nesemni#icativa scadere in ultimul an contri)utia la !I+
#iind de 6.1A in ultimul an #inanciar. Qotalul veniturilor din so#tEare si
servicii se estimeaza ca vor #i in $,""de @' miliarde dolari0 din care
eDorturile vor utea atinge ', miliarde dolari.
EDorturile indiene de servicii IQ si +!( sunt estimate sa creasca cu "$ 7
"4A in anul #iscal $,"&-$,"$4 enru a aBunge la valoarea de 54 7 56 mild
USD. C*eltuielile in sectorul IQ in India sunt reconizate sa atinga 1"0' mild
USD o restere de 101A #ata de anul $,"$ cand s-au inregistrat 6604 mild
USD. !iata de so#tEare este estimate sa atinga &0@$ mild USD in anul $,"&0
o crestere de "&0@A #ata de anul $,"$0 cand a inregistrat &04' mild USD.
In ceea ce riveste investitiile straine directe se revede ca acest sector va
utea atrage 4 7 ' miliarde dolari ana la s#arsitul acestui an.
.&(#SP,&.+&')*
Tra%s#or!urile ru!iere
Kungimea soselelor este de &0& mil. 2m. !e cale rutierea se realizeaza cca.
5,A din tra#icul de asageri si 6'A din transortul de mar#uri e teritoriul
indian. Circa '@ mil. autove*icule circula e soselele tarii.
India detine o retea de autostrazi </ational Hig*Ea4? care leaga rincialele
orase si insumeaza o distanta totala de 1,0@&4 2m. !e )aza lanului /ational
Hig*Ea4s Develoment !roBect se lucreaza entru eDtinderea retelei de
drumuri si modernizarea unor sosele rin largirea acestora cu cate $ )enzi e
sens.
Cele mai multe dintre investitiile rivate in acest sector au #ost #acute in
sistem +uild (erate Qrans#er.
In vederea modernizarii acestui sector sunt initiate mai multe rograme
gruate in LQ*e /ational Hig*Ea4 Develoment !roBectN0 care revede
construirea de noi autostrazi si modernizarea celor eDistente. Intre acestea se
remarca Golden Mudrilateral <'546 2m?0 care va uni cele atru mari orase ale
tarii: %um)ai0 /eE Del*i0 Gol2ata si C*ennai0 recum si coridoarele Est-
3est si /ord-Sud <1&,, 2m?.
'nestitia totala in acest proiect este estimata la 1382 mld1 B1
Calea fera!a
Reteaua de cai #erate este vec*e de este "', ani0 #iind una dintre cele mai
mari din lume0 avand este "0' mil. angaBati0 masurand 6&"$$ 2m0 din care
$6A electri#icati. Anual se transorta cca. '', mil. tone mar#uri si '0" mld.
asageri in este 1,,, statii.
Tra%s#or!ul %a&al
In rivinta tonaBului transortat India este e locul "1 in lume. Flota indiana
consta din 6&@ vaoare cu un tonaB total de 60@ mil GQ0 estimandu-se ca
acesta sa creasca la $, mil GQ in $,""&. In rezent $,& vase <totalizand 60"
mil GQ? sunt angaBate in transorturile internationale0 iar 4&6 vase <,05 mil
GQ? e#ectueaza transorturi costiere. 3asele entru transorturi in vrac si
tancurile etroliere rerezinta 54A0 restul #iind vase entru transort cargo si
late tiuri d evase. 3arsta medie a #lotei este de "60' ani. Flota indiana
detine "1A din transorturile e mare e#ectuate de comaniile indiene. India
detine "$ mari orturi0 volumul mar#urilor tranzitate rin acestea0 in anul
$,,4-$,,'0 #iind de ',, milioane tone.
Qransorturile navale in India sunt coordonate de WS*iing Cororation o#
IndiaNa comaniei de stat care coordoneaza si o##s*ore si alte in#rastructuri
de transort maritim. Detine si oereaza aroD &'A din tonaBul indian si
oereaza in aroae toate zonele navale0 #urnizand servicii atat nationale cat
si internationale.
Tra%s#or!urile aerie%e
Q*e Airorts Aut*orit4 o# India <AAI? controleaza si coordoneaza intregul
satiu aerian indian. AAI controleaza "$6 aeroorturi0 din care ""
aeroorturi internationale. Qransorturile de asageri rerezinta 44 mil.
ersoane anual <6'' curse interne?0 iar cel de mar#uri se ridica la " mil. tone
cargo <1,A eDort?. Circa ',A din tra#ic este realizat de aeroorturile din
%um)ai si /eE Del*i.
!atrunderea #irmelor aeriene rivate in transortul aerian intern a contri)uit
la dezvoltarea su)stantiala a acestui sector. In rezent cca. 6,A din tra#icul
intern aartine comaniilor rivate. "
.*)*C,%+#'C(.'')*
Reteaua de telecomunicatii din India este in rimele zece din lume. /umarul
total de tele#oane <#iDe si mo)ile? a crescut de la $$05 milioane in anul "@@@
la este $$' milioane la s#arsitul anului $,""0 la data resectiva #iind
inregistrati "6' milioane a)onati la tele#onie mo)ila <"$ comanii de
tele#onie mo)ila?. In acelasi tim0 in India0 la momentul actual sunt este ",
milioane de utilizatori de internet.
Qelecomunicatiile indiene constituie una dintre ietele cu cele mai mari
ritmuri de crestere e lan mondial0 otentialul de investitii in acest sector
#iind estimat la 5, mld. dolari in $,"&.
P'(.( =* C(P'.()
In India #unctioneaza $& de )urse de valori constituite #ie ca societati
comerciale0 #ie ca asociatii de ersoane.
+om)a4 Stoc2 EDc*ange <+SE? in#iintata in anul "51' su) numele de Q*e
/ative S*are and +ro2ers Association este cea mai mare )ursa de valori din
Asia0 #iind totodata si )ursa cu cel mai mare numar de comanii listate
<este 6,,,? e lan mondial. +SE este rerezentata in este 4,, de
localitati avind 5,,, de terminale de comercializare cu o caacitate de 4 mil
tranzactii e zi.
/ational Stoc2 EDc*ange </SE? este o alta )ursa imortanta rerezentata in
cca. &6, localitati.
S'S.*%+) 3(#C(&
Activitatea )ancara in India este vec*e de este $,, ani. +ancile care
oereaza in India sunt de doua categorii: )anci comerciale si )anci
cooeratiste.
+ancile comerciale disun de o retea de circa 6@,,, sucursale <cca. &$,,, in
mediul rural? si o valoare totala a deozitelor de este "' trilioane ruii.
+ancile comerciale curind )anci din sectorul u)lic0 )anci din sectorul
rivat <cu caital indian si strain?0 )anci regionale rurale si )anci locale.
+ancile din sectorul u)lic disun de o retea de cca. 45,,, sucursale si
realizeaza cca. 5,A din totalul oeratiunilor )ancare.
Recent guvernul a adotat o masura in care articiatia straina intr-o )anca
indiana se oate ridica ana la 14A.
!rincialele )anci comerciale0 dua caiatalizarea de iata sunt: State +an2
o# India <de dearte cea mai mare )anca indiana cu sediul la %um)ai?0 ICICI
+an20 HDFC +an20 !unBa) /ational +an20 Canara +an20 +an2 o# +aroda0
(riental +an2 o# Commerce0 UQI +an20 Union +an2 o# India etc.
+anca nationala este Reserves +an2 o# India si are sediul la %um)ai.
Singurele )anci care au rerezentare internationala sunt: State +an2 o#
India0 ICICI +an2 si +an2 o# +aroda.
India disune de numeroase resurse naturale minerale8 o atrime din
resursele minereale mondiale cunoscute0 inclusiv aur0 argint si diamante0
care au atras atentia rincialilor oeratori si relucratori mondiali din
domeniu. India a adotat o olitica de rotectie si de valori#icare a acestora
in interesul dezvoltarii economice rorii.
India roduce 5@ minerale din care: 4 com)usti)ili0 "" metalice0 '$
nemetalice si $$ minereuri minore.
&ezerele 'ndiei sunt urmatoarele:
- car)une. 'ndia este foarte /ogata in rezere de car/une8 fiind pe
locul 3 in lume dupa C;ina si S+( in productia de car/une. Rezervele
totale de car)une0 sunt estimate la $41054 miliarde tone
- )auDita0 rezervele totale #iind estimate la &.,1' milioane tone
- crom0 rezervele totale #iind estimate la ""40&1 milioane tone
- curu0 rezervele din acest minereu sunt de 1"$0' milioane tone "5
- aur0 rezervele #iind estimate la $$$04 milioane tone
- minereu de #ier0 rezervele totale sunt estimate la "$.&"1 milioane tone de
*ematita si '&@0' milioane tone de magnetita. India detine ", A din
rezervele mondiale.
- lum) 7 zinc0 rezervele #iind estimate la $&"0$$ milioane tone <resective
'0" milioane tone de lum) si "10," milioane tone de zinc metal?
- mangan0 rezervele #iind estimate la 4,60$ milioane tone. Dua Rusia0 India
detine cele mai mari rezerve de magnezita.
- diamante0 rezervele totale #iind estimate la $06 milioane carate
- mica0 rezervele estimate #iind de '@.,6' tone. 'ndia detine trei patrimi
din rezerele mondiale. India este cel mai mare roducator de mica su)
#orma de #oi din lume. Comertul cu mica al Indiei rerezinta 6, A din
comertul mondial
- t*oriu0 rezervele sunt estimate la ',,.,,, tone0 locul " in lume. EDistenta
marilor resurse de t*oriu eDlica interesul Indiei entru dezvoltarea
reactoarelor F+R <Fast +reader Reactors? in cooerare cu SUA.
- uraniu0 rezervele #iind estimate la '$.,,, tone
Capitolul 2: =escrierea cererii si a ofertei turistice
2.1 Cererea !uris!ica
.urismul intern
Cn ta)elul de mai Bos este rezentat: evolu9ia num:rului de vizite ale
turi8tilor indieni e teritoriul Indiei.
(nul Vizite turistice &ata de crestere anuala
'nterne *4terne 'nterna *4terna
$,,6 46$&","11 ""141@"4 "5.,A "5."A
$,,1 '$6'64&64 "&$61$1& "&.@A "$."A
$,,5 '6$@5$$@5 "4""$'@, 6.@A 6.4A
$,,@ 6',,&561& "&1"1'$$ "'.'A -$.5A
Se oate o)serva c: num:rul vizitelor a #ost ;n continu: ascensiune.
Cn anul $,,5 s-a ;nregistrat o cre8tere de 60@A #a9: de anul anterior0 cre8tere
semni#icativ mai mic: #a9: "&0@A. ;n $,,1.
.urismul emi!tor 7 lec:ri ;n a#ar: ale indienilor. Statisticile rivind
lec:rile turi8tilor indieni ;n a#ara grani9elor Indiei rovin de la +iroul de
imigra9ie. /um:rul lec:rilor turi8tilor indieni ;n str:in:tate a #ost de &01&
milioane ;n "@@10 8i a crescut =n: la ci#ra de ",051 milioane ;n $,,5. Cn
ta)elul de mai Bos este rezentat: evol9ia lec:rilor turi8tilor indieni ;n a#ara
grani9elor Indiei.
Cn erioada "@@1 7 $,,, rata de cre8tere a #ost insta)il:0 dar ;nce=nd cu
anul $,," =n: ;n rezent a ;nregistrat un trend ascendent. Cn anul $,,5
num:rul lec:rilor a avut o rat: de cre8tere de ""0"A #a9: de anul $,,10 rat:
mai mic: dec=t rata de cre8tere din $,,1 #a9: de $,,6 <"10&A?.
.urismul receptor 7 sosiri turistice internationale in India.
!e )aza in#orma9iilor de la )irourile de de)arcare0 vam: se vor rezenta
evolu9ia sosirilor turistice interna9ionale ;n India.
/um:rul sosirilor turistice interna9ionale a ;nregistrat un trend ascendent ;n
ultima erioad:0 "065 mil in "@@"0 $0'4 mil ;n $,," resectiv '0&1 mil ;n
$,,5. Cn anul $,,5 rata de cre8tere a #ost de '06 rocente0 ating=nd cea mai
mic: valoare din ultimii 8ase ani. Cn $,,@ situa9ia a continuat s: se
deterioreze0 rata de cre8tere a num:rului sosirilor interna9ionale turistice
sc:z=nd cu &0&A. Aceast: situa9ie se datoreaz: unor #actori de
in#luen9: negativi recum sc:derea ritmului de cre8tere economic:
glo)al:0 activit:9ilor teroriste des#:8urate e teritoriul Indiei0 aari9ia
virusului grial H"/"0 etc.
Cn anul $,", ;n sectorul turismului 8i c:l:toriilor a avut loc o cre8tere
su)stan9ial: ;n comara9ie cu anul $,,@. /um:rul de sosiri turistice
interna9ionale a #ost de '.'5 mil. Cn anul $,",0 #a9: de '."1 mil ;n $,,@0
;nregistr=ndu-se o cre8tere de 5."A.
Sosiri turistice internationale in 'ndia din diferite regiuni ale -lo/ului1
Statisticle arat: c: cei mai mul9i turi8ti care au vizitat India ;n anul $,",
rovin din SUA0Anglia 8i +anglades*. Cu aButorul ta)elului 8i al gra#icului
de mai Bos este redat toul rimelor zece 9:ri generatoare de turi8ti care au
ales India ca destina9ie entru etrecerea concediului.
Sosiri turistice internaionale in funcie de modul de c!l!torie. In anul
$,,@ modalitatea de transort re#erat: a #ost cea aerian:0 5@05A din cei
'0", mil turi8ti aleg=nd avionul ca miBloc de transort. !onderea turi8tilor
care au sosit e uscat a #ost @0$0 ;n tim ce numai "0,A au sosit e mare. Cn
$,,5 5@0"A turi8ti au re#erat ca modalitate de transort calea aerian:0
",0$A uscatul 8i ,01A aa. Quri8tii care au sosit e uscat rovin ;n secial
din +anglades* 8i !a2istan.
( analiz: )azat: ein#orma9iile o#erite de cardurile de de)arcare arat: #atul
c: ;n anul $,,@ aroae to9i turi8tii au ;nregistrat scoul viziteiF '10'A
dintre turisti au venit in India entru a se recreea 8i a8i etrece concediul0
"106A au venit in vizit: la #amiliile sau rietenii lorF "'0"A au venit entru
a#aceri iar $0$A au venit entru tratament medical.
Quristii indiei sunt incadrati in categoria mediacentricilor 6aflati la
intersectia psi;ocentricilor si alocentricilor9
2.2 Ofer!a !uris!ica
a1 Potentialul turistic :
5resurse turistice naturale
5resurse turistice antropice
&esurse turisice naturale
X Clima 7 India are o clim: at=t de variat: 8i o )og:9ie at=t de mare de
atrac9ii turistice inc=t oate #i vizitat: e tot arcursul anului. !entru cei care
vor s: viziteze #orturile0 alatele dar 8i laBele cea mai )un: erioad: este
setem)rie 7 martie. Sezonul de v=r# este ;ntre octom)rie 8i #e)ruarie. Cei ce
vor s: admire #auna ot merge ;n lunile #e)ruarie 7 august0 ;n timul
sezonului uscat 8i cald c=nd eDist: mari 8anse s: oat: vedea animalele
adunate ;n Burul oc*iurilor de a:0 vegeta9ia ne#iind a8a luDuriant:.
Cm:timi9ii de )ird-Eatc*ing vor avea )ucuria s: vad: o eDtraordinar:
varietate de :s:ri migratoare ;n timul iernii0 ;n secial ;ntre lunile
decem)rie 8i #e)ruarie. C:ldura dogoritoare din arilie =n: ;n iulie0 care-i
;minge e turi8ti sre regiunile de munte0 disare odat: cu sosirea
musonului0 care oate #i o eDerien9: #antastic:. Cm:timi9ii de eDcursii
montane ot vizita India ;n erioada curins: ;ntre lunile mai 8i octom)rie.
Y Parcurile #aionale8 Flora Ci Fauna - India are o #lor: 8i o #aun: )ogat
diversi#icat: aici ut=nd #i ;nt=lnite secii rare de lante 8i animale0 recum:
Qigrul +engalez 7 Sunder)ans0 Keul asiatic 7 Gir0 rinocerul cu un corn 7
Gaziranga0 etc. Datorit: climatului #avora)il 8i #ormelor de relie# variate ;n
India eDist: 1, de arcuri na9ionale recum Parcul #aional Dazingara
care ad:oste8te "$,, eDemlare de rinoceri cu corn0 secie considerat: e
cale de disari9ie0 8i 4,, de sanctuare de conservare a #lorei 8i #aunei
s:l)atice0 recum Sanctuarul :s:rilor +*aratour 8i Sanctuarul !eri4ar
Rildli#e care are o sura#a9: de 111 de m0 rerezent=nd una dintre cele mai
mari regiuni de rotec9ie a animalelor din IndiaF se a#l: ;n miBlocul dealurilor
Cardamon0 la grani9a cu Qamil /adu. "5& de arcuri 8i sanctuare au #ost
incluse de c:tre ministerul turismului ;n categoria celor mai imortante
o)iective turistice naturale roteBate de lege: 4& ;n nord0 $5 ;n est0 4' ;n vest0
'5 ;n sud 8i @ ;n artea central: a Indiei. Cor/ett #ational ParE 7 ;n#iin9at
;n "@&6 de c:tre Iim Cor)ett0 este rima rezerva9ie natural: din India 8i
roteBeaz: ;n rezent o re9ioas: regiune a s:l):ticiei su)*imala4ene.
Decorul sectaculos al celor '&" 2m0 cu %un9uu Gumaun0 cu v:i 8i r=uri o
#ac deose)it de atr:g:toare 8i mai ales luDuriant: du: lunile musonului
<noiem)rie-ianuarie?. Dintre seciile rezidente amintim tigrii <arcul a #ost
rimul roiect de rezerva9ie entru tigrii?0 gaviali0 crocodili cu r=t0 9estoase
de r=u0 mistre9i0 cer)i sam)ar0 cer)i negri *imala4eni0 delicate c*ital0 cer)i-
orc0 orci-sino8i0 macaci 8i maimu9e langur comune0 recum 8i o mul9ime
de :s:ri: cocost=rcul cu g=t negru0 al)in:relul0 8erarul mo9at0 as:rea
rinocer0 omidarul indian0 orum)ei0 aagali 8i alcioni0 etc. Da;na #ational
ParE 7 una dintre cele mai interesante rezerva9ii din India 0 acoer: este
$,,,Gm de teritoriu de #aun: )ogat: din 3alea +anBar. Ac9iunea din
LCartea BungleiN de Rud4ard Giling0 ecranizat: de Ralt Disne40 are loc ;n
aceast: regiune. !arcul s-a ;n#iin9at ;n "@'' ca ;nceutul unui roiect de
succes de salvare al aroae dis:rutului )arasing*a <cer)ul indian de
mla8tin:?. Aici ot #i v:zute turmele de )aras*inga0 acum roli#ice0 8i de
cer)i c*ital0 maimu9e langur0 gauri0 nilgai0 mistre9i-s:l)atici0 cer)i sam)*ar0
rigorii0 i)i8i negri0 granguri aurii0 8erari 8i c*iar leoarzi.
X%untii 7 India detine o arte din marele lant Himala4an0 cel mai mar
sistem montan din lume si unul dintre cele mai tinereF Ga9ii de 3est 8i
:durile troicale di Garnata2a. Cn contrast cu amestecu lame9itor de
monumente0 evenimente istorice0 c:ldur ;n:)u8itoare 8i aglomera9ia din
ora8e0 o eDcursie e c:r:rile %un9ilot Himala4a est ;nvior:toare. Aerul
oroas:t0 eisaBul montan0 cultura 8i stilul de via9: de aici sunt eDtre de
relaDante. Din Del*i se oate aBunge #oarte u8or e c=miile 8i versan9ii din
Uttara2*an sau Himac*al !rades*.
F@imalaGa8 pardisu florilor. Himala4a se m=ndre8te cu este "$.',, de
lante cu #lori cunoscute. Cn secolul JIJ englezii erau de-a dretul #ermeca9i
de )otg:9ia #loral: a Himala4iei: )otani8tii au trimis nenum:rate secii la
Gr:dinile +otanice Regale din GeE 8i Edin)urg*0 dar 8i la %uzeul
/a9ional de Istorie din Kondra. Ast:zi0 de#ri8:rile eDcesive amenin9:
#oarte multe secii de lante cu disari9ia. Himala4a are "' arealuri
)iogeogra#ice di#erite0 ;n care altitudine 8i clima local: Boac: un rol eDtrem
de imortant 7 de eDemlu culorile rododendronilor variaz: ;n #unc9ie de
altitudinea 8i de direc9ia ;n care sunt ;ndretate antele muntoase. De
asemenea0 ;n FloEers /ational !ar2. Situat ;n Gar*Eal Himala4a0 cele este
&,, de #lori s:l)atice0 rintre care anemone0 geranium 8i eDtrem de rarul mac
al)astru de Himala4a0 ;nce s: ;n#loreasc: a)ia du: ce z:ada de e
versan9i se toe8te0 ;n iulie-august. !e de alt: arte0 ;n Si22im0 un adev:rat
aradis al )otani8tilor0 unde cresc aroDimativ 4,,, de secii0 lantele ;nce
s: ;n#loreasc: ;ntre arilie 8i mai 7 al:turi de rododendroni0 aici cresc 8i 6,,
de soiuri de or*idee1
F)adaE;. De sus0 din ;naltul %un9ilor Zas2ar 8i Kada2* 8i =n: la
Gara2oram0 Kada2*0 <t!r"mul defileelor Hnalte? este o regiune de8ertic:0
)r:zdat: de v=r#uri ascu9ite. Aici0 :m=ntul este ;ng*e9at ot luni e ani0 iar
;n celelalte atru este =rBolit 8i uscat0 reciita9iile #iind la #el de L)ogateN
ca ;n Sa*ara. Iacii0 carele 8i oile sunt crescute aici0 entru l=n:0 late 8i unt0
dar sunt #olosite 8i entru troc0 entru cereale 8i com)usti)ili. De8i Qi)etul
este desc*is vizitatorilor ;nc: din "@140 din cauza tensiunilor numai aceast:
regiune dintre Iammu 8i Gas*mir le este recomandat: turi8tilor. Acest 9inut
;nde:rtat 8i de o #rumuse9e rar: este unul dintre cele mai mari locuri de
elerinaB entru ade9ii )udismului %a*a4ana0 rinciala con#esiune din
Kada2*F Dalai Kama este conduc:torul celui mai cunoscut ordin religios0
Gelug-a <)onetele gal)ene? Quri8tii care aBung ;n aceast: regiune sunt
#ermeca9i de lumina sla): de munte ce #ace s: str:luceasc: ro9ile de
rug:ciune viu colorate0 steagurile de e acoeri8uri 8i stuele vosite ;n al).
Y'nsulele (ndaman Ci #ico/ar 7 Cn Gol#ul +engal0 la %area Andaman0 la
oarecare de:rtare de continent0 este &,, de insuli9e ;m:durite constituie o
rorietate indian: care are un rol strategic eDtrem de imortant. Destul de
greu de aBuns la ele 7 sunt "&,, 2m de la Calcutta =n: aici 7 aceste insule
o#er: o destina9ie turistic: de vis: laBe 8i nisiuri #ine0 reci#e de corali 8i un
eisaB su)acvatic de o #rumuse9e rar:.
YFluiul -ange 7 For9a dominant: 7 #izic 8i si*ic 7 a Indiei este #luviul
Gange. Sutele de a#luen9i curg e versan9ii %un9ilor Himala4a 8i se unesc cu
celelalte r=uri0 d=nd ast#el na8tere c=miei 8i deltei Gangelui. Fluviul sacru.
[atra0 <elerinaBul? unui *indus e #luviul Gange ;ncee de la izvoarele sale0
;n Gangotri0 ;n aroiere de Ris*i2es*0 aoi o)oar: c:tre HaridEar0
Alla*a)ad 8i 3aransasi. Ka #iecare orire0 aa #luviului este s#in9it:F sunt de
aBuns c=teva ic:turi entru a te uri#ica. Aele #luviului Gange au uteri
uri#icatoare. Hindu8i cred c: el este ;ntruc*iarea zei9ei Ganga0 ce curge din
;naltul %untelui %eru0 l:ca8ul zeilor0 rintre )uclele ;nc=lcite ale lui S*iva.
Sc:ldatul ;n aele #luviului are o ;nsemn:tate sim)olic:: uri#icarea de
2arma vie9ilor anterioare 8i a vie9ii curente0 reg:tindu-se ast#el entru
moarte 8i rena8terea ;ntr-o via9: mai )un:.
Hindu8ii din ;ntreaga 9ar: iau arte la acest ritual de uri#icare ce are loc ;n
timul Festivalului Gum)* %ela0 la #iecare trei ani0 la HaridEar0 Alla*a)ad0
/asi2 8i UBain.
YDelta Gange-+ra*mautra 7 Format: de cele dou: mari #luvii de la care ;8i
trage numele0 Gange 8i +ra*mautra0 ;n zona de v:rsare ;n Gol#ul +engal.
Anual aceste #luvii transort: sre ocean " $,, 2m& de a: 8i este $,,.,,,
de tone de aluviuni0 care situeaz: acest sistem #luvial e locul trei ;n lume
<du: Amazon 8i Congo?0 8i #ac ca delta s: creasc: an de an. Cn Uttar
!rades*0 #luviul Gange trece rin Ganur0 aoi ;8i continu: c:l:toria rin
Alla*a)ad0 unde se une8te cu r=ul [amuna0 ale c:rui ae au sc:ldat deBa
ora8ele Del*i 8i Agra. Cmreun: trec aoi ein3aranasi 8i +i*ar. Aici0 ;n
dretul ora8ului !atna0 al9i a#luen9iimortan9i ;i m:resc de)itul: G*ag*ara0
son 8i Ganda2. Ka scurt tim du: aceea imresionantul #luviu ;ncee s: se
desart: ;n sute de )ra9e ce dau na8tere ;ntinsei saledelte0 care *r:ne8te 8i
edese8te0 ;n acela8i tim0 rin ie8irile sale din matc: vestul +engalului 8i
+anglades*-ului.
&esursele antropice:
I.emple:
Y.emplele draidiene din .amil #adu. Qemlele din Qamil /adu aveau
un imortant rol religios0 social0 cultural 8i olitic0 rol e care unele dintre
ele 8i-l mai :streaz: 8i ast:zi. Construite din ordinul regelui sau de c:tre
locuitorii ;nst:ri9i0 ;n aceste temle ;8i g:seau de munc: mii de locuitori0
acest lucru #iind vala)il 8i ast:zi. Cele mai cunoscute sunt: Qemlul
E2am)ares*var0 3aradaraBa0 temlele de la Ganc*i Gudil0 temlul de la
%andagaattu0 Qemlul /ataraBa0 +ri*adis*vara0 Qemlul Ganciuram.
Y (nsam/lu de temple din D;a?ura;o 7 izolarea :durii a izolat
slendidele temle *induse din G*aBura*o0 ;miedic=nd distrugerea lor de
c:tre musulmani. Create ;ntre secolele al J-lea 8i al JII-lea de c:tre
c=rmuitorii din dinastia C*andella0 un clan raBut care a rezistat invaziei
musulmane0 au #ost date uit:rii =n: ;n "5"@. Redescoerirea lor este o
oveste remarca)il:.
YAlte temle: W.empul SoareluiL din Gonar20 Ansam)lul de temle din
%a*a)aliuram0 Ansam)lul de temle din Hami0 Qemlele din !attada2al0
%arile temle din C*ola0 Qemlul %a*a)od*i din +od*ga4a0 Sanctuarul
)udd*ist din Sanc*i0 +isericile i m:n:stirile din GoaF
XPeCterile J templu :
Y (?anta 7 %iraculos conservatele icturi 8i sculturi ce ;modo)esc cele
&, de e8teri t:iate ;n roc: )azaltic: a unui de#ileu #rumos ;n #orm: de
semilun: o#er: cea mai comlet: imagine desre tradi9iile artistice )udiste
timurii din India. !e8terile dateaz: mai ales din dou: erioade: secolele al
II-lea ;.Hr. 8i s#=r8itul secolulul al 3-lea d.Hr.
Y *llora 7 Ar*itectura ;n st=nc: din G*a9ii de 3est a atins aogeul aici0 la
Ellora0 cu sculturile #igurative uria8e0 comozi9iile comleDe 8i o gam:
larg: de sc*i9e iconogra#ice. !e8terile rovin din secolele al 3I-lea 7 al IJ-
lea 8i se ;mart ;n trei grue: !e8terile nr. "-"$0 de la ca:tul sudic sunt
)udisteF !e8terile nr. "& 7 $@ din miBloc sunt *induse iar e8terile nr. &, 7 &&
sunt Bainiste.
YPeCterile de la Dan;eri1
Ka Gan*eri0 este ",, de monumente )udiste ciolite ;n st=ncile de granit
rivesc sre %area Ara)iei. !entru aroae o mie de ani0 ;nce=nd cu
Satava*anas din rimul secol0 aici a #ost o imortant: comunitate )udist:0
;ntins: e rutele comerciale care legau /asi20 !it*an0 UBiain0 Auranga)ad 8i
alte ora8e de orturile maritime. Era o so#isticat: comunitate monastic: 8i
ro)a)il includea 8i o universitate.. !e8terile erau #olosite entru studiu0
medita9ie 8i ca locuin9e.EDist: 8i o ca#enea mic: e a)rutul versant
;m:durit unde turi8tii se ot odi*nii.
X -r!dini: Kal)ag* +otanical Gardens <+angalore?0 Kodi Gardens <Del*i?0
%ug*al Gardens <Q*iruvanant*auram?0 [adavindra Gardens <!inBore?
X 3iserici : Al Souls %emorial C*urc*0 Angamali0 +iserica /otre Dame
Anges0 +iserica 8i m:n:stirea St. Augustine0 (ur lad4 o# t*e immaculate
concetion0 etc.
X %osc;ei:
Y A*mednagar0 I)ra*im Rauza <+iBaur?0 +ara Gum)ad %os\ue
<Del*i?0 GarimuddinVs mos\ue <+iBaur?0 Iama %asBid <Del*i?0 etc.
Y .a? %a;al 7 %orm=ntul gr:din: al lui %umtaz %a*al0 so9ia lui
S*a* Ia*an0 rerezint: culmea ra#inamentului gr:dinii #unerare mogule.
Aici roor9iile sunt mai mult dec=t ec*ili)rateF marmura luDoas: a ;nlocuit
gresia0 iar ;ntreaga lat#orm: 8i mausoleul sunt delasate din centrul gr:dinii
c:tre ca:t0 entru a ro#ita de lumia r=ului 8i de a se contura e cerul
al)astru. Forma domului este mult mai elegant: 8i mai #in ;ncrustat:.
Sim)olizeaz: deasemnea gr:dina deliciilor regale 8i o oaz: luDuriant: ;n
ar8i9a de8ertului.
XForturi :
Y WFort!reaa &oCieK din (gra 7 A #ost construit din ordinul lui A2)ar
<"''6 - "6,'?. !roiectat de c:tre Masim Han0 la construirea lui s-a #olosit
str:lucitoarea gresie ro8ie0 caracteristic: multora dintre edi#iciile m:re9e ale
mogulilor.cu ;naltele #orti#ica9ii 8i cu aele r=ului [amuna curg=nd la
oalele zidurilor sale0 armata0 Curtea 8i locuitorii uteau rezista asediilor
;ndelungate. Se remarc: araetele zidurilor0 cu metereze 8i )astioane entru
arca8i. ]i ast:zi0 armata Indiei ocu: o mare arte din #ort.
Y Amer Fort0 +e2al0 C*aora Fort0 GEalior Fort0 %um)ai Fort0 /aldurg0
!arenda0 Solaur0 3ellore0 Fort Coc*in0 etc.
X Festialuri :
Y =urga Pu?a 7 cel mai sectaculos #estival care se des#:8oar: ;n Calcutta0
se des#:8oar: din setem)rie =n: ;n octom)rie0 erioad: ;n care institu9iile
u)lice ale ora8ului aroae c: aBung ;n colas0 ;n tim ce #amiliile
s:r):toresc reunirea. %e8terii artizani din 2umatuli muncesc din greu tot
anul entru a crea sute de statuete Durga0 viu colorate 8i care seam:n: cu
cele mai cunoscute 8i mai noi vedte de #ilm. Cu aceast: ocazie0
institu9iile u)lice0 comunit:9ile locale sau c*iar cartiere ;ntregi ridic: tot
soiul de andalas ad:osturi temorare0 viu colorate 8i ;n m:rime natural:
entru zei9:0 care0 agit=ndu-8i #urioas: cele zece )ra9e0 este rerezentat: e
sau al:turi de leul ei0 ucig=ndu-l e demonul %a*isasura0 care luase #orma
unui taur entru a se in#iltra ;ntre zei.
Y(lte festialuri: Dusse*ra0 DEar2a0 Holi0 (nam #estival0 !ongal
#estival0 !uram #estival0 etc.
X C!ile ferate din Himalaia DarBeeling Himala4an RailEa4 i /ilgiri
%ountain i RailEa4
X Palate: - India este lin: de alate. Sunt cu miile0 uria8e 8i ne#olositoare
;n 9ara democratic: de ast:zi. Qotu8i ele sunt nucleul #iec:rui ora8 vec*i 8i
domin: sateleF se ;nal9: e malul lacurilor0 sunt construite e mun9i0 8i se
;nt=lnesc0 surrinz:tor0 c*iar 8i la ca:tul unor uli9e noroioase.
Y A*mednagar0 %ar)le !alace <2ol2ata? /eE !alace <Gol*aur?0 (rc*a0
RanBit 3ilas
Y =utc; Palace 7 <"''1? a #ost construit de c:tre ortug*ezi entru Goc*i
RaBa ca s:-i aBute s: c=8tige condi9ii de nego9 avantaBoase0 8i renovat simlu
de c:tre olandezi ;n "66&. ;n:untru sunt ornamentele Cur9ii0 icturile 8i
alanc*inele din Sala Cncoron:rii0 recum 8i cele mai sectaculoase #resce
din India0 din secolele J3I 7 J3III0 ;n celelalte camere. Ka etaB0 o^)ogat:
alet: de culori ;m)rac: ere9ii cu ilustra9ii din Rama4anaF la arter icturile
de mai t=rziu ;i arat: e S*iva 8i %o*ini0 8i e Gris*na0 9in=nd muntele
Govardan0 8i Buc=ndu-se cu goies <l:t:rese?.
X%uzee: Arc*aeological %useum <%at*ura?0 Central %useum <Iaiur?0
Gand*i Smara2 <A*meda)ad?0 Indian %useum <Gol2ata?0 Indira Gand*i0
%emorial %useum </eE Del*i?0 %useum and Art Galer4 <C*andigar*?0
/ational Cra#ts %useum 8i /ational Rail %useum <Del*i?0 Samudri2a
%arine %useum <!ort +laire?0 etc.
X !arcul ar*eologic C*amaner-!avagad*
X Gara C**atraati S*ivaBi Qerminus ;n %um)ai <+om)a4?
X S!A 7 Gerala0 U! <Agra?0 UQ <%ussourie?0 Qamil /adu <Conoor?0
Garnata <%4sore?0 RaBast*an </eemrana?0 Ris*i2es* <Ananda?0 Har4ana
</olta?
X Fate;pur SiEri 7 este un adev:rat ora8-#antom:. Acest gru de cl:diri
misterioase este tot ce a r:mas din ora8ul conceut de A2)ar entru a #i
caitala ideal:. !rinz=nd via9: ;n "'1"0 a cunoscut un succes imediatF du:
numai "4 ani0 a #ost a)andonat c=nd A2)ar a #ost c*emat s: aere *otarele
de nord-vest ale imeriului s:u. Curtea l-a urmat: nu s-a mai ;ntors niciodat:.
X ,rase:
=el;i 7 Caitala Indiei0 atrac9ii: Iantar %antar0 una din cele mai
stranii cl:diri0 un #ost o)servator astrologic ;n:l9at ;n anul "1$4F morm=ntul
lui Huma4un0 recunoscut ca surs: de insira9ie entru QaB %a*alF marele #ort
ro8u ridicat de legendarul S*a*Ba*an ;n anul "6&@F mosc*eile %oti %asBid 8i
Iama %asBid0 cele mai mari din IndiaF
(gra 7 QaB %a*al0 morm=ntul lui Itimad-ud-Daula*0 mausoleul
ridicat din iatr: roz 8i marmur: al): al lui A2)arF
>aipur 7 Datorit: culorii ietrelor #olosite ;n construc9ia cl:dirilor
sale0 8i-a c=8tigat numele de _ora8ul roz_. Uimitor este #atul c: nuan9ele
variaz: ;n #unc9ie de anotim 8i de momentul zilei de la roz astelat la
culoarea am)rei0 de la ortocaliu la ocruF
Varanasi - Unul din cele mai vec*i ora8e din ;ntreaga lume0 este
centrul religios al *induismului0 rimind cu ositalitate mii de elerini in
#iecare anF
D;a?ura;o 7 #aimoasele temle ;nal9: un adev:rat imn ;nc*inat vie9iiF
;n iatra lor de culoare roz au #ost surrinse de scultori anonimi toate
momentele imortante din eDisten9a clanurilor r:z)oinice0 de la lut: la
iu)ire0 ;n iostaze considerate de unii seciali8ti cele mai imresionante din
lumeF
>aisalmer0 citadel: construit: din iatra ce are aur ur0 se ;nal9:
asemeni unui miraB din miBlocul de8ertului Q*arF &,,, de oameni mai
locuiesc ;nc: la ad:ostul zidurilor sale0 maBoritatea caselor ;n care ;8i duc
eDisten9a dat=nd0 surrinz:tor0 din secolul al JII-leaF
+daipur0 un ora8 al gr:dinilor 8i lacurilorF acestea sunt de #at lacuri
arti#iciale0 create la comanda lui %a*arana Udai Sing* entru noua sa
caital:.
/1 3aza te;nico5materiala a turismului:
5 unitati de cazare
5 unitati de alimentatie
5 instalatiile si modalitatile de agrement
5 instalatiile si modalitatile de tratament
+nitati de cazare
%odalit!i de cazare1 Aari9ia de noi 8i noi *oteluri ;n India a #ost ;nso9it:
de radicale 8i reetate ;m)un:t:9iri aduse *otelurilor vec*i 7 de la coneDiuni
Ri-Fi ;n camer: =n: la )uc:t:rii #usion 8i centre Sa dintre cele mai
ela)orate. Qot mai multe Leco-*oteluriN au ;nceut s: ;8i #ac: aari9ia. Unele
au numai du8uri ;n aer li)er0 altele restric9ii rivind consumul de alcool0 iar
altele nu au televizor 8i tele#on ;n camer:0 sau este interzis: #olosirea
tele#oanelor mo)ile. Kan9uri *oteliere de luD : As*o2 Grou0 Casino Grou0
HRH Grou0 Heritage Hotels0 QaB Hotels0 etc. Kan 9uri *oteliere
interna9ionale : +est Restern0 Countr4 Hositalit40 Four Seasons0 Hilton0
etc. Hoteluri de atrimoniu: cel mai multe sunt ;n RaBast*an0 dar mai sunt 8i
;n Gerala0 GuBarat 8i ;n statele din regiunea montan:. De8i au un asect
romantic 8i adesea sunt eDtrem de #rumoase0 serviciile use la disozi9ia
clien9ilor variaz: <con#ort0 a: cald:0 m=ncare )un:0 servicii de calitate?.
(lte modalit!i de cazare: Hotelurile rivate sunt eDtrem de #rumoase.
!este tot eDist: c=te un *otel de StatF unele )ungaloE-uri construite ;n
erioada colonial: de c:tre )ritanici 8i ca)ane din locuri mai izolate se a#l: 8i
ele ;n rorietatea Statului. 3aoarele comerciale din Gerala care e vremuri
transortau orez au #ost trans#ormate ;n locuin9e lacustre entru cazarea
turi8tilor. Cn ora8e recum Del*i0 Goa0 %um)ai0 Gol2ata0 C*ennai 8i alte
c=teva din statul RaBast*an turi8tii se ot caza 8i ;n satele localnicilor.
Cazare Hn s!l/!ticie : genul acesta de cazare a cunoscut o dezvoltare #:r:
recedent ;n ultimii ani.
!entru a o#eri turi8tilor garan9ia calit:9ii %inisterul Qurismului a us la
unct un sistem de clasi#icare a *otelurilor #unc9ionale e teritoriul Indiei
recum 8i de acordare a licen9ei de #unc9ionare ;n #unc9ie de ;ndelinirea
anumitor criterii. Qa)elul al:turat con9ine detalii re#eritoare la num:rul de
*oteluri recum 8i num:rul de camere disoni)ile ;n erioada $,,1 7 $,,5.
+nitati de alimentatie
+ucataria indiana este una dintre cele mai comleDe din lume0 #iind
totodata rintre cele mai )ogate in condimente seciale0 caracteristice rin
ar#umul si savoarea lor.
#ord
Considerata si granarul Indiei0 regiunea de nord0 este rerezentativa rin
varietatea ainii0 a carnii rearate la gratar0 a unor sosuri <utine la numar?
si rin re#erinta entru iaurt. Imortantele traditii culinare mediorientale ce
au traversat zona de-a lungul timului0 se regasesc in: ulao ersan <amestec
de orez si carne ar#umata cu so#ran sau )oia de ardei0 )ir4ani <un #el de
mancare in care orezul acoera un amestec )ine condimentat de carne0
legume sau cateodata c*iar este? si cele)rele #rigarui. in statul RaBastan0 la
granita cu !a2istan0 se #oloseste mult coriandrul0 orum)ul si carnea de oaie.
in !unBa) <mare roducator de mustar? si in rincial la Del*i <caitala? s-a
nascut oate cel mai cunoscut #el de mancare indiana - `tandoori`0 #oarte
areciata de occidentali. Este o )ucatarie relativ `dulce` ce se inscrie in
curentul gastronomiei dietetice: carnea este intai marinata si aoi )agata in
tandoor <un ti de cutor?0 iar aoi servita cu sosuri de iaurt. Ka granita cu
Rusia si C*ina0 in Gasmir0 regasim ca seci#ic carnea <in secial de
miel>oaie? imreuna cu nautul0 #asolea si nelisitul ardei iute <zona
roducatoare de ardei iuti?. Ca o curiozitate0 daca #ocul este rea iute0 aici se
domoleste cu utin iaurt.
Sud
Cei din sud ot #i numiti `ecologistii Qerrei`0 entru ca sunt ro#und
vegetarieni si de o so)rietate a)soluta.
Kegumele si cerealele sunt trans#ormate in mancaruri delicioase. Untul si
iaurtul sunt #oarte areciate in sud-estul tarii. in inima Indiei meridionale0
orezul se im)ogateste cu sosuri variate <de la un gust delicat la unul
`violent`?. Garnata2a0 zona de e coasta troicala a)unda in #ructe0 este si
crustaceeF toate acestea sunt rearate cu ulei si se servesc cu curr4. Qot in
aceasta zona cresc si ar)orii de ca#ea si ceai. in Gerala0 la vest de
eDtremitatea meridionala0 se regasesc lantatiile de cocos0 ananas0 )anane
rosii si cardamom <oate cel mai cunoscut condiment indian?. Idlis este
seci#ic zonei <rearat din orez #ermentat?. In Qamil /adu0 artea orientala0
regasim rearatele vegetariene e )aza de tamarind. Aceasta zona este
seci#ica culturilor de cocos si curcuma.
'ndia de *st
Aroae de delta Gange-lui0 in +anglades*0 estele si dulciurile sunt la mare
retF regiunea este cele)ra entru aceste alimente. Ca o curiozitate0 )ananele
sunt considerate ca si legume. !rin culorile0 savoarea si ar#umul ei0
)ucataria indiana este o adevarata arta.
Particularitati si legende indiene
,/iceiul 'ndian: atronul casei o#era zeitei S*iva0 ca o#randa0 rima
#ar#urie cu mancare0 lasand mancarea la oalele unui ar)ore sacru. Indienii
sunt ositalieri0 o#erind din utinul e care il au. in India nu se doreste
niciodata #ericirea0 deoarece se considera ca aceasta sta in uterea #iecarei
ersoane. %ancarea se serveste cu mainile <rareori cu lingura?0 #olosind ca si
ara)ii eDclusiv mana dreata <cea stanga #iind considerata imura?. !ainea
inlocuieste cu succes #urculita si cutitul. Daca cineva stranuta la masa0 e )ine
sa incerce acest lucru de cinci ori0 entru ca ascesta ci#ra este aducatoare de
noroc. /u se ureaza niciodata `noroc` atunci cand cineva stranuta. Acest #at
este ignorat.
3auturi
/u se )ea niciodata in timul mesei. !entru a se astra rece0 aa este servita
in general intr-un a*ar de metal. Este #oarte imortant ca a*arul sa #ie
asezat la stanga latoului din care se mananca. EDista o )autura contra
stranutului0 alcatuita din alcool0 aa0 za*ar0 lamaie si vanilie. ( alta )autura
seci#ica zonei este cea rearata din late #iert0 la care se adauga suc de
lamaie. Se lasa la racit o zi intreaga0 aoi aa rezultata se amesteca cu utina
sare0 iaurt0 aa de tranda#iri si #runze de menta sau coriandru. Ceaiul sau
ca#eaua se servesc de multe ori indeendent de mesele zilei <mic deBun sau la
ranz? si sunt servite in general cu late. Atunci cand ceaiul este servit #ara
late0 este considerat o in#uzie necesara recum un medicament. Se consuma
#oarte des sucurile de #ructe0 aa de cocos0 sirourile din #lori <aromate cu
suc de lamaie sau aa de tranda#iri?. Se mai serveste un soi de vin roze0
aromat. Ka una dintre cele mai mari sar)atori Hol4#estival se serveste
)autura numita t*andai0 in a carei comozitie intra si seminte de canna)is:
nu sunt recomandate mai mult de doua a*are.
Condimente
Indienii #olosesc aroDimativ $, de condimente di#erite0 dintre care cele mai
cunoscute sunt: ierul0 so#ranul0 g*im)irul0 menta0 coriandrul0
rododendronul0 c*imenul si nucsoara.
'nstalatiile si modalitatile de agrement
Festivaluri. Indi#erent de erioada ;n care viziteaz: India turi8tii au ocazia s:
asiste 8i la un #estival. Acesta oate avea loc ;ntr-un s:tuc0 ;n care zeitatea
cele)rat: este ;nve8m=ntat: ;n *aine de s:r):toare 8i a8ezat: e un tron e o
aBi8te0 ;n miBlocul sunetelor de to)e0 cimoaie 8i al unor vaci cu coarnele
viu colorate. !oate #i o rocesiune de nunt:0 ;n care artician9ii danseaz: e
str:du9ele ora8ului ;n ritmul #an#arei. !oate #i un #estival de art:0 recum cel
al dansului +*arata0 /at4am din C*ennai0 sau unul dintre marile #estivaluri
de e continent0 recum Durga !uBa ;n Gol2ata sau DiEali ;n RaBast*an.
Dansul Indian clasic are mii de ani 8i #iecare #orm: are r:d:cini religioase.
Regula generala a dansului indian este s: #ie #olosit: #iecare arte a corului
uman 8i imreun: cu muzica s: sun: o oveste 8i s: induc: o stare de sirit.
+*arata /at4am - este cea mai vec*e #orm: de dans clasic indian 8i i8i are
originea in Qemlele Qamil nadu din sudul Indiei. /umele dansului
;nseamn:: )*a 7 emo9ie0 ra 7 melodie0 ta 7 ritmF G*at*ali este o #orm: de
dans dram:0 originar: din Gerala0 sudul Indiei. !ovestea care acomaniaz:
dansul este sus: de c=nt:re9i acomania9i de instrumente de ercu9ie. (dissi
este dansul care aduce omagiu lui Dumnezeu. ( ozi9ie distinct: este
)alansul ;ntre ozi9iile m=inilor 8i ale icioarelor a#late de o arte 8i de alta
a corului.
Parcuri de distractii
- Londerla 3angalore
Ronderla este un arc de distrac ii de clas: mondial:0 care nu dezam:ge te.
Este modern0 curat i verde0 i are o mare varietate de atrac ii. EDist: este
', de lim)ari0 din care "$ sunt e )az: de a: 0 @ entru coii mici. Dac:
v: lace sa va udati0 nu rata i loaia Disco - un ring de dans de interior cu
lumini laser i un sistem de loaie care o#er: du uri cu a: cald:0 e timul
muzicii. EDist:0 de asemenea0 o sta iune la #a a locului0 ast#el ;nc=t s: ute i
sta acolo.
Kocatie: &, 2m de la autostrada +angalore
!ret )ilet: adul i '@, de ruii timul s:t:m=nii0 1&, de ruii la s#=r it de
s:t:m=n: i de s:r):torile legale0 1@, de ruii ;n timul sezonului de v=r#.
Coiii 46, de ruii timul s:t:m=nii0 '4, de ruii la s#=r it de s:t:m=n:
i de s:r):torile legale0 6,, de ruii ;n timul sezonului de v=r#.
Desc*idere: de luni =n: vineri de la "" la "50 s=m):ta si duminica si in
timul #estivalurilor de la "" =n: la "@.
- Londerla Doc;i
!arcul troical Ronderla Goc*i este situat ;n artea lateral: a unui deal0 i
are ;n Bur de 4, de lim)ari si atractii. !lim)ari sunt clasi#icate ;n atru
tiuri: de #amilie0 de a:0 coii0 i :rul m:ciuc:. EDista c:l:torii cu )arca
;ntr-o e ter: lin: de mister. EDist: si o sal: de cinema &D.
Koca ie: Cn !alli22ara0 aroDimativ "' de 2ilometri de la Goc*i ;n Gerala.
!ret )ilet: adul i 46, de ruii timul s:t:m=nii0 6,, de ruii la s#=r it de
s:t:m=n: i de s:r):torile legale i 66, de ruii ;n timul sezonului de
v=r#. Coiii &6, de ruii timul s:t:m=nii0 41, de ruii la s#=r it de
s:t:m=n: i de s:r):torile legale0 i '&, de ruii ;n timul sezonului de
v=r#.
Desc*idere: de luni =n: vineri de la"" la "5 s=m):ta si duminica0 si in
timul #estivalurilor de la "" =n: la "@
5 *ssel Lorld
a #ost rimul arc de distrac ii din India i a reu it s: r:m=n: un #avorit. Ea
are este &, de lim)ari0 un arc acvatic Rater +ritanie0 alee de )oEling0
atinoar0 i ringu de dans. !unctul culminant este lim)area in#ricosatoare
rin intuneric unde se gasesc monstriid0 si este0 aarent0 rimul de acest gen
din India.
Koca ie: Gorai0 nord-vestul %um)ai. Este la aroDimativ 4, de 2ilometri
de centrul ora ului.
!ret )ilet: +ilet com)inat entru Essel Rorld i aa +ritanie0 adul i 6", de
ruii ;n timul s:t:m=nii i 1", de ruii ;n Eee2end > s:r):tori. Coiii 45,
de ruii ;n timul s:t:m=nii i '5, de ruii la s#=r it de s:t:m=n: >
concediu.
Desc*idere: zilele lucr:toare de la ora "" la "@ Ree2end-uri de la ora ",
=n: la $,.
Sporturi acatice: canotaB0 scu#undari0 s2i nautic
=rumetii: Gas*mir0 Uttaranc*al0 Himac*al !rades*
(lpinism: +angalore0 +adami0 Gam)a22am
*4cursii montane: Gumaon 8i lan9ul muntos G*arEal
Sporturi aeriene: araanta0 deltalan0 )alonul
'nstalatiile si modalitatile de tratament
%edicina traditionala indiana dateaza de mii de ani si este considerata
una dintre ramurile care a adus )ene#icii uriase entru medicina traditionala
mondiala0 adaugand agini aurii in dezvoltarea medicinei.
%edicina (Gureda 7 o art: a vindec:rii0 str:vec*e ;n India !rimele centre
din Gerala au #ost ;n#iin9ate entru oamenii de a#aceri veni9i de dearte0
entru a-i #ace s: uite de o)oseala acumulat: ;n timul lungii c:l:torii.
Ast:zi0 aceste tratamente de ;ntinerire sunt e#iciente ;n secial entru
oamenii de este ', de ani. Ele ;m)in: medicina tradi9ional: indian:0 a c:rei
)az: o rerezint: tratamentul e )az: de lante0 cu o diet: sever: 8i tratarea
atent: 8i erseveren9: ;mreun: cu o ec*i: de medici seciali8ti. Sitalele0
*otelurile 8i alte locuri de recreere disun de ersonal coresunz:tor 8i
sa9ii coresunz:toare. Succesele sectaculoase0 care au #ost recunoscute ;n
toat: lumea de medici 8i acien9i0 au constituit renumele medicinii
A4urveda.
A#ectiuni tratate in medicina traditionala Indiana:
A#ectiuni ale aaratului genito-urinar0 digestive0 cardio-resirator0
a#ectiuni ale sistemului nervos0 ale sistemului endocrin0 ale sistemului osos
si ale coloanei verte)rale0 a#ectiuni dermatologice0 (RK0 si alte a#ectiuni
cum ar #i: anemie0 trom)o#e)lita0 tumori )enigne si maligne.
c1 Sericiile turistice
&omania5 11 zile 8 Pret 357 euro
Miua 1
Ioi0 ora ,6."' 7 rezentarea la im)arcare0
+ucuresti-!iata Agroalimentara0 Gara de
/ord <Calea Grivitei- gura metrou-%uzeul
CFR?.(ra 6.&,-lecare din +ucuresti e
ruta !itesti-Ramnicu3alcea. 3izita:!estera
%uierii0 Castelul Huniazilor <Hunedoara?0
Qe)ea <%ormantul lui Avram Iancu0
!anteonul %otilor - Gorunul lui Horea? si
Deva <statuia ecvestra a lui Dece)al0
Kuoaica. Cazare in Deva.
Miua 2
<mic deBun?. 3izita : !estera
Ursilor0%untele Gaina <intre satele 3idra
'ndia5 11 zile 8 Pret 1257 euro
Miua 1
Ioi - intalnire la ora ,5."' cu g*idul la
Aeroortul (toeni-c*ec2 in Qur2is*
entru destinatia Istan)ul. Decolare la ora
",."'0 sosire la ora "".4,. Decolare din
Istan)ul la ora "@.''.
Miua 2
Sosire in Del*i la ora 4.$,7delasare <$,,
2m? sre Agra. Ka 4, 2m de Agra0 vizita
%at*ura 7 vec*i centru cultural si religios
<loc de elerinaB al *indusilor?. Cina si
cazare in Ganur.
Miua 3
<mic deBun?. Delasare la 3aranasi. Ka
de sus si +ulzesti?-"456 m0 G*etarul
Scarisoara <C*iscani?0 C*eile Qurzii e
3alea Ariesului <oas la Cameni la
Statuia ecvestra a lui Avram Iancu? si
%ormantul lui %i*ai 3iteazul. Cazare in
Al)a Iulia.
Miua 3
<mic deBun?. In Al)a Iulia se viziteaza
Cetatea <Sala Unirii0celula lui
Horea0statuile ecvestre %i*ai 3iteazu si
Imaratul Austriei?. 3izita Salina Qurda.
)iserica gotica S#. %i*ail0 Kuoaica si
statuile ecvestre:%i*ai 3iteazu0 regele
Ungariei si S#antul G*eorg*e. Qim li)er.
(ra $"-delasare cu autocarul la *otel.
Cazare in CluB.
Miua 4
<mic deBun?. In CluB 0 vizita gradina
)otanica. In (radea-vizita %uzeul Qarii
Crisurilor <Colectia oologica? si )iserica cu
luna. Qim li)er in centru.3izita +aile
FeliD si la Carei7%onumentul Eroilor.
Cazare in Satu %are.
Miua 5
<mic deBun?.In Saanta 7 vizite la Cimitirul
3esel si +iserica de lemn !eri <cea mai
inalta )iserica de lemn din lume?.
Delasare e 3alea Izei- renumitele orti
de lemn maramuresene0 aoi se viziteaza
+iserica vec*e din lemn +ogdan 3oda si
%ausoleul martirilor din %oisei. Cazare in
zona /asaud-+istrita.
Miua 6
<mic deBun?. In Bud. +istrita /asaud se
viziteaza casele memoriale George Cos)uc
si Kiviu Re)reanu. Delasare e rura 3atra
Dornei-Camulung %oldovenesc. Se
viziteaza Casa memoriala Cirian
!orum)escu si manastirile 3oronet si
Humor. Cazare in Gura Humorului.
Miua 0
<mic deBun?. Se viziteaza manastirile
%oldovita0 Sucevita0 Ar)ore si !utna.
!oas la %arginea-renumit centru de
ceramica neagra. Cazare in Suceava.
Miua <
Sarnat* <langa 3aranasi?-vizita locul unde
+udd*a a tinut rima redica. Cina si
cazare in 3aranasi.
Miua 4
<mic deBun?. In 3aranasi-delasare la
#luviul Gange <aici0 indienii se
roaga0dimineata0 entru uri#icarea
su#letului?-vizita locurile de incinerare
unde rugurile ard continuu. (tional0
lim)are cu )arca e #luviu. In 3aranasi-
vizita temlul +*arat %ata. Cina si cazare
in 3aranasi.
Miua 5
<mic deBun?. Delasare la G*aBura*o. Cina
si cazare in G*aBura*o.
Miua 6
<mic deBun?. Ka vest de G*aBura*o-vizita
temlele erotice Gamasutra ale #amilie
C*andela <anii @',-",',?. Delasare la
(rc*a-vizita #ortul <temlul Ram RaBa a
alatele Ia*angir %a*al si RaB %a*al?0
construit <sec. J3I? de #amilia +undela.
Cina si cazare in Agra.
Miua 0
mic deBun?. 3izita Fort Agra si QaB %a*al
<cel mai eDtravagant monument inc*inat
dragostei construit de imaratul S*a* Ia*an
in memoria sotiei sale?.Delasare <$&, Gm?
la Iaiur.Ka &' 2m de Agra-vizita Fate*ur
Si2ri <cel mai )ine astrat oras datat din
eoca mogulilor?. Cina si cazare in Iaiur.
Miua <
<mic deBun?. Ka ", 2m de Iaiur se
viziteaza <se urca0 otional0 e ele#ant sau
cu Bee-ul? Fort Am)er <alat #orti#icat
construit e un inten stancos?7caitala
RaBa*stanului. In Iaiur se viziteaza:
()servatorul Iantar %antar0 Cit4 !alace
<alatul ma*araBa*ului 7 unde inca locuiesc
descendenti ai raBa*ului local?0 Qemlul
+irla si in eDterior HaEa %a*al <!alatul
3anturilor?. Seara0 s*oE indian. Cina si
cazare in Iaiur.
Miua :
<mic deBun?. Delasare <$', Gm? la Del*i-
vizita Iama %asBi <cea mai mare mosc*ee
<mic deBun?. In Suceava-vizita Cetatea
Sucevei si Sala Qronului lui Ste#an cel
%are. Delasare entru vizitare %anastirea
Dragomirna si Casa memoriala %i*ai
Eminescu <Iotesti?. Cazare in Iasi.
Miua :
<mic deBun?. Se viziteaza : L!loii #ara sotN<
+ucium?0 +iserica Qrei Ierar*i0 !alatul
Culturii <eDterior?0 Gruul statuar al
voievozilor0 !arcul Coou cu teiul lui
Eminescu si Casa memoriala %i*ail
Sadoveanu <din Coou?. Qim li)er. (ra
$"-delasare cu autocarul la *otel. Cazare
in Iasi.
Miua 17
<mic deBun?. Se viziteaza: Casa %emoriala
Ion Creanga0 Cetatea /eamtului si
manastirile: Agaia 3aratec si /eamtului.
Cazare in !iatra /eamt.
Miua 11
-Duminica <mic deBun?. Delasare e ruta
!iatra /eamt-3alea +istritei-+icaz<Kacul
Izvorul %untelui?. Delasare e Bos<cateva
sute de metri? rin C*eile +icazului0 aoi
oas la Kacul Rosu. Delasare e ruta
G*eorg*ieni-!raid-Cristuru Secuiesc.
3izita Cetatea Sig*isoarei Delasare e
ruta +rasov-Sinaia-!loiesti. Sosire <in
conditii normale de : vreme0 tra#ic0
etc.?0aroD. ora $&0in +ucuresti-!iata
Agroalimentara0 Gara de /ord <Calea
Grivitei- gura metrou-%uzeul CFR?.
()servatii:
Supliment single 315 lei.
La inscriere se achita minim 500 lei. Copiii sub
12 ani (neampliniti) au o reducere de 45 lei.
Grup minim 25 turisti.
!cursia trebuie achitata integral cu cel putin
21 "ile inaintea plecarii.
PRETUL INCLUDE:
# ser$icii ghid%
& transport cu autocar 2'' cu aer conditionat(
ta!e stradale si parcari%
& 10 ca"ari cu mic de)un in hoteluri de 3' si 2'
(camere( pentru 2 persoane( cu grup sanitar
propriu cu dus).
din Asia?0 aoi in orasul nou +.dul Raat*
cu !oarta Indiei si in eDterior Casa
!arlamentului si !alatul !rezidential. Cina
si cazare in Del*i.
Miua 17
<mic deBun?. Se viziteaza: RaB G*at <G*andi
%emorial? 7 locul incinerarii lui %a*atma
G*andi <arintelui natiunii?0 Fortul Rosu 7
construit in "6&@ si Muta) %inar 7 cel mai
inalt minaret de caramida din lume0 Dua
amiaza0 tim li)er entru s*oing. Cina si
cazare in Del*i.
Miua 11
Duminica. Qrans#er la aeroort. Decolare
sre Istan)ul la ora 6.,'. Sosire in Istan)ul
la ora ",.$'. ()s.7se oate merge <insotiti
de g*idul roman? cu metroul in Instan)ul0
in centrul turistic <%arele +azar7S#anta
So#ia7%osc*eea Al)astra7!alatul
Qo2ai?. (ra "@.$'0 decolare. Sosire0
(toeni0 ora $,.',.
()servatii:
*ret+ ,55 - . 3/5 - (se achita obligatoriu la
agentia din 0omania) pentru+
a) ta!e aeroport 1 securitate( trans2er aeroport 3
hotel 3 aeroport( sho4 indian si bacsis pentru
prestatorii din strainatate de ser$icii turistice(in
total5335 -%
b) ta!a de $i"a 6ndia si prelucrare acte 5 70 -.
Se achita in 809 sau L6 (curs :;0 din "iua
platii ! 1(02). Supliment single 1/5 -.
La inscriere se achita minim 400 -.
Copiii sub 12 ani (neimpliniti) au o reducere de
40 -.
Grup minim 25 turisti.
!cursia trebuie achitata integral cu cel putin
21 "ile inaintea plecarii.
PRETUL INCLUDE:
< ser$icii ghid roman si ghi"i locali% < transport
autocar 2'' cu aer conditionat%
< bilet a$ion :ucuresti=6stanbul=>elhi=6stanbul=
:ucuresti%
< , ca"ari cu demipensiune si o ca"are cu cina
in hoteluri de 3''' si 4''''.
*retul nu include biletele de intrare pentru
$i"itarea obiecti$elor turistice.
*retul nu include biletele de intrare pt. $i"itarea
obiecti$elor turistice (mu"ee( ase"aminte de
cult( etc.).
9bs. = persoanele care se inscriu singure si
pentru care agentia nu gaseste un partener nu
$or plati di2erenta de single.
9bs. = persoanele care se inscriu singure si
pentru care agentia nu gaseste un partener nu
$or plati di2erenta de single.
d1 forta de munca din turism
-radul de ocupare al #ortei de munca din India <Bo)uri directe sau
indirecte? atinge 5A din total- adica este 4, de milioane de locuri de
munca.
In anul $,,10 '4A din oulatia Indiei avea su) $' de ani. In $,,6 in India0
6,04A din oulatia tarii era ata de munca.
In$,"&0 64A din oulatia tarii este ata de munca0 iar angaBatii au varste
curinse intre "' si '@ de ani. Cresterea economica si diversitatea locurilor
de munca generata de investitiile din ultimii ani a dus la o crestere
semni#icativa a numarului #emeilor e iata muncii.
In momentul de #ata numarul acestora este "'A din totalul oulatiei care
locuieste la oras0 de "', de milioane. Cele mai multe dintre #emei lucreaza
in industria de so#tEare <$6A?0 iar datele arata ca0 in viitor0 rocentaBul va
creste aBungand ana la &'A. Eeconomia tarii se )aza in secial e servicii
<'4A?0 industrie <$5A? si agricultura <"5A?.
Capitolul 3: Formele de turism practicate in 'ndia
.urismul cultural este racticat cu scoul de a acumula noi
cuno8tin9e si in#orma9ii re#eritoare la modul de via9: al indienilor
contemorani recum 8i al ;nainta8ilor lor. Este sus9inut de valorile si
monumentele istorice si ar*itecturale ale Indiei.
Obiective: Fortul Agra0 !e8terile ABanta0 %onumentele )udiste de la Sanc*i0
!arcul ar*eologic C*amaner-!avagad*0 +isericile 8i m:n:stirile din Goa0
!e8terile Ele*anta 8i Ellora0 Fate*ur Si2ri0 %orm=ntul lui Huma4un din
Del*i0 Qemlul %a*a)od*i din +od* Ga4a0 Re9eaua #eroviar: montan: din
India0 Gruurile de monumente de la Hami0 G*aBura*o 0
%a*a)aliuram0 8i !attada2al0 Mut) %inar 8i monumentele sale0 Del*i0
Qemlul Soarelui din Gonara20 QaB %a*al
Puncte forte ale Indiei:
- Istoria )ogat: 8i cultura divers: acumulat: de-a lungul secolelor de
civiliza9ie indian:F
- Arii vaste de interes cultural recum 8i un num:r considera)il de o)iective
turistice trecute ;n atrimoniul U/ESC(
- India ocu: locul 1 e lan mondial ;n rivin9a siturilor istorice du: Italia0
Sania0 C*ina0 Fran9a0 Germania 8i %area +ritanie
Principalele destinaii concurente la nivel mondial i numr de situri
istorice: Italia <4"?0 Sania <&@?0 C*ina <&&?0 Germania <&$?0 Fran9a
<&,?0 %area +ritanie <$1?.
.urismul de ecosistem rerezint: cea mai )un: cale de recreere entru
iu)itorii de #aun: 8i #lor:. Acest ti de turism resuune c:l:torii c:tre
di#erite loca9ii cu scoul de a savura s:l):ticia naturii 8i de a surrinde
animalele ;n *a)itatul lor natural.
Obiective: !arcurile /a9ionale Cor)ett0 Gan*a 8i +and*avgar*0
Rant*am)ore0 %ad*umalai0 /agar*ole0 Gaziranga0 !eri4ar0 +*aratu. Kittle
Rann o# Gutc*0 C*ili2a0 Sunder)ans
Puncte forte ale Indiei:
- India are o #lor: 8i o #aun: )ogat diversi#icat: aici ut=nd #i ;nt=lnite secii
rare de lante 8i animale0 recum: Qigrul +engalez 7 Sunder)ans0 Keul
asiatic0 Gir0 rinocerul cu un corn 7 Gaziranga0 etc.
- Datorit: climatului #avora)il 8i #ormelor de relie# variate ;n India eDist: 1,
de arcuri na9ionale recum !arcul /a9ional Gazingara ad:oste8te ",,,
eDemlare de rinoceri cu corn0 secie considerat: e cale de disari9ie0
recum 8i alte animale: )izonul indian0 ur8i0 tigri0 leoarzi0 isica de
Bungl:0 vidra0 gi)onul0 orcul s:l)atic0 8acalul0 )ivolul s:l)atic0 etc 8i 4,, de
sanctuare de conservare a #lorei 8i #aunei s:l)atice0 recum Sanctuarul
:s:rilor +*aratour care rerezint: o atrac9ie entru turi8tii c:rora le lace s:
riveasc: 8i s: studieze :s:rileF se a#l: la "16 2m distan9: de Del*i 8i este
raiul #iin9elor ;nariate0 #iind roteBate rin lege entru a se reroduce. Aici
tr:iesc cocori0 elicani0 g=8te0 ra9e0 vulturi0 8oimi0 codo)aturi0 cioc=rlii0 etc.
- "5& de arcuri 8i sanctuare au #ost incluse de c:tre ministerul turismului ;n
categoria celor mai imortante o)iective turistice naturale roteBate de lege:
4& ;n nord0 $5 ;n est0 4' ;n vest0 '5 ;n sud 8i @ ;n artea central: a Indiei.
Principalele destinaii la nivel mondial:
- America de Sud: +razilia0 !eru0 Galaagos0 %eDic0 !anama0 Costa Rica0
+elize0 C*ile
- A#rica: A#rica de Sud0 Zam)ia0 /ami)ia0 Qanzania0 Gen4a
- Amercia de /ord: Alas2a0 Canada
- Zona !aci#icului de Sud: !aua /oua Guinee0 +ali0 /oua Zeeland:
- Asia de Sud-Est: C*ina0 Qi)et0 %ongolia0 +orneo0 3ietnam
.urismul ecologic resuune c:l:toria c:tre zone a#late ;n stare natural:0
nemodi#icate de m=na omului cu scoul de a studia0 admira 8i contemla
scene din s:l):ticie recum 8i eventualele o)iective culturale.
Obiective: Fermele de condimente din Gerala0 Ris*i2es*0 Uttaranc*al0
RaBgar* 8i Qirt*an din Himac*al !rades*0 SaatQal0 %u2tes*Ear0 /ainital 8i
%ori dinc Uttaranc*al0 Ga9ii de 3est 8i :durile troicale din Garnata2a
Puncte forte ale Indiei:
- Destina9ii naturale cu oten9ial turistic variat
- Un num:r considera)il de destina9ii din di#erite unit:9i administrative ot #i
romovate utiliz=nd ca teme rinciale natura0 comunit:9ile locale0 etc.
Principalele destinaii la nivel mondial:
- America de Sud: +razilia0 !eru0 Galaagos0 %eDic0 !anama0 Costa Rica0
+elize0 C*ile
- Asia: C*ina0 /eal0 Sri Kan2aF
- A#rica: A#rica de Sud0 Zam)ia0 /ami)ia0 Qanzania0 Gen4a
- Euroa: Fran9a0 Elve9ia
.urismul medical resuune delasarea turi8tilor ;n alt: 9ar: cu scoul de a
)ene#icia de tratament medical mai e#icient 8i mai ie#tinsau sau din dorin9a
de a se relaDa. Acest rodus turistic rerezint: un nou domeniu de cr8tere
economic: entru India. Se estimeaz: c: ;n anul $,,5 aroDimativ "0',,0,,,
de turi8ti au vizitat India entru a ro#ita de )ene#iciile o#erite de 4oga0 arta
medita9iei0 A4urveda0 aloatie. b:rile din care au rovenit ace8ti turi8ti au
#ost SUA0 %area +ritanie0 /oua Zeeland:0 Australia0 etc.
Obiective i destinaii:
- A4urveda 7 Gerala0 Qratamente )azate e te*nologia de vindecare Hi Qec*
7+angalore0 C*ennai0 H4dera)ad0 Del*i0 S!A 7 Gerala0 U! <Agra?0 UQ
<%ussourie?0 Qamil /adu <Conoor?0 Garnata <%4sore?0 RaBast*an
</eemrana?0 Ris*i2es* <Ananda?0 Har4ana </olta?0 [oga 7 HaridEar0
+angalore0 Ris*i2es*
Puncte forte ale Indiei:
- India de9ine un orto#oliu imresionant de centre unde se oate ractica
[oga 8i A4urveda0 arte medicale care se resuune c: ;8i au originea c*iar ;n
aceast: 9ar:F
- India de9ine eDer9i ;n oera9iile e cord desc*is0 ;nlocuiri ale genunc*iului
8i alte tratamente ortoedice0 oera9ii estetice0 ;ngriBirea oc*ilor0 tratamente
dentare
- !re9urile racticate aici sunt cele mai reduse ;n Asia de Sud 7 Est
- AvantaBul lingvistic: indienii vor)esc #luent engleza comarativ cu alte
na9iuni direct concurente din Asia
Principalele destinaii la nivel mondial:
- America: +razilia0 Cu)a0 Costa Rica
- Asia: Israel0 Iordania0 %alaezia0 Singaore0
- Euroa: Ungaria0 +elgia0 !olonia
- A#rica: Reu)lica A#rica de Sud
.urismul de aentur! este un rodus de ni8: care resuune eDlorarea sau
delasarea c:tre anumite zone unde turistul se a8teat: s: ;nt=lneasc:
nerev:zutul
Obiective i destinaii:
- Sorturi acvatice:
- canotaB: Goa0 Garnata2a0 Gerala
- scu#und:ri: Insulele Ka2s*Eadee0 Andaman 8i /ico)ar
- s2i nautic: Diu0 Colva0 Covelong
- Drume9ii: Gas*mir0 Uttaranc*al0 Himac*al !rades*0 Ke*UKada2*0
Si22im0 Garnata2a0 %a*aras*tra0 (rissa0 Gerala.
- Alinism: +angalore0 +adami0 Gam)a22am <C*ennai?0 Hami
<Garnata2a?0 !avagar* <GuBarat?0 D*auB <Har4ana?0
- EDcursii montane: Gumaon 8i lan9ul muntos G*arEal
- Sorturi aeriene:
- !araanta: Himac*al0 Uttaranc*al0 RaBast*an0%a*aras*tra0 Del*i
- Deltalan: !une0 Del*i0 C*andigar*0 S*imla0 %um)ai0
- +alonul: GuEa*ati0 De*radun0 +angalore0 Del*i 8i Iaiur
- S2i: %anali0 Gu#ri0 /ar2anda0 S*oBa0 Qriund <H!?0 Auli0 D4ara
+ugi4al0 %undali0 %unsi4ari <Uttaranc*al?0 Gulmarg <IUG?
Puncte forte ale Indiei:
- India are oten9ialul natural entru toate tiurile de sort osi)ileF
- !entru cei ce doresc s: tr:iasc: via9a din lin0 India este locul ideal.
Aici0 ;n 9ara cu nisiuri gal)ene0 r=uri 8eruitoare0 cascade asurzitoare 8i
de8erturi aride se oate ractica o gam: larg: de activit:9i recum sa#ari0
sorturi acvatice0 sorturi aeriene.
- Comarativ cu re9urile glo)ale India o#er: turi8tilor eDerien9e de
neuitat la re9uri avantaBoase.
Principalele destinaii concurente la nivel mondial: toate 9:rile
recetoare de turi8ti au ;nceut s: romoveze acest ti de rodus turistic.
.urismul rural este un rodus care ;nglo)eaz: orice #orm: de turism
care surrinde via9a rural:0 arta0 cultura 8i istoria satelor. !rin racticarea
acestei #orme de turism at=t localnicii c=t 8i turi8tii au de c=8tigatF localnicii
)ene#iciaz: ;n rimul r=nd din unct de vedere economic 8i social ;n tim ce
turi8tii tr:iesc eDerien9e de neuitat ;n urma contactului cu s:tenii. A8adar0
acest rodus turistic resuune vizitarea a8ez:rilor rurale cu scoul de a
eDerimenta o via9: relaDat: 8i s:n:toas:.
Obiective i destinaii: /eura 7 +i*ar0 Hod2a 7 GuBarat0 !oc*amalli
8i Sri2ala*asti - And*ra !rades*0 C*itra2ote 8i /agamar 7 C*atisgar*0
I4otisar 7 Har4ana0 /aggar 7 Himac*al !rades*0 +anavasi 7 Garnata2a0
Aranmula 8i Gum)*alang*i 7 Gerala0 C*aug*an 8i !ranur 7 %ad*4a
!rades*0 !iili 8i Rag*uraBur 7 (rissa0 RaBasansi 7!unBa)0 /eemrana0
Samode0 Haldig*ati0 RaBast*an0 Kaac*en 7 Si22im0 Gamlasagar 7Qriura 0
+*aguEala 7 Uttar !rades*0 Iages*Ear 8i %ana 7 Uttaranc*al
Puncte forte ale Indiei:
- India rural: este #or9a motrice a societ:9ii 8i economiei indiene
- Cn India eDist: aroDimativ 8ate milioane de sate
- Fiecare sat are roria cultur:0 distinct: de cea a satelor ;nvecinate
!rincialele destina9ii concurente la nivel mondial: acest rodus
turistic este seci#ic Indiei0 nu eDist: un cometitor maBor la nivel mondial.
.urismul de afaceri reuniunile0 stimulentele0 con#erin9ele 8i
eDozi9iile rerezint: ;n rezent o modalitate imortant: de a atrage turi8tii
de este m:ri. India disune deBa de un orto#oliu vast de loca9ii entru a
satis#ace necesit:9ile turi8tilor de acest ti.
Obiective i destinaii: /eE Del*i0 %um)ai0 Agra0 +angalore0
C*ennai0 Coc*in 0 Goa0 H4dera)ad0 Iaiur0 Gol2ata.
Puncte forte ale Indiei:
- datorit: glo)aliz:rii0 care imulsioneaz: investi9iile str:ine tot mai mul9i
str:ini aleg India cu scoul de a des#:8ura aici seminarii 8i con#erin9e.
- turismul de a#aceri c=8ti8 teren ;n India0 cresc=nd cu aroDimativ "'A 7 $,
A e an.
- Re9eaua de transorturi aerian:0 intern: 8i interna9ional: aBunge la
rincialele centre unde se ractic: turismul de a#aceri.
- Re9eaua #eroviar: indian: e cea mai comleD: din lume
Principalele destinaii concurente la nivel mondial
- America: maBoritatea ora8elor din SUA0 Canda0 Cu)a0 +razilia
- Asia: C*ina0Qailanda0 Singaore0 %alaezia
- Euroa: maBoritatea ora8elor din statele euroei de 3est
- A#rica: Egit0 A#rica de sud0 Gen4a
.urismul religios 7 circuitele )udiste India misterioas: este oarta de
intrare sre religie0 art: 8i #ilozo#ie. Gangele este izvorul ve8nic entru *rana
:m=nteasc: 8i siritual:. Aceast: 9ar: a atras ;ntotdeauna un num:r
considera)il de elerini ;nc: din cele mai vec*i timuri deoarece aici este
locul de ;nt=lnire al tuturor religiilor eDistente ;n ;ntreaga lume. Cn ultima
erioad: )udismul a c=8tigat tot mai mult: oularitate e lan mondial.
India are multe de o#erit turi8tilor din acest unct de vedere.
Obiective i destinaii: Auranga)ad0 ABanta 8i Ellora0 +od*ga4a0
D*armas*ala0 0 Guneri0 Gesaria0 G*andiri0 Gus*inagar0 Kauria0 Kalitgiri0
/alanda0 /agarBuna2onda0 RaBgir0 Ratnagiri0 3ais*ali0 3idis*a0 Sanc*i0
Sarnat*0 Qa)o0 !emag4antse0 Uda4giri
Puncte forte ale Indiei:
- India de9ine #oarte multe loca9ii marcate de religia )udist:0 unde eDist:
temle 8i m:n:stiri oulate de c:lug:ri )udi8ti0 adev:rate minuni
ar*itecturale0 toate ;ntr-o singur: 9ar:.
- India este #oarte imortant: entru istoria )udismului0 entru c: aici a
rimit +uda WiluminareaL. Su) un om +od*i0 din localitatea +od*ga4a0
du: o lung: meditare0 +uda a descoerit motivul su#erin9ei umane0
devenind WiluminatL.
Principalele destinaii concurente la nivel mondial: /eal0 Sri Kan2a0 C*in.
Capitolul 4 'ndicatorii circulatiei turistice
=ensitatea turistica in raport cu populatia N turisti sositi O nr locuitoriN
6164:1777 O 112271<77135: N 71775 turisti O locuitor
=ensitatea turisitica in raport cu suprafataN turisti sositi O suprafata N
6164:1777 O 312<01263 N 27 turistiO Em patrat
=ensitatea populatiei N nr locuitori O suprafata N 112271<77135: O
312<01263 N 301 loc O Em patrat
'ncasari turistice totale O Em patrat N 101:0117771777 O 312<01263 N 5466
'ntensitatea turistica a plecarilor in interiorul granitelorN 6 turism
intern O pop tarii 9 P 177N 6657173<1603 O 112271<77135: 9 P 177 N 7153
'ntensitatea turistica a plecarilor in strainatate N 6 turism emitator O
populatia tarii 9P 177 N 61117771777 O 112271<77135:9 P 177N 7177:
Ponderea incasarilor turistice in P'3 N 6 total incasari turistice O P'39 P
177 N 6 101:0117771777 O 316::1777177717779P177 N714<
'ncasarea medie pe turist N total incasari turistice O total turisti sositi N
101:0117771777 O 6164:1777 N 2072 rupii
'ncasarea medie pe locuitor N total incasari O total locuitori N
101:0117771777 O 112271<77135: N 1410 rupii
P'3 O locuitori N 316::177717771777 O 112271<77135: N 3737
Capitolul 5: &elatiile turistice ale 'ndiei cu &omania
Cn %onitorul (#icial nr. 16@>$,"& a #ost u)licat: Kegea nr.
&$@>$,"& rivind rati#icarea Acordului dintre Rom=nia 8i Reu)lica India
entru evitarea du)lei imuneri 8i revenirea evaziunii #iscale cu rivire la
imozitele e venit0 semnat la /eE Del*i la 5 martie $,"&.
Actul normativ analizat rezint: rincialele asecte ale conven9iei de
evitare a du)lei imuneri agreate ;ntre Rom=nia 8i India.
Conven9ia este alica)il: ;n Rom=nia ;nce=nd cu " ianuarie $,"4. Cn India0
aceasta roduce e#ecte ;nce=nd cu " arilie $,"40 deoarece eDerci9iul #iscal
;n acest stat ;ncee la data de " arilie 8i este di#erit de anul calendaristic.
Rom=nia 8i India au sta)ilit rela9ii dilomatice la "4 decem)rie "@450
la nivel de lega9ie. Ka "' noiem)rie "@'10 rela9iile au #ost ridicate la nivel de
am)asad:. (#iciul dilomatic al Rom=niei ;n India a #ost desc*is ;n "@''0 iar
al Indiei la +ucure8ti ;n "@'@.
Rom=nia are un +irou Comercial ;n cadrul Am)asadei la /eE Del*i0 un
Consulat General la %um)ai <consilier economic 7 ;n rezent ostul este
susendat?0 un Consulat (nori#ic la Gol2ata 8i un Consulat (nori#ic la
C*ennai.
Cu ocazia vizitei de stat ;n India din octom)rie $,,60 energia - ;n
secial sectorul etrol 8i gaze naturale - 8i industria de a:rare au #ost
declarate dret riorit:9i strategice ale rela9iilor economice )ilaterale0 iar
industria #armaceutic:0 ;ntrerinderile mici 8i miBlocii 8i sectorul te*nologiei
in#orma9iei 8i comunica9iilor au #ost desemnate dret iloni rinciali ai
cooer:rii economice.
Cea de-a J3II-a Sesiune a Comisiei miDte guvernamentale de cooerare
economic: dintre Rom=nia 8i India0 des#:8urat: la +ucure8ti0 ;n erioada "-$
#e)ruarie $,"$ a indenti#icat noi domenii de interes reciroc: industria
metalurgic:0 transorturi 8i in#rastructur:0 domeniul )ancar0 agricultur:0
cercetare0 industria teDtil:0 turism.
Declara9ia Comun: rivind sta)ilirea unui !arteneriat EDtins ;ntre Rom=nia
8i India0 semnat: ;n martie $,"&0 revede o cooerare consolidat: ;n
economie 8i comer90 a:rare0 cultur:0 8tiin9: 8i te*nologie0 ;nv:9:m=nt
suerior 8i cercetare0 energie nuclear: ;n scouri civile0 ;n domeniul sa9ial
8i ;n agricultur:.
Cn luna arilie $,"& a #ost semnat %emorandumul de Cn9elegere ;ntre
%inisterul Economiei0 Comer9ului 8i mediului de A#aceri din Rom=nia 8i
%inisterul QeDtilelor din Reu)lica India cu rivire la cooerarea ;n
domeniul teDtilelor0 con#ec9iilor 8i al crea9iei de mod:.

Evoluia schimburilor comerciale ntre om!nia i epublica India
" milioane dolari #$% "
$,,5 $,,@ $,", $,"" $,"$ $,"&c
Qotal @"@.@ 5"1.," 51@.& 5"'.@ 14,."5 '15.56"
EDort &",.$ $'6.5@ "@,., $1".5 $1&.,6 $4".'6"
Imort 6,@.@ '6,."$ 65@.& '44." 461."$ &$@.&,,
+alanta -$@5.1 -&,&.$& 4@@.&- -$1$.& -"@4.,6 -51.1&@
cla & luni
Cooperare cultural5Ctiinific! Ci Hn sfera dezolt!rii umane
Cntre cele dou: 9:ri eDist: un Acord Cultural. Ka $5 martie $,"" a #ost
semnat0 la +ucure8ti0 !rogramul de cooerare ;n domeniile cultur:0 educa9ie0
tineret 8i sort entru erioada $,""-$,"'.
Cn India #unc9ioneaz: un lectorat de lim): rom=n: la $niversitatea 'elhi0
din /eE Del*i0 WFacultatea de ArteN0 Catedra de studii germanice 8i
romanice.
Cn Rom=nia #unc9ioneaz: o sec9ie de lim): *indi la $niversitatea (ucureti0
Facultatea de lim)i 8i literaturi str:ine0 Catedra de Kim)i (rientale. Ka
Universitatea +ucure8ti se organizeaz: cursuri de lim): sanscrit:.
Comunitatea rom"n! din 'ndia
Cn India locuiesc cca. &, de ersoane cu cet:9enie rom=n:0 ;n rincialele
ora8e ale Indiei: /eE Del*i0 Gol2ata0 %um)ai 8i C*ennai. Rom=nii care
tr:iesc ;n India ;8i des#:8oar: activitatea ;n diverse sectoare de activitate:
a#aceri0 ;nv:9:m=nt0 art:0 8tiin9:0 etc.
Capitolul 6: 3randul de tara
%ii de turi8ti viziteaz: India entru c: are o mare varietate de laBe.
Sta9iunile de e coasta Indiei sunt recunoscute entru calmul 8i lini8tea e
care le o#er:.Este renumit: entru laBele cu nisi0 entru comorile unice din
antic*itate0 entru )un:t:9ile e care le o#er: )uc:t:ria indian:0sta9iunile de
e coast: #iind #oarte areciate entru delicatesele cu #ructe de mare.Cei mai
mul9i turistici viziteaz: insulele Andamar0/ico)ar 8i Ka2s*Eadee0 care sunt
;nc=nt:toare rin multitudinea de e8ti colora9i care se z)at ;n reci#ele de
corali ;n aele al)astre-verzui.
( 9ar: #aimoas: Boac: un rol imortant ;n a#aceri. Ca 8i ;n cazul unui
rodus0 o a#acere0 9:rile care au un )rand ozitiv 8i uternic ;8i valorizeaz:
mai )ine rodusele 8i serviciile. Industria turistic: curinde o varietate mare
de a#aceri ce urm:resc ;ndelinirea unui singur sco ce au ;n comun0 8i
anume: #urnizare de roduse 8i servicii necesare sau dorite de c:tre c:l:tori.
+i)liogra#ie:
*tt:>>EEE.i)e#.org>+rand-India-at-DavosdEd+oo2>indeD.*tml
*tt:>>EEE.mae.ro>)ilateral-relations>&""1
*tt:>>EEE.Eall-street.ro>tag>#orta-de-muncaaindiaain#ormatii.*tml
*tt:>>mosi.nic.in>%osid/eE>site>inner.asDestatus^$Umenudid^@$
*tt:>>EEE.travelEorld.ro>tari>india.*
*tt:>>EEE.iedia.ro>india-$41>
*tt:>>EEE.in#oturism.ro>circuite>india>india-""-ziled","4@$.*tml
*tt:>>EEE.cardinaltours.ro>catalog>circuite>circuite-
romania>"6@>",'1>circuit-turul-romaniei-""-zile.*tml
*tt:>>agini-aurii.c4)o.com>C>arcuri-de-distractii>india>
*tt:>>EEE."$".ro>casa-si-gradina>india-in-#ar#uria-ta-@,4@eage^$