Liceul Teoretic Mitropolit Nestor Vornicescu

Elaborarea lucrrii: Chimia organic n

creaia liceenilor
Tema:Esene i parfumuri
Efectuat: Nicolaescu Constantin
Controlat: Pislaru Olga
Parfumurile n antichitate
Cuvntul parfum vine din sintagma latineasc per fumus, nsemnnd n
ntregime fum. Francezii mai trziu au dat numele de parfum mirosurilor plcute
care plutesc n aer la arderea tmii. Au existat puine perioade n istorie care nu au
fost influenate de parfum. storia parfumului este adesea mpletit cu istoria rasei
umane.
!rimul tip de parfum a fost tmia. "a a fost descoperit de ctre
mesopotamieni acum #$$$ de ani. Culturi antice au ars multe tipuri de r%ini %i
lemn la ceremoniile religioase. Adesea ei nmuiau lemnul parfumat %i r%inile n
ap %i ulei, apoi %i ungeau trupurile cu acest lic&id. 'e asemenea m(lsmau pe
cei decedai cu aceste parfume.
Am nvat din &ieroglifele antice de pe mormintele egiptene c parfumul a
)ucat o parte n vieile egiptenilor. !arfumarea %i*a fcut loc n "gipt n )urul anului
+$$$ a.C. %i o dat cu ,egina -ats&epsut, el a devenit foarte popular. "a a condus
expediiile pentru cutarea tmiei %i a altor produse valoroase, iar rezultatele care
au fost nregistrate pe pereii templului au fost n onoarea ei. .n templu se afla o grdin (otanic plin
cu pomii de tmie gsii n expediii. !arfumuri au fost gsite %i n mormintele faraonilor egipteni.
"ste pro(a(il ca ei s fi folosit aromele n rituale mistice datate arztoare de tmie %i de miresme dulci
de plante n ceremoniile religioase.
/mia este pro(a(il cea mai cunoscut plant la care s*a fcut aluzie in 0i(lie. /mia ars a
fost privilegiul preoilor n cele mai timpurii civilizaii. 1(iceiul se folose%te %i astzi n 0iserica
Catolic %i 0iserica Cre%tin.
/mia, aromele %i uleiul parfumat au devenit disponi(ile pentru toi
egipteni %i au insistat treptat renunndu*se la drepturile lor selecte 2ale
parfumurilor3. Cetenii au fost educai s se parfumeze %i ei cel puin o
dat pe sptmn. "giptenii devenind pretenio%i cu o(iceiurile lor, au
ocupat (ile pompoase, n care predecesorii greci %i romani se scldau
acolo. 4i*au nmuiat pielea n uleiuri deoarece le oferea plcere, a)utndu*
i s*%i prote)eze corpurile de efectul soarelui torid. "giptenii au creat o
sumedenie de creme parfumate %i emolieni parfumai. "i %i*au creat o
form de con n care s topeasc, sa creeze cremele %i emolieni cu care
s*%i acopere prul %i corpul. .m(ierea era relaxant, era plcerea social,
uneori se m(iau de cte trei ori pe zi.
"giptenii purtau cu ei parfum de la na%tere pn
dup moartea lor. 5uli egipteni %i puneau in
mormintele lor !arfumuri pentru a pstra pielea lor
mtsoas %i neted n viaa de apoi. 'e atunci
egipteni au fost de prere c sufletul urc n rai,
viziuni n care parfumul nsoea spiritul. 6rne acoperite cu a coa) de aur,
distorsionau cu ceramica delicat, calcedoniile pline cu arome au fost plasate n
morminte. A%a de puternice au fost unele dintre uleiuri, c dup ++$$ de ani de la
moartea lui /utan7&amon, o urm de parfum se putea simi n oalele (ine sigilate
cnd mormntul a fost descoperit. !arfumul a fost folosit n procesul de
m(lsmare care lua de la #$ la 8$ de zile s fie ndeplinit9 :mirna, uleiul de
scori%oar %i alte parfumuri au fost folosite n procesul de m(lsmare.
Consumul de arome a atins culmea n timpul acestei perioade risipitoare.
5agazinele de parfumuri erau locuri de ntlniri zilnice pentru aproape toat lumea %i (aia zilnic era o
activitate important pentru greci. 'iferite tipuri de unguente erau folosii simultan, cu mirosuri
rezervate pentru anumite pri ale corpului. ;recilor li s*a atri(uit arta de a fi creat primul parfum
lic&id, de%i el a fost complet diferit de parfumul pe care l cunoa%tem noi astzi. !arfumurile lor au fost
<
pudrele parfumate amestecate cu uleiuri grele, lipsite de alcool. =ic&idul era pstrat n sticle alungite
al(astre %i aurii, numite >ala(astrums.
Parfumuri si esente - generalitati
!arfumul este un preparat cu miros placut, o(tinut prin
amestecarea unor su(stante odorante naturale sau sintetice, fixatori,
solventi etc.. "ste o solutie concentrata, continand ?@*+$A ulei de
parfum. 5oleculele care genereaza senzatia de miros placut se
numesc generic esente. 'atorita efectului terapeutic al acestora sunt
folosite inca din antic&itate in proceduri de aromoterapie.
"sentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi
du(le, cicluri aromatice, grupe functionale de tipB alcool, alde&ida,
cetona, eter, ester, sau cicluri care contin atomi de car(on si unul sau
mai multi, &eteroatomi 2C si 13. "le se comercializeaza su( numele
de uleiuri esentiale, unele fiind folosite la fa(ricarea parfumurilor, iar
altele in industria alimentara.
Fixatorii sunt su(stante odorante cu punct de fier(ere ridicat si cu masa moleculara mare care
intarzie evaporarea componentelor foarte volatile. Confera parfumurilor persistenta si a)uta la
egalizarea vitezei de evaporare si a difuziei. Cei mai importanti fixatori suntBextractele animalice,
sinteticele cu nota animalica, am(ra, (alsamurile, extractele de lic&eni. 6nii fixatori sunt inodori sau
aproape inodori. "x. (enzofenona si difeniloxidul.
!ana nu demult, parfumurile noastre se datorau florilor, iar esentele, fructelor. 5irosurile florilor
si fructelor se datoresc unor su(stante organice simpleB eteri, esteri, alcooli nesaturati, etc., care se pot
o(tine si in la(orator. Florile, frunzele, fructele si radacinile mirositoare isi datoresc parfumul lor
caracteristic unor su(stante organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice 2esente3. =a unele
plante este parfumata radacina, la altele florile si frunzele. 'in cauza mirosului lor placut, uleiurile
eterice se folosesc in industria parfumurilor. Cu orice su(stanta mirositoare este parfum. !entru ca o
su(stanta sa fie un parfum, tre(uie sa indeplineasca doua conditiiB sa fie volatila la temperatura
o(isnuita si sa produca asupra simturilor o senzatie placuta.
!rincipalele componente ale parfumurilor suntB
a3 uleiurile eterice sau esentiale, care se o(tin din plante sau prin sintezaD
(3 moscurile, cu rol in fixarea parfumurilor 2ex. ciclopentanona, ciclopentadecanona3
c3 alti compusi cu rol in im(unatatirea proprietatilor parfumului.
Metode de obinere
5etodele de folosire %i extragere a uleiurilor aromate se (azeaz pe principiul macerrii %i
distilrii. 6n ingredient foarte important este acel compus din solveni volatili care mpr%tie aroma n
urma pulverizrii. "ste considerat cel mai pur parfum acela compus din arome extrase din flori. 5ulte
din te&nicile moderne folosesc culturile de plante.
nfu!ia "i macerarea# Aceast te&nic este foarte scump %i foarte
rar ntre(uinat. 4i*a atins apogeul n ?EF$. "ste o procedur foarte
costisitoare, care nu se (azeaz pe ntre(uinarea cldurii 2cldura
modific intensitatea aromei si calitatea acesteia3, astfel o(inndu*se o
arom de cea mai (un calitate. Aceast procedur este folosit, n
general, la flori foarte delicate, care nu pstreaz aromele la temperatur
ridicat. "xemple fiindB iasomie, violete, tu(eroza %i trandafirii.
+
nfuzia este cunoscut ca metod de mii de ani, ncepnd cu "giptul antic. :e (azeaz pe
principiul a(sor(irii mirosului de ctre grsimi. !lantele sau celelalte pri aromatice ale unei plante
sunt scufundate n uleiuri ce vor a(soar(e aroma. !lantele sunt a%ezate pe un amestec de grsimi de
porc %i vac 2aceste grsimi sunt a%ezate pe o plac de sticl cu margini din lemn numit c&assis3 fiind
lsate cteva zile pentru a*%i eli(era uleiurile. Acest procedeu este repetat de mai multe ori cu plante
proaspete pn cnd grsimea a(sor(ea n totalitate uleiurile, su(stana rezultat numindu*se
pomade. 6leiurile sunt extrase din grsimi prin dizolvarea soluiei n alcool, ce urmeaz a fi pstrate
o sptmn %i apoi supuse unei rciri la o temperatur de *FE$F. Astfel esena se va dizolva n alcool,
iar grsimea va rmne. Amestecul va fi rcit %i filtrat de mai multe ori pentru ndeprtarea grsimii.
Apoi se las evaporarea alcoolului o(inndu*se astfel esena pur. 'e o(icei, n zilele noastre se
folose%te uleiul de msline sau parafina lic&id, ce se ntinde pe
plac n locul grsimilor. uleiul parfumat numindu*se >&uile
antiGue.
5acerarea este similar infuziei. 5acerarea se folose%te
la extragerea uleiurilor din ingrediente animale, vanilie sau iris.
5acerarea dureaz o perioad destul de lung.
$istilarea este principala metod de extracie a uleiurilor.
!rocesul de distilare este (azat pe principiul fier(erii
materialului %i extragerea esenei prin evaporare. 'up
condensare, uleiul se separ de ap %i poate fi colectat. !lantele sunt strivite pentru a*%i eli(era uleiurile
mai u%or. !entru o(inerea unui 7ilogram de ulei de trandafir sunt necesare cinci*%ase tone de petale.
5etodele curente mai implic punerea plantelor pe o sit prin care trec vapori fier(ini.
%&pression este o te&nic foarte simpl n care se folosesc
fructe citrice, fiind supuse unor presri la rece, operaie n urma creia
se extrag esenele uleioase cu a)utorul unor role sau (urei. Aceast
operaie nu implic folosirea cldurii, aroma fiind apropiat de
mirosul natural al fructului. "giptenii n antic&itate adunau flori ntr*
un scule de mtase, care era stors pn se scurgea tot uleiul din ele.
.n talia, uleiul de lmie era cules printr*o procedur similar numit
>ecuelle.
%&tracia cu sol'eni 'olatili# Aceast metod de extracie a
uleiurilor aromatice se folose%te pentru plantele a cror arom este
deteriorat de temperaturi ridicate. 6leiurile sunt extrase folosind
solveni care au punctul de fier(ere mai mic dect al apei, cum ar fi eter sau su(stanele extrase din
petrol, al cror grad de evaporare ridicat. Aceste metode sunt folosite, n general, pentru dizolvarea
esenelor di plante sau grsimi animale. 5etoda uzual implic aplicarea materialului aromat pe site
din metal ntr*un containerD solventul este aplicat peste ele, dup care este lsat s se vaporizeze,
lsnd n urm o su(stan numit (eton, format din uleiul esenial %i stearoptene. 6leiul aromat
poate fi separat de stearoprene prin extracia cu alcool, rezultnd cea mai pur %i concentrat su(stan
din toate uleiurile cunoscute.
(lte operaii "i proceduri se folosesc cu scopul rectificrii, clasificrii fracionare, decolorrii,
etc., care m(untesc %i rafineaz materia prim, pentru amestecuri %i producerea de parfumuri.
Materiale
)lori# 1 mulime de arome florale sunt folosite n parfumerie.
:oarele, clima %i varietatea florilor sunt factori influeni. 'e fapt materia
prim pentru realizarea unui parfum se gsesc peste tot. Cmpuri de flori %i
plante aromate pot fi gsite n zona mediteranean. =emnul de :andal %i
vetivert*ul provin din ndia. 5adagascar produce Hlang*Hlang. 1a7moss*ul
este din ugoslavia, iar trandafirul din 0ulgaria.
#
"sena de ulei din plante, care le confer o anumit arom se gse%te n flori, frunze, fructe,
rdcini, gume %i r%ini, care pot fi gsite peste tot n lume. Cele mai costisitoare %i rafinate uleiuri
parfumate, numite a(solute, se gsesc numai n anumite flori. Cele mai importante sunt uleiurile de
trandafir, iasomie %i portocal. "ste foarte important de notat c orice parfum de calitate superioar
conine un procenta) mai mic sau mai mare din aceste uleiuri.
Trandafirul* denumit >regina florilor, este unul din cele mai valoroase
elemente ale unui parfum.
/randafirii erau foarte mult utilizai de ctre greci %i romani. Ace%tia
sunt cule%i noaptea, cnd aroma lor este maxim, nainte de rsritul soarelui.
Cele mai importante specii de trandafiri folosite suntB rosa centiforia, care se
folose%te n sudul Franei %i rosa damascene 2trandafirul din 'amasc3, care se
folose%te n rile ara(e. 'e cele mai multe ori, pentru parfumerii este cultivat
trandafirul din 'amasc. Aroma de trandafir constituie 8@A din compoziia
oricrui parfum.
asomia este un alt ingredient c&eie, de esen pur ce define%te un
parfum fin. Florile de iasomie tre(uie culese nainte de a nflori definitiv %i ntre(uinate imediat ce
ncep s mpr%tie aroma. asomia se pstreaz n cutii speciale pentru a%i pstra prospeimea %i aroma
natural. E$$$ de flori de iasomie sunt necesare pentru a o(ine +$ ml de esen pur. E+A din
parfumurile de dam folosesc aroma de iasomie sau o versiune sintetic a acesteia.
Violetele sunt folosite n parfumerie de secole. Acestea se mai foloseau %i n medicin, n tratarea
durerilor de cap %i a cancerului. :unt dou tipuri de violete folosite n parfumerieB violele Iictoria %i
violetele de !arma. Iioletele produc o cantitate foarte mic de ulei %i, de aceea, sunt rar ntre(uinate
n zilele noastre. 6n nlocuitor sintetic al violetelor este adesea utilizat.
)loarea de portocal este floarea tradiional a miresei peste tot n lume. !omul de portocal este
unul dintre cei mai versatili pomi, care produce uleiuri eseniale pentru acest miros. Floarea de
portocal sau neroli a fost numit dup prinesa italian 'e Ceroli. "a a lansat moda folosirii acestei
arome la parfumarea mnu%ilor 6leiurile Ceroli sunt n a(unden %i se folosesc n ma)oritatea
aromelor, n special n coloniile citrice mai fine. Florile de portocal se cultiv n sudul Franei, :pania,
talia %i nordul Africii.
+leiul de portocal se o(ine din coa)a fructului de portocal. 5a)oritatea uleiurilor de portocal
provin din talia, :pania %i :6A. "ste folosit n coloniile de citrice %i n alte arome. Cel mai des, din
uleiurile citrice utilizate pentru apa de toalet %i colonii, este folosit uleiul de lmie. 5a)oritatea
uleiurilor de lmie provin din talia %i :6A.
+leiul de ,ergamot este extras prin presarea fructelor de (ergamot, care cresc n Cala(ria %i
sudul taliei. Acest ulei este folosit n colonii cu note de citrice %i n alte tipuri de arome.
-lang-.lang este adesea folosit pentru o(inerea aromelor fine. Aceast floare se gse%te peste
tot n sud*estul Asiei. Jlang*Hlang nu este cules dect dup ce petalele sau desc&is, dup dou sau trei
sptmni. 'up colectare, florile tre(uie ntre(uinate imediat. 'e o(icei uleiul este nlocuit cu un
sintetic similar n fa(ricarea parfumurilor mai puin scumpe. /ulpinile %i rdcinile sunt de asemenea
de mare valoare pentru parfumeri. 6leiul de cinnamon are o arom dulce %i ascuit. Ietiver este o
iar( a crei arom provine din rdcinile acesteia %i este un fixativ folosit n o(inerea aromelor. :e
gse%te n Asia, ndonezia de vest %i n America Central %i de :ud. 6leiul de costus, un excelent
fixativ, este cultivat n munii -imalaHa, este ntre(uinat cu succes c&iar %i n concentraii foarte mici.
/0"inile sunt su(stane cleioase ce provin din coa)a copacilor. =ic&enii se gsesc de o(icei pe
crengile copacilor eli(ernd o su(stan numit oa7moss, Aroma acesteia este unic, oferind
parfumului o arom specific de pmnt. !oate fi gsit n ndonezia, talia %i n rile din "uropa
Central.
Lemn# 5ult vreme uleiul de
sandal a fost considerat un parfum
sacru n ritualurile din ndia Antic
%i de 0udi%tii c&inezi. Avnd o
arom u%or de recunoscut %i valoare
de fixativ, acest ulei se folose%te
intens n parfumerie. 6leiul de cedar este de asemenea un fixativ %i eli(ereaz note lemnoase. !rovine
@
din pomii de cedar care cresc n 5aroc, =i(an %i Africa de "st. 6leiul din 5aroc se consider cel mai
(un.
Vanilia a fost descoperit n 5exic, fiind folosit ca mirodenie pentru mncare. Aroma de
vanilie este prezent n ma)oritatea parfumurilor fine din zilele noastre, de%i este deseori sintetic.
Patchouli este un ingredient unic utilizat n aproape )umtate din parfumurile (r(te%ti. Are cea
mai puternic arom dintre toate plantele. :e gse%te n principal n ndia %i ndonezia.
ris# Aroma acestuia este asemntoare celei de violete %i se folose%te deseori la realizarea
aromei sintetice de violete. ,dcina de iris se usuc timp de doi ani. "a a fost apreciat ca parfum
nc de pe vremea grecilor antici. "ste unul din cele mai
importante ingrediente n industria parfumurilor.
'ou tipuri de plante sunt eseniale unui parfumerB
patc&ouli %i la(danumB primul este un ingredient indian %i
este folosit n multe parfumuri, cre%te n 5alaHsia %i
:umatra.
Labdanum se consider ca fiind un fixativ, fiind o
su(stan dulce %i lipicioas, ce se extrage din petale. :e
gse%te n Creta, Cipru, :pania, 5aroc %i alte zone
5editeraneene.
ngrediente animale# "xtractele animale sunt folosite
n parfumerie datorit aromelor foarte puternice. Atunci cnd sunt amestecate n cantiti exacte dau
rezultate %i efecte extraordinare. Acestea eman impresia %i cldura. 'in punct de vedere c&imic,
aromele animale sunt foarte apropiate de aromele sexuale omene%ti. "xtractele animale sunt
componente eseniale n aproape toate aromele comerciale. 5a)oritatea acestor ingrediente sunt
produse sintetic n zilele noastre, datorit costurilor prea mari a celor naturale.
(mbergris*ul s*a gsit pentru prima oar n algele uleioase din 1ceanul ndian. :*au fcut multe
speculaii pe (aza originii acestui ingredient. Algele au o arom foarte puternic, de aceea tre(uie
dizolvate n alcool, dup care aroma va rmne foarte persistent. .n zilele noaste se folose%te
am(ergis*ul sintetic.
1astoreum este o secreie din foliculii am(elor sexe de castori. Are o arom foarte puternic %i
dezagrea(il pn cnd se dilueaz. "ste un excelent fixativ %i confer parfumului o not oriental.
"ste foarte folosit n parfumurile (r(te%ti mpreun cu arome de piele %i tutun. "ste de asemenea
folosit pentru aromele parfumurilor orientale %i feminine. .n zilele noastre, castoreum*ul sintetic este la
fel de (un ca %i cel natural.
1i'et*ul este unul din cele mai importante ingrediente animale folosite n parfumerie. :e o(ine
de la masculul %i femela pisic. Acesta are un miros foarte puternic, dar este diluat %i folosit n cantiti
minuscule. 5irosul este asemntor mos7*ului, dar are mai mult arom de tutun %i dulcea. "ste un
excelent fixativ folosit n compoziia multor parfumuri de succes n zilele noastre. Acesta este
disponi(il n variant sintetic.
5us7*ul este, cea mai puternic arom dintre toate aromele, dar %i cea mai scump. 5us7*ul
provine de la masculul cprioarei 2mus7 deer3. 'e cnd a fost descoperit, acesta reprezint un
ingredient c&eie n realizarea unui parfum. .n prezent, poate fi gsit n +@A din parfumurile (r(te%ti.
"ste un foarte (un fixativ %i are un grad de persisten ridicat. "xist %i su( form sintetic. ntr n
compoziia a peste K$A din arome, nuane fiind diverse.
)amilii de parfumuri
.n funcie de componentele constituente, parfumurile se mpart n mai multe claseB
)amilia aldehidelor# Aceasta este cea mai mare familie caracterizat prin predominarea florilor.
:e poate (aza pe o singur floare sau pe o com(inaie de mai multe flori. Aceste parfumuri sunt
cunoscute ca fiind cel mai des folosite n timpul zilei sau n dup*amiezile de var.
Alde&idele confer unui parfum o not individual. Au fost folosite prima dat n C&anel Cr.@ %i
au fost calificate ca fiind arome franuze%ti. Au amplificat prima faz de evaporare %i au dus la o arom
de %ampanie. Alte exempleB =anviuLs Arpege. Aceste parfumuri sunt mai moderne %i sofisticate. :unt
ntre(uinate pe tot parcursul anului.
F
Ver!i florale# Au n general arome de iar( %i plante verzi.
Acestea tind s par parfumuri cu arome tari. Ient Ieret 20almain3,
Fid)i 2;uH =aroc&e3, ;ivenc&H , vore 20almain3 %i ;io 2Armani3.
)lori de fructe# Calix 2!rescrictivies3, :unfloMers 2"liza(et&
Arden3, 'iamonds and :app&ires 2"liza(et& /aHlor3, Nean*!aul
;aultier %i "scape 2Calvin Olein3.
Proasp0t florale# Anais 2Cac&arel3, Flore 2Caroline -errera3,
"au dLsseH 5iHa7e.
)lorile de p0dure au arome lemnoase. C&anel Co.?K, :afari
2,alp& =auren3, P&ite =inen 2"stee =auder3.
)lori dulci# 0lue ;rass 2"liza(et& Arden3, ;ardenia !assion
2Annic7 ;outal3, "au Cuivree 25ontana3.
)amilia 2riental0 a parfumurilor au o arom exotic %i
condimentat 2neptoare3. Au o dulcea aparte din lemnul de sandal, mos7, vanilie.
1lasicele orientale suntB :&alimar :amsara 2;uerlain3, 1pium 2Jves :aint =aurent3, Jout& 'eM
"stee =auder3. Aceste parfumuri sunt mai potrivite de purtat seara.
)lorientalele au de asemenea aroma oriental, dar conin %i arome florale, de%i acestea sunt
sla(e. Joop 2Joop3, !ant&ere 2Cartier3, :pell(ound 2"stee =auder3. Aceste parfumuri se poart cel mai
(ine vara %i pe timpul zilei.
(rome orientale 2condimentate3. A devenit popular n ?KK$ %i este (ogat n arome o(inute
din condimente culinare. Comme 2;arcons3, Angel 2/&ierrH 5ugler3, Feminite du 0ois 2:&iseido3,
1ld :pice.
)amilia aromelor o!onice# ,eprezint o categorie nou de arome, care dau senzaie de ap %i
rcoare. CeM Pest 2Aramis3, 'une 2'ior3, "den 2Cac&erel3, "scape 2Calvin Olein3.
6n parfum tre(uie s fie armonios, (ine definit dar niciodat plictisitor. /re(uie s inspire o
arom natural %i familiar, dar de asemenea s %i surprind n acela%i timp.
Parfumurile pot fi definite ca fiind substante care emit si raspandesc un miros placut
si parfumat. Sunt formule din amestecuri de chimicale aromatice facute manual si uleiuri
esentiale. Pana in secolul 19 parfumurile aveau in componenta uleiuri aromatice naturale. In
prezent, majoritatea parfumurilor sunt sintetice si pot contine multe componente.
Caracteristicile si clasificarea parfumurilor
Particularitatea unui parfum de a se evapora pe suprafata pielii poate fi reprezentata
sub forma unui triunghi echilateral cu trei etaje. Deasupra sunt miresmele imediate, de varf,
la mijloc - cele intermediare, care alcatuiesc inima parfumului si jos - cele finale, de baza.
!sadar, fiecare parfum are"
note de varf - pe care le simti la prima adiere, in momentul in care deschizi flaconul#
note de mijloc - cele care dau personalitate parfumului#
note finale - cele care persista si le potenteaza pe celelalte.
$iresmele imediate sunt cele care se evapora cel mai usor. Pentru acest palier sunt
utilizate de obicei arome proaspete, e%tracte de citrice, uleiuri florale, usoare, dar si frunze
verzi, lavanda, fructe. In general, materiale care se evapora repede. &onteaza insa foarte
mult prima impresie pe care parfumul o creeaza asupra cuiva
8
E
Drumul de la floare la parfum
Imaginatie bogata sau simplu procedeu tehnic' Pentru a obtine esenta integrala a unei flori
sau a unei plante, cercetarile se indreapta catre diferite metode de e%tractie si se conjuga cu
inspiratia si sensibilitatea specifice creatorului. &reatorii de parfumuri sunt magicieni, aflati
mereu in cautarea mirosului care va crea un parfum de neuitat.
&ulegerea florilor se face in intrega lume. Din (ranta pana in )urcia, trecand prin !frica si
pana in !ustralia# florile se raspandesc si recoltele depind de anotimpuri si de calitatea
fiecarei flori si plante. )ehnicile de e%tragere a aromelor au evoluat, pentru a e%trage
materiile prime cele mai fine.
Distilarea
* unul dintre procedeele cele mai vechi prin care se e%trage uleiul esential si apa florala.
+aporii de apa traverseaza o albie de flori sau de plante. !poi, incarcati de esenta aromatica,
trec printr-o teava de racire. ,a iesirea din aceasta teava, se scurge un amestec din care se
separa apa distilata de uleiul esential.
Procesul de parfumare
Procedeu revolutionar fiindca reuseste sa e%traga principiile odorante din flori care nu
suporta caldura, ca iasomia.
!cest proces consta in depunerea pe tablite de sticla unse cu un strat de grasime a florilor
sau a petalelor. !tunci cand grasimea a absorbit esenta florilor, timp de 1- pana la .- de ore,
se repeta operatiunea pana la saturatia grasimii. Se foloseste apoi alcool, pentru a e%trage
esenta al carei parfum e foarte apropiat de floarea proaspata.
In locul utilizarii unei grasimi pe tablitele de sticla poate fi folosit un solvant. !cesta se
evapora si lasa in urma o materie. /n tratament cu alcool o va transforma in esenta.
Datorita acestui dizolvant, parfumul din substante mai uscate 0scoarta, lemn, radacini1 poate
sa fie e%tras.
* nevoie de apro%imativ 2344 5g de trandafiri pentru a produce un 5g de esenta.
Macerarea
Plantele sau florile sunt inmuiate in ulei cald. Se separa uleiul de grasime. !cest ulei va fi
concentrat sub vid si esenta va fi imediat obtinuta.
Stoarcerea
/leiurile esentiale din citrice sunt e%trase prin stoarcerea cojilor de citrice. Dupa ce fructele
au fost curatate de coaja, acestea sunt presate pentru a obtine uleiul esential.
Head Space
)ehnica utilizata mai ales pentru florile a caror esenta e dificil de captat 0gardenia,
lacramioara1. (loarea ramane in sol, nu se efectueaza nici o culegere a acesteia. /n clopot
de sticla acopera floarea, iar un gaz neutru, care e sub clopot, captureaza parfumul lor.
6azul e incarcat cu molecule odorante care vor fi analizate si reproduse in laborator, datorita
substantelor naturale si sintetice.
$ultumita acestor procedee, putem sa regasim mirosurile care ne sunt dragi, materii prime
de origine naturala. Din ce in ce mai mult, sunt incorporate mirosurile sintetice, dar ele nu fac
decat sa consolideze sau chiar sa imbunatateasca persistenta sau delicatetea parfumului.
K
?$