Sidanius, Jim and Prato, Felicia. Social Dominance.

An Intergroup Theory of Social

Hierarchy and Oppression. am!ride "P, pp. #$%&
T'O(IA DO)I*A*T'I SOIA+'$ O Teorie intergrup a statusului
si a opresiunii sociale
1. De la caractere vicioase la caractere vicioase
-Teorii ale relatiilor de grup-
In ciuda unor eforturi imense, depuse de$a lungul a sute de ani,
discriminarea,opresiunea, !rutalitatea si tirania, toate acestea raman niste caracteristici
commune,o!isnuite ale conditiei umane. Se pare ca a crescut atat ni-elul de haos si de
cofu.ie, cat si agresi-itatea intre grupuri in perioada de dupa era drepturilor ci-ile si chiar si
dupa sfarsitul solutionarii (a.!oiului (ece. Semnele clare ale !rutalitatii sunt e-idente peste
tot in /urul nostru, de pe stra.ile +os Angeles$ului si 0roo1lyn$ului, pana pe dealurile 0osniei
si padurii din (2anda. Decat sa re.ol-am aceste pro!leme de ostilitate intre grupuri, se pare
ca mai degra!a ne impiedicam de aceste caractere -icioase. Intre!area care ramane deschisa
este3 D' '4
ercetatorii stiintelor sociale au incercat sa ela!ore.e un construct teoretic care sa
facilite.e intelegerea acestor fenomene. a un re.ultat, literatura stiintelor sociale care trata
pro!lemele legate de stereotipuri, pre/udecati, relatii intre grupuri, genuri, rasa, discriminare
de clasa, si altele, a de-enit enorma. Diferite a!ordari accentuau parti diferite ale acestor
pro!leme, incepand de la clasificarea functiilor care pot pro-oca pre/udecati, pana la
discriminarea datorata unor moti-atii psihologice si chiar si pana la limitari in ceea ce
pri-este a!ilitatea proceselor cogniti-e umane, chiar si e5plicarea modului in care structurile
sociale sau mediile6conte5tele7 sociale pot pro-oca comportamente discriminatorii. Desi un
numar destul de mare de oameni si$a e5primat parerea pertinenta si inteleapta cu pri-ire la
aceste pro!leme, practic s$a reali.at putin in ceea ce pri-este conectarea acestor parti intr$un
tot unitar si coerent.
Atat sociologia, cat si psihologia sociala par a fi capa!ile in a e5plica inegalitatile
sociale, insa in pre.ent nicio disciplina nu are o teorie adec-ata.
$ psihologia sociala contemporana se foloseste de metoda e5perimentelor de la!orator,
ceea ce desi are ca a-anta/ eliminarea alternati-elor de e5plicare, producand o cantitate mare
de cunostinte nuantate, insa pe un domeniu foarte specific, are totusi ca de.a-anta/ faptul ca
limitea.a scopul teoriilor rele-ante si nu surprinde realitatea sociala si culturala cu
fenomenele si fortele ei generatoare.
$ sociologia contemporana pune accentul pe relatiile social$structurale si pe anali.a
datelor agregate, ceea ce inseamna ca multe anali.e sociologice nu a!ordea.a fenomene
psihologice in termenii proprii ai domeniului6 de e5. moti-atii, pre/udecati etc.7
'5ista un anumit parohialism teoretic care s$a creat in /urul cercetarilor care s$au
focali.at pe traditionalele modele de studiu, e5. conflictul al!i$negrii, ceea ce denota o
anumita discordanta in a putea generali.a in alte conte5te sociale si culturale e5plicatiile
acestor tipologii de conflict. eea ce isi propun autorii sa faca in aceasta carte este tocmai
1
iesirea din acest cerc8parohialist8, creeand si pre.entand o teorie a opresiunii de grup, dar o
teorie care nu se !a.ea.a doar pe psihologie sociala, sociologie politica si stiinta politica, ci si
pe e5plicatii din domeniul psihologiei e-olutioniste. In cele ce urmea.a se -or re-i.ui cele
mai importante teorii si e-idente care sunt rele-ante in pro!lema inegalitatilor de grup. In
acest capitol se -a incerca e5tragerea celor mai -aloroase patrunderi,constatari psihologice,
folosindu$le ca pe niste componente in ceea ce se spera a fi cea mai utila, comprehensi-a si
promitatoare sinte.a. Pentru a simplifica structura, se -or organi.a aceste teorii in 9 mari
categorii3
:. )odele Psihologice
;. )odele Social$Psihologice
#. )odele Sociologico$Structurale
9. )odele '-olutioniste
Teorii,)odele Psihologice
$aceasta a!ordare psihologica pentru a intelege rasismul, discriminarea si stereotipurile isi
centrea.a atentia inspre procesele care au loc in interiorul indi-idului. Aceste modele se
focali.ea.a pe3
a7.Dinamicile personalitatii
!7.<alorile fundamentale ale indi-idului, pe an5ietate si credinta
c7.Procesele de informare indi-iduale
Aceste tipuri de modele difera in orientarea lor, toate trei fiind insa influentate de contri!utia
lui Sigmund Freud si a colegilor sai. Freud a introdus o noua directie re-olutionara de
intelegere a comportamentului uman. In loc sa e-aluam deci.iile indi-iduale si cele politice
ca re.ultat al deli!erarilor logice si rationale, Freud a sugerat ca, comportamentul uman este
condus de impulsuri su!constiente si irationale, fiind pe urma /ustificat si rationali.at in
termeni logica si de moti-atie. Adoptand aceasta -i.iune, multi sa-anti atat in cadrul
re-olutiei psihodinamice, cat si in afara ei, au inceput sa creada ca stereotipurile oamenilor
legate de etnie, rasa si nationalitate sunt mai degra!a manifestari ale caracteristicilor
fundamentale ale moti-atiilor lor decat filo.ofii politice sustinute rational.
Ipoteza frustrarii si agresiunii
In efortul lor de a intelege aceste i.!ucniri etnice, rasiale si de !ar!arism politic care
au aparut in 'uropa la inceputul sec. al ==$lea, un grup interdisciplinar de cercetatori pe
domeniul socialului de la "ni-ersitatea >ale, au formulat o ipote.a simpla si generala a
agresiunii umane care a fu.ionat teorii comportamentale si mecanistice cu idei
psihodinamice. Acestia au sugerat, ca agresiunea, care este deli!erat folosita pentru a face rau
altora , re.ulta din frustrarile indi-iduale create in urma imposi!ilitatii de a atinge un anumit
scop. Astfel, nereusitele profesionale il pot determina sa isi reoriente.e agresiunea spre
ceilalti. Dollard a sugerat ca oamenii deseori au tendinta de a$si intoarce furia inspre cei mai
sla!i si mai putin puternici. ?rupul de cercetatori de la >ale au aplicat aceasta idee de
@displaced aggression8 in cadrul anali.elor de alegeri politice, de pre/udecati de grup si
discriminari.
In ciuda acestor e-idente -aloroase, e5ista si cate-a aspecte la care acest model nu a
reusit sa raspunda, astfel, reliefandu$se cate-a critici3
2
:.$ nu a putut face fata aprecierii intre ni-ele percepti!ile de pre/udecati si
discriminari atat la ni-elul oamenilor, cat si la ni-elul institutiilorA
;.$ ipote.a frustrarii si agresiunii se pare ca poate asuma faptul ca agresiunea
este ce-a neo!isnuit, repre.entand o de-iatie de la comportamentul umanA in schim!,
discriminarea institutionala si de alta natura este considerata a fi destul de comuna,
nefiind deloc moti-ata de ni-elul de frustrare al indi-idului.
Teoria Personalitatii Autoritare
ea mai am!itioasa aplicatie a teoriei psihoanalitice in ceea ce pri-este studiul pre/udecatilor
si discriminarii a fost TEORIA PERSONAITATII A!TORITARE. In cadrul primei
demonstratii comprehensi-e a acestei teorii, Adorno, Fren1el$0runs2i1, +e-inson si Sanford,
au aurgumentat ca e5ista un sidrom al personalitatii etichetat ca autoritarianism, care unifica
con-ingerile economice, politice si si sociale ale indi-i.ilor. a o teorie psihodinamica, teoria
personalitatii autoritare a constatat ca autoritarismul re.ulta din practicile de crestere a
copilului care au a-ut menirea de a umili si critica copilul, predicand afectiunea parintilor in
supunerea imediata si neconditionata a copilului. "n astfel de mediu ostil poate crea
predispo.itia copiilor de a se anga/a in relatii umane de tipul @dominant$dominat8. Astfel, cei
cu personalitate autoritara se presupune ca ar a-ea -i.iuni politice si economice
conser-atoare, fiind in general 5enofo!i, rasisti si etnocentristi. Intre cele mai interesante
constatari ale cercetarii au fost urmatoarele3
a7.$ oamenii care au pre/udecati fata de un grup minoritar6e5. e-rei7, au tendinta de a
a-ea pre/udecati si fata de alte grupuri6negrii, catolici7.
!7.$ cei cu personalitate autoritara 6masurati cu @Scala F87, au -i.iuni politice si
economice conser-atoare si un ni-el inalt de etnocentrism.
In timp ce teoria personalitatii autoritare este fara indoiala cea mai influenta teorie asupra
pre/udecatilor, este in acelasi timp si cea mai contestata si criticata. ate-a critici ar fi
urmatoarele3
$@Scala F8 masoara mai degra!a un autoritarism de dreapta, conser-ator,
ignorand orientarea de stangaA
$nu e5ista o legatura clara intre de.-oltarea personalitatii autoritare si
practicile de crestere a copiluluiA
$ credi!ilitatea ca sindromul autoritarismului este o conditionare patologica,
care poate fi tratata sau pre-enita prin oferirea potri-ita de psihoterapie sau prin reorientarea
practicilor de crestere a copilului.
$personalitatea autoritara nu face legatura intre dinamicile psihologice ale
indi-i.ilor si dinamica institutiilor societale 6nu e5ista o legatura intre institutii si
comportamentul autoritar7.
"odelul Nesigurantei si a Nelinistii Psi#ologice
?.D. Bilson in :C&#, a constatat ca frica nesigurantei este moti-atia central$
psihologica care se afla la !a.a conser-atorismului. Anumite e5presii ale fricii de
nesiguranta, cum ar cea referitoare la securitate, la -ocatii con-entionale, la frica fata de
moarte, sunt corelate cu masuratori atitudinale conser-atoare.
O alta teorie care anali.ea.a pre/udecatile in cadrul grupurilor este @terror
management theory8 6teoria managemantului terorii7, care argumentea.a ca pe moti-ul ca
oamenii isi pot anticipa propria lor moarte, acestia sunt su!iecte ale fricii e5istantiale sau a
3
terorii nimicniciei. ei care adera la astfel de -i.iuni tind sa ii faca pe ceilalti sa asimile.e si
ei aceste perceptii, con-ertindu$se. Pentru contracararea acestei -i.iuni care pro-oaca frica,
este ne-oie ca oamenii sa adere la -i.iuni,ideologii uni-ersale care sa ii faca sa se perceapa ca
mem!rii -alorosi ai lumii, gasind un sens al -ietii. In acelasi timp, stima de sine sau
identificarea indi-idului ca parte importanta a unei -i.iuni culturale, poate repre.enta un
punct esential in eliminarea sentimentului de frica. Solomon, speculea.a ca ca mem!rii
grupurilor minoritare pot e5perimenta pro-ocari mai mari in ceea ce pri-este teama de
nesiguranta, acest lucru datorandu$se cre.urilor culturale care se formea.a la ni-elul
ma/oritatii, si care pun la indoiala -alorile fundamentale ale grupurilor mici. O alta predictie
importanta referitoare la teoria managemantului terorii este cea care spune ca, oamenii care
intalnesc alti indi-i.i cu -i.iuni diferite decat ale lor, au tendinta sa ii asimile.e pe cei din
urma sau sa ii e5termine, percepandu$i ca pe o amenintare in ca.ul in care nu impartasesc
aceleasi conceptii cu ale lor.
Teorii $azate pe %alori si &onflictul dintre valori
Aceasta a!ordare a fost intens de.!atuta de )ilton (o1each, care a incercat sa
inteleaga atitudinile si credintele oamenilor -i.$a$-i. de politica, outgrupuri si politici sociale
rele-ante acestor grupuri, prin e5aminarea -alorilor su!liniate de acestia sau prin prioritatea
pe care acestia o acorda principiilor de !a.a. In critica sa referitoare la -ariatia de a!ordari ale
ideologiilor li!eral$conser-atoare, el era de parere ca s$au facut putine cercetari de$alungul
istoriei si de$a lungul diferitelor culturi care sa e5plice cu certitudine ce inseamna conser-ator
si li!eral. Din acest moti-, (o1each a formulat ipote.a conform careia, ideologiile politice
ma/ore care domina sec. == 6comunism, fascism, socialism si capitalism7 pot fi clasificate in
functie de importanta pe care o acorda in parte atat -alorii de li!ertate cat si a celei de
egalitate. Astfel, capitalismul pune un accent mare pe li!ertatea indi-iduala si acorda putina
atentie -alorii de egalitate. In contrast, comunismul, plasea.a -aloarea egalitatii la un ni-el
inalit, iar pe cea a li!ertatii indi-iduale la un ni-el sca.ut. Fascismul a acordat atentie sca.uta
am!elor -alori, iar socialismul o atentie sporita acestora. <aloarea egalitatii s$a do-edit a fi
nu doar o masura importanta in determinarea ideologiilor politice, ci si in cadrul atitudinilor
de formare a unor politici specifice.
A$ordarile social-cognitive la stereotipuri
Oamenii au predispo.itia de a face asocieri, corelatii cu diferite e-enimente, de aceea isi
formea.a asa numitele ST'('OTIP"(I. Faptul ca ti$ai creat un stereotip iti creste
pro!a!ilitatea de a$ti mai formula si altele. Stereotipul se defineste ca fiind o scurtatura
cogniti-a a informatiei 6o corelatie ilu.orie7, a carei formare depinde de un conte5t, dar care
are ne-oie de autoconfirmare 6 iti cauti un set de informatii care sa iti intareasca stereotipul7.
Aceste stereotipuri nu se aplica doar in ca.ul grupurilor minoritare, ci si in ca.ul unor
ma/oritati stigmati.ate6femei, negrii din Africa de Sud, indieni etc.7. Anumite cercetari arata
ca acti-area sau formarea de stereotipuri este relati- usoara, fiind utili.ate ca si e5plicatii
cau.ale, sensi!ile conte5tual, do-edindu$se a fi e5trem de intense si posedand proprietati de
autoreali.are,autoindeplinire. In cele ce urmea.a se anali.ea.a fiecare factor in parte.
a7. Acti-area facila a stereotipurilor sociale3 e5ista anumite e-idente ca oamenii in-ata sa isi
forme.e corelatii destul de usor si uneori inconstient. O anumita caracteristica a unei
persoane 6e5. rasa, a!ilitati mecanice etc.7 poate formula e5pectante despre unele
caracteristici care sunt nerele-ante cu persoana respecti-a 6ni-elul de educatie sca.ut sau
agresi-itatea7, insa care au fost declansate de stereotipul rudimentar.6initial7. Odata in-atate,
4
aceste stereotipuri pot fi usor acti-ate. In urma e5emplului pe care l$am dat mai sus, se poate
trage conclu.ia, ca acti-area stereotipurilor si a atitudinilor de formare a pre/udecatilor este
complet automatica si aparitia lor este rele-anta in prea/ma anumitor stimuli.
!7. Stereotipuri ca si e5plicatii cau.ale3 Pentru intelegerea mai usoara a comportamentelor
umane in cadrul anumitor grupuri este ne-oie de formarea stereotipurilor. Spre e5emplu,
+e-ine si amp!ell au argumentat ca atunci cand un anumit grup social indeplineste
disproportionat anumite roluri in cadrul acelui sistem, oamenii pot asuma ca toti indi-i.ii in
cadrul acelui grup au caracteristici personale care coincid cu acele roluri. eea ce re.ulta este
faptul ca, indiferent de corelatiile ilu.orii sau de atri!utiile cau.ale, oamenii formea.a totusi
stereotipuri, ca parte a procesului cogniti- de funtionare.
c7. Sensi!ilitatea conte5tuala a stereotipurilor3 Se stie ca e5ista anumite situatii conte5tuale
care ne fac sa utili.am stereotipurile mai mult sau mai putin. 'r!er si Fis1e au aratat ca atunci
cand manifestarile oamenilor sunt relationate in mod po.iti- cu cele ale unui strain, ei acorda
mai multa atentie caracteristicilor indi-iduale ale persoanei si se !a.ea.a mai putin pe
stereotipuri in formarea unei impresii despre acea persoana. De asemenea, acestia au
argumentat ca indi-i.ii aflati in po.itii de putere este putin pro!a!il sa acorde atentie
su!ordonatilor si sunt mai predispusi sa isi forme.e stereotipuri.
d7. Tenacitatea si caracterul de autoindeplinire a stereotipurilor sociale3 Stereotipurile pot fi
destul de intense, tenace formulate si de durata. De-ine si 'lliot au o!ser-at ca stereotipurile
americanilor al!i despre afro$americani ar fi putut a-ea aceasi su!stanta moti-ationala de$a
lungul acestui secol. Stereotipurile functionea.a ca niste -irusi comunicationali, luand
organismul pe care il infestea.a, multiplicand -irusul si imprastiind$ul la altii. Stereotipurile
pot functiona ca niste filtre, oamenii uitandu$se selecti- la informatiile care sa le confirme
stereotipurile.
a o conclu.ie, toate aceste stereotipuri sunt caracteristici normale ale functionarii
procesului de cognitie, fiind usor de formulat si de acti-at, a-and o calitate de autoreali.are
@self$fulfilling8, fiind in acelasi timp greu de schim!at. Pe de alta parte, e5ista limitari in ceea
ce pri-este a!ordarea social$cogniti-a a stereotipurilor, cercetarea modului in care institutiile
practica discriminarea fiind destul de -aga, deoarece s$au studiat foarte putin indi-i.ii din
cadrul acestor institutii. Si nu in ultimul rand, in utili.area indi-i.ilor ca unitati de anali.a,
aceasta literatura nu a e5aminat discriminarea ca fiind conditionata de cooperarea indi-i.ilor
in cadrul diferitelor roluri intr$o organi.atie.
Teorii Social$Psihologice
)odelele social$psihologice pun un accent mai mare pe cone5iunile indi-iduale si pe
inclu.iune, intr$un conte5t social mai larg, pe a!sorptia normelor ideologice si culturale de
catre indi-id si pe dorinta indi-idului de a se incadra si de a fi un men!ru acceptat de catre
comunitatea sociala.
Teoria Sociala si a Socializarii
Acest model e5plica poate cel mai !ine atitudinile de formare a pre/udecatilor si cele de
discriminare. Oamenii sunt discriminatori unii fata de ceilalti, sunt ostili si rasisti datorita
faptului ca au fost crescuti intr$un spirit familiar care le$a indus acest comportament. O
5
solutie de remediere a ostilitatii intre grupuri, este de a a$i orienta pe parinti inspre practicile
nediscriminatorii.
Teoriile rasis'ului 'odern
Atitudinile discriminatorii fata de cei cu o anumita culoare a pielii, alta decat a ta, au
putut fi e-idente de$a lungul multor ani, in diferite colturi ale lumii fiind mai pregnante decat
in altele. "nul dintre formele de rasism multe discutate este @rasismul sim!olic8, ela!orat de
Da-id Sears. Acest tip de rasism este e5plicat ca fiind o com!inatie de afecte impotri-a
negrilor sau un set de antipatii fata de negrii, precum si o serie de -alori traditionale tipice
americanilor, prin care ii cataloghea.a pe negrii. "na dintre temele consistente in cercetarile
despre rasism este ce referitoare la @discrepanta principiului de implementare8 sau cea
referitoare la aparenta contradictie dintre suportul e5primat de americanii al!i fata egalitatea
dintre rase si opo.itia lor consec-enta fata de implementarea oricaror politici care ar putea sa
promo-e.e aceste egalitati DE acest lucru se datorea.a focali.arii asupra rasismului sim!olic.
Acest tip de rasism crea.a o caracteristica parohialista, care limitea.a mult aplicarea ei in alte
conte5te conflictuale, fiind orientata pe pro!lema din America ce ii -i.ea.a pe al!i si negrii.
Teoria conflictului realistic intre grupuri
A fost ela!orata in ideea de a e5plica fenomenele din cadrul grupurilor, fenomene
precum ra.!oaie, dominatii, etnocentrisme, stereotipuri si discriminari. Acest model este
destul de general si sugerea.a ca discriminarile si pre/udecatile intre grupuri sunt re.ultatul
grupurilor care sunt angrenate in competitii cu suma .ero, pe moti-e fie de resurse fie de
materiale sim!olice sau reale. Faptul ca un grup castiga si celalalt pierde transforma toata
aceasta relatie intr$una de amenintare, ceea ce in schim! cau.ea.a pre/udecati fata de celalalt
grup si stereotipuri negati-e. Acest model se !a.ea.a pe ; asumptii generale 3
:. ?rupurile reale e5ista cu ade-arat si au o istorie identitara si o istorie comuna de
credinte,con-ingeriA
;. ?rupurile insele, se cred a fi intr$o competitie cu suma .ero asupra unor resurse
-aloroase.
Teoria identitatii sociale
Aceasta a!ordare este una minimalista, deoarece se are in -edere urmatorul aspect3 in
ca.ul oricarui contact minor intre ; grupuri, oamenii au tendinta de a se comporta etnocentrist
si su!iecti-, alocandu$si mai multa pretuire grupului sau7. Oamenii au o!iceiul de a forma o
identitate sociala po.iti-a si isi construiesc o identitate de grup pentru confortul lor psihic,
acest lucru conducand la discriminare intre ; grupuri. In momentul in care grupurile accepta
legitimitatea ditinctiei dintre ele, conflictul poate fi depasit. Totusi e5ista 9 pro!leme sau
critici in cadrul acestui model3
:. Teoria identitatii sociale -ede identitatea sociala ca o prima moti-atie in cadrul
discriminarii grupurilorA
;. Teoria identitatii sociale nu -or!este despre diferenta de putere in cadrul
grupurilor ca un factor determinant important.
#. O a treia pro!lema este cea a fa-oritismului din afara grupului, in special in cadrul
grupurilor cu indi-i.i po.itionati mai /os, in pri-inta statutului, acestia a-and
6
tendinta sa discrimine.e mai tare pe altii decat cei cu un statut mai inalt din cadrul
grupului.
9. A!ordarea identitatii sociale este limitata in ceea ce pri-este e5plicarea scopului
comportamentelor discriminatorii.
Teoriile structural$sociale si elitiste
Aceste modele se focali.ea.a asupra relatiilor structurale intre grupuri . In esenta teoriile
elitiste argumentea.a ca sistemele sociale sunt organi.ate ierarhic si oligarhic, fiind controlate
disproportional de grupuri mai mici, influente, etichetate ca si clasa muncitoare, elita
conducatoare, oligarhi, sau dominanti.
Teoria pozitiei de grup
Aceasta teorie asuma faptul ca atunci cand grupurile sunt in starea de putere inegala
sau in insta!ilitate de putere, cel mai puternic grup -a fi capa!il sa mentina po.itia dominanta
fata de ceilalti cu puterea mai sca.uta. ?rupurile mai influente -or iesi in e-identa prin
promo-area atitudinilor sociale si politice care ii a-anta/ea.a.
"ar(is'ul
Teoria elitelor ela!orata de Farl )ar5 in cola!orare cu Friedrich 'ngels repre.inta
cea mai influenta teorie de acest fel. )ar5ismul se centrea.a in /urul anali.ei capitalismului,
si argumentea.a ca societatile capitaliste sunt sisteme sociale organi.ate in mod ierarhic,
unde surplusul economic pe care instrumentele tehnologice si producti-e le produc este
distri!uit intr$un mod inechita!il intre detinatorii acestor mecanisme si intre cei care produc
in mod real aceste !unuri 6muncitorii7. ei care detin o putere mai mare asupra productiilor
-or e5ploata pe cei care sunt mai putin influenti, primii a-and a-anta/ul de a controla toate
acti-itatiile tran.actionare, producandu$si cel mai mare !eneficiu. De asemenea, aceste puteri
economice se pot tranforma si in structuri de putere politice care pot detine controlul statal.
Din moment ce mar5ismul este e5clusi- o teorie economica a claselor si a opresiunii sociale,
nu prea este clara rele-anta ei in ceea ce pri-este pro!leme de rasa, de etnie si de conflict
national. De asemenea, mar5ismul pune accent pe structurile patriarhale si pe cele familiale,
in acest conte5t, creandu$se si inegalitatile de gen si de clasa. '5ista cate-a critici si in ceea
ce pri-este mar5ismul, dar e-identele -aloroase sunt mai clare, cum ar fi ideea de @falsa
constiinta8 ceea ce inseamna acceptarea legitima a elitei conducatoare de catre clasa
muncitoare, pe !a.a unor false presupo.itii ca aceasta elita ar fi acceptata in mod natural ca
fiind in masura sa conduca dupa regulile societatii.
A$ordarea neoclasica a elitelor
$inceputul sec. == a scos in e-identa alti teoreticieni ai sociologiei politice, care au
creat supo.itii teoretice clare intre relatia elitei conducatoare si masa populatiei ma/oritare.
Printre cei mai importanti se numara ?aetano )osca, (o!erto )ichels si <ilfredo Pareto. In
ciuda diferentelor de nuanta, acestia au a-ut ca si asumptie comuna ca toate statele sunt in
mod natural nedemocratice, fiind conduse de o elita mica care isi rationali.au puterea prin
folosirea /ustificata a unor sisteme ideologice.
)OSA3 puterea elitelor este !a.ata pe controlul fortelor sociale 6resurse economice,
aptitudini organi.ationale etc.7 si pe cea a institutiilor politice, sociale si economice. Totusi,
7
o minoritate organi.ata -a triumfa mereu in fata unei ma/oritati de.organi.ate, comunicarea
fiind un mecanism important.
)IH'+S3 in urma o!ser-arii detaliate a partidului social democrat german, a tras
conclu.ia ca in afara dorintei de a fi eficiente, organi.atiile sociale instituie o di-i.iune a
muncii si selectea.a indi-i.ii ca fiind speciali.ati pe diferite domenii ale -ietii
organi.ationale. Acesti oameni -or de-eni mai tar.iu indispensa!ili ptr. organi.atie, fiind
capa!ili sa ia deci.iile corecte care sunt necesare sau repre.entand o amenintare ptr. cei care
nu iau aceste deci.ii in mod corect. Insa acumularea efectelor in urma fortelor sociale, crea.a
aceasta @lege de fier a oligarhie8, unde intr$un final a/ung mai toate organi.atiile, si anume la
conducerea de catre cei putini.
PA('TO3 a fost mai orientat spre partea de psihologie, sugerand ca elitele conduc pe
!a.a unor -irtuti ce tin de caracteristicile personalitatii lor. Astfel, Pareto a facut o distinctie
intre elitele conducatoare si elitele neconducatoare. Primele sunt acele elite care detin puterea
politica prin -irtutea aptitudinilor lor politice, precum oportunismul, cru.imea si -iclenia.
'litele neconducatoare sunt acelea care detin o putere mare, influenta, prestigiu si un statut in
cadrul sistemului social datorate -irtutilor si aptitudinilor care nu sunt legate de domeniul
politic 6artisti, in-entatori etc.7 Pareto a argumentat ca e5ercitarea puterii este !a.ata pe 9
aspecte3 eterogenitatea sociala, interese, reziduuri, si pe derivatii.
Teoria e-olutionista
Aceasta teorie este legata de te.a dar2inismului, ceea ce sustine ca acele organisme care
poseda caracteristicile psihologice si sociale ceea ce le permite sa produca re.ultate -ia!ile in
cadrul unor conte5te, -or supra-ietui mai mult de$a lungul timpului. '-olutia este deci acel
proces prin care organismele se schim!a in functie de sau ca raspuns la mediul schim!ator in
care se afla. O alta idee importanta a dar2inismului este cea de @selectie se5uala8 sau cea
conform careia organisemele se pot schim!a in functie de caracteristicile care sunt sau nu
selectate de potentialii parteneri, producandu$se atat competitie la ni-el interse5ual, cat si
intrase5ual.
Intre!ari3
:. '5ista un decala/ in impactul pe care modelul fricii de nesiguranta il are asupra
grupurilor ma/oritare si asupra celor minoritare4 Daca da, argumentati$-a
raspunsulG
;. In cadrul teoriei e-olutioniste, la ce anume se refera @syncronicity of luteini.ing
hormone 6+H7 cycles8 4
#. Daca crearea de stereotipuri poate fi -a.uta ca o conditionare normala a procesului
de functionare cogniti-a, inseamna ca toate demersurile stiintifice in cadrul
diferitelor studii au fost !a.ate pe astfel de mecanisme.4
D!SE IOANA-AE)ANDRA*
STIINTE POITI&E*
AN! III* INIA RO"ANA
8