Sunteți pe pagina 1din 16

NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA-SOCUL CARDIOGEN

Dezechilibrele hemodinamice majore, adic strile de oc i respectiv strile de debit cardiac


sczut reprezint n jur de 25-35 % din cauzele de admisie n seciile de terapie intensiv.
Diferena ntre cele dou realiti clinice: ocul i respectiv starea de debit cardiac sczut
(insuficiena cardiac acut) rezid nu numai n faptul c n unele stri de oc debitul cardiac
poate fi chiar crescut, ci i n amploarea i reversibilitatea sau nereversibilitatea hipoperfuziei sau
perfuziei neadecvate la nivel tisular.
n strile de debit cardiac sczut reversibilitatea manifestrilor clinice i a rsunetului metabolic,
secundare scderii debitului cardiac, pot fi obinute cu ajutorul terapiei intite cu viz cardio-
vascular (inotrope, vasomodulatoare, diuretice, suport circulator mecanic), pe cnd n strile de
oc (cu excepia celui
cardiogen) terapia disfunciei cardio-vasculare este
doar una dintre multiplele intervenii terapeutice obligatorii.


FIG.1.


NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INIMII
INIMA-este un organ cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:(doua atrii si doua
ventricule).Intre atrii si ventricule se afla septul atriovascular.
Inima prezint un nveli numit pericard:
pericard fibros
pericad seros:
foi parietal
cavitate pericardic (o pelicul de lichid lubrifiant)
foi visceral (epicard)
-peretele cardiac
-epicard
-Miocard (este format din esut muscular cardiac i fibre musculare cardiace modificate, ce
formeaz esutul excito-conductor nodal) are o grosime diferit. La nivelul atriilor, miocardul
este mai subire dect la nivelul ventriculelor, iar la nivelul ventriculului drept, muchiul inimii
este mai subire dect la nivelul ventriculului stng. Miocardul prezint i o component
conjunctiv, pe seama creia se difereniaz scheletul fibros al inimii, cu rolul de a ancora
valvulele de la nivelul cordului.
-Endocard: membran format din endoteliu nsoit de un strat de esut conjunctiv
-Miocardul are capacitatea intrinsec de a genera i a conduce impulsuri n vederea contraciei
ritmice. Aceast proprietate, numit i automatism cardiac se datoreaz esutului excito-
conductor nodal. Componentele acestei structuri sunt: nodulul sino-atrial, nodulul atrio-
ventricular, fasciculul Hiss i reeaua Purkinje.


FIG.2.
Compartimentele inimii
-inima prezint 4 camere: 2 atrii, situate la baza inimii i 2 ventricule, situate la vrful inimii.
-Atriile sunt separate ntre ele prin septul interatrial
Ventriculele sunt separte ntre ele prin septul interventricular
-Atriile nu comunic ntre ele, la fel i ventriculele.
-n atriul drept se deschid venele cav superioar i inferioar, care aduc snge neoxigenat de la
corp. Atriul drept comunic cu ventriculul drept prin orificiul atrioventricular, prevzut cu
valvula tricuspid (Fig. 151).
-n atriul stng se deschid venele pulmonare, care aduc snge cu oxigen de la plmni. Atriul
stng comunic cu ventriculul stng prin orificiul atrio-ventricular, prevzut cu valvula mitral,
care este bicuspid (Fig. 151).
-Ventriclul drept primete snge de la atriul drept, pompat apoi n trunchiul pulmonar. Acesta din
urm prezint la baz valvula semilunar pulmonar. Ventriculul prezint muchi papilari care
susin corzi tendinoase, ce ajut la nchiderea i deschiderea valvulei atrio-ventriculare
-Ventriculul stng primete snge ncrcat cu oxigen din atriul stng i l pompeaz n artera
aort, care prezint la baz valvula semilunar aortic.









Fig.2.Structura inimii-interior.



-Vascularizaia inimii este asigurat de arterele coronare i venele cardiace, iar inervaia
extrinsec este asigurat de fibre simpatice (aparin de nervii spinali ai plexului cardiac) i
parasimpatice (aparin nervului vag). Fig.3. Structura vaselor sanguine.



Vasele sistemului circulator
Vasele sistemului circulator sanguin sunt reprezentate de artere, vene i capilare.
Acestea sunt organe tubulare, a cror perete este format n general din 3 tunici:
Tunica intim: format din endoteliu i un strat subire de esut conjunctiv (subendoteliu)
Tunica medie: conine celule musculare, fibre elsatice i de colagen
Tunica extern: esut conjunctiv, ce conine fibre de colagen i elastice. n cazul vaselor mari,
aceasta conine vase sanguine (vasa vasoruum) ce hrnesc peretele vasului.
Arterele sunt vase ce duc sngele de la inim la organe . Sunt de 3 tipuri:
Elastice: au diametrul cel mai mare (aorta i ramificaiile ei), tunica medie are o cantitate mare
de esut elatic
Musculare: au diametru mediu, asigurnd vascularizaia organelor, predominnd n tunica medie,
componenta muscular.
Arteriolele au calibrul cel mai redus, tunica medie este foarte subire.
Venele sunt vase care aduc sngele la inim. Au perele mai subire dect arterele de acelai
calibru, ns lumenul este mai mare. Tunica extern este mai groas dect media, aceasta din
urm prezint mai puine elemente elastice. Cele mai mici vase se numesc venule. La nivelul
venelor exist valvule, n special la organele situate inferior fa de inim, unde sngele circul
antigravitaional.
Capilarele sunt cele mai mici vase, formate din endoteliu i o membran bazal. Acestea au rolul
de a rennoi lichidul interstiial (situat ntre celule). Acestea formeaz reele interpuse, de obicei,
ntre o arteriol i o venul. Exist i excepii: cnd se interpun ntre 2 arteriole, formeaz o reea
admirabil (glomeulul renal), iar cn se interpun ntre 2 venule, formeaz o reea port (hepatic,
hipofizar).



Circulaia sanguin
La om este ntr-un sistem nchis (inim-artere-capilare-vene-inim) i dublu (circulaia
pulmonar i sistemic) de vase sanguine.

Circulaia pulmonar
Se realizeaz ntre plmni i inim, cu scopul de a elimina dioxidul de carbon i de a prelua
oxigenul.

Mica circulaie (circulaia pulmonar)

Circulaia sistemic (marea circulaie)
Se realizeaz ntre inim i corp, pentru a asigura celulelor nutrienii i oxigenul i pentru a
elimina dioxidul de carbon i alte reziduri.




Marea circulaie (circulaia sistemic)








Fiziologia Inimii
Proprietile inimii
Automatismul cardiac: proprietatea inimii de a-i continua activitatea ritmic de contracie n
condiiile izolrii din organism. Automatismul este imprimat de esutul excitoconductor nodal
(fig. 152), prin descrcarea automat de impulsuri. Structura corespunztoare de imprimare a
contraciei inimii este nodulul sino-atrial Keith-Flack (60-80 contracii/min.). n ceilali centri de
automatism stimulii generai au o frecven mai mic (nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara
40/min, fasciculul Hiss 25/min). Ei preiau comanda atunci cnd centrul de automatismu
superior este scos din funcie.
Excitabilitatea (funcia batmotrop): capacitatea muchiului aflat n repaus de a rspunde la
excitani prin apariia potenialului de aciune. Particular pentru miocard este faptul c prezint
inexcitabilitate periodic de lung durat. El nu intr niciodat n tetanos, fapt ce asigur
ritmicitatea contraciilor cardiace.
Conductibilitatea: proprietatea miocardului de a conduce impulsurile de la nivelul nodulului
sino-atrial n tot muchiul. Viteza de conducere a excitaiei este mai mare prin cile internodale
(1m/s) dect prin fibrele miocardului atrial (0,3m/s). La nivelulul nodulului atrio-ventricular,
viteza de conducere este mai mic pentru a asigura ncheierea sistolei atriale, naintea apariiei
celei ventriculare necesar umplerii ventriculilor cu snge. La nivelul nodulului atrio-ventricular
viteza 0,03-0,05m/s. Fasciculul Hiss i fibrele Purkinje au viteze mari de transmitere a
excitaiilor pentru sincronizarea contraciilor fibrelor miocardului ventricular din timpul sistolei
ventriculare (5m/s).
Contractilitatea: contraciile miocardului se numesc sistole, iar relaxrile se numesc diastole.
Contracia miocardului este o secus. Sursa de energie pentru contracie o constituie ATP-ul.
Tonicitatea: reprezint proprietatea miocardului de a asigura o anumit tensiune a peretelui
muscular i n timpul diastolei.
Ciclul cardiac
O succesiune regulat a unei sistole i a unei diastole a miocardului. n timpul sistolei, n
compartimentele respective se creeaz presiuni crescute care asigur curgerea sngelui de la
presiune mare la presiune mic. nti se contract atriile apoi ventriculele. Prin contracia atriilor
sngele trece n ventricule, iar prin contracia ventriculelor, sngele este mpins n sistemul
arterial. Prezena valvulelor n diferitele caviti ale inimii asigur sensul de curgere a sngelui.

Ciclul cardiac ncepe cu sistola atrial, care dureaz 0,1s. Urmeaz imediat sistola ventricular
care dueaz 0,3s. Sistola ventricular ncepe n momentul cnd ventriculele sunt pline cu snge i
valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare i aortei sunt nchise. Prin intrarea n
contracie a miocardului ventricular, presiunea intraventricular crete i sngele tinde s se
rentoarc n atrii. Valvulele atrio-ventriculare se nchid i opresc ntoarcerea sngelui.
Ventriculul este acum o cavitate nchis. Sistola ventricular are 2 faze de contracie. n prima
faz, muchiul se contract izometric. Presiunea intraventricular crete nct reuete s
nving presiunea din sistemul arterial, deschiznd valvulele semilunare. n faza a doua, are loc
contracia izotonic i se produce expulsia n arter, a sngelui ventricular. Urmeaz diastola
ventricular n care ventriculele relaxndu-se, presiunea intraventricular scade. Sngele din
aort i artera pulmonar tinde s revin n ventricule, dar valvulele semilunare se nchid. Prin
deschiderea valvulelor atrioventriculare, sngele din atrii, datorit diferenei de presiune, trece n
mod pasiv n ventricule. Diastola ventricular ncepe ntr-un moment cnd atriile sunt relaxate,
adic se gsesc n diastola atrial. Deci aproximativ 0,4s inima se afl n diastola general. Cnd,
prin umplerea ventriculelor cu snge, presiunile din ventricule i atrii tind s se egaleze, atriile se
contract i ciclul rencepe.


CICLUL CARDIAC

Se observ c diastolele sunt mai lungi dect sistolele, ceea ce explic pentru ce inima poate
lucra tot timpul vieii fr s oboseasc.
Debitul cardiac
La fiecare sistol, din ventricul este pompat un volum sanguin de 70-90 ml debitul sistolic.
Debitul cardiac reprezint volumul de snge pompat de fiecare ventricul/minut (l/min). Este egal
cu frecvena cardiac *debitul sistolic. La un ritm normal de 72contracii/min, debitul cardiac
este de 5l/min. n timpul efortului poate ajunge pn la 30 l/min.
Manifestrile activitii inimii
Manifestrile mecanice: ocul apexian poate fi simit prin aplicarea palmei n dreptul spaiului al
cincilea intercostal stng. Se datoreaz contactului mai intim pe care vrful inimii l stabilete n
timpul sistolei cu peretele toracic.
Manifestrile electrice: n timpul contraciei se produc cureni care pot fi nregistrai cu aparate
speciale, iar nregistrarea grafic se numete electrocardiogram (EKG).Fig.3.


Manifestrile acustice: n timpul ciclului cardiac se nregistreaz 2 zgomote ale inimii. Zgomotul
I (sistolic) este dat de nchiderea valvulelor atrio-ventriculare i este de intensitate, durat mare i
de tonalitate joas. Zgomotul II (diastolic) este dat de nchiderea valvulelor semilunare i este
scurt i de tonalitate nalt.
Circulaia sngelui prin artere
n artere sngele circul sub presiune, datorit mai multor factori:
Fora de propulsie a cordului
Elasticitatea arterelor: asigur curgerea continu a sngelui n artere. Scderea elasticitii
(ateroscleroz) conduce la creterea presiunii arteriale.
Rezistena de efect: n vasele de calibru mare, rezistena este mare. Se datoreaz vasomotricitii
(contracii/dilataii) aflate sub influen neuroumoral.
Volumul de lichid circulant: masa sanguin circulant i vscozitatea sngelui. Creterea
volumului sanguin i a vscozitii sngelui determin creterea presiunii arteriale.
Tensiunea arterial: presiunea cu care sngele apas asupra pereilor arterelor. Ia natere n
timpul S
V
i este meninut datorit rezistenei pe care o ntmpin sngele n timpul curgerii sale
spre periferia sistemului vascular. n arterele din apropierea inimii este mai mare i se
micoreaz spre periferie. Msurarea presiunii arteriale se fce cu ajutorul tensiometrelor. Se
constat 2 valori: valoarea maxim (100-140 mmHg), corespunztoare S
V
(este presiunea cu care
este expulzat sngele n arterele mari) i valoarea minim (60-80 mm Hg) corespunztoare
diastolei. Creterea valorilor peste limitele fiziologice se numete hipertensiune arterial, iar
scderea hipotensiune.
Pulsul arterial const n unda de distensie a pereilor arteriali n timpul sistolei ventriculare. Este
perceput cnd se comprim o arter pe un plan osos.
Circulaia sngelui prin capilare
La nivelul capilarelor, circulaia sngelui se face continuu i lent pentru a asigura cele mai
importante funcii ale sistemului circulator. Schimbul de substane nutritive i a produilor de
excreie. La captul arterial al capilarelor, apa i substanele nutritive trec din snge n lichidul
interstiial prin difuziune i filtrare. La captul venos, dup filtrarea apei au loc procese de
absorbie. O zecime din lichidul filtrat trece n capilarele limfatice, asigurnd circulaia limfatic.
Circulaia sngelui prin vene
Mai lent dect n artere.
Este asigurat de:
Pompa cadiac: scderile de presiune arterial i ventricular permit ntoarcerea sngelui din
vene n atrii.
Aspiraia toracic: acioneaz n timpul inspiraiei, prin accentuarea presiunii negative
intratoracice. Deasemenea, coborrea diafragmului n inspiraie apas asupra viscerelor,
permind ntoarcerea sngelui spre A
D
.
Fora gravitaional faciliteaz ntoarcerea sngelui n A
D
, pentru venele situate deasupra atriilor.
Pentru cele situate sub atrii, exist valvule situate la 5-7 cm, care compenseaz efectul forei
gravitaionale. Degradarea sistemului de valvule predispune la staz venoas i varice, care dac
se suprainfecteaz, dau natere tromboflebitelor.
Contracia muchilor scheletici asigur deplasarea sngelui spre A
D
.
Pulsaiile arterelor comprim venele aflate n preajma lor, facilitnd ntoarcerea sngelui spre
inim.
Reglarea activitii cardio-vasculare
Organismul este forat ntotdeauna s se adapteze la schimbrile din mediu. La fel este i cazul
sistemului circulator, acesta adaptndu-se la nevoile metabolice ale organismului. Astfel, are loc
adaptarea inimii, pe de o parte i a vaselor sanguine, pe de alt parte.
Spre exemplu, n efort fizic, debitul cardiac crete de 5-6 ori.
Sistemul nervos simpatic determin tahicardie i constricia vaselor. Parasimpaticul determin
vasodilataie i bradicardie.
De asemena, adrenalina stimuleaz inima.





























SOCUL CARDIOGEN

Definitie.
Socul cardiogen este datorat unor afectiuni cardiace care duc la alterarea functiei, de
pompa a inimii, prin boli care lezeaza direct miocardul sau inhiba contractilitatea lui.
Tulburarile hemodinamice sunt cauzate de inima.
Etiopatogenia.
Intre cauzele principale, ale socului cardiogen, mentionam:
- infarctul de miocard care reprezinta cauza, cea mai frecventa;
- contuzia muschiului cardiac, in traumatismele toracice;
- miocardite sau miocardoze;
- tulburari sau complicatii, in cadrul chirurgiei cardiace.
Se produce un debit cardiac scazut, brusc, in conditiile unei presiuni de umplere,
crescuta. Aceasta, duce la scaderea tensiunii arteriale sistolice sub 90 ml Hg si un
raspuns neuroendocrin, cu eliberare, de catecolemine, in exces.
Se produce cresterea frecventei inimii, asociata cu vasoconstrictia periferica care sunt
contraproductive deoarece cresc sarcina cordului ducand la agravarea ischemiei initiale
a miocardului.
- in edemul pulmonar (infarct al inimii drepte): dispnee severa, cianoza si prezenta de
raluri crepitante, la ascultatie
PATOLOGIE
Ischemia miocardica necroza VS, VD, amandoua
Disfunctia miocardica sistolica contractilitatea DC IC TA
sistemica
Disfunctia miocardica diastolica complianta VS PTDVS presiunea
retrograd PCPB congestie pulmonara hipoxemie
Raspuns neuro-vegetativ stimularea simpatica + cortizol, ADH + SRAA
vasoconstrictie periferica oligurie + acidoza metabolica
Mecanismele compensatorii duc in timp la fenomene decompensatorii
Cercuri vicioase = spirala mortii

TABLOU CLINIC
Hipotensiune arteriala
Semne de hipoperfuzie tisulara
Semne de congestie pulmonara
Alterarea statusului mental
Tegumente cianotice, transpirate, extremitati reci
TA scazuta, puls filiform
Tahipnee, dispnee, raluri la bazele pulmonare, jugulare turgescente
Tahicardie, aritmii (bradi-/tahiaritmii), sufluri sau zgomote supraadaugate
Oligurie
SEMNE SI SIMPTOME
SImptomele socului cardiogen includ:
- frecventa respiratorie crescuta;
- dispnee severa;
- tahicardie; (puls rapid);
- confuzie;
- pierderea cunostintei;
- puls slab;
- transpiratii;
- piele palida;
- maini si picioare reci;
- urinare mai putin frecventa sau absenta urinarii;
Intrucat socul cardiogen apare cel mai frecvent la pacientii care sufera un infarct
miocardic masiv, este important sa fie cunoscute semnele si simptomele infarctului
miocardic.
Acestea sunt:
- senzatie de durere sub forma de presiune, plinatate sau strangere in mijlocul toracelui
care dureaza mai mult de cateva minute;
- durerea se extinde dincolo de torace sau umar, brat, spate, chiar pana la dinti
si mandibula;
- episoade recurente de durere toracica;
- durere prelungita in abdomenul superior;
- dispnee;
- transpiratie;
- pierderea cunostintei;
- greata si varsaturi;
Daca pacientul solicita consult medical de urgenta cand prezinta aceste simptome,
poate scadea riscul de a dezvolta soc cardiogen.

Diagnostic clinic/diferential
Anamneza:
-antecedente patologice, tratamente urmate;
- debut si evolutia simptomatologiei;
Semne cardiovasculare:
- puls filiform, pAS<80mmHg cu micsorarea diferentialei;
- extremitati reci, cianoza;
- timp de recolorare cutanata > 3 sec;
- paloare, transpiratii, oligurie, tegumente marmorate;
- semne de insuficienta cardiaca dreapta: jugulare turgescente, reflux hepato-jugular +/-
insuficienta cardiaca stanga;


Fig.-EKG

Semne respiratorii:
- cianoza, polipnee;
- raluri crepitante >> edem pulmonar;

Semne neurologice:
- tulburari ale constientei: obnubilare pana la coma;
- tulburari de comportament: agitatie, prostratie, somnolenta;
- EKG: folosit in orientarea etiologiei;
Elemente de gravitate:
- Varsta, teren, tare associate;
- Intervalul scurs pana la primul ajutor acordat;
- Gravitatea patologiei ce a determinat socul;
- Detresa respiratorie acuta;
- Convulsii;
- Tulburari de constienta: obnubilare, coma;
- Stop cardio-respirator;
Diagnostic diferential
- Soc hipovolemic;
- Soc septic;
- Soc anafilactic;
- Sindrom vagal;
- Colaps;

FACTORII DE RISC
Unii pacienti cu infarct miocardic au un risc mai mare de a dezvolta soc cardiogen decat
altii. Factorii care cresc riscul pentru socul cardiogen sunt:
- varsta de 65 de ani sau mai mare;
- istoric de insuficienta cardiaca sau infarct miocardic anterior;
- prezenta blocajelor in mai multe artere coronare principale.

DIAGNOSTIC/EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE
Testele care pun diagnosticul de soc cardiogen includ:
- Masurarea tensiunii arteriale. Pacientii cu soc deseori au o tensiune arteriala foarte
mica. Daca persoana in soc este adusa la spital de ambulanta, tensiunea arteriala va fi
masurata inainte ca pacientul sa ajunga la spital;
- Electrocardiograma .Acesta este primul test care se face pentru a pune diagnosticul de
infarct miocardic. Deseori este realizata in timp ce pacientul este intrebat despre
simptome. Acest test inregistraza activitatea electrica a inimii prin electrozi plasati pe
piele. Impulsurile sunt inregistrate ca unde pe un monitor sau pe hartie milimetrica
speciala. Intrucat muschiul cardiac lezat nu conduce impulsul electric normal, EKG
poate arata ca un infarct miocardic s-a produs sau este in curs de desfasurare;
- Radiografia toracica. O imagine radiologica a toracelui permite medicului sa verifice
forma inimii si a vaselor de sange;
- Teste de sange. Sangele va fi recoltat pentru a evidentia eventualele leziuni ale
rinichilor sau ficatului, pentru a cauta semne ale unei infectii a inimii, si pentru a
confirma prezenta unui infarct miocardic. Alt tip de test de sange (gazele arteriale
sanguine) poate fi folosit pentru a determina saturatia de oxigen din sange;
- Ecocardiograma Acest test foloseste unde pentru a produce o imagine a inimii. In
timpul unei ecocardiograme, aceste unde sunt directionate spre inima dintr-un
transductor plasat la nivelul toracelui. Undele se lovesc de inima si sunt reflectate inapoi
de la inima fiind procesate electronic oferind imagini video ale inimii. O ecocardiograma
poate ajuta la identificarea ariei inimii care a fost lezata de infarctul miocardic si nu
pompeaza normal;
- Cateterizarea coronariana (angiograma). Acest test poate arata daca arterele
coronariene sunt blocate sau ingustate. O substanta de contrast este injectata in
arterele inimii printr-un tub lung, subtire numit cateter care este impins prin artera, de
obicei de la nivelul coapsei pana la arterele inimii. Pe masura ce substanta de contrast
umple arterele, acestea devin vizibile la radiografie, aratand zonele de blocaj.

In plus, in timp ce cateterul este in pozitie, medicul poate trata blocajul prin angioplastie.
Angioplastia foloseste un balon mic trecut prin vasul de sange si artera coronara pentru
a largi ingustarea. In majoritatea cazurilor, un stent este plasat in interiorul arterei pentru
a o mentine deschisa si a preveni ingustarea in viitor.

EVOLUTIE SI COMPLICATII
Evolutia spontana este catre deces sigur.Sub tratament, este posibila supravietuirea.
-Daca nu este tratat imediat, socul cardiogen poate fi fatal. Alta complicatie serioasa a
socului cardiogen este reprezentata de leziunile altor organe. Daca inima nu poate
pompa suficient sange oxigenat spre restul corpului, ficatul, rinichii sau alte organe pot fi
lezate.
-Leziunile ficatului sau ale rinichilor pot inrautatii socul cardiogen, deoarece rinichii
elibereaza substante care mentin functionarea musculara, iar ficatul elibereaza proteine
care ajuta la coagularea sangelui. In functie de intervalul de timp in care pacientul este
in soc cardiogen, leziunile pot fi permanente.

TRATAMENT

Tratamentul socului cardiogen se concentreaza pe repararea leziunilor muschiului
cardiac si a altor organe determinate de lipsa de oxigen.
Interventia de urgenta
Sustinerea vitala de urgenta este un tratament necesar pentru majoritatea pacientilor cu
soc cardiogen. In timpul sustinerii vitale de urgenta, pacientului i se administraza oxigen
pentru a minimaliza leziunile muschilor. Daca este necesar, pacientul va fi conectat la
un ventilator. De asemenea, va primi medicatie si lichide intravenos.
Medicatie
Medicatia pentru tratarea socului cardiogen ajuta la imbunatatirea fluxului sanguin la
nivelul inimii si a creste abilitatea inimii de a pompa sange.
- Aspirina. Pacientului i se poate administrde catre personalul medical de urgenta
imediat cand pacientul ajunge la camera de garda.Aspirina reduce coagularea sangelui
si ajuta la trecerea sangelui prin vasele ingustate. Se recomanda ca pacientul sa ia
singur o aspirina in asteptarea ajutorului de urgenta doar daca medicul i-a spus
acestuia sa faca acest lucru in eventualitatea aparitiei unui infarct miocardic.
- Trombolitice. Aceste medicamente, pot ajuta la dizolvarea cheagului de sange care
blocheaza fluxul de sange prin inima. Cu cat mai devreme pacientul primeste un agent
trombolitic dupa infarct, cu atat cresc sansele de supravietuire si micsoreaza leziunile
inimii. Cel mai probabil pacientul va primi trombolitice doar daca, cateterizarea cardiaca
de urgenta nu este disponibila.
- Superaspirine. Medicii de la camera de garda pot administra pacientului alte
medicamente care sunt intr-un fel similare cu aspirina, pentru a preveni formarea unor
noi cheaguri de sange.
- Alte medicamente pentru subtierea sangelui. Posibil pacientului i se vor administra si
alte medicamente, cum ar fi heparina pentru a face sangele mai putin vascos si cu risc
mai mic de a forma cheaguri periculoase. Heparina se administraza intravenos sau prin
injectie subcutanata si este de obicei folosita in timpul primelor zile dupa infarctul
miocardic.
- Agenti inotropici. Acestea sunt reprezentatede dopamine si epinefrina in incercarea de
a amelioara si sustine functionarea inimii pana cand alte tratamente vor incepe sa
actioneze.

Proceduri medicale
Procedurile medicale pentru tratamentul socului cardiogen de obicei se concentreaza
pe reluarea fluxului sanguin prin inima.
Acestea sunt:
- Angioplastia. De obicei, o data ce fluxul de sange a fost restabilit prin artera blocata,
semnele si simptomele socului cardiogen se amelioreaza.Angioplastia de urgenta
deschide arterele coranare blocate, lasand fluxul de sange sa circule mai usor prin
inima. Medicii insereaza un tub lung si subtire (cateter) prin artera, de obicei la nivelul
coapsei, pana la artera blocata din inima. Acest cateter este echipat cu un varf special
cu balon. Odata pozitionat la locul dorit, balonul este umflat pentru a deschide artera
coronara blocata si pentru a o mentine deschisa pe termen lung, restabilind astfel fluxul
de sange prin inima. In functie de starea pacientului, medicul poate alege sa plaseze un
stent acoperit cu o substanta care elibereaza treptat medicatie pentru a ajuta la
mentinerea deschisa a arterei.
- Pompa cu balon. In functie de starea pacientului, medicul poate decide sa insereze o
pompa cu balon in principala artera ce pleaca de la inima(aorta). Pompa cu balon se
umfla si se desumfla pentru a mima actiunea de pompare a inimii, ajutand la circulatia
sanguina.

Interventia chirurgicala
Daca medicamantele si procedurile medicale nu sunt eficiente in tratarea socului
cardiogen, medicul poate recomanda interventia chirurgicala.
- Bypass-ul coronarian. Chirurgia de bypass implica depasirea zonei ingustare sau
blocate cu ajutorul unei grefe de vena sau artera. Astfel este restabilit fluxul sanguin
prin inima. De asemeni, medicul poate sugera ca aceasta interventie sa aiba loc dupa
un interval de refacere a inimii afectate de infarct miocardic;
- Interventia chirurgicala de reparare a unei leziuni cardiace. Uneori, o leziune a inimii, o
ruptura a peretelui cardiac sau a unei valve, poate determina soc cardiogen. Daca o
leziune de acest tip determina soc cardiogen, medicul poate recomanda interventia
chirurgicala pentru corectarea problemei;
- Pompele cardiace. Aceste dispozitive mecanice, numite dispozitive de asistenta
pentru ventriculul stang, sunt implantate in abdomen si atasate inimii slabite pentru a o
ajuta sa pompeze sangele. Pompele cardiace implantate pot extinde si imbunatatii
semnificativ viata unor pacienti in ultimul stadiu de insuficenta cardiac care nu sunt
eligibili pentru transplantul de inima sau sunt in asteptare pentru o noua inima;
- Transplantul cardiac. Daca inima este atat de afectata incat nici un tratament nu este
eficient, transplantul cardiac poate fi ultima solutie pentru tratarea socului cardiogen.

PROFILAXIE

Cea mai buna cale de prevenire a socului cardiogen este prevenirea aparitiei infarctului
miocardic. Modificarile stilului de viata necesare tratarii afectiunilor cardiace pot ajuta la
prevenirea aparitiei infarctului miocardic. Aceste schimbari ale stilului de viata sunt:
- Controlul hipertensiunii arteriale. Unul dintre cele mai importante lucruri care pot fi
facute pentru scaderea riscului de aparitie a infarctului miocardic si a socului cardiogen
este mentinerea sub control a tensiunii arteriale. Exercitiul fizic absenta stresului,
mentinerea unei greutati corporale sanatoase si limitarea consumului de sodiu
si alcool sunt cai de prevenire a aparitiei hipertensiunii. In plus fata de aceste
recomandari pentru o modificare a stilului de viata, medicul poate prescrie pacientului
medicamente pentru tratarea hipertensiunii, cum ar fi diuretice, inhibitorii enzimei de
conversie a angiotensinei si blocanti ai receptorilor de angiotensina.

- Limitarea consumului de colesterol si grasimi saturate. Consumul a cat mai
putin colesterol si grasimi, in special grasimi saturate, pot scadea riscul de aparitia a
placilor de aterom din artere. Daca pacientul nu poate tine tensiunea sub control doar
prin modificari ale dietei , medicul poate prescrie un tratament pentru scaderea
colesterolului.

- Renuntarea la fumat. Renuntarea la fumat reduce riscul de aparitie a infarctului
miocardic. Mai multi ani dupa renuntarea la fumat, riscul unui fost fumator pentru
accidentul vascular cerebral este acelasi cu al unui nefumator.

- Mentinerea unei greutati corporale sanatoase. Supraponderabilitatea contribuie la
alti factori de risc pentru infarctul miocardic si socul cardiogen, cum ar fi hipertensiunea
arteriala, bolile cardiovasculare si diabetul . Pierderea in greutate a 4,5 kilograme poate
imbunatati tensiunea arteriala si nivelul de colesterol.

- Exercitiul fizic regulat. Practicarea exercitiului fizic reduce riscul de aparitie a
infarctului miocardic in mai multe feluri. Exercitiul fizic poate determina scaderea
tensiunii arteriale, creste nivelul de HDL colesterol si imbunatati nivelul general de
sanatate al vaselor de sange si al inimii. De asemeni, ajuta la scaderea ponderala,
controlul diabetului si reducerea stresului. Se recomanda o activitate fizica gradata de
pana la 30 de minute zilnic, cum ar fi mersul pe jos, alergarile, inotul sau mersul pe
bicicleta, daca nu in fiecare zi, macar in majoritatea zilelor. Pacientilor care dezvolta un
infarct miocardic li se recomanda sa se prezinte cat mai rapid la medic pentru a nu
dezvolta soc cariogen.