Manifestrile materiei vii

1. Informaia, programarea, metabolismul

Informatia-se refera la cantitatea de informatie acumulata,sticata si transmisa
pe baza codului genetic,organismele dispun si de o serie intreaga de alte organe
de receptionare, prelucrare subst genetic.
Programarea-reactia organismului fata de diversi factori si modul de
desfasurare a tuturor mecanismelor din organsimul viu in cadrul schimbului
permanent de energie si substane nutritive cu sistemele inconjuratoare.
Metabolismul-schimbul permanent de energie si subs nutritive, rolul principal
al acestuia fiind furnizarea energiei pt desfasurarea functiilor organismului,pt
formarea diferitelor componente ale materiei vii si pt mentinerea echilibrului
dinamic. Au loc la nivel celular dar organismele pluricelulare si-au dezvoltat
organe care s-au specializat in organsimele acestor schimburi.
2. Echilibrul dinamic i integralitatea
Echilibrul dinamic se refera la faptul ca organismele isi mentin aceleasi
caracteristici structurat ,functionale cu mediul inconjurator. Ech dinamic se
mentine dat unor procese fiziologice coordonatoare numite procese
homeostatice.
Integralitatea partile componente ale organsimelor luate separat nu indeplinesc
si nu au aceleasi functii pe care le au in cadrul intregului. Se creeaza o
dependenta intre intreg si partile componenete sunt subordonate si coordonate
de intreg organsimul. Integrarea se realizeaza prin informarea inter-celulara
prin participarea sistemului nervos si edocrin. eglarea neuro umorala
presupune eliberarea unor subst care ajung la tesuturi si organe pe cale
circulatorie si la nevelul terminatiunilor nervoase, se numesc mesageri chimici
sunt reprezentati de neurohormoni,hormoni,parahormoni si feromoni.
3. smo!a i osmoreglarea
!smoza apare datorita e"istentei a # medii cu concentratie diferite separate de
o membrana semipermeabila si consta in trecerea apei dn mediul mai diluat in
mediul cu o concentratie mai mare. Membranele semipermeabile sunt
traversate numai de molecule de apa si sunt impermeabile pt alte molecule.
$lu"ul apei poate antrena si transportul unor subst solvite. Marimea presiunii
osmotice depinde de mai multi factori%&concentratie'nr de mol solvite(, #
gradul de disociere, )temperatura scade si presiunea creste(,* presiunea
hidrostatica.
!smoreglarea-ansamblul proceselor prin +re se asigura o valenta relativ
constanta a presiunii osmotice a lichidelor dn organism.
". #ransferul de tip ve!icular $endocito!a%
Endocitoza-procesul de internalizare de catre celule a unor macromolecule,particule
sau chiar a altor celule.
Materialul e"tracelular este inconjurat progresiv de catre membrana celulara care apoi
formeaza o invaginatie inspre interiorul celulei si apoi se desprinde, formand o
vezicula endocitica ce contine substanta ingerata.
In functie de marimea veziculelor se disting doua tipuri de endocitoza%-
fagocitoza'ingestia unor particule mari,cum ar fi microorganismele(,
-pinocitoza 'ingestia de fluide(
Particulele internalizate sunt transportate in mare parte catre lizozomi. Membranele
internalizate pot fi reciclate catre mebrana celulara.
&ubiecte ' &(ngele
). *unciile s(ngelui
Sangele participa la functia de respiratie a organismului prin captarea
o"igenului care a fost preluat de alveolele pulmonare si transportul acestora
catre tesuturi la alveolele si transportul acestora catre tesuturi precum si prin
captare si transportul -!# de la tesuturi la alveolele pulmonare,sangele
participa la functia de nutritie a organismului prin transportul substantelor
nutritive de la nivelul tractului digestiv catre tesuturi asigurand raportul dintre
substantele . rol plastic,energetic si informational, participa la functia de
e"cretie prin prelucrarea catabolitilor de la nivelul celular tesuturilor sau
organelor si transportul acestora catre organele specializate in prelucrarea si
diminuarea lor, sangele participa la functia de termoreglare a organismului prin
urm proces% aparatul substantelor energetice la toate celulele dn organism prin
metabolismul acestora rezulta caldura,transportul caldurii de la nivelul
organelor interne intens termogene'ficatul(.
+. ,roprietile fi!ice ale s(ngelui- culoarea, greutatea specific,
v(sco!itatea
-uloare rosie. Sangele arterial este rosu aprins datorita saturarii hemoglobinei
. o"igen, /0-/12 o"ihemoglobina,sangele venos rosu inchis datorita cantitatii
reduse de !# si combinarii cu -!#. 3reutatea specifica-densitatea este
reprezentata de nr elementelor figurate si de densitatea specifica a acestora care
in mod normal variaza intre &,045-&,0/1. greutatea specifica a sangelui variaza
intre &,0*#-&,050. 6ariatiile pot aparea in cazul ingerarii sau pierderii de lichid
in organism. 6ascozitatea este data de frecarea dintre moleculele plasmei si
elementele figurate precum si de frecarea sangelui vascular.
.. p/0ul s(ngelui
Are un p7 usor alcalin . variatii minime cuprinse in fnctie de specie intre 8,)1-
8,18. 6alorile relativ constante ale ph-ului sanguin sunt rezultatna
mecanismelor fizico chimice si biologice care participa la mentinerea
echilibrului acido-bazic al sangelui si implicit al mediului intern% sistemele
tampon plasmatice si eritrocitele, ventilatia pulmonara si e"cretia renala,
hepatica si cutanata.
Mecanismele fizico chimice dereglarea ph-ului sanguin sunt asigurate de
sistemele tampon, cupluri a cate # subst capabile sa se opuna variatiilor
concentratiilor 7 intr-un mediu lichid, sistemele care sunt repartizate si
actioneaza atat in plasma si in hematii. Mecanismele biologice dereglarea ph-
ului sanguin snt indeplinite de plamani,rinichi si piele ficat si anumite glande
digestive.
p7 este prescurtarea de la 9pondus h:drogenii9. ;otiunea a fost introdusa de
catre omul de stiinta danez S.P.<. Sorensen, in anul &/0/, pentru a e"prima
concentratii mici de ioni de hidrogen si a fost definita ca logaritmul zecimal cu
semn schimbat al concentratiei ionilor de hidrogen.
Majoritatea reactiilor chimice si biologice sunt insa guvernate de activitatea
ionior de hidrogen si din acest motiv definitia p7-ului s-a modificat%
p7= -log&0a7>
1. rgani!area structural i funciile hematiilor
Sunt celule anucleate la mamifere si nucleate la pasari,imobile si au o
specializare functionala stricta. $unctii% transporta gazele in timpul procesului
de respiratie. Participa la mentinerea echilibrului acido-bazic al sangelui prin
intermediul sistemelor tampon. ol pt atingene care determina grupele
sanguine. Membrana hematica prezinta pe fata e"terna un strat glico proteic
bogat in acid sialic care asigura incarcatura electro-negativa a hematiilor. Pe
fata e"terna a membranei e"ista un strat proteic care are rol de suport pt stratul
lipidic al membranei eritrocitare. Aceste structuri membranare sunt
purtatoarele antigenelor eritrocitare si a proteinelor enzimelor ca $unctiile si
compusii fiziologici al hemoglobinei. Se asigura permeabilitatea membranei.
-itoplasma contine apa /0-/#2
2. *unciile i compuii fi!iologici ai hemoglobinei
-ompusii fiziologici ai hemoglobinei , o"ihemoglobina rezulta dn combinarea
hemoglobinei cu !# molecular, reactiile care depinde de prezenta partiala a
!#. -arbohemoglobina se formeaza at cand creste presiunea -!# in sangele
dn capilarele tesuturilor, in cazul concentratiei de 7 precum si in cazul cresterii
temperaturii. -arbohemoglobina constituie o modalitate de transport a -!# de
la tesuturi la plamani.
$unctiile- transportul gazelor respiratorii intre plamani si tesuturi, mentinerea
echilibrului acidobazic prin intermediul sistemului tampon.
13. ,roprietile hematiilor ' pre!entare general
;r hematiilor depinde de specie. In cadrul speciei pot varia se"ul animalelor
ma mare la masculi de presiunea !#,starea de intretinere,forma si
dimensiuniile hematiilor la mamifere au forma de discuri biconcave circulare
cu diametrul de circa * microni la capra si 8 microni la caine.
11. 4ite!a de sedimentare a hematiilor
In sangele circulant hematiile se gasesc permanent in stare de suspensie dat
caracteristicilor hemodinamice. Scos dn vase si recoltat pe anticuagulant
sangele se comporta ca o suspensie instabila ,elementele figurante separandu-
se in timp de componenta plasmatica. Masurarea 6S7 este indicator al acestei
viteze de separare a hematiilor dn suspensie sub actiunea gravitatiei. $orta
gravitationala fiind constatna, 6S7 depinde de anumite insusiri a hematiilor
sau plasmei care pot micsora stabilitatea suspensiei sau dimpotriva cresc
stabilitatea suspensiei.
12. 5glutinarea hematiilor $grupele sanguine%
In membrana hematiilor e"ista antigeni specifici. 'aglutinogeni( a caror geneza
este determinat genetic. 7ematiile care contin un anumit aglutinogen introdus
in sangele altui individ, unde lipseste aglutinogenului,poate produce in plasma
individului a unor hemolzine care aglutineaza si produc distrugerea hematiilor
primite.
13. Eritropoe!a
Este un hormon titular de origine renala si care actioneaza asupra celulelor dn
maduva osaosa unde stimuleaza formarea proeritroblascililor, controleaza
desfasurarea mitozelor de la nivelul eritrobascililor si stimuleaza sinteza de
hemoglobina.
1". 6eucocitele ' definiie, clasificare
3lobule albe sunt elemente figurate nucleate,lipsite de hemoglobina si care in
functie de aspectul nucleului si prezenta granulatiilor dn citoplasma se calsifica
in # categorii% granulocite si aranulocite. 3ranulocitele prez granulatii in
citoplasma , au nucleul mic inlobat si se subampart intre cat in functie de
e"tremitatiie tinctoriale ale granulatiilor citoplasmatice%neutrofile,euzinofile si
bazofile.
Agranulocite se impart in # categorii morfofunctionale dinstincte monocite si
limfocite. Aceste categorii de leucocite se gasesc in proportii fiziologice cu
limite de variatie restranse iar e"primarea lor procentuala poarta numele de
formula leucocitara.
1). 6imfocitele ' rol, tipuri
Sunt anagranulocite care se impart in limfocite mici, mijlocii si mari,dar
functional ele formeaza populatii diferite '?,@ si ;A( care intervin separat sau
coopereaza in procesele implicate in raspunsul imun al organismului.
<imfocitele ? produc anticorpi prin +re asigura imunitatea mediata umoral.
<imfocitele @ realizeaza imunitatea meditata celular prin subst citoto"ice care
produc moartea celulelor infectate,celulelor tumorale, precum si a celor dn
"enografe si allografe. <imfocitele ;A numite si celule non ?-non @ sau celule
nule,sunt specializate in recunoasterea celulelor tumorale si uciderea lor prin
citoto"icitate naturala. Be asemenea celulele ;A ucid si celulele infectate si
chiar bacterii, in organism limfocitele sunt distribuite ft avantajos incat ele pot
intercepta eficient microorganismele si to"inele inainte ca acestea sa se
raspandeasca in tot organismu.
1+. 6eucopoie!a
-elula stem pluri potenta,precursorul unic al tuturor liniilor celulare care
asigura formarea elementelor figurate ale sangelui,este orientata spre celula
Ccap de serieD al liniei albe granulocitare sau agranulocitare prin actiunea unor
factori specifici incomplet elucidati. 3ranulopoleza are sediul numai in
maduva osoasa hematogena consta intr-un proces de multiplicare si maturare in
etape a celulei Ccap de serieD numita mieloblas care trecand in etapele de
prenulocid,mielomecid si metamlelocid, devine granulocid tanar.
;eutrofilopoleza are o durata medie de &0 zile,iar eozinofilopoeza si
bazofilopoeza de *-5 zile la om. Aceste categorii de granulocite trec din
sinusurile maduvei osoase hematogene in circulatia sanguina si dupa
apro"imativ 4-&# ore trec in tesuturi unde supravietuiesc #-1zile.
Agranulopoleza prezinta o geneza si cinetica diferite pt monocite si respectiv
limfocite. Monocitopoleza incepe in maduva osoasa hematogena prin
transformarea monoblastului,precursor celular rediferentiat, in promonocit
care in decurs de )-* zile se multiplica si se diferentiaza atingand stadiul de
monocid. <imfopoleza consta in transformarile succesive pe care le suporta
celula stem pluripotenta dn maduva osoasa hematogena,celula care sub
actiunea sub unor factori insuficient cunoscuti, este orientata spre linia
limfocitara, se multimplica si se diferentiaza parcurgand fazele de
limfoblast,prolimfocit,limfocit mare,mijlociu si mic.
1.. #rombocitele
Sunt celule mai mici elemente figurate dn sange. <a mamifere sunt anucleate si
. o forma de disc biconve", iar la pasari sunt nucleate,ovoidale. -resterea nr
de trombocite peste cifra normala poarta numele de trombocitoza si apare dupa
pranz, in perioda dinaintea menstruatiei, in timpul gravitatiei precum si la nou
nascut. Au rol in limitarea hemoragriilor datorita efectului vasconstrictor al
serotoninelpe care o elibereaza, participa la cuagularea sangelui si au rol in
retractia cuagulului format.
-elula sangvina fara nucleu, care joaca un rol important in fenomenele
coagularii sangelui si ale inflamatiei.
;umarul de plachete este cuprins in mod normal intre &10 000 si *10 000 pe
milimetrul cub de sange. plachetele provin din fragmentarea citoplasmei
celulelor mari ale maduvei osoase, megacariocitele. <ongevitatea lor este de 8-
&0 zile. Plachetele sangvine sunt distruse in splina.
$unctie - Primul stadiu al opririi unei hemoragii 'hemostaza primara(
debuteaza cu aderarea plachetelor la peretele vasului lezat, cu agregarea si
eliberarea continutului lor. Aceasta conduce la formarea unei aglomerari de
plachete care colmateaza bresa vasului. In fenomenul coagularii, membrana
plachetelor favorizeaza interactiunea factorilor coagularii.
In reactia inflamatorie, plachetele ingera anumite particule si pot sa-si elibereze
continutul in prezenta bacteriilor si a virusurilor, crescand astfel
permeabilitatea vasculara.
11. /emosta!a fi!iologic
7emostaza fiziologica implica un echilibru intre doua procese opuse care se
desfasoara simultan% formarea cheagului sanguin si fibrinoliza. $ormarea
cheagului presupune interactiunea dintre endoteliu vascular, plachete si factorii
de coagulare si consta din doua etape% hemostaza primara si hemostaza
secundara ' presupune activarea cascadei coagularii(.
hematoza primara
Are drept scop formarea trombusului alb , constituit in principal din plachete si
cateva fibre de fibrina care il consolideaza. <a aceasta etapa participa
endoteliul vascular si plachetele
hematoza secundara
-oagularea are drept finalitate formarea trombului rosu, constituit din fibre de
fibrina ingloband hematii , consta intr-o suita de reactii proteolitice , in care un
zimogen activat transforma un alt zimogen intr-o proteaza activa' cascada
coagularii(.
In procesul de coagulare intervin cel putin &) factori
&ubiecte ' &istemul nervos
12. ,roprietile neuronilor
Proprietatile neuronilor
&. E"citabilitatea = proprietatea celulei nervoase de a raspunde la actiunea
factorilor de mediu e"tern siEsau intern prin trecerea celulei de la starea de
repaus la cea de activitate numita influ" nervos.
Starea de repaus a neuronului este caracterizata prin e"istenta potentialului de
repaus sau de membrana.
Potentialul de repaus consta in polarizarea electrica a membranei celulare prin
repartizarea majoritatii sarcinilor electrice pozitive la e"teriorul ei si a celor
negative la interiorul acesteia. Aceasta repartizare se datoreaza pompei de
sodiu si potasiu care e"pulzeaza e"tracelular ;a>, iar intracelular pompeaza
A>.
Potentialul de repaus ramane constant atat timp cat neuronul nu este stimulat.
Starea de e"citatie a neuronului stimulat se caracterizeaza prin producerea
potentialului de actiune sau a influ"ului nervos.
Potentialul de actiune consta in succesiunea rapida a urmatoarelor evenimente
electrice%
- stimularea neuronului, urmata de modificarea potentiaului de repaus,
- modificarea permeabilitatii membranei neuronale pentru ionii de ;a care
patrund in flu" masiv, prin difuziune, in interiorul celulei pe care il incarca cu
sarcini pozitive si iesirea mai lenta a ionilor de A,
- pozitivarea interiorului celulei la >)0 m6, care se manifesta prin aparitia
potentialului de varf cu amplitudinea de &00-&&0 m6 si o durata de & ms.
Potentialul de varf corespunde momentului de instalare a e"citatiei,
- inactivarea sodiului reprezinta scaderea concentratiei ionilor de sodiu patrunsi
in celula, consecinta a reactivarii pompei de sodiu si potasiu care determina
scaderea rapida a potentialului de varf pana la valoarea potentialului de repaus,
- mentinerea ionilor de potasiu la e"teriorul membranei neuronale determina
negativarea interiorului celulei prin pierderea sarcinilor pozitive ale ionilor de
A> e"istenti inca in afara celulei. efacerea potentialului negativ al celulei este
manifestata prin aparitia postpotentialului negativ sau a starii de
hiperpolarizare,
- reintrarea lenta a ionilor de potasiu de la e"teriorul celulei in interiorul
acesteia datorita activitatii pompei de ;a>-A> determina pentru o perioada
scurta '4-&0 ms( reducerea numarului de sarcini negative a celulei prin aportul
ionilor pozitivi de A> si, deci, o reducere a potentiaului negativ manifestata
prin aparitia postpotentiaului pozitiv,
- revenirea membranei la starea polarizata caracteristica starii de repaus.
In cursul acestor secvente, e"citabilitatea neuronului variaza astfel% este
ine"citabil in perioada potentiaului de varf, devine hipere"citabil in perioada
postpotentialului negativ si hipoe"citabil in cursul postpotentialului pozitiv.
#. -onductibilitatea = proprietatea neuronului de a conduce influ"ul nervos
catre alti neuroni sau catre celulele efectoare musculare sau glandulare.
Intr-o retea de neuroni, influ"ul nervos se transmite doar intr-un singur sens% de
la a"on catre dendritele, pericarionul sau a"onul altui neuron.
). Secretia de mediator chimic = proprietatea neuronului aflat in stare de
activitate de a secreta si elibera prin e"tremitatea terminala a a"onului sau o
substanta prin care neuronul transmite e"citatia catre alt neuron sau catre
celulele efectoare musculare sau glandulare.
*. egenerarea prelungirilor dendritice sau a"onice ramase in cone"iune cu
pericarionul 'structura care contine nucleul celulei( = proprietate specifica
neuronilor. 6iteza de regenerare a prelungirilor neuronului atinge valori de &
mmEzi, fenomen utilizat in chirurgia nervilor.
1. ;emultiplicarea = proprietate specifica celulelor foarte evoluate 'neuroni si
celule musculare(. Substanta nervoasa pierduta 'neuronii morti( nu se mai
reface.
5. ;eurocrinia = proprietatea anumitor neuroni de a secreta hormoni 'neuronii
din nucleii hipotalamici(.
23. ,roprietile nervilor
Proprietatile nervilor
&. E"citabilitatea = proprietatea nervului de a reactiona la actiunea unui stimul
prin generare de influ" nervos.
#. -onductibilitatea = proprietatea nervului de a permite propagarea e"citatiei
de la un segment activ al sau la altul vecin, inactiv. Potentialul de actiune
aparut intr-un punct al fibrei nervoase constituie e"citant pentru segmentul
vecin. Propagarea influ"ului nervos se realizeaza din aproape in aproape, prin
circuite locale, in fibrele amielinice si prin salturi, de la o strangulatie anvier
la alta, in fibrele mielinice.
Mecanismul electric al acestei autopropagari consta in proprietatea sarcinilor
pozitive de a se deplasa spre cele negative. Intrucat in segmentul e"citat al unui
nerv se produce inversarea sarcinilor electrice ale curentului de repaus,
segmentul devenind negativ la e"terior si pozitiv la interior, deplasarea
sarcinilor pozitive catre cele negative se realizeaza la suprafata nervului din
segmentul nee"citat spre zona vecina e"citata, iar in interiorul nervului, de la
zona e"citata spre cea vecina aflata inca in repaus. Astfel se fromeaza curenti
locali circulari care au ca efect autodeplasarea zonei e"citate in lungul
nervului.
In nervii care prezinta teaca de mielina, mecanismul propagarii influ"ului
nervos este acelasi, dar deplasarea sarcinilor pozitive spre cele negative se
poate realiza numai in zonele nervului lipsite de mielina, mielina comportandu-
se ca un izolator electric.
21. &inapsa i mecanismul transmiterii e7citaiei prin sinapse
Sinapsa este o jonctiune functionala intre doi neuroni si ea asigura trecerea
e"citatiei de pe a"onul unui neuron pe dendritele, a"onul sau corpul altui
neuron, sau pe o celula musculara sau glandulara.
Bupa functia lor, sinapsele pot fi e"citatoare sau inhibitoare.
Sinapsa prezinta ) elemente structurale cu rol functional% membrana
presinaptica a butonului terminal sau a"onic, spatiul sinaptic si membrana
postsinaptica.
Mecanismul transmiterii e"citatiei prin sinapse.
<a acest proces participa fenomene bioelectrice 'influ"ul nervos( si fenomene
biochimice 'mediatorul chimic(.
Potentialul de actiune ajuns la butonul a"onic terminal al unui neuron e"citat
determina depolarizarea membranei presinaptice, marindu-i permeabilitatea
pentru ;a> si -a#>. Sub influenta acestora, veziculele presinaptice elibereaza
mediatorul chimic 'acetilcolina( in spatiul sinaptic. Be aici, mediatorul chimic
difuzeaza si ajunge in contact cu membrana postsinaptica pe care se fi"eaza si
reduce rezistenta electrica a membranei postsinaptice, facand-o permeabila
pentru ;a>. Patrunderea ;a> prin membrana postsinaptica provoaca
depolarizarea acestei membrane, ceea ce determina inducerea potentialului
local de &0-)0 m6, numit potential postsinaptic e"citator 'PPSE(.
PPSE difera de potentialul de actiune din nerv prin urmatoarele insusiri%
- este mai slab, realizand doar o e"citatie locala a membranei postsinaptice,
- se poate produce local,
- are o longevitate scurta 'cca &1 ms(, beneficiind de o remanenta functionala
mare.
Membrana postsinaptica este prevazuta si cu enzime care pot descompune
mediatorul chimic utilizat 'acetilcolinesteraza(, prevenind supraincarcarea
sinapsei cu mediator si blocarea ei functionala.
In sinapsele inhitorii 'situate numai pe corpul neuronului(, transmiterea
e"citatiei se realizeaza prin participarea fenomenelor electrice si biochimice,
singura deosebire fiind faptul ca mediatorul chimic nu depolarizeaza
membrana postsinaptica, ci o polarizeaza si mai mult decat era in stare de
repaus, marind sarcina electrica negativa prin patrunderea prin membrana a A>
si -a#>. Fn astfel de potential este numit potential postsinaptic inhibitor
'PPSI( si nu se propaga la neuronul postsinaptic.
Bintre mediatorii chimic, acetilcolina este un mediator e"citator pentru
sinapsele din S;-, sinapsele parasimpatice, simpatice preganglionare si
neuromusculare, dar inhibitor pentru sinapsele neurocardiace. Adrenalina si
noradrenalina sunt mediatori in sinapsele simpatice.
Substantele cu rol de neurotransmitatori sunt acetilcolina, catecolaminele
'adrenalina, noradrenalina si dopamina( si acidul G-aminobutiric '3A?A(.
Bintre ele, unele sunt, de obinei, mediatori chimici e"citatori 'acetilcona,
adrenalina, noradrenalina(, iar altii inhibitori '3A?A, dopamina(. Mai sunt
cunoscute si alte substante cu rol de neuromodulatori sinaptici, precum
histamina, serotonina, acidul glutamic, acidul aspartic, alanina, glicina, serina,
substanta P, neuro+inina, postaglandinele E si $, anumiti derivati purinici,
precum A@P, AB;, AMP(.
22. &inapsa i proprietile sinapselor
Sinapsa este o jonctiune functionala intre doi neuroni si ea asigura trecerea
e"citatiei de pe a"onul unui neuron pe dendritele, a"onul sau corpul altui
neuron, sau pe o celula musculara sau glandulara.
Proprietatile sinapselor
&. @ransmiterea e"citatiei in sens unic, de la membrana presinaptica la cea
postsinaptica. Aceasta proprietate asigura transmiterea in sens unic a influ"ului
nervos in intregul sistem nervos, de la receptori catre centri nervosi si de aici
catre organele efectoare,
#. Intarzierea transmiterii e"citatiei, datorita cuplarii proceselor bioelectrice de
mare viteza cu cele biochimice mult mai lente,
). @ransmiterea nedistorsionata a informatiei prin decodificarea numeroaselor
semnale presinaptice intr-un singur semnal postsinaptic,
*. @ransmiterea e"citatiei cu un consum mare de energie.
23. *unciile mduvei spinrii ' conducerea influ7ului nervos ' cile de
conducere a sensibilitii
$unctiile maduvei spinarii
-onducere a influ"ului nervos
Anatomic, aceasta functie este indeplinita de substanta alba, constituita din
prelungirile a"onice mielinizate ale neuronilor spinali sau medulari care
formeaza fasciculele senzitive si din a"onii mielinizati ai neuronilor motori din
encefal, care formeaza fasciculele motorii ale maduvei spinarii. Aceste
fascicule reprezinta caile de conducere medulara a sensibilitatii si respectiv a
motricitatii.
2". *unciile mduvei spinrii ' conducerea influ7ului nervos ' cile de
conducere a motilitii
-aile de conducere a motilitatii
;euronii motori din maduva spinarii reprezinta releul pentru toate caile
motilitatii.
Motilitatea este proprietatea organismului de a efectua miscari in mod activ sau
pasiv.
Motilitatea este de # tipuri% voluntara si involuntara.
Motilitatea voluntara se realizeaza prin conducerea influ"ului nervos de la
ariile motorii ale scoartei cerebrale la neuronii motori din coarnele ventrale ale
maduvei spinarii si, de aici, in muschi.
-onducerea influ"ului nervos este asigurata de # fascicule cortico-spinale
numite si cai piramidale% fasciculul piramidal direct foarte dezvoltat la om si
primate si fasciculul piramidal incrucisat. Ambele fascicule sunt constituite din
prelungirile a"onice mielinizate ale neuronilor motori din zonele motorii ale
scoartei cerebrale. A"onii protoneuronilor ambelor fascicule formeaza sinapse
cu neuronii motori din coarnele ventrale ale maduvei spinarii, care conduc
influ"ul nervos prin prelungirile lor a"onice la muschi.
Motilitatea involuntara este cea mai importanta pentru animalele domestice si
este asigurata de conducerea influ"ului nervos pe caile e"trapiramidale.
Impulsurile nervoase conduse pe aceste cai asigura coordonarea miscarilor
capului si membrelor, mentinerea echilibrului si a tonusului muscular.
2). *unciile bulbului rahidian
a. $unctia de conducere a influ"ului nervos
?ulbul este formatiunea la nivelul careia trec caile sensibilitatii de la maduva
spre encefal si a cailor motricitatii in sens invers.
In substanta alba din constitutia bulbului rahidian se regasesc fibre senzitive
care formeaza fasciculele cailor sensibilitatii, fibre eferente care formeaza
fasciculele cailor motorii piramidale si e"trapiramidale, fibre proprii sau de
asociere, senzitive sau motorii care realizeaza cone"iuni intre nucleii proprii ai
bulbului si nucleii substantei reticulate.
b. $unctia de sediu a centrilor nervosi reflecsi
-entrii nervosi care asigura activitatea refle"a a bulbului sunt de # categorii%
centri nervosi simpli si centri nervosi automati.
-entrii nervosi simpli primesc e"citatii prin cai senzitive de la receptori aflati
la periferie. Bin aceasta categorie fac parte centrul tusei, stranutului,
deglutitiei, vomei, salivatiei.
-entrii nervosi automati sunt stimulati de modificarile chimice siEsau de cele
de presiune hidrostatica ale sangelui. -ei mai importanti centri sunt% centri
respiratori, centri cardiaci si centri vasomotori. -entri respiratori si cardiaci
sunt denumiti si centri vitali.
2+. *unciile me!encefalului
$unctiile mezencefalului
Mezencefalul este constituit din pedunculii cerebrali si tuberculii
cvadrigemeni.
a. $unctia de conducere a influ"ului nervos este indeplinita de # categorii de
fascicule nervoase%
- fasciculele senzitive, care realizeaza cone"iunile pedunculilor cerebrali cu
talamusul si cerebelul, precum si cone"iunile tuberculilor cvadrigemeni cu
retina, maduva spinarii, cerebelul si urevhea interna,
- fasciculele eferente, care conduc influ"ul nervos de la pedunculii cerebrali
la scoarta cerebrala, nucleii motori ai nervilor cranieni si spre coarnele ventrale
ale maduvei spinarii, precum si de la tuberculii cvadrigemeni la maduva
spinarii, cerebel si scoarta cerebrala.
b. efle"ele mezencefalice sunt coordonate de centrii nervosi din pedunculii
cerebrali 'refle"ul pupilar fotomotor, refle"ele +inetice si statice( si din
tuberculii cvadrigemeni 'refle"ele de orientare vizuala si auditiva(.
Fn rol deosebit in activitatea refle"a a mezencefalului au nucleii rosii din
pedunculii cerebrali. Acesti nuclei primesc impulsuri nervoase de la cerebel si
scoarta cerebrala si trimit impulsuri nervoase catre talamus, formatiunea
reticulata si maduva spinarii.
2.. *unciile cerebelului
a. Mentinerea tonusului muschilor care asigura postura, trimitand catre
muschi impulsuri nervoase motorii prin caile sale eferente 'fasciculul cerebelo-
reticulo-spinal, fasciculul cerebelo-rubro-spinal(.
b. Participarea la coordonarea miscarilor voluntare comandate de scoarta
cerebrala prin intermediul lobului posterior al cerebelului prin impulsuri de
intarire sau de inhibare a comenzilor corticale cerebrale.
c. Mentinerea echilibrului prin primirea in arhicerebel 'lobul floculo-
nodular( a e"citatiilor proprioceptive inconstiente primite de la muschi,
tendoane si articulatii, precum si a e"citatiilor primite de la aparatul vestibular.
21. *unciile hipotalamusului
7ipotalamusul participa la reglarea unor functii comple"e ale organismului,
cum sunt temperatura corpului, ingestia de alimente si apa, reglarea activitatii
glandelor endocrine hipofizo-dependente si a sistemului nervos vegetativ.
@emperatura corporala este reglata de hipotalamus prin activitatea a # centri
nervosi% centrul termogen si centrul termolitic.
-entrul termogen este situat in hipotalamusul posterior. Pe baza informatiilor
primite de la termoreceptori, el trimite stimuli la centri spinali care declanseaza
refle"e termogene 'frison( sau care limiteaza pierderea calorica 'prin
vasoconstrictie cutanata, horipilatie, horiplumatie(.
-entrul termolitic este situat in partea anterioara a hipotalamusului. Pe baza
informatiilor primite de la termoreceptorii cutanati si din peretii vaselor
sanguine, el declanseaza refle"e care intensifica pierderile calorice ale
organismului 'prin vasodilatatie cutanata, transpiratie, polipnee(.
Aportul de hrana este reglat prin activitatea a # centri nervosi% centrul foamei si
centrul satietatii.
-entrul foamei este localizat in nucleii ventro-laterali. Stimularea lui induce
ingestia de alimente, iar distrugerea lui determina incetarea ingestiei 'anore"ie(
si slabire progresiva urmata de moarte.
-entrul satietatii este localizat in nucleii ventro-mediani. Stimularea lui induce
stopeaza ingestia de alimente, iar distrugerea lui este urmata de ingestia
e"cesiva de alimente si obezitate.
?alanta hidrica este mentinuta in echilibru prin actiunile corelate a # structuri
hipotalamice% centrul setei si nucleii supraoptici.
-entrul setei este situat in hipotalamusul anterior. Stimularea neuronilor sai de
cresterea presiunii osmotice a sangelui genereaza senzatia de sete si induce
ingestia de apa.
7ormonul antidiuretic 'vasopresina sau AB7( este secretat de nucleii
supraoptici din hipotalamusul anterior, consecutiv cresterii presiunii osmotice a
sangelui. AB7 determina intensificarea reabsorbtiei apei la nivelul tubilor
renali si retinerea acesteia in organism. In caz de e"ces hidric, scade presiunea
osmotica a sangelui, inceteaza secretia de AB7, scade reabsorbtia renala a
apei, creste volumul de urina si se elimina e"cesul de apa din organism.
Activitatea se"uala este controlata de hipotalamus prin eliberarea hormonilor
gonadotropi hipofizari, care controleaza activitatea gonadelor.
Ejectia laptelui din glanda mamara este provocata de o"itocina secretata
preponderent de nucleul paraventricular, acumulata in posterohipofiza si
transportata la mamela prin intermediul sangelui.
Mentinerea echilibrului functional al sistemului nervos vegetativ se realizeaza
prin centrii nervosi simpatici si parasimpatici ai hipotalamusului.
7ipotalamusul anterior intretine tonusul parasimpatic. Stimularea nucleilor
hipotalamici anteriori este urmata de reactii parasimpatice 'scaderea frecventei
cardiace si a tensiunii arteriale, bronhoconstrictie(.
7ipotalamusul posterior intretine tonusul simpatic. Stimularea nucleilor
hipotalamici posteriori este urmata de tahicardie, hipertensiune arteriala,
hiperglicemie(.
Starile somn-veghe sunt induse de stimuli generati in nucleii hipotalamici.
7ipotalamusul posterior stimuleaza starea de veghe 'vigilenta(, iar distrugerea
lui este urmata de somnolenta.
7ipotalamusul anterior intretine starea de somn, iar atrofia lui provoaca
insomnie.
22. *unciile emisferelor cerebrale
$unctional, emisferele cerebrale reprezinta formatiunile cele mai comple"e ale
sistemului nervos central.
Procesele fiziologice fundamentale care stau la baza activitatii nervoase
superioare sunt e"citatia, inhibitia, analiza si sinteza.
a. Elaborarea senzatiilor este functia Hndeplinita de ariile senzoriale ale scoartei
cerebrale. Aceste zone reprezinta releul terminal al cailor sensibilitatii, HntrucIt
e"citarea receptorilor dintr-o anumita aprte a corpului este urmata de aparitia
potentialelor electrice Hntr-o anumita zona a corte"ului cerebral. Be aceea,
aceste zone sunt numite si zone de proiectie corticala.
$iecare tip de sensibilitate are o anumita zona de proiectie pe corte"ul cerebral
'de e"., sensibilitatea acustica are proiectia Hn zona temporala, cea vizuala Hn
zona occipitala, cea olfactiva Hn zona hipocampului(.
b. Elaborarea comenzilor motorii voluntare este functia realizata de neuronii
zonerlor motorii ale corte"ului cerebral.
Pe corte"ul fiecarei emisfere cerebrale e"ista%
- arii motorii principale, din care pornesc fibrele cailor piramidale prin care se
propaga impulsuri ce realizeaza miscarile din partea opusa a corpului,
- arii motorii secundare, din care pornesc fibrele cailor motorii e"trapiramidale,
ce conduc influ"ul nervos care confera finete si precizie miscarilor comandate
prin caile piramidale.
c. Jnvatarea si memorizarea.
Bepozitarea informatiei Hn S;- se realizeaza Hn # etape% formarea engramei
'memoria de scurta durata( si depozitarea engramei 'memoria de lunga durata(.
Mecanismul formarii memoriei de scurta durata consta Hn modificarea
reversibila a conformatiei structurilor proteice din membrana neuronilor, Hn
timp ce memoria de lunga durata este consecinta formarii de acizi nucleici
'A;-m( care mentin Hn timp aceste modificari din membranele neuronale.
Besfasurarea optima a ambelor etape se produce la vIrsta tInara si necesita un
echilibru fiziologic 'alimentatie optima, regim corespunzator somn-veghe,
absenta factorilor stresanti(.
d. Elaborarea refle"elor conditionate 'refle"e corticale( consta Hn producerea
unor raspunsuri motorii sau secretoare la e"citatii conduse prin arcuri refle"e
care au centrii nervosi Hn scoarta cerebrala.
efle"ele conditionate prezinta urmatoarele Hnsusiri%
- sunt refle"e individuale si nu se transmit ereditar,
- arcurile acestor refle"e devin functionale Hn cursul vietii individului si nu
ramIn definitive,
- centrii nervosi ai arcurilor refle"e se gasesc numai Hn scoarta cerebrala,
- refle"ele conditionate se formeaza pe seama celor neconditionate, dar si pe
baza celor conditionate de gradul I si II.
efle"ele conditionate formate pe seama celor neconditionate se numesc
refle"e conditionate de gradul I, iar cele formate pe seama acestora se numesc
refle"e conditionate de gradul II si III.
Mecanismul elaborarii refle"elor conditionate se bazeaza pe stimularea
cone"iunilor nervoase temporare Hntre centrii nervosi corticali la cer ajung
impulsurile generate de e"citantul conditionat si proiectia corticala a centrului
nervos subcortical care controleaza refle"ul neconditionat 'de baza(, asa cum
sunt Hn cazul secretiei salivare nucleii salivari anetrior 'din punte( si posterior
'din bulb(.
Aceste cone"iuni nervoase temporale sunt neuroni e"istenti Hn S;- Hnca de la
nastere, dar ei Hncep sa functioneze numai dupa aplicarea repetata a
e"citantului neconditionat 'de e"., hrana( asociat cu cel conditionat 'sunet,
lumina(, ceea ce determina deschiderea si mentinerea unor noi cai functionale
nervoase.
olul biologic al refle"elor conditionate consta Hntr-o adaptare mai buna a
reactiilor organismului la conditiile schimbatoare ale mediului Hnconjurator,
realizInd o mai buna integrare a organismului Hn mediul sau de viata.
Elaborarea de refle"e conditionate care sa favorizeze cresterea productiei
animale reprezinta un mijloc eficient de rentabilizare a zootehniei.
@ehnologiile de crestere si e"ploatare a animalelor domestice sunt astfel
concepute HncIt sa permita elaborarea si consolidarea refle"elor conditionate
utile sporirii productiilor. @ehnologia mulsului favorizeaza cresterea productiei
de lapte prin elaborarea si consolidarea refle"elor conditionate specifice
secretiei si ejectiei laptelui 'efectuarea masajului mamar, prezenta aceluiasi
mulgator, respectarea orei si ambiantei(. @ehnologiile de hranire 'programul de
furajare( optimizeaza functia de digestie prin stimularea secretiei sucurilor
digestive si a motilitatii tractului digestiv.
e. Producerea si mentinerea somnului prin impulsuri nervoase pornite din
zonele temporale si frontale ale corte"ului cerebral catre formatiunea reticulata,
prin care se dezactiveaza sistemul activator ascendent reticular.
&ubiecte ' &istemul endocrin
33.5ciunile fi!iologice ale hormonului somatotrop $&#/%
S@7 este cel mai puternic factor endocrin implicat Hn controlul cresterii
organismului.
El prezinta # categorii de actiuni fiziologice% actiuni metabolice si actiuni
sistemice.
Actiuni metabolice ale S@7
- stimularea anabolismului protidic prin intensificarea patrunderii
aminoacizilor Hn celule, stimularea sintezei de A;-r si cresterea biosintezei de
proteine Hn reticulul endoplasmatic 'creste acumularea de proteine Hn celule
concomitent cu reducerea e"cretiei ranle a substantelor azotate(,
- stimularea catabolismului lipidic prin mobilizarea grasimilor de depozit
Hnsosita de cresterea lipemiei si cetoacidemiei si intensificarea utilizarii acizilor
grasi ca substante plastice convertite Hn proteice sau ca sursa energetica pentru
sinteza proteinelor,
- convertirea glucidelor, Hn prezenta insulinei, Hn aminoacizi,
- influentarea metabolismului hidro-mineral prin intensificarea absorbtiei
intestinale a Mg, P, -a si reducerea eliminarii din organism a ;, P, A, -a, ;a,
apei.
Actiuni sistemice ale S@7
- stimularea cresterii muschilor si viscerelor prin marirea volumului celular si a
vitezei de multiplicare a celulelor,
- stimularea activitatii osteoblastelor si, prin aceasta, intensificarea cresterii
oaselor Hn lungime prin stimularea condorgenezei la nivelul cartilajelor de
conjugare si Hn grosime prin stimularea osteogenezei periostale,
- stimularea cresterii compensatorii a organelor perechi 'rinichi, testicule( Hn
cazul e"tirparii unilaterale.
7iposecretia de S@7 survenita la vIrsta tInara genereaza nanismul, stare
caracterizata prin dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa, iar la vIrsta
adulta determina case"ia hipofizara, caracterizata prin anore"ie si slabire
severa.
7ipersecretia de S@7 genereaza la tineret gigantismul, caracterizat prin
cresterea e"agerata a oaselor, iar la adult determina acromegalia, stare rara la
animale, caracterizata prin Hngrosarea falangelor si oaselor late ale craniului,
precum si Hngrosarea buzelor si nasului.
31. 5ciunile fi!iologice ale hormonului adrenocorticotrop $58#/%
A-@7, hormon de natura polipeptidica, prezinta actiuni corticosuprarenaliene
si e"tracorticosuprarenaliene.
Actiuni corticosuprarenaliene%
- stimularea dezvoltarii si activitatii secretorii a celulelor din zonele fasciculata
si reticulata a corticosuprarenalelor, celule secretoare de hormoni
glucocorticoizi si hormoni de tip se"ual,
- cresterea permabilitatii membranelor celulelor de mai sus pentru colesterol,
glucoza si vitamina - si intensificarea utilizarii acestor substante Hn procesul de
steroidogeneza 'scad concentratiile colesterolului si acidului ascorbic Hn
corticosuprarenale(,
- activarea enzimelor intracelulare responsabile de sinteza
corticosuprarenaliena a hormonilor steroizi 'steroidogeneza(.
Actiuni e"tracorticosuprarenaliene%
- mobilizarea acizilor grasi neesterificati din depozitele adipoase si cresterea
cetonemiei,
- stimularea secretiei hipotalamice de S@7, determinInd scaderea concentratiei
plasmatice a aminoacizilor,
- stimularea activitatii secretorii a acinilor mamari 'creste volumul secretiei de
lapte( si stimuleaza activitatea enzimelor care controleaza biosinteza lactozei
'creste continutul laptelui Hn lactoza(,
- reducerea numarului de limfocite si eozinofile Hn sInge, precum si inhibarea
formarii anticorpilor.
7iposecretia de A-@7 se manifesta prin anore"ie, slabire, hipoglicemie,
eozinofilie.
7ipersecretia de A-@7 se manifesta prin hipersecretie de glucocorticoizi si
steroizi de tip se"ual 'androgeni(, intensificarea catabolismului proteic, astenie
musculara, hiperglicemie insulino-rezistenta, osteoporoza, hirsutism.
32. 5ciunile fi!iologice ale o7itocinei $ocitocina, pitocina%
!"itocina este secretata de neuronii nucleului paraventricular din hipotalamus.
!"itocina determina contractia fibrelor musculare netede din glanda mamara,
oviductul pasarilor si uterul negestant si gestant 'sensibilizat de estrogeni(.
Actiuni fiziologice%
- inducerea contractiilor miometrului 'sensibilizat de estrogeni Hn cursul fazei
foliculare a ciclului se"ual(, facilitInd Hnaintarea spermatozoizilor depusi Hn
caile genitale femele Hn timpul montei sau HnsamIntarii artificiale 'favorizeaza
fecundatia(,
- provocarea ejectiei laptelui prin contractia celulelor mioepiteliale din jurul
acinilor mamari si ai muschilor netezi ai canalelor galactofore,
- inducerea parturitiei la mamifere si a pontei la pasari prin contractarea
fibrelor musculare uterine si vaginului la pasari,
- potentarea eliberarii <@7-7 'factor stimulator a secretiei de <@7( Hn cursul
parturitiei si, la vaci, a eliberarii <7 Hn timpul ovulatiei.
33. 5ciunile fi!iologice ale hormonilor tiroidieni iodai
-elulele foliculare ale tiroidei secreta # hormoni care contin iod Hn molecula
lor K triiodtironina '@)( si tetraiodtironina '@* sau tiro"ina(.
Actiuni metabolice%
- stimularea activitatii enzimelor implicate Hn procesele de respiratie tisulara si
cressterea cantitatii de energie calorica, ceea ce determina intensificarea
termogenezei, cresterea consumului celular de o"igen si intensificarea
metabolismului energetic,
- stimularea catabolismului lipidic 'mobilizarea lipidelor de depozit( si
utilizarea lipidelor cu producere de energie si apa endogena,
- stimularea indirecta a anabolismului proteic prin cresterea reactivitatii
celulelor la actiunea S@7 si prin stimularea secretiei de S@7,
- stimularea glucogenezei pe seama glicogenolizei hepatice si a
neoglucogenezei pe seama conversiei lipidelor hepatice,
- potentarea actiunii lipolitice a catecolaminelor 'adrenalina si noradrenalina(,
- stimularea activitatii unui numar mare de enzime metabolice 'A@P-aza,
citocromo"idaze(,
- intensificarea absorbtiei intestinale a glucozei si a conversiei carotenilor Hn
vitamina A.
Actiuni sistemice 'organice(%
- stimularea, Hn sinergism cu S@7, a cresterii si diferentierii oaselor 'S@7
controleaza cresterea oaselor prin stimularea cartilajelor de conjugare, iar
hormonii tiroidieni iodati stimuleaza procesul de osificare sau diferentiere a
epifizelor(,
- stimularea eruptiei si cresterii dintilor si a coarnelor,
- stimularea dezvoltarii foliculilor pilosi si a vitezei de crestere a firelor de par,
de lIna si a penelor.
7iposecretia de hormoni tiroidieni iodati 'taurine, caprine, oi, porci, cIini(
poate fi primara 'generata de hiposecretia de @S7( sau secundara 'provocata de
carenta de iod Hn alimentatie, consumul e"cesiv de rapita, varza, soia, linte si
alte furaje care contin substante tireostatice, consumul accidental de substante
antitiroidiene K tiouracil, perclorati, tratamentul Hndelungat cu substante
medicamentoase cu efecet secundat antitiroidian K fenilbutazona(.
<a animalele tinere, hipotiroidismul iodat se manifesta prin reducerea ratei de
crestere 'nanism tiroidian(, HntIrzieri Hn eruptia si cresterea dintilor permanenti,
deficiente Hn mielinizarea prelungirilor neuronale si Hn activitatea nervoasa
superioara 'cretinism tiroidian(, HntIrzieri Hn dezvoltarea gonadelor si fanerelor.
<a animalele adulte, hipotiroidismul iodat se manifesta prin astenie musculara,
mi"edem Hnsotit sau nu de gusa 'este consecinta acumularii e"cesive de coloid
intrafolicular(, reducerea metabolismului bazal, diminuarea activitatii nervoase
superioare 'dificultati Hn elaborarea refle"elor conditionate(,
hipercolesterolemie 'datorita scaderii e"cretiei biliare a colesterolului(,
reducerea productiei de lapte si a concentratiei lipidelor din acesta, Hngrosarea
pielii si deprecierea fanerelor 'firele de par se Hngroasa, Hsi pierd luciul(, iar la
unele specii poate apare alopecia.
7ipersecretia de hormoni tiroidieni iodati este rar HntIlnita la animalele
domestice. Ea se manifesta prin% cresterea metabolismului bazal, fiind asociata
la cIine cu e"oftalmie si, uneori, gusa, Hn special la cal, cresterea ingestiei de
furaje 'bulimie(, asociata, Hnsa, cu slabirea progresiva datorata eliminarii
crescute a apei din organism 'poliurie si transpiratie intensa(, stimularea
activitatii nervoase superioare 'hipere"citabilitate(, cresterea frecventei
cardiace 'tahicardie(, intensificarea motilitatii tractului digestiv 'diaree(.
3". *unciile medulosuprarenalelor
Medulosuprarenalele secreta doi hormoni% adrenalina 'epinefrina( si
noradrenalina 'norepinefrina(.
Principalele actiuni metabolice ale hormonilor medulosuprarenali%
- intensifica glicogenoliza hepatica si musculara si cresterea glicemiei,
- activeaza lipaza din tesutul adipos si mobilizeaza lipidele din depozitele
adipoase, creste lipemia, catabolizeaza lipidele cu producere de apa endogena
si energie calorica,
- intensifica metabolismul energetic prin cresterea cantitatii de caldura datorita
catabolizarii glucidelor si lipidelor.
Principalele actiuni sistemice ale hormonilor medulosuprarenali%
- aparatul cardiovascular K cresterea e"citabilitatii 'batmotropismul(, a fortie de
contractie 'inotropismul(, frecventa cardiaca 'cronotropismul(, cresterea
debitului cardiac, vasodilatatie coronariana, constrictia arteriolelor din viscere,
mucoase, piele, cresterea tensiunii arteriale, cresterea volemiei, a numarului de
eritrocite si a coagulabilitatii sIngelui,
- aparatul digestiv K inhibarea tonicitatii, motilitatii si a secretiilor digestive 'cu
e"ceptia salivei(, stimularea tonusului sfincterelor tractului digestiv,
- aparatul respirator K dilatarea bronhiilor, cresterea frecventei respiratorii,
- aparatul e"cretor K intensificarea diurezei prin cresterea ultrafiltrarii
glomerulare, inhibarea muschilor vezicii urinare concomitent cu stimularea
sfincterelor acesteia, intensificarea activitatii glandelor sudoripare 'Hn special,
la cal(,
- tractul genital K contractia uterului negestant, iar la pisica si cobaita si a
uterului gestant,
- sistemul endocrin K stimularea secretiei de glucagon 'hipotalamus(, secretia
de A-@7 si @S7, inhibarea secretiei de insulina.
Batorita acestor functii, hormonii medulosuprarenali sunt primii hormoni ai
organismului care intervin Hn declansarea reactiilor de adaptare fata de actiunea
unor factori de mediu.
3). *unciile endocrine ale testiculelor
Se realizeaza prin intermediul hormonilor se"uali masculini sau androgeni
secretati de celulele interstitiale ale testiculelor 'celulele <e:dig( si ale
inhibinei secretata de celulele Sertoli. -elulele <e:dig secreta mai multe
substante androgene% testosteron 'armasar, taur, magar, vier, cIine, iepure(,
androstendion 'la celelalte specii( si Hn cantitati mici androsteron,
dehidroepiandrosteron si epiandrosteron.
Actiuni metabolice%
- stimularea anabolismului protidic prin intensificarea sintezei proteinelor,
Hn special a celor musculare, prin potentarea efectului anabolizant protidic al
S@7, tiro"inei, insulinei, reducerea eliminarii azotului din organism,
- intensificarea mobilizarii lipidelor din depozite si cresterea lipemiei,
- stimularea cresterii corporale Hn perioada postpuberala prin osificarea
cartilajelor epifizare,
- stimularea activitatii nervoase superioare,
- favorizarea retentiei de sodiu, calciu, potasiu, clor, fosfor si apa.
Actiuni sistemice%
- stimularea cresterii si diferentierii organelor se"uale accesorii 'epididim,
vezicule seminale, prostata, glanda bulbo-uretrala, penis, scrot(, precum si
inducerea si mentinerea functiilor acestor organe,
- inducerea coborIrii testiculelor Hn scrot,
- inducerea si mentinerea instinctului genezic 'libidoului( si a
comportamentului se"ual al masculului 'erectie, ejaculare, agresivitate(,
- inducerea si mentinerea caracterelor se"uale secundare masculine
'conformatia corporala, coama, coarnele, timbrul vocii dependent de
dezvoltarea muschilor laringelui(,
- inducerea secretiei de feromoni,
- participarea, Hmpreuna cu $S7, la controlul spermatogenezei.
7ipofunctia endocrina testiculara se manifesta la animalul prepuber prin
nedezvoltarea organelor se"uale accesorii, neaparitia caracterelor se"uale
secundare, absenta comportamentului se"ual masculin si a continuarii cresterii
corporale dupa vIrsta pubertatii. <a animalul adult, hipofunctia produce
disparitia instinctului genezic, atrofia organelor se"uale accesorii, modificarea
caracterelor se"uale secundare 'tendinta de feminizare(, depunerea de grasime
Hn maniamente.
7iperfunctia endocrina testiculara, mai rar HntIlnita la animalele domestice, se
manifesta prin libidou e"agerat, ejaculare precoce, epuizare fizica.
3+. 5ciunile fi!iologice ale hormonilor estrogeni
7ormonii estrogeni sunt reprezentati de mai multe substante% estradiolul
'dihidrofoliculina(, estrona 'foliculina( si estriolul, ultimii doi fiind produsii de
catabolizare ai estriolului.
Actiuni metabolice%
- stimularea anabolismului protidic 'intensificarea sintezei de A;m(,
- mobilizarea lipidelor de depozit si cresterea lipemiei,
- retentia clorului, sodiului si apei,
- inhibarea cresterii corporale Hn perioada postpuberala prin stimularea
osificarii cartilajelor oaselor lungi.
Actiuni asupra aparatului reproducator femel%
- stimularea dezvoltarii organelor se"uale accesorii 'uter, vagin, vulva(,
formarea si mentinerea caracterelor se"uale secundare,
- inducerea modificarilor morfologice si functionale de la nivelul aparatului
genital femel care se produc Hn timpul fazelor de proestru si estru% hiperemia si
edematierea uterului, hiperplazia miometrului si endometrului, hipermia
mucoasei vaginale, proliferarea glandelor cervicale si stimularea secretiei
mucoase a acestora, cresterea rezistentei endometrului la infectii, scaderea p7-
ului secretiilor vaginale,
- determinarea comportamentului se"ual al femelei induse de efectul
estrogenilor asupra activitatii sistemului nervos Hn timpul CcaldurilorD,
- sensibilizarea miometrului la actiunea o"itocinei, ceea ce determina
inducerea contractiilor uterine Hn cursul actului se"ual, care provoaca aspirarea
spermei spre partea anterioara a tractului genital femel, favorizInd fecundatia,
de asemenea, are acelasi efect de sensibiliare a miometrului la actiunea
o"itocinei care declanseaza contractiile uterine Hn cursul parturitiei,
- sensibilizarea endometrului la actiunea progesteronului,
- stimularea dezvoltarii canalelor galactofore ale glandei mamare.
7iposecretia de hormoni estrogeni ovarieni determina la animalul prepuber
infantilism se"ual manifestat prin nedezvoltarea organelor se"uale accesorii, a
mamelei, prin neaparitia ciclului se"ual si a caracterelor se"uale secundare,
cresterea tatiei corporale prin continuarea cresterii oaselor lungi, ale caror
cartilaje de conjugare nu se osifica.
<a vIrsta adulta se manifesta prin calduri inaperente, lipsa ovulatiei,
suprimarea ciclurilor se"uale, regresia organelor se"uale accesorii,
intensificarea anabolismului lipidic cu depunere de grasime.
7ipersecretia de hormoni estrogeni ovarieni determina la animalul prepuber
aparitia precoce a pubertatii, iar la femelele adulte determina aparitia si
prelungirea estrului, instinct se"ual e"agerat 'nimfomanie(, infertilitate,
regresia organelor se"uale primare si secundare datorita inhibarii hormonilor
hipotalamici.
3.. 5ciunile fi!iologice ale progesteronului ovarian i placentar
- Actiunile fiziologice ale progesteronului placentar
Progesteronul placentar este secretat Hn a doua jumatate a gestatiei si are actiuni
similare progesteronului ovarian.
Actiuni suplimentare%
- inhiba lactatia pe masura ce gestatia avanseaza,
- stimuleaza proliferarea acinilor si dezvoltarea sistemului canalicular al
glandei mamare la sfIrsitul perioadei de gestatie.
- Actiunile fiziologice ale progesteronului ovarian
Progesteronul este secretat de corpul galben al ovarului, glanda care devine
secretoare Hn faza de metestru a cicluluis e"ual 'corpul galben de calduri( si, Hn
caz ca survine gestatia, ramIne activa pe toata durata acesteia 'corpul galben de
gestatie(. <a unele specii 'scroafa, oaie, vaca( progesteronul este secretat Hn
cantitati foarte mici de tesutul interstitial ovarian, iar la pasari, care nu au corp
galben ovarian, este secretat de celulele foliclului ovarian.
Actiunile fiziologice ale progesteronului se e"ercita asupra aparatului genital
femel si a glandei mamare%
- stimularea proliferarii mucoasei uterine la femele aflate Hn faza de
metestru, endometrul capatInd un aspect dantelat,
- stimularea glandelor uterine care produc glicogen, mucus si lipide,
secretie care asigura hranirea zigotului si a embrionului pIna Hn momentul
nidatiei,
- suprimarea ciclurilor ovulatorii, atunci cInd se instaleaza gestatia, prin
inhibarea secretiei de $S7 si blocarea dezvoltarii unor noi foliculi ovarieni,
- modificarea secretiei glandelor cervicale, ceea ce determina cresterea
vIscozitatii mucusului cervico-vaginal, facIndu-l impenetrabil pentru
spermatozoizii depusi Hn vagin,
- mentinerea gestatiei prin blocarea actiunii o"itocinei, adrenalinei si
histaminei asupra contractilitatii miometrului.
7iposecretia de progesteron ovarian 'hipoluteism( se poate manifesta Hn
cursul ciclului se"ual prin anestru 'lipsa ciclului se"ual( sau Hn cursul gestatiei
prin avort Hn prima parte a gestatiei.
7ipersecretia de progesteron ovarian 'hiperluteism( la femelele negestante
determina oprirea ciclului se"ual Hn faza de metestru prin blocarea eliberarii
$S7, iar la femelele gestante determina prelungirea gestatiei si obtinerea de
nou-nascuti mai mari.
31. 5ciunile fi!iologice ale insulinei
- cel mai puternic factor hipoglicemiant din organism, intervenind Hn
metabolismul glucidelor prin intensificarea patrunderii glucozei Hn hepatocite,
adipocite, celulele musculare, leucocite, stimulInd utilizarea glucozei prin
glicoliza 'stimuleaza enzimele care transforma glucoza Hn acid piruvic si lactic
si acetil-coenzima A(, prin glicogeneza 'stimuleaza enzimele care
polimerizeaza glucoza Hn glicogen hepatic si glicogen muscular(, prin
convertirea glucozei Hn lipide de depozit si Hn proteine. Be asemenea, inhiba
neoformarea de glucide pe baza catabolitilor lipidici, protidici si pe baza
glicogenolizei,
- Hn metabolismul lipidic intensifica anabolismul lipidic pe seama transformarii
acidului piruvic si acetil -oA Hn acizi grasi, inhiba lipoliza Hn tesutul adipos,
reduce mobilizarea lipidelor de depozit, inhiba utilizarea acizilor grasi si
formarea de corpi cetonici, stimuleaza sinteza lipidelor din lapte pe seama
convertirii acidului acetic la rumegatoare si pe seama acetatului activ la
celelalte specii,
- Hn metabolismul protidic actioneaza ca factor anabolizant prin intensificarea
transportului transmembranar al aminoacizilor din sInge Hn fibrele musculare,
stimularea sintezei A;m si a enzimelor activatoare de aminoacizi,
intensificarea convertirii glucidelor Hn aminoacizi prin metabolizarea esterului
glucozo-5-fosforic care produce pentoze necesare sintezei de acizi nucleici,
potentarea actiunii S@7, care participa la intensificarea proceselor de crestere,
- Hn metabolismul mineral stimuleaza patrunderea potasiului Hn fibrele
musculare si Hn celulele adipoase, protejInd organismul contra hipercalcemiei,
- datorita acestor efecte, insulina stimuleaza productia de lapte, creste
concentratia proteinelor din lapte si creste ingestia de furaje.
7iposecretia de insulina 'diabetul zaharat( se manifesta prin hiperglicemie
Hnsotita de glicozurie, astenie musculara, mobilizarea intensa a lipidelor de
depozit Hnsotita de slabire pIna la case"ie, catabolizarea anormala a lipidelor
manifestata prin aparitia si acumularea de corpi cetonici, aparitia starii de
cetoza si instalarea starii de acidoza. -etonemia, acidoza si deshidratarea
determina coma diabetica si moartea animalului.
7ipersecretia se manifesta prin hipoglicemie, tulburari nervoase datorate
aportului redus de glucoza la nivelul neuronilor.