Sunteți pe pagina 1din 100

1

DREPT ADMINISTRATIV
PARTEA 1 ) Notiuni introductive.
Capitolul 1)
1)NOTIUNEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA.
Stat=3 puteri:
legislativa,executiva,judecatoreasca,adopta,aplica,solutioneaza.Puterea executiva
este constituita din alta categorie ,administratia publicaformata din
1) la nivel central sau national:
a) guvernul(autoritatea suprema a exercutivului) si pres rom.
b)ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice,dintre care maj. in
subordinea guv .
2) la nivel local sau teritorial:
a)prefectii ( reprez guv in terit)
b)serviciile publice deconcentrate si descentralizate,precum invat,sanatatea.
c)consiliile locale si cele judetene(autoritati autonome reprezentative a
colectivitatilor locale)
d) primarii si presedintii consiilor judetene,(organe executive ale consiilor
locale,respectiv judetene.
Administratia publica desemneaza o categorie de autoritati sau organe ale
statului reunite ,ce au in frunte guvernul in mod obisnuit Iar Activitatea executiva
desemneaza actiunile specifice acestei categorii de autoritati ale statului.
Administratia publica se poate defini ca acea categorie a autoritatilor de stat
constituita in temeiul aceleasi functii fundamentale de activitate executiva,pe
2
care o infaptuiesc si prin care se realizeaza ,puterea publica.Activitatea executiva
se poate defini ca reprezentand acea functie fundamentala de activitate ce
realizeaza in mod specific puterea de stat si care consta in punerea in executare
sau in aplicare a anumitor prevederi din legi sau alte acte juridice.
Caracteristicele generale ale administratiei publice:
-reprezinta un sistem unitar ,reuneste autoritati,conduse de regula de guvern.
-administratia este structurata functional si teritorial,exista stabilitate
institutionala.
-acvitatea este formalista,se respecta anumite proceduri.daca nu nu sunt valabile.
-activitatea executiva indeplinita de ea este constituita din actiuni de prescriere
formate din reglementari si actiuni de prestatie,declansate din oficiu sau la
cerere.
Functiile administratiei publice:
-functia de conducere(mai ales prin acte normative),principala fiind decizia
administrativa.
-functia de coordonare, functia de indrumare,functia de control al indeplinirii
sarcinilor. si functia de punere in executare concreta a masurilor dispuse
conform legii,inclusiv de aplicare a legii in cazul incalcarii ei.
2)Dreptul administrativ si stiinta administratiei.
a)Dr administrativ ca ramura a sistemului unitar de drept se autonomizeaza prin
obiectul de reglementare si prin metoda de reglementare a raporturilor sociale
aflate sub incidenta sa.
Dreptul administrativ se poate defini ca ramura de drept constituita din
totalitatea normelor juridice ce reglm raporturile sociale din cadrul organizarii si
functionarii administratiei publice si ale infaptuirii activitatii executive a statului
prin utilizarea metodei subordonarii in desfasurarea relatiilor juridice.Trasaturi :
3
este o ramura omogena ,deoarece reuneste norme avand ca obiect de
reglementare raporturi juridice specifice exercitarii puterii executive a statului si
autoritatilor care il compun.-subiectele se caracterizeaza prin relatii de
subordonare, face parte din categoria mai larga a dreptului public.Stiinta
dreptului administrativ realizeaza o abordare juridica a administratiei publice sau
fenomenului administrativ,precum si aparitia ,evolutia,transformarea institutiilor
administrative ale statului si dreptului administrativ.Stiinta dreptului adm este
chemata sa prezinte cum este organizata,cum functioneaza si ce fel de raspunderi
si atributii are administratia,in schimb STIINTA ADMINISTRATIEI trebuie sa
cerceteze si sa explice de ce este astfel organizata ,de ce functioneaza intr-un
anumit mod si cu anumite atributii ,dar si cum ar trebui organizata pe viitor.
3)Legaturile dreptului administrativ cu alte ramuri juridice
precum si cele ale stiintei administratiei cu alte stiinte.
Dreptul constitutional.normele administrative cuprinse in actele executivului se
emit in acord cu constitutia .Dreptul finantelor publice ce se refera la
intrebuintarea fondurilor banesti precum si controlul financiar.Dreptul muncii ce
reglementeaza relatii individ sau colective intre angajatori si angajati.Dreptul civil
ce se intrepatrunde in unele domenii precum patrimoniul tinand de domeniul
public sau privat ,drepturile si obligatii cu caracter patrimonial ale
executivului.Dreptul familiei-autoritatiile au atributii de oficiere a incheierii
casatoriei,instituirea tutelei,etc. Dreptul penal- se includ in cadrul abaterilor
infractiunile de serviciu.
Stiinta dreptului administrativ cu alte stiinte Teoria generala a dreptului, stiintele
juridice istorice( aparitia si evolutia institutiilor). Stiinta administratiei .
Management public .Sociologia prin metode precum interviul si chestionarea.
Statistica Informatica.
4
Capitolul 2
Administratia publica si mediul social politic
1)Administratia publica si mediul social.Statul trebuie sa se integreze
intregului social.Administratia publica este determinata in mod esential ,de
fundamentele economice pe care se sprijina,de relatiile sociale in care se afla,de
modul de alcatuire si functionare a insasi statului din care face parte,inclusiv
regimul politic de guvernare.Administreaza se implica penetrand mediul
social,precum si mediul social penetreaza administratia.Dimensiunile sociale ale
administratiei se bazeaza pe anumite criterii.Primul criteriu: structural:ce are in
vedere centralizarea sau dispersarea terirtoriala a administratiei,fie intr-un mod
unitar(grupat la nivelul unei singure autoritati centrale) sau de catre centre
superioare ce grupeaza anumite servicii publice.Un alt criteriu este de natura
functionala si are in vedere durata si ritmul in care executivul reactioneaza in timp
la nevoile sociale.
2)Administratia publica si mediul politic.Politica reprezinta o forma a
actiunii sociale constand dintr-un ansamblu de conceptii,institutii ,relatii si masuri
menite a consacra,apara si promova interesele unui
grup,colectivitati,institutii,organizatii,autoritati si stat.Administratia apare mai
detasata de mediul politic,cel putin in structurile sale de executie.Intr-adevar,desi
organele administrative reprezentative la nivel central(guvern,ministrii),teritorial
sau local sunt desemnate pe criterii de optiuni politica,totusi,in marea lor
majoritate ,functionarii publici sunt numiti in afara criterilor,potrivit competentei
si pregatirii.Desi legile sunt expresia vointei politice a unei majoritati
parlamentare,odata puse in executare,isi pierd semnificatia politica treptat.Nu se
poate insa nega existenta unor raporturi intre administratia publica si elementele
principale ale sistemului politic din societate,cum ar fi de exemplu partidele
politice.Insasi administratia la nivel central poate adopta acte de politica interna
5
sau externa( declaratii,mesaje comunicate).Cea mai importanta influenta o are
regimul politic care guverneaza viata social politica.Concluzie: Autoritatile
administrative se caracterizeaza numai in privinta conducerii lor reprezentative
prin prezenta elementului politic,in rest,la nivel de executie,acesta lipseste.
3)Administratia si dreptul
a)Necesitatea reglementarii juridice a administratiei.Autoritatile de stat ,au un
camp limitat de actiune..sistemul de organe trebuie ordonat si actiunile sale
trebuie coordonate ,ceea ce numai reglementarea juridica o poate realiza,prin
obligativitatea impusa de regula de drept.
b)Normele de drept administrativ.Reprezinta acea categorie a normele juridice
instituite de autoritatile de stat si care confera administratiei publice sa se
manifestein raporturile dedrept ca subiecte special investitecu atributii de
realizare a puterii executive.(TRASATURI: SUNT PRODUSUL VOINTEI DE
STAT,STATUL SI ORGANELE SALE SE MANIFESTA CA AUTORITATI PUBLICE,NU CA
ALTE SUBIECTE DE DREPT.Forta de constrangere este exercitata de autoritatile
apartinand sistemului executiv.Clasificarea normelor administrative aplicabile
activitatii executive:
1) Dupa obiect de reglementare:ORGANICE:sunt cele prin care se
reglementeaza infiintarea ,organizarea,functionarea,atributiile autoritatilor
administrative,precum si a unor institutii in subordinea lor.
norme procedurale:care regl forma in care se
realizeaza activitatea adm publice.
norme materiale: ce regl drepturile si obligatiile
decurgand din raporturile juridice in care intra adm.
2)Dupa sfera lor de cuprindere: Generale:cele mai importante:ex:normele
constitutionale interesand administratia
Speciale: se refera la categorii limitate de raporturi
dintr-un domeniu mai restrans:
6
exceptionale:vizeaza situatii deosebite
3) Dupa conduita prescrisa :
-norme onerative obliga la indeplinirea unei activitati(secretar obligat la sedinta
sa vina)
-norme prohibitive care interzic savarsire actiun(secretar=nu membru partid)
-norme permisive : sunt cele care fara a obliga sau interzice o actiune lasa
libertate de conduita in limitele prevazute de ele.
4)Dupa locul in care isi produc efecte:
-norme producatoare de efecte interne,au consecinte in interiorul autoritatilor
administrative.(reguli de organizare,functionare)
-norme producatoare de efecte externe.inafara administratiei.(normele fiscale)
5)Dupa caracterul lor:
-imperative(ce pot fi onerative si prohibitive)
-dispozitive.
C)Izvoarele dreptului administrativ(obligatoriu scrise,continuta in act
normativ,emise de autoritatile statului,izvoarele constituite in sistem
unitar,obiceiul juridic nu poate fi izvor de drept administrativ)
Clasificarea izvoarelor dreptului administrativ:
a)Dupa criteriul fortei juridice:
-Legi,decrete prezidentiale,hotaririle si ordonantele guvernamentale,ordinele si
instructiunile ministrilor ,ordinile prefectilor,hotaririle consiililor locale si
judetene,etc
b)Dupa provenienta sursei
-interne.(de la autoritatile nationale).
7
-externe(cuprinzand tratate si conventii internationale).
Dreptul administrativ nu are un cod a lui,are f multe norme incodul
civil,silvic,aerian etc. Hotararea este un act al unui organ colegial(guvern,consiliu)
iar ordinul apartine unei autoritati unipersonale(ministru,prefect).Constitutia=cel
mai important izvor de drept administrativ.C. regl atributiile executive ale pres
romaniei,raporturile acestuia cu guvernul,raporturile acestuia cu
parlamentul,etc.Legile sunt importante izvoare ale dreptului administrativ cand
reglementeaza raporturi sociale din sfera executivului.Decretele Pres.Romaniei cu
caracter normativ sunt izvoare ale dreptului administrativ cand reglementeaza
raporturi din sfera executivului precum masuri exceptionale privind starea de
asediu\urgenta .Hotarile Guvernului cu caracter normativ reprezinta important
izvor al dreptului administrativ prin numarul si forta lor juridica in ierarhia actelor
executive.Regulamentele,instructiunile si ordinele ale ministrilor sau alti
conducatori se emit ,de regula,in temeiul unor prevederi exprese cuprinse in
legi,decrete si hotarari guvernamentale.
d)Raporturile de drept administrativ.
Sunt acea categorie a raporturilor juridice,reglementate prin normele
dr.administrativ,a caror formare,modificare si desfiintare are loc prin
manifestarea de vointa unilaterala a autoritatii publice in cadrul si pt realizarea
activitatii executive a statului.
Elementele raportului administrativ:
Partile ,reprezentate,de o autoritate administrativa publica,si pe de alta parte,fie
un alt organ de stat,ori o persoana fizica sau juridica,o asociatie,partid
poltiic,etc.Prima trebuie sa aiba o capacitate juridica determinata,proprie,a doua
nu trebuie neaparat.Pozitia partilor este bineinteles,una de subordonare.
Continutul:este format din drepturile si obligatiile specifice partilor participante la
relatia din cadrul activitatii de realizare a puterii executive.Drepturile si obligatiile
pot avea continut material,patrimonial, nepatrimonial ori procedural sau formal
sau caracter mixt.
8
Obiectul:conduita partilor din relatia juridica ca titulare de drepturi si
obligatii.Conduita adm poate consta din act de conducere,indrumare,coordonare
si control.
Formarea ,modificarea si desfiintarea raporturilor administrative.(prin efectele
unor acte juridice si fapte material juridice.Formarea rap juridic poate avea loc
din oficiu sau la cerere.Modificarea se poate realiza sub aspectul
continutului,obiectului si partilor sale.Desfiintarea poate avea loc prin interventia
unor fapte (decesul stinge obligatia de plata a amenzii)sau prin interventia unui
act administrativ ce desfiinteaza un act anterior.
Clasificarea raporturilor de drept administrativ:
1)Dupa continut: materiale,nemateriale,mixte.
2)Dupa natura lor :raporturi de drept material(plata impozit) si de drept
procedural:exercitarea cailor de atac in materie contraventionala)
3)Dupa locul in care ele semanifesta: Raporturi interne si externe(producatoare
de efecte in afara administratiei in relatiile ei cu tertii.Relatiile din interiorul
autoritatii respective pot fii relatii ierarhice de supra si de subordonare,de
asistenta de specialitate,de colaborare, si de control.Subordonarea opereaza pe
plan vertical ,guvernul fiind in varf dar poate opera si pe plan orizontal,de
exemplu,in relatia consiliu local,primar si serviciul public local.Raporturile de
colaborare sunt specifice relatiilor dintre autoritati administrative intre care nu
exista nici o legatura ierarhica.Cat despre raporturile externe ,ele pot fii : raporturi
de subordonare formate intre administratie si cei administrati,autoritatea publica
manifestand dorinta fara consimtamantul celeilalte parti.Indatoririle care revin
celor administrati pot viza actiunea de a da,de a face,de a nu face .(drumuri-oprire
interzisa). Mai sunt raporturi de utilizare ale serviciilor publice Asemenea
serviciipot viza de pilda,invatamant,asistenta sociala si medicala,transport.etc.Mai
sunt raporturile de colaborare dintre autoritatile executive si cei administrati,de
ex cu organizatii si asociatii nonguvernamentale ce pot sprijini adm.SI mai sunt
raporturile de control atunci cand exercita verificari fata de subiecte
nesubordonate ierarhic.
9
Capitolul 3.Principiile administratiei publice.
1)Notiune ,sensurile si clasificarea principiilor.
Principiile adm publice=ansamblu unitar de reguli de baza avand o natura
politica,economica,sociala si juridica care determina in mod esential
organizarea,functionarea si activitatea sistemului executiv de organe al statului.
Clasificare :
1)Dupa sfera pe care o cuprinde :
-principii generale ce au efecte asupra intregii administratii (conducerii
unitare,legalitatii)
-speciale(limiteaza actiunea lor doar sub aspect organizatoric,functional ori
atributional(principiul autonomiei locale).
2)Dupa natura acestora:
-principii exclusiv juridice (legalitatii).se impart in principii exclusiv administrative
si principii cu valoarejuridica mixta(ex:constitutional-administrativa)
-principii nejuridice(eficientei economico-sociale)
-principii cu valoare mixta (al autonomiei locale ,al subordonarii ierarhice etc)
3)Dupa modul lor de consacrare:
-principii legal sau expres formulate(legalitatii ,egalitatii,autonomiei locale)
-principii deduse din lege(revocabilitatea actelor administrative).
2)Separatia puterilor in stat:3 puterii independente si egale cu posibilitati
de cooperare si control reciproc.O prima necesitate care determina acest
principiu este de ordin functional,o singura autoritate nu ar putea detine toate
10
puterile. O a doua necesitate este de ordin democratic.Interventia judiciara
asupra executivului are un caracter exceptional.
3)Principiul conducerii unitare a administratiei
Desi se disting 3 categorii de autoritati punlice,fiecare dintre ele contribuie in mod
propriu la realizarea unitara a puterii publice pe ansamblul statului.Guvernul
exercita conducerea generala a administratiei publice.Principiul conducerii unitare
urmareste promovarea intereselor nationale generale la nivelul intregului stat,de
sus in jos,evidentiind latura ierarhica,verticala,specifica statelor unitare.
4)Principiul constituirii si exercitarii democratice a puterii executive.Forma
democratica reprezinta modalitatea de conducere a statului de catre natiune sau
popor in interesul sau.Romania este un stat de drept,democratic si
social.Guvernul este desemnat cu vot parlamentar majoritar,adopta hotarari in
plenul sau si raspunde pentru activitatea sa,putand fi revocat de organul
legislativ.Primarii si consiile sunt autoritati locale ce pot de asemenea fi demise
5)Principiul stabilitatii si specializarii structurilor administrative.Administratia nu
se poate infaptui in mod unic sau singular printr-o singura autoritate,ci de catre
multiple categorii de autoritati constituite in subsisteme cu multiple competente
teritoriale,materiale,sectoriale,neramanand practic nici un domeniu social al vietii
publice in afara preocuparilor ei.Autoritatile reprezinta forme organizatorice ale
puterii executive constituite in structuri stabile,cu atributii proprii.
6)Principiul egalitatii cetatenilor in fata administratiei.Cetateni sunt clasati pe
pozitii egale indiferent de orice criteriu.,sunt egali in drepturi:Egalitatea intre
nationalitatea romana si minoritati,egalitatea religioasa,egalitatea intre
sexe,egalitatea de opinie prin libera exprimare,egalitatea politica(orice cetatean
are dreptul la asociere politica),egalitatea nu este afectata de considerente de
avere.Cat despre administratie,cele mai importante organe (guvernul la nivel
central si la nivel local consiile) sunt alese de alegatori prin vot EGAL.Primarii de
asemenea sunt alesi pe vot universal,egal,direct,secret,liber exprimat.Problemele
de interes deosebit pe plan local se pot supune aprobarii locuitorilor,prin
referendum.Minoritarii se pot adresa oral sau in scris in limba lor materna la
11
autoritatile administratiei.Nu exista discriminari si inegalitati in profil
teritorial,existand o dezvoltare pe cat se poate de mult echilibrata pentru o
dezvoltare proportionala a tuturor zonelor,judetelor,localitatilor.De asemenea
minoritatile li se asigura un nivel corespunzator de instruire si de manifestare
cultural-artistica,precum si folosirea limbii materne in invatamant etc.
In privinta actiunii principiului egalitatii in fata legii si a administratiei
publice:Legea se aplica mereu in acelasi mod,indiferent de orice cauza.Daca
administratiei ii revine indatorirea de a satisface un drept legal recunoscut,ea
trebuie se actioneze intocmai fara nici o discriminare care ar putea crea un regim
de inegalitate intre cei administrati.De asemenea ,in cazul persoanelor ce au de
exemplu un handicap fizic sau psihic.,trebuie luate masuri pt a fi adusi cat de mult
pe o treapta deegalitate cu oamenii normai.Formele ce aduc atingere principiului
egalitatii sunt sanctionate.
7)Principiul legalitatii in activitatea executiva.Toate subiectele de drept au
indatorirea de a respecta Constitutia,legile si celelalte acte juridice.Administratia
desfasoara multiple activitati de conducere si de organizare a executarii legii
Competenta normativa a autoritatilor administratiei publice(modul de stabilire a
bazelor,limitelor si formelor acestei activitati).Pentru ca o autoritate de stat sau
publica sa poata emite norme juridice ,ea trebuie individualizata si imputernicita
in acest sens prin legea care-i reglementeaza organizarea,functionarea si
atributiile.Administratia nu poate ,in mod obisnuit sa adauge.sa modifice sau sa
scoata din vigoare o lege sau o norma continuta de ea.Sfera de raporturi sociale
aflate sub incidenta reglementarii administrative:Legea poate reglementa orice
raport social chiar daca el a fost,rezervat reglementarii
administrative.Parlamentul este unica autoritate leguitoarea tarii.Executivul nu
poate interveni pe cale de reglementare.Parlamentul poate incredinta Guvernului
sa emita ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.Categoriile de
acte normative emise de autoritatile administrative publice: Activitatea
executiva normativa se caracterizeaza prin emiterea a numeroase acte cu forta
juridica diferita ce se pot emite in aceeasi materie: hotarare
guvernamentala,instructiuni ministeriala,hotarare consiliu local.Acestea trebuie
sa fie conform atat culegea,cat si unele fata de altele.Actele emise sau incheiate
12
trebuie sa indeplineasca toate conditiile sau cerintele de fond sau de forma cerute
de lege si care le confera valabilitate juridica deplina.Autoritatile executive au
obligatia de a controla modul in care se respecta legea in toate ramurile si
domeniile de activitate care le sunt incredintate in sfera atributionala.La
asigurarea legalitatii in administratie mai participa si alte puteri in stat,precum cea
judecatoreasca si parlamentul.In privinta raportului dintre legalitate si
oportunitate in activitatea executiva.Organele care infaptuiesc legea dispun de
independenta operativa sau functionala ori chiar de autonomie in exercitarea
atributiilor si functionarea lor.Chiar legea lasa autoritatilor incauza posibilitatea
optiunii intre anumite limite sau variante.Atributele executivului nu sunt
limitate,se circumscriu legalitatii.
8)Principiul raspunderii in administratia publica.Incalcarea normelor de drept
administrativ antreneaza raspunderea juridica in cele mai diferite
forme.Guvernul,precum si fiecare membru al sau cunoaste o raspundere
aparte,in fata parlamentului,ceea ce poate antrena retragerea increderii acordate
executivului pe calea motiunii de cenzura.Ministrii si prefectii raspund in fata
guvernului,primului ministru de activitatea autoritatilor executive pe care le
conduc.Actele juridice care incalca legea sunt sanctionate,precum si
autoritatile,compuse din functionarii acestora.O prima raspundere este cea
sanctionatoare.Aici gasim infractiunile ,de natura penala(luare de
mita),contraventiile precum si abateriile disciplinare.O a doua forma de
raspundere este cea reparatorie pentru prejudicii cauzate de functionari
patrimoniului autoritatii sau institutiei din care fac parte.
Capitolul 4
Notiuni introductive
1)Notiunea de stat si puterea de stat(publica)
Statul se poate defini ca fiind modul de organizare si manifestare a puterii publice
de pe un anumit teritoriu,exercitate asupra unei populatii aflate in acel loc si care
13
realizeaza conducerea sociala in ansamblul ei,folosindu-se,la nevoie,de foarta de
constrangere in vederea aplicarii dreptului.Este cel mai important fenomen social.
Puterea de stat este o putere sociala,avand o serie de insusiri proprii: partide
politice,organizatii sindicale,diverse asociatii etc.Caracterul politic al puterii
publice se manifesta prin aceea ca promoveaza in mod organizat si prin mijloace
specifice interese sociale filtrate prin constiinta legiuitorului si consacrate
juridic.Acest caracter se reflecta in modul de compunere si organizare a
guvernului,consiliilor,in alegerea primarilor etc. Caracterul teritorial al puterii
publice consta in exercitarea acesteia asupra unei colectivitati umane asezate
permanent pe un anumit spatiu.Caracterul organizat al puterii publiceconsta in
exercitarea acesteia in si prin anumite forme institutionalizate,numite autoritati
publice sau puteri in stat,ce exercita anumite atributii sau functii.Caracterul
coercitiv al puterii publice consta in posibilitatea impunerii cu forta a vointei ce
consacra juridic interesele sociale generale .Caracterul unic al puterii publice
consta in faptul ca pe teritoriul unui stat nu pot coexista mai multe puteri publice
distincte si opuse ca forme organizate a unor interese social politice
fundamentale divergente,una dintre ele ,trebuind sa se impuna si sa o excluda pe
cealalta sau pe celalalte.Caracterul deplin al puterii publice consta in modul
nelimitat in care se exercita.Caracterul suveran al puterii publice sau de stat este
trasatura in conformitate cu care ea este prioritara oricarei alte puteri sociale
interne(fata de care ea este suprema),sau fata de puteri publice externe(fata de
care e independenta).
Autoritatea publica sau organul de stat reprezinta componenta structurala de
baza si forma organizatorica distincta de constituire si manifestare a puterii
publice alcatuita din una sau mai multe persoane si care este inzestrata cu
capacitate juridica de a participa in nume propriu la infaptuirea sarcinilor revenind
in mod specific puterii publice.Persoanele fizice care alcatuiesc autoritatile de stat
au calitatea de parlamentari,functionari si magistrati.Organizarea de stat
reprezinta modul de constituire a puterii publice.
14
2)Notiunea ,locul si partile componente ale autoritatilor
administratiei publice(Notiunea administratiei publice,locul
administratiei publice si partile administratiei publice)
Autoritatea administrativa reprezinta acea categorie a autoritatilor publice cu o
structura stabila si o actvitate continua inzestrata cu capacitate juridica
administrativa care-i permite participarea in nume propriu la infaptuirea puterii
executive in limitele competentei legal determinate.Trasaturile organelor
executive: In primul rand -respectivele organe =categorie de autoritati publice sau
de stat,2-autoritatile sunt forme organizatorice stabile,3-dispun de capacitatea
juridica administrativa cu caracter special,care le confera calitatea de a participa
la raporturi administrative 4-prin atributiile exercitate organele administratiei
publice infaptuiesc activitatea executiva a statului.
Locul pe care il ocupa administratia,in sistemul autoritatilor publice este
determinat de modul de constuire,organizare si functionare,precum si de
atributiile ce ii revin in realizarea sarcinilor specifice comparativ cu celelalte puteri
sau sisteme de autoritati.In primul rand ,organele executive sunt de regule
alcatuite din persoane numite,si mai rar,alese.Prin activitatea lor,autoritatile
administrative asigura punerea in executare si executarea in concret a
legilor.Puterea executiva si sistemul ei de autoritati,ocupa un loc
intermediar,intre legislativ si judiciar.
Partile componente sunt: personalul acestora,mijloacele materiale si cele
finaciare cu care sunt inzestrate,precum si competenta de care dispun.
3)Sarcinile ,atributiile,competenta si capacitatea autoritatilor
administratiei publice ( Sarcinile autoritatilor administratiei
publice, competenta autoritatilor administratiei publice )
Sarcinele administratiei publice reprezinta obiectivele pe care aceste organe de
stat trebuie sa le realizeze in cadrul activitatii executive pe care o
desfasoara.Aceste obiective sau scopuri au la baza anumite interese de stat .In
15
vederea realizarii unei sarcini,statul are anumite atributii legale,adica complexul
de drepturi si obligatii de care dispune administratia.Atributia reprezinta
investirea legala conferita spre a realiza sarcina. Competenta administratiei
publice este ansamblul activitatilor cu si fara semnificatie juridica,savarsite de un
organ in vederea realizarii atributiilor sale.Competenta are urmatoarele trasaturi:
are caracter legal,fiecare competenta e prevazuta de lege sau alte acte normative,
competenta are un caracter propriu,ea apartinand strict autoritatii careia i-a fost
conferita si mai are si caracter obligatoriu:exercitarea ei nu este o facultate
pentru titular,are caracter permanent de asemenea,in sensul ca este exercitata in
mod continuu,exceptand cazurile de competenta temporara.
Capacitatea juridica administrativa: reprezinta aptitudinea conferita de lege unei
autoritati publice,de regula executive,de a avea drepturi si obligatii exercitate sau
indeplinite in mod limitativ si in nume propriu in cadrul realizarii puterii
publice.Capacitatea organelor de stat este speciala,limitata numai la actele si
faptele prevazute de lege si strans determinate de drepturi si obligatiile limitativ
atribuite.Trasaturi: este proprie numai respectivei autoritati ,are un caracter
exclusiv,nu poate fi transmisa sau delegata,(spre deosebire de competenta),3.cata
vreme capacitatea juridica este aptitudinea de a actiona numai in nume
propriu,ca subiect,competenta putand fi exercitata si in numele altuia.
Sarcinile ,atributiile si competetanta,si capacitatea juridica definesc statutul
propriu al autoritatii publice respective.Personalitatea juridica a organelor
administrative poate fi civila sau de drept penal.(cand au in prop bunuri din
domeniul privat) si personalitate juridica de drept public(cand sunt prop ale
bunurilor domeniului public).
4)Clasificarea sarcinilor si competenteloradministrative:
a)Dupa natura lor: sarcine de conducere si de organizare,intr-o parte si sarcini de
prestatie,pe de alta parte.Primele se realizeaza prin actiuni de organizare a
executarii si executarea in concret a legilor si a altor acte constand din emiterea
de acte normative sau de prescriptii in diverse domenii de interes national sau
16
local.Cele de a doua categorie vizeaza sarcini privitoare la satisfacerea unor nevoi
sociale concrete ale unei colectivitati sau ale membrilor ei.
b)Dupa sfera lor de cuprindere : Sarcini generale,ce se grupeaza in sarcini de
conceptie si sarcini de directie. si sarcini speciale.
Sarcinile de conceptie vizeaza obiectivele cu caracter general de politica
administrativa incluzand sarcini de informare,prevedere,planificare,organizare.
Activitatea de informare vizeaza cunoasterea nevoilor sociale reale care impun o
anumita conduita executiva,constituind baza informationala a viitoarei decizii
administrative.Informarea se realizeaza prin intermediul serviciilor de specialitate
a unei autoritati.Se realizeaza prin intermediul serviciilor unei autoritati: de
informare,de sinteza,de studii,si se intemeiaza pe diverse surse precum solicitari
adresate executivului,semnalarile din presa scrisa si audio vizuala.etc
Sarcinile de prevederesau de prognoza vizeaza anticiparea evolutiei cerintelor
sociale carora administratia va trebui sa le faca fata pe viitor.Sarcinile de
planificare se refera la alocarea mijloacelor materiale si financiare,precum si a
resurselor umane necesare realizarii in acord cu sarcinile de prevedere.Sarcinile
organizatorice vizeaza atat realizarea cadrului insistutional cat si actional al
activitatii executive pentru infaptuirea sarcinilor ei specifice.
Sarcinile de directiepun in evidenta actiunea directoare sau actiunea de orientare
a acesteia,asigurandu-se unitatea de comanda si de actiune executiva la cele mai
diferite nivele si structuri administrative,inclusiv controlului utlizarii mijloacelor si
executarii dispozitiilor.
Sarcinile speciale sau tehnice ale administratiei se circumscriu unor obiective
concrete,precis determinate,la nivelul fiecarei autoritati,iar dupa continut,pot fi
economico-financiare,sociale,sanitare,cultural-educative si de instruire,de aparare
,de reprezentare, iar dupa aria de cuprindere,pot fi nationale si locale.Constituie
sarcini la nivel national,de exemplu,sarcinile de reprezentare a statului in exterior.
In privinta clasificarii competentei autoritatiloradministratiei publice ,ea se
poate face dupa diverse criterii.Competenta poate fi
17
materiala,teritoriala,personala si temporala dupa continutul de cuprindere,sfera
de intindere,durata si incidenta ei.
a)Competenta materiala(ratione materie).Este forma de competenta ce are in
vedere natura raporturilor sociale intrate in campul de activitate a unui organ.Ea
poate fi generala ,cand autoritatea care o exercita poate decide in toate
problemele esentiale ale activitatii executive in ansamblul ei sau in diversele sale
laturi specifice,atat la nivel national,cat si local(guvern,consilii locale si
judetene).Competenta speciala reprezinta situatia in care organul poate actiona
intr-un mod foarte limitat in probleme ale activitatii executive centrale si locale
riguros determinate.(ministerele).
B)Competenta teritorialadesemneaza limitele spatiale sau geografice in care se
manifesta competenta materiala a unui organ public,in care sens distringem o
competenta centrala sau nationala cuprinzand intreg teritoriul statului si o
competenta locala limitata la anumite portiuni din teritoriu.(judet,oras,comuna).
C)Competenta personala -este determinata de calitatea persoanei sau a
subiectului de drept in functie de care se declanseaza incidenta actiunii normei si
a autoritatii.
D)Competenta temporala desemneaza limitele in timp intre care o autoritate isi
desfasoara activitatea.Poate fi temporara,sau permanenta.Temporara cand exista
asemenea limite fixate in activitatea unui organ.Competenta temporara nu se
confunda cu organele temporare (create pentru solutionarea unor sarcini
provizorii) sau cum actele administrative cu caracter temporar(care produc efecte
limitate in timp pana la intervalul de timp sau data prevazuta de ele sau de a.j.
superior).
Competenta autoritatilor adimistrative poate fi contencioasa (jurisdictionala)
cand solutioneaza un conflict dedus judecatii sale , sau nejurisdictionala(lipsita de
aceasta trasatura si limitata la organizarea aplicarii legii).
Competenta exclusiva revine integral autoritatii careia i-a fost atribuita pin
lege.Cea partajata se exercita de autoritatile locale cu nivelele administratiei
superioara.Competenta delegata este incredintata in temeiul legii autoritatilor
18
locale de catre autoritatile centrale impreuna cu resursele financiare pentru
exercitare in numele si sub controlul lor.Exercitarea simultana a competentelor de
catre doua sau mai multe autoritati cu privire la aceeasi situatie ,dau nastere la
conflicte pozitive sau negative.
Capitolul 5-Sistemul,structura si clasificarea autoritatilor
administratiei publice
1)Notiuni sistemului autoritatilor administratiei publice
Sistemul autoritatilor publice reprezinta ansamblul formelor organizatorice prin
care se manifesta sau se exteriorizeaza puterea publica aflate intr-o stransa
unitate si relatii de interdependenta determinate de modul de exercitare a acestei
puteri.Relatiile ierarhice exprima legatura dintre formele de organizare a
puterii,respectiv dintre organele ce compun sistemul administrativ.Exista relatii
de supraordonare si de subordonare.Primele definesc pozitia specifica a unui
organ superior fata de altul inferior prin puterile conferite in cadrul aceluiasi
sistem.Relatiile de subordonare expirima pozitia si legaturile in care se afla un
organ ierarhic inferior dependent fata de un organ ierarhic superior.Ceea ce
asigura existenta si desfasurarea omogenaa relatiilor ierarhice este atat
unitatea,cat si diferenta a competentei materiale si a celei teritoriale a
respectivelor autoritati.O autoritate nationala de exemplu si una locala,se vor afla
in raporturi ierarhice.Pe de alta parte,un organ de acelasi nivel teritorial,dar
avand competenta materiala mai larga,va supraordona fata de alt organ de nivel
teritorial similar,cu o competenta insa mai ingusta.SSub aspectul competentei
materiale,distrigem competenta generala si cea speciala.prima de
regula,subordonand pe a doua.
2)Supraordonarea si subordonarea ierarhica administrativa.
Supra si subordonarea desemneaza raporturile dintre doua organe in temeiul
carora unul dintre ele,aflat pe o pozitie superioara intr-un sistem,are anumite
drepturi decurgand din aceasta fata de organul aflat pe o treapta inferioara si care
are anumite obligatii fata de organul superior tocmai datorita pozitiei in care se
19
afla.Continutul acestor raporturi este format din dreptul de a conduce,de a
indruma,de a coordona si de a controla activitatea organului subordonat,care la
randul sau,are obligatii corelative de a indeplini dispozitiile organului
supraordonat .Dupa unele opinii,mai intra si dreptul de a infiinta si de a organiza
autoritati sbordonate.obiecutl acestor raporturi il reprezinta conduita
partilor.a)Dreptul de a infiinta si organiza autoritati,prin aceasta actiune,autorul
devine ierarhic superior celeilalte parti,dar o asemenea atributie este conferita in
mod cu totul exceptional,limitativ si expres executivului,intrucat,crearea
autoritatilor administrative are loc prin lege.Acelasi atribut cuprinde si alte
prerogative,precum: numirea conducatorilor,aprobarea regulamentelor de
organziare si functionare etc.
b)Dreptul de a conduce,indruma si coordona autoritatile subordonate este o alta
componenta. Dreptul de conducere=facultatea conferita unui organ ierarhic
superior in temeiul caruia el poate emite acte obligatorii pentru autoritatea
subordonata si pe care aceasta trebuie sa le indeplineasca.Dreptul de
indrumare,in primul rand,cele superioare pot da indrumari obligatorii de urmat in
activitateaorganului controlat,in al doilea rand indrumarea se realizeaza pe calea
emiterii indicatiilor sau indrumarilor operative cu privire la modul in care organul
subordonat trebuie sa-si indeplineasca atributiile.ex: normele ministerului
sanatatii vizand igiena locurilor de munca trebuie respectate si aplicate de toate
autoritatile administrative.Organul superior desi paote interveni in activitatea
celui inferior,totusi,nu poate sa-l substituie si sa-l inlocuiasca pe acesta din urma
in atributiile sale,existandinsa si exceptii,cum ar fi posibilitatea normativa a
organului superior de a abroga acte de reglementare cu forta juridica inferioara si
eventual,de a le inlocui cu propriile reguli.In ceea ce priveste coordonarea,poate fi
exterioara sau interioara,este ofunctie esentiala a conducerii.Formele prin care
se realizeaza coordonarea sunt: informarile,consfatuirile si verificarile.informariile
reprezinta actiuni de aducere la cunostiinta a organului coordonator,a stadiului
realizarii unor insarcinari indrumate in mod unitar.Consfatuirile sunt forme
organizatorice de lucru,reuniuni,care,urmaresc nu numai cunoasterea stadiului
unei activitati,dar si analiza modului ei de infaptuire .verficarile sunt actiuni de
constatare la fata locului .
20
C)Dreptul de control general ce presupune posibilitatea luarii de masuri eficiente
pentru eliminarea oricarei deficiente constatate,inclsiv suspendarea sau anularea
masurilor ilegale,cat si dreptul de a sanctiona pana la eliberarea din functie a
celor vinovati de abatere.Activitatea de control se desfasoara doar asupra
autoritatii verificate,numai prin prisma specializarii competentei,si numai pe baza
prevederilor legale.
3)Dubla subordonare a unor autoritati administrative(Dubla
subordonare a autoritatilor administrative) Subordonarea administrativa poate fi
deplina si limitata.Este deplina atunci cand se realizeaza atat organic cat si
functional.Subordonarea functionala are in vedere doar simpla coordonare a
activitatii,cealalta are un continut mai larg,sub aspectul conducerii,finantarii etc.
Dupa modul de exercitare,subordonarea poate fi directa ,atunci cand intre cele 2
parti a raportului ierarhic nu se interpune nici o treapta intermediara,(guvern-
prefect,guvern-minister) sau indirecta,cand se interpun una sau mai multe trepte
(organ teritorial judetean si organ municipal).
Dupa numarul subordonarilor,avem subordonare unica si subordonare multipla.
Dupa natura autoritatii fata de care opereeaza subordonarea: exclusiva,fata de o
singura autoritate sau de un singur sistem sau neexclusiva (mixta) fata de mai
multe autoritati,de regula,diferite ca si competenta materiala sau
teritoriala.(Serviciu public judetean,fata de propriul minister si fata de prefect).
Dupa pozitia subordonarii: subordonare orizontala,fata de o autoritate de la
acelasi nivel teritorial ,de ex(guvern-minister) sau verticala,intre competente
teritoriale diferite,dar materiale asemanatoare( organ central si organ local
specializat).
Dupa largimea atributiilor proprii conferite : subordonare centralizata,si
subordonarea partial centralizata.
In dreptul administrativ roman se cunoaste asa numita dubla
subordonare,autoritatile sau organele de specialitate locale ale administratiei se
subordonau consiliilor locale sau judetene,cat si ministerelor si celorlalte organe
21
centrale de specialitate ale administratiei publice.Trasaturi: - organele ierarhic
superioare de specialitate asigura conducerea ,indrumarea si exercitarea
controlului celor din subordine numai sub aspectul tehnic,in timp ce
subordonarea organica sau orizontala implica o conducere si o indrumare cu
caracter general,politic,si administrativ 2) organele superioare vertical pot
suspenda actele ilegale si inoportune ale autoritatilor subordonate,dar nu le pot
anula,desfiinta definitiv,asa cum pot proceda autoritatile supraordonate organic .
3) in situatia ivirii unor divergente intre diferitele organe supraordonate
apartinand unor sisteme executive distincte,ele urmau sa fie solutionate de
autoritatea ierarhic imediat superioara si comuna amandurora.
4)Structura autoritatilor administrativeCele mai multe autoritati
executive sunt insa alcatuite din mai multe persoane constituind o colectivitate
organizata in mod unitar si care prin ansamblul ei,cat si prin modul de
alcatuire,defineste organizarea sau structura institutiei,functionarea ei si modul
de indeplinire a atributiilor ce ii revin.Exista insa si autoritati
unipersonale.(prefect,primar).
Compartimentul organizatoric al unei autoritati administrative reprezinta unitatea
structurala-alcatuita din una sau mai multe persoane-aflata sub unica
conducere.Compartimentul organizatoric are o serie de trasaturi: se poate
compune dintr-o singura persoana,ori mai multe,fiecare dintre persoanele care il
compun se afla intr-o relatie ierarhica de subordonare directa cu un sef ierarhic ca
organ de conducere unipersonal sau colegial,compartimentele exercita atributii
de natura omogena,structurile interne au capacitate juridica proprie,pot fie fie
compartimente simple,fie complexe.Compartimentul complex reprezinta o
reunire de compartimente elementare sau chiar complexe supuse aceleiasi
autoritati ierarhice unice.cel simplu e acea unitate structurala simpla in care intre
conducatorul ei si celalate pers componente nu se interpune alt subiect.
In structura autoritatilor administrative distigem biroul,serviciul,si directia,iar in
cazul celor centrale(ministere) se mai adauga directia generala si departamentul.
22
-birourile se organizeaza pentru indeplinirea unei activitati omogene care impune
o delimitare organizatorica minimala distincta, serviciul se organizeaza pentru
indeplinirea unor activitati omogene sau pentru mai multe activitati
complementare pentru care se cere o conducere unitara, directia cuprinde mai
multe servicii ori birouri care desfasoara activitati ce necesita o coordonare,
directia generala se organizeaza pentru delimitarea unui grup de activitati ce
reprezinta un domeniu sau un sector de activitate. departamentul se organizeaza
in scopul desfasurarii unor activitati care sintetizeaza functii ale mai multor
compartimente inferioare sau care vizeaza coordonarea si orientarea lor de
maniera globala.Reglementarile legale stabilesc dimensiunea numerica a
personalului care compune un compartiment sub aspectul unui minim pentru
fiecare: 3 pt birou,6 pt servicii, 20 pt directie),Fiecare compartiment superior are
in compunerea sa structuri inferioare sau mai simple.
Functionarul din organele administrative indeplineste o functie publica.Totalitatea
functiilor dintr-un organ executiv corespunzatoare structurii sale organizatorice
reprezinta statul de functii al autoritatii respective.Cand sunt nominalizate si
persoanele care ocupa efectiv posturile respective avem statul de personal.Atunci
cand aceasta schema reflecta si retributia personalului suntem in prezenta
statului de salarii(sau de plata).Descrierea fiecarui post sau functii se face prin fisa
postului,aceasta fiind un act administrativ intern esential pentru buna functionare
si organizare a autoritatii executive.
5)Clasificarea organelor si a structurilor administrative
a)Dupa criteriul competentei materiale: organele executive se clasfica in organe
cu competenta generala si organe cu competenta speciala.Cele cu competenta
generala se caracterizeaza prin atributii vizand ansamblul activitatii executive,in
toate ramurile si domeniile.Organele cu competenta speciala sunt acele autoritati
ale caror atributii sunt limitate la o singura ramura sau domeniu de
activitate.(ministerele).La randul lor,cele de specialitate se clasifica in organe de
ramura si organe de domeniu.Primele conduc activitatea dintr-un sector executiv
deosebit de limitat,in vreme ce ultimele au atributii in mai multe ramuri .Cele cu
competenta speciala se subordoneaza de regula celor cu competenta generala de
23
la acelasi nivel teritorial,organele cu competenta generala pot ,hotara in
probleme de competenta speciala .
b)Dupa competenta lor teritoriala : organe centrale si organe locale.prima:
guvernul,ministerele etca doua: consiliile locale de exempl.Autoritatile centrale
au in subordine,organele locale sau cele din teritoriu pe care le
conduc,indruma,controleaza.Organele superioare pot hotara in probleme de
competenta organelor subordonate.
c)dupa durata functionarii: permanente sau temporare(comisii create pentru
situatii determinate)
d)Dupa modul de compunere: organe unipersonale,organe colegiale
e)Dupa modul lor de conducere: organe cu conducere unipersonala(ministere)
sau organe cu conducere colegiala (guvern poate,sau consilii locale dar nush sigur)
f)Dupa natura activitatii desfasurate: autoritati de administratie
activa,nejurisdictionala si autoritati administrative jurisdictionale,care
solutioneaza litigii derivand din incalcarea legii adoptand acte juridice definitive
sau stabile.
g)Dupa plenutidinea puterilor conferite: organe cu competenta
deplina,decizionala,si organe cu competenta auxiliara,ajutoatoare.Primele pot
emite acte juridice,ultimele desfasoara activitati de pregatire a emiterii,de punere
in executare si de control a realizarii actelor juridice.
h)Dupa modul de exercitare a competentei : organe cu competenta proprie sau
exclusiva si organe cu competenta delegata sau incredintata.
Alte clasificari organe superioare ierarhic si inferioare ierarhic,organe de decizie si
de executie,alese si numite,civile si militare etc.
clasificarea structurilor administrative : a)Dupa criteriul naturii si raspandirii:
structura functionala si structura teritoriala a administratiei.Prin structura
functionala se intelege starea de diviziune sau indiviziune organizatorica a
administratiei publice corespunzator divizibilitatii sau indivizibilitatii sarcinilor
24
specifice executivului in stransa legatura cu modul de distribuire a lor intre organe
sau compartimente.Structurile teritorialeau in vedere faptul ca diversitatea
sarcinilor de realizat de catre organele executive fac imposibila ca o singura
autoritate sa le poata realiza pe toate.Conditii necesare pentru realizarea
structurii teritoriale: existenta unui teritroiu,existenta unei colectivitati
umane,modul de gestionare specifica a nevoilor sociale locale saimpuna
satisfacerea lor printr-un cadru organizatoric adecvat ,apartinand administratiei
publice locale sau teritoriale.
b)Dupa gradul de complexitate: simple (cand intre personaul component si
conducator nu se interpune o alta persoana sau functie) si complexe(
reprezentand o reunire de compartimente simple cu multiple relatii
ierarhice,directe si indirecte),
c)Dupa natura atributiilor exercitate in cadrul sau in afara autoritatii respective:
functionale si de specialitate.Structura functionala reprezintaacea componenta
organizatorica interna prin a carei activitate se asigura,buna functionare a
autoritatii si crearea conditiilor necesare indeplinrii atributiilor legale.iN orice
organ executiv vom gasi compartimente de personal,invatamant,salarizare,etc.
.Structura de specialitate este compartimentul constituit dupa necesitatile de
rezolvare a sarcinilor avand atributii omogene si distincte.
d)dupa caracterul omogen sau neomogen al atributiilor si competentelor
exercitate: structuri tipice si structuri indiviuale sau atipice.Structurile tipice sunt
constituite in cadrul autoritatilor administrative ce fac parte din sisteme sau
subsisteme bazate pe raporturi ierarhice intre elementele componente,in timp ce
structurile atipicice caracterizeaza organe,de regula,unicat,din subordinea
guvernului sau ministerelor (consilii ,oficii) sau se pot regasi chiar in structurile
ministeriale,financiare,de externe sau bancare.
Functia publica in administratia publica-Capitolul 6 :
Notiunea,regimul juridic si clasificarea functiilor si
functionarilor publici
25
1)Notiunea functiei publice
Functia publica se poate defini ca reprezentand o situatie juridica predeterminata
normativ constituita dintr-un complex unitar de drepturi si obligatii prin a caror
realizare se infaptuiestein mod specific competenta unui organ de stat
exercitandu-se puterea publica in conformitate cu atributiile ce revin autoritatii
respective.In primu rand,e predeterminata,fiind reglementata legal ,in al doilea
rand e o situatie juridica,adica un complex unitar de drepturi si obligatii,in al 3-lea
rand,are un caracter propriu,apartinand celui investit anume in cadrul unei
autoritati pentru a-i realiza competenta,4-lea rand,are caracter continuu sau de
permanenta in timp,5-lea rand are un caracter obligatoriu,functia publica
administrativa trebuie exercitata in orice imprejurare ce ii solicita interventia,6-
lea rand: numai prin indeplinirea efectiva a tuturor functiilor din cadrul unei
autoritati se realizeaza exercitarea practica a competentei autoritatii incauza
conform atributiilor legal stabilite,7-lea rand: prin exercitarea functiei se
contribuie la realizarea puterii publice.
2)Functia publica administrativa : sau functia publica
executiva: categorie ce reprezinta situatia juridica legal predeterminata
constand dintr-un complex unitar de drepturi si obligatii prin care se
infaptuieste,de regula,competenta unui organ al administratiei publice
contribuindu-se la exercitarea puterii publice executive in conformitate cu
atributiile ce revin autoritatii in cauza.Prin aceasta functie se infaptuieste in
exclusivitate activitatea executiva a statului,constand,in principal,in adoptarea ori
emiterea actelor administrative sau pregatirea,executarea si controlul realizarii
lor.
Functia publica in sensul ei restrans administrativ-a fost reglementata prin Legea
188 din 1999,care a definit-o ca fiind ansamblul atributiilor si responsabilitatiilor
stabilite in temeiul legii,in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de
catre administratia publica centrala,locala si autonoma.In primul rand,definitia
legala precizeaza continutul functiei,care consta in ansamblu de atributii si
responsabilitati.In al doilea rand,aceste atributii si responsabilitati sunt stabilite in
26
temeiul legii.In al 3-lea rand ,atributiile si responsabilitatile sunt determinate ,in
cazul functiei publice,de catre autoritatea publica sau institutia publica in cadrul
careia ea exista si se exercita.In al 4-lea rand,functia publica este instituita in
scopul realizarii prerogativelor de putere publica a autoritatii sau instituitie
publica din care face parte functionarul.
Functia publica are la baza o serie de principii:Principiile functiei publice ---
principiul legalitatii functiei publice-intrucat functia publica e definita de statut,iar
functiile publice sunt prevazute in anexa acestuia,continutul activitatilor
desfasurate de functionar in exercitarea prerogativelor de putere publica fiind
determinat de lege. 2)Principiul impartialitatii exercita functiei
publice,functionarul trebuie sanu defavorizeze sau sa favorizeze pe
nimeni,inclusiv pe el. 3)principiul obiectivitatii: presupune solutionarea cazului dat
cu respectarea adevarului obiectiv. 4)principiul transparentei-adica a furnizarii
tuturor informatiilor necesare si solicitate,utile solutionarii cauzei,decizia este
transparenta. 5)principiul eficientei si eficacitatii: are in vedere,pe de o
parte,rezultatul economic al exercitarii functiei ,iar pe de alta parte,rezultatul
social.6)principiul responsabilitatii 7)principiul orientarii catre cetatean in sensul
prestarii la termen si intocmai a serviciului public solicitat. 8)principiul stabilitatii
in exercitarea functiei,in sensul ca functionarii publici nu pot fi eliberati sau
destituiti din functie decat in conditiile si cazurile legal si limitativ prevazute.
9)principiul subordonarii ierarhice . Se mai poate vorbi si de principiul egalitatii
sanselor de intrare si promovoare in corpul functionarilor publici prin concurs
deschis si principiul selectiei functionarilor,in vederea numirii si promovarii prin
concurs sau examen .
3)Notiunea functionarului publicTitularul unei functii ocupate se
numeste functionar,iar cel al unei functii publice se numeste functionar
public.TItularul unei functii publice care implica si exercitiul autoritatii se numeste
functionar public de autoritate.Functionarul public este persoana fizica numita in
mod legal cu exercitarea unei functii publice.Legaturi intre functie si
functionar,sau diferentieri: functia publica este o situatie juridica obiectiva
27
,impersonala,ea nu se poate realiza inafara unui titular investit cu infaptuirea ei
,functionarul exercita functia numai in baza unei investiri legale si in limitele ei.
Functionarul public reprezinta persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sau
institutie,serviciu sau regie publica aflata in raporturi ierarhice si care a fost legal
investita cu exercitiul unei functii publice executive,de regula,pentru o perioada
de timp nedeterminata,fiind salarizata . In primul rand,functionarul public trebuie
sa faca parte dintr-o autoritate sau institutie publica,serviciu sau regie publica,2-
functionarul trebuie investit cu exercitiul functiei sale,de regula prin numire,mai
rar prin alegere, in al 3-lea rand: functionarul public administrativ se afla in
raporturi ierarhice de supra si subordonare fata de inferiorul,sau superiorul sau
ierarhic.,4-investirea si exercitiul functiei sale se fac de regula pe o perioada
nedeterminata.5-functionarul este de regula salarizat pentru activitatea depusa.
Statutul functionarilor publici a adoptat o definitie si anumite criterii particulare in
configurarea conceputul de functionar public.In primul rand,functionar public este
numai persoana numita intr-o functie publica,excluzand pe cei numiti.Numirea
provine fie de la conducatorul autoritatii sau institutiei publice.2.Nu intra in
categoria functionarilor publici persoanele alese in functii de demnitate
publica.(membrii guvernului). .De la prevederile statutului mai sunt excluse:
coprul magistratilor,cadrele didactice,personalul salariat incadrat,la cabinetulul
primarului,prefectului,pres cons judetean etc.Acestia au calitate de
functionar,insa nu public.3)Functionarilor publici li se aplica prevederile din Legea
privind Statutul functionarilor publici.Denumirea de statut reflecta,insasi natura
situatiei functionarului sau conditia juridica a acestuia.Constituie dreptul comun
in materie.Desi dispozitiile Statutului in cauza se aplica tuturor functionarilor
publici,inclusiv celor care au deja statute proprii,acesta are loc numai in masura in
care respectivele statute nu dispun altfel.Numarul total al persoanelor care
indeplinesc functiile prevazute in statut formeaza efectivul de personal al
respectivei autoritati sau institutii.In baza statului de functii si a efectivului de
personal se obtine statul de personal,care cuprinde diviziunile sau structurile
nominalizate,functiile ce fac parte din ele si numarul posturilor pentru fiecare
functie cu numele persoanelor care se ocupa de fiecare post.Statul de plata sau
de salarii este o reflectare a statului de personal cu specificarea drepturilor
28
banesti.TOTALITATEA FUNCTIONARILOR PUBLICI DIN AUTORITATILE SI
INSTITUTIILE PUBLICE DIN ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA SI
LOCALA,INCLUSIV AUTONOMA,CONSTITUIE CORPUL FUNCTIONARILOR PUBLICI
4)Regimul juridic al functiei publice
a)Conditii generale ale investirii in functieRegimul juridic al functiei publice
reprezinta ansamblul normelor juridice care au ca obiect reglementarea functiei
respective si a raporturilor corelative in privinta modului de
formare,modificare,incetare.Raportul juridic concret de functiune sau de serviciu
se realizeaza in mod efectiv numai prin investirea unei persoane fizice intr-o
functie publica.Investirea in functie reprezinta actul juridic individual unilateral de
putere al unei autoritati care numeste,o persoana fizica intr-o anumita functie
determinata in scopul exercitarii acesteia corespunzator legii.Conditii
generale:existenta cetateniei romane si domiciulului in Romnaia,varsta de 18+
ani,capacitate deplina de exercitiu,stare de sanatate buna,cunoasterea limbii
romane,scris si vorbit, promovarea concursului,pregatirea profesionala de
specialitate,declaratia de avere,compatibilitate morala,lipsa starii de
incompatibilitate,depunerea juramantuluid e credinta,indeplineste conditiile
specifice pentru ocuparea functiei.Prima conditie este asadar,existenta cetateniei
romane,acest lucru reprezentand o garantie de loialitate,datorata posibilitatii
existentei unor coliziuni de interese intre state ,in cazul numirii strainilor.Nu are
relevanta cum s-a dobandit cetatenia.Conditia domiciulului se explica prin simplul
fapt ca titularul trebuie sa fie prezent in raza teritoriala a autoritatii careia ii
apartine.Varsta de minim 18 ani este iarasi foarte important,cel ce nu poate alege
nu poate fi nici ales,trebuie capacitate deplina de exercitiu.Pentru unele functii
sunt limite de varsta mai mari,cum ar fi 30 de ani la prefect.Cea de a treia conditie
este cea a starii de sanatate corespunzatoare,atestata prin examen medical de
specialitate,vizeaza aspectul psihic si fizic.fara discernamant=nu poate.4-a
conditie: Capacitatea deplina de exercitiu si are in vedere existenta in persoana
celui in cauza a drepturilor politice( de a alege si de a fi ales) in totalitatea lor.Cea
de-a 5-a conditie vizeaza starea de compatibilitate morala definita in statut in
sensul ca cel in cauza sa nu fi fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni ce
29
l-ar face incompatibil cu exercitarea functiei publice.( de exemplu cnv cn a savarsit
crime impotriva umanitatii,statului etc).Daca in timpul exercitarii functiei cel in
cauza sufera o condamnare pentru o infractiune incompatibila cu functia avuta,va
fi eliberat din functie.Cea de-a 6-a conditie se refera la cunoasterea limbii romane
scris si vorbit,lucrarile si activitatile autoritatilor desfasurandu-se in aceasta
limba.Indeplinirea cerintei poate fi verificata la numirea in functie prin
examinare.Unii functionari trebuie sa cunoasca si limbiile minoritatilor nationale.
A saptea conditie vizeaza pregatirea profesionala de specialitate,respectiv nivelul
studiilor superioare de lunga sau scurta durata,studii medii,liceale,post liceale sau
post liceale ori ale specializarii. A 8-a conditie se refera la recrutare prin castigarea
concursului,diploma de studii nefiind suficienta,uneori trebuind chiar sa stea o
perioada de stagiu. A 9a conditie se refera la obligatia prezentarii declaratiei de
avere,ca o garantie ca exercitiul puterii nu a reprezentat un prilej de
imbogatire.Declaratia de avere se reactualizeaza anual.A zecea conditie se refera
la inexistenta incompatibilitatii intre calitateade functionar public cu orice alta
functie sau demnitate publica,cu exceptia calitatii sau activitatii
didactice,stiintifice,literar-artistice.Legea a prevazut ca incompatibilitati detinerea
altor functii si desfasurarea altor activitati,renumerate sau nerenumerate dupa
cum urmeaza: a) in cadrul autoritatilor sau institutilor publice,b) in cadrul
cabinetului demnitarului c)in cadrul regiilor autonome,societatilor comerciale ori
alte unitati cu scop lucrativ. d)in calitate de membru al unui grup de interes
economic.In mod exceptional,persoanele numite de pres romaniei,de
parlament,pot indeplini in conditiile legii,functia publica care a generat
incompatibilitatea,daca un interes public impune acest lucru.In sfarsit,nu sunt
permite raporturi ierarhice directe intre functionarii publici care sunt soti sau rude
de gradul 1.Este reglementat si conflictul de interese ca situatie in care o
persoana,care exercita o demnitate sau o functie are un interes personal de
natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a
atributiilor care ii revin potrivit constitutiei sau altor acte normative: Situatii:
interesele sale patrimoniale sau a rudelor pot influenta deciziile pe care trebuie sa
le ia, participa in cadrul aceleasi comisii,cu functionarii publici care au calitatea de
sot sau ruda de gradul 1, este chemat sa rezolve cereri,sa ia decizii sau sa
participe la luarea decizilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are
30
relatii cu caracter patrimonial.Corelativ incompatibilitatii,exista si interdictia,care
nu permite functionarului,de eemplu,sa exprime opinia politica in cadrul
exercitarii atributiilor de serviciu,este o stare de moment.Inexistenta starii de
incompatibilitate trebuie sa persiste pe toata durata exercitarii functiei. a11-a
conditie se refera la depunerea juramantului de credinta,in termen de 3 zile de la
numire .juramantul=angajarea deplina si fidela la realizarea integrala atributiilor
de serviciu.Refuzul juramantului poate aduce sanctiuni specifice.Mai pot exista si
anumite conditii speciale care cer a fi intrunite pentru ca o persoana sa poata
ocupa anumite functii publice.: limita de varsta maxima,vechimea minima in
functie,sexul,reputatia si moralitatea nestirbita.
b)Formarea,modificarea,suspendarea si incetarea raportului de serviciu-
functie(Formarea raportului de serviciu-functie,suspendarea raportului de
serviciu-functie,modificarea raportului de serviciu-functie)Odata intrunite
conditiile generale si cele speciale de acces la functa publica urmeaza operatiunea
propriu zisa a investirii ,investire ce este un act unilateral de autoritate provenind
de la un organ public sau institutie publica prin care se incredinteaza unei
persoane exercitarea unei functii publice in cadrul autoritatii sau institutiei
respective.Investirea se face prin numire,desi alte categorii beneficiaza de alegere
in functiile reprezentative,precum alesii locali.Numirea mai poate fi facuta si de
catre o alta persoana care are competenta legala de numire in functie,alta decat
conducatorul autoritatii.Investirea poate sa cuprinda si anumite proceduri mai
complexe,formalitati anterioare,concomitente sau ulterioare .Operatiunea cea
mai frecventa este cea a concursului sau examenlui de specialitate.O formalitate
prealabila este avizul consultativ al compartimentului juridic cu privire la modul
de respectare a conditilor de legalitate la numire.o formalitate ulterioara si
ultima,este cea de depunere a juramantului.Actul de numire are forma
scrisa.Ocuparea functiilor publice se face asadar,prin concurs pentru intrarea in
corpul functionarilor publici,iar petnru cei care deja detin o astfel de functie,prin
promovare,transfer,redistribuire sau alte modalitati.Pentru ocuparea functiilor
publice de conducere trebuie absolvite studii de masterat sau postuniversitare in
domeniul administratiei publice sau de management.
31
b)Modificarea raportului de functiesau de serviciu este rezultatul aceleasi
manifestari unilaterale a vointei autoritatii sau institutiei publice,care poate
conferi sau retrage atributii,poate incredinta o noua functie titularului in mod
permanent in acelasi loc sau organ,ori in alta localitate sau in alt organ,avand ca
scop asigurarea in cadrul corpului functionarilor publici.Modificarea are ca scop
mentinerea eficientei activitatii.Functionarul nu poate negocia drepturile si
obligatiile ce formeaza continutul raportului de serviciu.Delegarea sau detasarea
se dispune de catre conducatorul autoritatii in cadrul careia functioneaza
persoana pentru a indeplini anumite activitati in afara organului din care face
parte,fie in aceeasi localitate,fie in alta
.Delegarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice n care
functioneaza persoana, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un
an, sau peste acest interval,numai cu acordul scris al functionarului,functionarul
pastrand functia si salarul avut.Elemente ale delegarii: se realizeaza in interesul
propriu al autoritatii sau institutiei, reprezinta o schimbare temporara,constituie o
obligatie de servici,functionarul isi pastreaza si functia si salariul ,functionarul
beneficiaza de platirea costului transportului,cazarii,etc. Delegarea poate fi
refuzata cand starea sanatatii,impedica realizarii ei.
Detasarea se impune in interesul autoritatii sau institutiei in care urmeaza sa isi
desfasoare activitatea cel in cauza pentru o perioada de cel mult 6 luni,putand
depasi acest termen,numai prin acord scris,intr-un an de zile
calendaristic.Elementele detasarii sunt: sa corespunda pregatirii profesionale,este
vizata organizatia,reprezinta tot o schimbare temporara,constituie tot o obligatie
de serviciu,pe perioada detasarii,cel in cauza se integreaza ierarhic in noua
institutie de la care primeste salariul si fata de a carei conducere se subordoneaza
complet,pe aceeasi perioada functionarul isi pastreaaz functia si drepturile
salariale initiale,iar daca salariul corespunzator functiei pe care este detasat,este
mai mare,este dreptul sau,beneficiaza de costul transportului,cazarii ,daca e in
alta localitate,la expirarea detasarii vareveni pe aceeasi functie si la acelasi
salariu.Detasarea reprezinta masura unilaterala dispusa de conducere pe timp
limitat prin care functionarul subordonat are indatorirea de a indeplini functia
publica in interesul unei alte autoritati unde urmeaza sa functioneze si in care se
32
integreaza ierarhic,de regula,intr-o alta localitate.refuz nejustificat=la fel ca la
detasare=abatare disciplinara.Poate refuza daca este singurul intretinator de
familie,exista motive familiale temeinice ce justifica raspunsul sau daca nu sunt
asigurate conditii corespunzatoare de cazare intr-o alta localitate.O alta
modificare a raportului de serviciu,o reprezinta mutarea in cadrul altui
compartiment
.Mutarea poate fi definitiva ,se dispune de conducatorul autoritatii ori instutitei in
cauza pe o functie publica vacanta similara.Mutarea temporara se dispune
motivat de catre acelasi conducator in interesul autoritatii sau institutiei publice
pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an cu respectarea pregatirii profesionale
si a salariului avut de functionarul public.Ea poate fi ceruta si de catre functionar.
Tot o modificare reprezinta si exercitarea temporara a unei functii publice de
conducere,vacanta sau temporar vacanta,in urma promovorii temporare a celui
care indeplineste conditiile specifice necesare in acest scop si careinlocuieste
titularul postului respectiv,suspendat sau plecat din functie in conditiile
legii.Mutarea temporara se dispune pe cel mult 6 luni de catre conducatorul
autoritatii cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
Mai se poate vorbi si despre transfer ca modificare a raportului de serviciu,desi
pare mai degraba ca o incetare a raportului de serviciu,relatia juridica cu
autoritatea in cauza incetand.
C)Suspendarea din functiereprezinta o situatie de intrerupere temporara sau
vremelnica a derularii raportului de serviciu legal reglementata si a carei finalizare
are loc fie prin reluarea acestui exercitiu ori prin incetarea definitiva a relatiei
juridice in cauza.Statutul a prevazut suspendarea de drept in urmatoarele situatii
pentru functionarul public: a)carantina,in conditiile legii,se afla in concediu pentru
incapacitate temporara de munca,este arestat preventiv,incadrat la cabinetul
unui demnitar,primar,prefect,presedinte al consiliului judetean,desfasoara
actvitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea,in conditiile
legii,concediu de maternitate ,este considerat disparut prin hot judecatoreasca
irevocabila, forta majora,in cazul trimiterii in judecata pentru infractiuni.,in alte
cazuri prevazute expres de lege.In caz de urmarire penala,starea de suspendare
33
din functie se mentine,pana la solutionarea definitiva a cauzei,dupa care
functionarul este fie destituit,fie repus in functie.In cel din urma caz,vor fi achitate
drepturile salariale aferende perioadei de suspendare.Raportul de serviciu se
suspenda la initiativa functionarului public in urmatoarele situatii: a)concediu
pentru crestere copil in varsta de pana la 2 ani ,sau uneori pana la 3 ani,daca
copilul are handicap.,concediu pentru ingrijirea copilui bolnav in varsta de pana la
7 ani sau pana la inplinirea varstei de 18 ani in cazul copilului cu handicap.
c)pentru participare la campanie electorala sau pentru participare la greva,in
conditiile legii sau desfasurarea unei activitati in cadrul unor organisme sau
institutii internationale..In toate aceste cazuri,solicitarea functionarului se va
formula in scris si motivat cu cel putin 15 zile calendaristice inainte de data cand
se solicita suspendarea.Raportul de serviciu se poate suspenda si la cererea
motivata a functionarului public fara ca legea sa indice expres care sunt cazurile
sau ipotezele acestei situatii decat existenta unui interes personal legitim.Durata
unei astfel de suspendari poate fi cuprinsa intre 1 luna si 3 ani.Intre timp,locul sau
fiind ocupat temporar.
D)Incetarea raportului de serviciuare loc de regula,tot in acelasi mod
unilateral,intocmai ca si formarea sa,manifestarea de vointa a functionarului
neavand in principiu,relevanta.
1)Incetarea de drept a raportului de serviciu ,pentru urmatoarele situatii: a) la
data decesului functionarului public,la data ramanerii irevocabile a hotararii
judecatoresti de declarare a mortii functionarului public(pana atunci opereaza
suspendarea) c) daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile
prevazutein investirea sa(ex : cet romana).) d) la data indeplinirii cumulative a
conditilor de vasrta standard si stagiu minim de cotizare pentru pensionare e) de
la data constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functie . f)
cand functionarul a fost condamnat pentru o fapta penala ,definitiv,prevazuta de
statut. g) ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau a functiei,ca masura de
siguranta sau ca pedeapsa complementara. h) la data expirarii termenului pentru
care a fost ocupata functia publica cu caracter temporar.
2)Incetarea raporturilor de serviciu prin acordul partilor,consemnat in scris.
34
3)Incetarea raporturilor de serviciu prin eliberarea din functie: in urmatoarele
situatii:
a)Autoritatea sau institutia si-a incetat ativitatea ori a fost mutata intr-o alta
localitate,iar functionarul nu este de acord sa o urmeze.
b)Autoritatea sau institutia isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii
activitatii prin reducerea postului ocupat de funtionarul public.Reducerea unui
post este justificata numai daca atributiile aferente acestuia se modifica in
proportie de peste 50% sau daca sunt modificate conditiile specifice de ocupare a
postului respectiv,referitor la studii.Institutia are dreptul de optiune in selectarea
personalului pastrat si a celui disponibilizat,dar in baza unor criterii profesionale
prestabilite.
c)Eliberarea din functie opereaza si ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in
functia publica ocupata de functionar a functionarului eliberat sau destituit
nelegal sau din motive neintemeiate,de la data ramanerii definitive si irevocabile
a hotararii judecatoresti de reintegrare.Institutia este obligata sa-l reprimeasca pe
fostul sau functionar in temeiul cererii sau solicitarii exprese a acestuia bazata pe
actul judecatoresc.Functionarului aflat pe postul in cauza ii se va oferi un post
similar.
d)In cazul incompetentei profesionale constatata prin calificativul nesatisfacator
ceea ce inseamna necorespunderea profesionala sub aspectul functiei
ocupate.Este privit si functionarul debutant care in urma parcurgerii perioadei de
stagiu obtine la evaluarea activitatii sale calificativul de necorespunzator .Iar a
doua ipoteza priveste functionar public definitiv,care a obtinut acelasi calificativ
pentru anul in curs,acordat la finele acestuia.Cauze pot fi fie lipsa aptitudinilor
corespunzatoare,fie boala,infirmitate,nepricepere,nivel slab de pregatire,etc.
e)Functionarul public nu mai indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea
functiei respective.
f)Starea sanatatii fizice sau psihice a functionarului constatata prin decizia
organelor competente in baza expertizei medicale,nu mai permite indeplinirea
corespunzatoare a atributiilor aferente functiei sale.
35
g)Pentru refuzul de detasare sau mutare in alt compartiment,refuz nejustificat.
Actul administrativ de eliberare din functie se comunica celui in cauza in termen
de 5 zile lucratoare de la emitere,si trebuie motivat.Daca in cadrul autoritatii
exista functii vacante corespunzatoare,aceasta are obligatia de a le pune la
dispozitia functionarilor respectivi.Agentia Nationala se va ingriji de redistribuirea
functionarilor eliberati din functie din motive neimputabile lor,care vor fi
transferati la functii vacante corespunzatoare la alte autoritati daca nu,sau,vor
trece in corpul de rezerva al functionarilor publici gestionat de respectiva agentie.
4)Al 4-lea caz de incetare a raportului de serviciu vizeaza destituirea disciplinara
sau pe motiv de incompatibilitate: a) ca sanctiune disciplinara aplicata pentru
savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care
a avut consecinte grave sau b) daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate,iar
functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10
zile calendaristice de la data interveniri cazului de incompatibilitate.Statutul
prevede categorii de abateri disciplinare si sanctiunile aplicabile.Destituirea
intervine pentru abateri repetate,deci cel putin doua,sau pentru o abatere cu
consecinte grave .Cazurile ce incompatibilitate sunt prevazute de lege.Destituirea
se comunica functionarului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii
actului administrativ.Poate fi contestat de catre functionar si poate fi atacat in
fata instantei de contecios administrativ.
5)Al cincilea caz de incetare a functiei publice are loc prin demisie ca urmare a
cererii functionarului de incetare a raporturilor de serviciu.Demisia este
expresia manifestarii unilaterale si libere a vointei titularului functiei publice de a
denunta raportul juridic in care se afla cu toate consecintele ce decurg din
incetarea acestuia.Conditii; demisia trebuie sa fie prezentata in forma
scrisa,trebuie notificata persoanei care a facut numirea,cel in cauza nu trebuie sa-
si motiveze actiunea,produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la
inregistrare,indiferent de nivelul ierarhic al functiei,in acest interval,persoana
poate reveni asupra demisiei sale,ramanand in functie atata timp cat institutia nu
a declansat sau efectuat demersurile necesare in vederea titularizarii unei alte
36
persoane,demisia nu trebuie aprobata de conducere.El beneficiaza de dreptul de
somaj.
6)Un ultim caz de incetare a raportului de serviciu este transferul,desi statutul il
considera doar o modifcare.reprezinta trecerea definitiva,a titularului unei
functii de la autoritatea sau institutia publica la o alta,intr-o functie identica sau
diferita,dar in acelasi sector de activitate executiva.Transfer=schimbare
definitiva,ia nastere alt raport.Transferul cunoaste 2 modalitati: transferul in
interesul serviciului,transferul la cererea functionarului interesat.Conditiile pe
care le impune transferul: existenta unui raport de serviciu in care se afla titulatul
unei functii publice,acordul de vointa a celor 2 institutii sau autoritati, dispozitia
conducerii proprii a functionarului ce se transfera prin abrobarea data cererii sale,
forma scrisa a dispozitiei de transfer,a cererii de transfer si a aprobarii
acesteia,precum si acordul functionarului,daca transferul este in interesul
serviciului, transferul trebuie justificat fie prin interesul autoritatii la care are loc
transferul,fie prin interesul personal si motivat a celui transferat.
Efectele transferului: nasterea raporturilor juridice intre cele 2 autoritati sau
institutii, incetarea raportului de serviciu intre functionar si autoritatea
initiala,formarea altuia nou 3)pastrarea categoriei,clasei si gradului dobandite
anterior de cel in cauza 4) transferul poate viza si o functie inferioara,numa cu
acordul celui in cauza 5)daca transfeurl opereaza in alta localitate,cel in cauza are
dreptul la acoperirea cheltuielilor de transport si la un concediu platit de 5 zile.
In privinta naturii juridice a transferului,distingem 2 situatii ,2 categorii de acte
juridice administrative: a) in cazul transferului la cerere avem actul de aprobare
emis de autoritatea la care functioneaza cel in cauza si actul de numire in functie
al autoritatii unde urmeaza sa functioneze,primul act desfiinteaza raportul de
serviciu,cel de-al doilea il formeaza.si b)in cazul transferului in interes de
serviciu,avem actul de transfer a autoritatii initiale,precum si actul de numire in
functie emis de cea de-a doua institutie .Nu e obligat sa accepte functionarul.El isi
pastreaza drepturile dobandite in cadrul carierei.
Corpul de rezerva este format din functionari publici care au fost eliberati din
functia publica pentru motive neimputabile acestora,si care pierd aceasta calitate
37
parasind respectivul corp daca: a) au trecut 2 ani de la data trecerii in corpul de
rezerva b) s-au angajat cu contract de munca pe o perioada mai mare de 12 luni,c)
au facut o cerere in acest sens.d) refuza redistribuirea intr-o functie publica
vacanta corespunzatoare .
Daca functionarul considera ca raportul de serviciu a incetat din motive nelegale
sau netemeinice,va putea cere anularea actului administrativ aferent,reintegrarea
sa in functie si plata unor despagubiri.
5))) Drepturile si indatoririlefunctiei si functionarilor
publici(Continutul raportului de serviciu)
Investirea intr-o functie publica,da nastere unui raport tipic de serviciu sau de
functie .Se poate diferentia intre drepturi si obligatii care privesc situatia
personala a functionarului,si drepturi si indatoriri specifice functiei publice
detinute,indferent de titular,pe de la alta parte.Totalitatea functionarilor publici
din cadrul autoritatilor administratiei publice autonome ,centrale si locale
constituie corpul functionarilor publici.
----A) Privitor la categoria de drepturi si indatoriri revenind functiei publiceSunt
detaliate pe fisa postului,diferietandu-se de la o autoritate sau institutie publica la
alta.Statutul a consacrat activitati desfasurate de functionarii publici,care implica
exercitarea prerogativelor de putere publica. a) punerea in executare a legilor si
celorlalte acte normative, b) elaborarea proiectelor de acte normative si altor
reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice,precum si a asigurarii
avizarii acestora. c) elaborarea de proiectelor necesare pentru realizarea
competentei autoritatii sau institutiei publice d)consilierea ,controlul si auditul
public intern e)gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare,
f)colectarea creantelor bugetare g)reprezentare in raporturi cu persoane fizice
sau juridice de drept public sau privat. h)realizarea de activitati in conformitate cu
strategia de informatizare a admistratiei publice.
1)Exista o categorie ce cuprinde drepturi nemijlocite ale functiei ,sau decurgand
din aceasta: Dreptul de a decide(de regula apartinand functiilor de
38
conducere,consta in facultatea legala de a dispune masuri juridice,concretizate in
acte administrative,in general ,dar si in acte concrete ,in special. 2) Dreptul de a
informa si cel de a constata o anumita situatie ,inclusiv dreptul de a controla
executarea unei masuri concretizate in procese verbale,referate si rapoarte
inaintate conducerii pentru ca aceasta sa decida in deplina cunostinta de
cauza.3)Dreptul de a propune solutii juridice,proiecte de acte juridice pentru
solutionarea sau remedierea unor situatii. 4)dreptul de avizare a unor
solutii,propuneri,proiecte,etc.
2)Drepturi decurgand din raporturile interne ierarhice,de supra si subordonare
care se stabilesc intre functionarii superiori si cei inferiori,intre cei de conducere si
cei de executie. -dreptul de numire,revocare si suspendare: din functie a
personalului propriu din subordine,inclusiv delegarea
,detasarea,transfearea,pensionarea,eliberarea din functie B) dreptul de
recompensare,sanctionare si evaluare a personalului C)dreptul de control si de
indrumare obligatorie a acestuia , D)dreptul de anulare ,modificare,suspendare a
actelor si masurilor subordonatilor.E)dreptul de substituire sau inlocuire,de
retragere sau incredintare in atributiile subordonatilor de catre superiorul ierarhic
prin actele proprii. F)dreptul la protectia legii in exercitarea atributiilor de serviciu
prin asigurarea si apararea functionarului impotriva
violentelor,ultrajului,amenintarilor.
3)Drepturi care se manifesta nemijlocit in relatia functionarului cu autoritatea
sau institutia din care face parte acesta si care ii sunt opozabile acesteia.
a)dreptul de stabilitate in functie b)dreptul la cariera,respectiv de a promova
c)dreptul de a beneficia gratuit de uniforma obligatorie pentru unele cateogrii de
functii d)dreptul la despagubire in caz de culpa a autoritatii\institutie. e)dreptul
de a fi informat cu privire la deciziile ce il vizeaza in mod direct.
In privinta indatoririlor ce decurg din functia publicavom remarca faptul ca
unele au un caracter onerativ,iar altele unul prohibitiv pentru titularul lor,in
raport cu conduita prescrisa acestuia.
39
1)Daca avem in vedere continutul acestora ,unele tin de profesionalismul
exercitarii functiei,altele de loialitatea functionarului,unele de confidentialitate,iar
altele de responsabilitate
Legat de profesionalism,tin urmatoarele: indeplinirea cu
profesionalism,impartialitate si in conformitate cu legea a indatoririlor de
serviciu,conformarea fata de dispozitiile superiorilor ierarhici,indatorirea
rezolvarii lucrarilor repartizate de conducatorul compartimentului in care
functioneaza in termene stabilite ,indatorirea perfectionarii continue a pregatirii
profesionale si a abilitatilor ,sa prezinte declaratie de avere la numirea si la
eliberarea sa din functie,are de asemenea obligatia de a purta uniforma in timpul
serviciului.
Loialitatea presupune atasament prin indeplinirea corecta,in timp,intocmai si
constiincios a sarcinilor de serviciu,dar in acelasi timp,ea mai presupune si
initiativa in exercitarea atributilor,intr-ajutorarea in realizarea lor,inclusiv
suplinirea reciproca in serviciu in cadrul specialitatii lor.
Corectitudinea presupune respectarea intocmai a legilsatiei,regulamentelor si
dispozitiilor aplicabile in domeniu,exercitarea cu buna credinta a atributiilor
2)O mare grupa de indatoriri au caracter pasiv,constituind interdictii legale
menite a proteja functia si titularul ei: sa se abtina de la orice fapta care ar putea
sa aduca prejudicii personelor fizice sau juridice ori prestigiului functionarilor
publici,sa pastreze secretul de stat si secretul de serviciu,sa pastreze
confidentialitate in legatura cu faptele,informatiile sau documentele de care iau
cunostiinta in exercitarea functiei ,sa nu solicite sau sa nu accepte daruri sau alte
avantaje,in considerarea functiei lor,functionarii publici nu pot face parte din
conducerile partidelor politice,sa nu favorizeze vreun partid politic .
O dispozitie ilegala,nu trebuie executata,chiar daca este de principiu ca legea si
dispozitiile intemeiate pe eatrebuie executate.Daca superiorul lui,staruie in
executarea lui,va trebui sa-l formuleze in scris,ceea ce il obliga la indeplinirea lui
de cel ce a primit..Cel ce a primit poate chema in garantie pe superiorul de la care
a primit ordin scris sa semneze actul a carui ilegalitate este supusa legii.o alta
40
situatie speciala e atunci cand functionarul primeste o dispozitie de la un superior
indirect pe linie ierarhica,executarea se va face doar dupa incunostintarea
prealabila a superiorului direct.
----B)Privitor la drepturile si indatoririle personale ale functionaruluiAu caracter
subiectiv,sunt reglementate de statut.
1)Dreptul la salariueste un rezultat al activitatii depuse de acestia si cuprinde
salariul de baza,sporurile ,precum si indemnizatii,compensatii,si are drepturi
salariale.La stabilirea sistemului de salarizare se au in vedere: a)crearea unei
ierarhii a sistemului profesional si de salarizare pe clase,grade,si trepte bazate pe
evaluarea postului b)stabilirea unui raport just intre partea fixa si partea variabila
a salariului .Salariul este stabilit prin lege la nivelul functiei si nu al
persoanei.Sistemul de salarizare se compune din: salariul de baza b)indemnizatiile
lunare si c) sporuri,stimulente,prime,alte drepturi .
2)Dreptul la durata normala a timpului de lucrude 8 ore pe zi si de 40 de ore pe
saptamana pentru functionarii publici.Pentru orele lucrate peste durata normala a
timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori declarate ca fiind
nelucratoarie,functionarii publici au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu
un spor de 100% din salariul de baza,iar acest spor nu se poate acorda decat in
limita a 360 de ore pe an.
3)Dreptul la odihna,repaus zilnic si saptamanal,precum si la concediu de odihna
Maximul de 40 de ore pe saptamana,5 zile lucratoare ajuta la implinirea acestui
obiectivse urmareste refacerea fortei fizice si psihice a functionarului,cat si
sanatatea lui.
4)Dreptul la conditii normale de munca si igiena de natura sa ocroteasca
sanatatea si integritatea fizica a functionarilor include si asistenta medicala
gratuita in institutiile sanitare publice, ajutoare in cazul accidentelor de munca
sau a bolilor profesionale.
5)Dreptul la asistenta medicala,medicamente si proteze,in caz de
imbolnavire,indiferent de cauze ei,ca rezultat al indeplinirii obligatiilor decurgand
din plata contributiei la asigurarile sociale,sanatate etc.
41
6)Dreptul la pensieReprezinta o forma de retribuire a functionarului public
conferita la incetarea functiei.
Mai sunt si drepturi de factura politica:
Dreptul la opinie,exercitarea acestui drept fiind insa supusa unor conditionari,de
exemplu: in afara serviciului,trebuie sa existe o conduita rezervata si masurata,in
exprimarea ideilor sale,pentru a nuafecta prestigiul organului din care face parte
si b) in exercitarea atributiilor sale de serviciu,functionarul trebuie sa se abtina de
la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor sale
politice.
Dreptul de asociere sindicalaCei interesati pot ,sa infiinteze organizatii
sindacale,sa adere la ele,sa exercite orice mandat in cadrul acestora.Sunt
exceptati inaltii functionari publici,cei de conducere si categoriile carora le este
interzis acest drept prin statue speciale.
Dreptul de asociere in organizatii profesionalesau in alte organizatii avand ca
scop reprezentarea intereselor proprii,promovarea pregatirii profesionale si
protejarea statutului lor.
Dreptul la grevareprezinta un drept fundamental al salariatilor pentru apararea
intereselor profesionale,economice,si sociale ale acestora.Statutele speciale pot
sa nu recunoasca un asemenea drept.De exemplu,prefectii nu au acest drept.Pe
durata gravei nu se beneficiaza de salariu si de alte drepturi salariale.
Indatoriri ale functionarului vizand obligativitatea de a desfasura o activitate
corespunzatoare ,de a respecta timpul de lucru,de a plati contributia la asigurarile
sociale si de sanatate,de a respecta disciplina de serviciu.
Concluzie generala privind drepturile si indatoririle functionarilor: -corespunzator
drepturilor acestora,institutiei ii corespund obligatii corelative - in mod
similar,corelativ obligatiilor functionarului,ii corespund drepturile acesteia de a
pretinde indeplinirea lor conforma -aceste drepturi si obligatii au caracter
obiectiv prin reglementarea lor,dar subiectiv prin exercitarea personala.
42
6)Clasificarea functiilor publice si clasificarea categoriilor de
functionari publici
A)Dupa nivelul atributiilor ,adica a competentei incredintate titularului functiei
publice,functiile publice se impart in :
a)functii publice corespunzatoare categoriilor inaltilor functionari publici
b)functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere
c)functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie.
Inaltii functionari publici la nivel central : secretarul general al Guvernului si
adjunctul sau,daca nu au rang de ministru,secretarul general si adjunctul sau din
ministere precum si inspector guvernamental,comisar general.La nivel local avem:
prefectul si subprefectul .Categoria cuprinde persoane care trebuie sa
indeplineasca conditiile generale de acces la functia publica,cum sunt studii
superioara de lunga durata ,are cel putin 5 ani vechime in specialitate,a promovat
concursul organizat la nivel national pentru ocuparea functiei publice din
respectiva categorie .Numirea inaltilor functionari publici se face de catre; a)
guvern pentru secretar general,secretar general adjunct al guvernului ,prefect -
b)primul ministru pentru secretarul general si adjunctul sau la ministere,alte
organe centrale si inspector guvernamental si comisar general,subprefect.
Functionarii publici de conducere cuprind urmatoarele persoane : a ) secretarul
unitatii administrativ teritoriale b) director general si adjunct,director si director
adjunct din aparatul ministerelor si a celorlalte organe de specialitate a
administratiei publice centrale,precum si functiile asimilate lor c)director executiv
si director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si
ale organelor administiei publice centrale,in cadrul institutiei prefectului si in
cadrul aparatului propriu al administratiei publice locale si judetene,al institutiilor
publice subordonate lor,a altor insitutii publice teritoriale si in functii asimilate
acestora d)sef serviciu si functii asimilate e)sef birou si functii asimilate.Include
atributii de organizare ,coordonare ,indrumare si control,cat si dreptul de
43
decizie,aceasta functie.Functiile de conducere pot viza conducerea autoritatii in
ansamblul ei ori conducerea unei structuri interne din cadrul acesteia.
Categoria functiilor publice generale de executie cuprinde: a)clasa I include
consilierii,inclsiv juridici,auditorii,expertii,inspectorii si functii asimilate b)clasa a
2-a cuprinde referentii de specialitate si functii asimilate c) clasa a 3-a include
referentii si si functii asimilate.
La randul lor,functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale:
a) superior b) principal c) asistent d) debutant.
Dinstinctia dintre functile de conducere si cele de executie este importanta:
Dispozitiile functionarilor de conducere sunt obligatorii pentru cei de
executie.Functionarii de conducere pot sa-si delege,in mod permanent sau
temporar,anumite atributii personalului din subordine.Numai functionarul de
conducere poate emite acte de autoritate cu efecte in interiorul institutiei si
asupra subordonatilor sai,iar in cazul conducatorului acesteia efectele se pot
extinde si in afara autoritatii.
B)Dupa cerinteleprivind nivelul studiilora)clasa I cuprinde functiile ce necesita
studii universitare de licenta sau superioare de lunga durata absolvite cu diploma
de licenta sau echivalenta
b)clasa a 2-a vizeaza functii ce reclama studii superioare de scurta
durata,absolvite cu diploma sau echivalenta
c)clasa a 3-a vizeaza functiile publice care necesita studii liceale absolvite cu
diploma de bacalaureat.
Functionarii publici din clasele 2-3 pot ocupa numai functii de executiePentru cele
de conducere trebuie sa fie doar clasa 1.Structura carierei functionarilor publici de
executie este astfel realizata,incat ea cuprinde:
a)Clasele de studii, b)in cadrul claselor se disting gradele profesionale de
debutant,asistent,principal si superior ca nivel maxim c)in cadrul gradelor
profesionale se disting trepte de salarizare conditionate de salariul de
baza,vechimea in functie,de calificativele obtinute si de promovarea concursului.
44
C)Dupa sfera atributiilor incredintate:
a)functii publice generale reprezentand ansamblul atributiilor si
responsabilitatilor cu caracter general comune tuturor autoritatilor si institutiilor
in vederea realizarii competentelor generale,care includ functiile inaltilor
functionari,cele de conducere,si cele de executie
b)functii publice specifice : reprezentand ansamblul atributiilor si
responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice,in
vederea realizarii competentelor specifice care include functii de
conducere(arhitect sef de ex).,si functii de executie (inspector sau comsiar vamal).
D)Dupa vechimea si durata functiei distingem intre:
Debutantii sunt persoanele numite in functie de executie,care au promovat
concorsul pentru ocuparea unei functii publice de grad profesional debutant si nu
indeplinesc conditiile legale pentru ocuparea unei functii publice
definitive.Perioada de stagiu pe care trebuie sa o parcurga un functionar debutant
difera dupa clasa in care se afla,astfel pentru clasa I este 12 luni,clasa 2-8
luni,clasa 3-6 luni.La expirarea perioadei,in baza unei evaluari,cel in stagiu va fi
numit sau nu in functia publica definitiva in gradul profesional de asistent
Definitivii sunt debutantii titulari pe functie,persoanele titularizate prin concurs
avand vechimea minima in specialitate corespunzatoare functiei publice de 12,8,6
luni corespunzator nivelului studiilor absolvite si care intra in Corpul functionarilor
publici.De regula,sunt numiti pe durata nedeterminata
E)Dupa modul de investireStatul face distinctie intre functionarii publici si
personlul din aparatul propriu al autoritatilor si inistutiilor publice care nu exercita
prerogativele de putere publica.Functionarii publici sunt numiti,personalul incheie
contract de munca. ,functionarii exercita o functie publica,personalul efectueaza
activitati de secretariat administrative,protocol,gospodarire,intretinere-reparatii
etc . Functionarii publici sunt supusi regimului juridic de drept public,personalul
auxiliar regimului juridic de drept privat. Jurisdictia litigiilor privitoare la functia
publica revine instatelor de contencios administrativ,iar cea a litigiilor de munca
instatelor de drept comun.
45
F)dupa competenta teritorialafunctionari centrali sau guvernamental,respectiv
de stat si functionari teritoriali sau locali
G)dupa gradul de strictete a disciplinei si modul de subordonare:functionari
civili si functionari militari,ultimii fiind supusi incidentei regulamentelor militare si
a unei jurisdictii proprii
H)Dupa caracterul omogen sau neomogen al atributiilor: functii tipice(generale si
speciale) si atipice(arhitect,comisar,manager public)
CAPITOLUL 7-PROBLEME DE PERSONAL SI ALE RASPUNDERII
IN ADMINISTRATIE A FUNCTIONARILOR PUBLICI
1)Pregatirea profesionala a functionarilor sau formarea .
Dintre toate specialitatile universitare sau superioare se considera (trecut) ca cele
mai apropiate cerintelor administratiei publice,sub aspectul profesiei
administrative sunt profilurile ; juridic si economic.Nu au existat forme de
pregatire profesionala destinate in exclusivitate celor ce profeseaza in adm
publica.Specializarea administratie publica a aparut in cadrul invatamantului
superior in 1995.Statutul functionarului public nu a reglementat insa profilul
pregatirii pentru functiile publice indiferent de felul acestora,ci numai nivelul sau
categoria de pregatire,respectiv: clasa a I-a studii universitare de licenta sau de
lunga durata,absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta ,clasa a 2-a studii
superioare de scurta durata absolvite cu diploma, clasa a 3-a: studii medii liceale
absolvite cu diploma de bac.Exista functii publice de conducere(directorul general
de minister) si functii de executie (consilier,expert,inspector).In cazul functiilor
reprezentative(primar) nivelul pregatirii nu are relevanta pentru momentul
electoral,dar odata ales,cei in cauza trebuie sa-si asigure un minim de pregatire
administrativa .Alaturi de cerinta unei pregatiri de specialitate,functionarul
trebuie sa mai posede si o pregatire administrativa,alaturata uneia juridico
economice.Functiile de conducere necesita si experienta indomeniu.Functionarul
trebuie sa aibe si o cultura generala buna.
2)SELECTIA SI NUMIREA PERSONALULUI ADMINISTRATIV
46
Statutul a prevazut ca ocuparea functiilor vacante se face prin
promovare,transfer,redistribuire,recrutare,si alte modalitati.Institutia interesata
organizeaza un concurs iar in urma expirarii perioadei de stagiu,ce e intre 6 si 12
luni,se va organiza examinarea celui din cauza in scopul definitivarii pe
post.Durata perioadei de stagiu pentru functiile de executie este de cel putin 12
luni pentru clasa I,8 Luni pentru clasa a II si 6 luni pentru clasa III.In privinta
conditiilor minime de vechime pentru functiile de conducere se cere 2 ani pentru
sef birou,sef serviciu secretar de comuna si functii asimilate acestora,5 ani pentru
alte functii de conducere la care se adauga si cerinta studiilor de
masterat,postuniversitare si management.Concursul are o serie de reguli.El se
organizeaza numai in limita posturilor disponibile pentru autoritati sau institutii
nou infiintate sau a celor vacante in cazul celor existente.Odata luat concursul,are
loc numirea ,ce reprezinta actul juridic administrativ cu caracter individual care da
nastere raportului de serviciu sau de functie.Situatiile de posturi vacante se
determina numai dupa scaderea din numarul acestora a urmatoarelor posturi:
cele pe care se intorc functionarii care le-au pierdut din motive neimputabile lor si
care revin in functie, si cele ocupate prin transfer de catre cei aflati in corpul
functionarilor publici,la care,mai adaugam ,cele suspendate.Concursul se poate
desfasura prin examinare,teoretica si practica,sau se mai cunoaste si concursul de
dosar.Se poate insa,ca si dezavantaj,sa existe anumite elemente subiective in
selectia si notarea candidatilor.
3)Repartizarea si integrarea functionarilorNoul investit ii se va aduce la
cunostiinta fisa postului pentru care semneaza.Instruirea sa se va face asupra:
atributiilor pe care va trebui sa le exercite,structura autoritatii idn care face
parte,a locului si pozitiei acesteia,cunoasterea actelor normative ce
reglementeaza activitatea proprie.etc.Pentru cei aflati in stagiu,se recomanda
asigurarea indrumarii de catre persoane cu experienta.Debutul in cariera
inseamna enorm,influenteaza evolutia viitoare a celui in cauza,stabilitatea sa
personala.
4)Perfectionarea pregatirii profesionale a functionarilorEste obligatoriu,pentru
functionar,cunoasterea la zi si adecvata a cadrului in care isi exercita
profesiunea.Perfectionarea functionarilor publici reprezinta,conform
47
Statutului,un drept si o indatorire a acestora,indiferent de natura,durata si
vechimea functiei detinute.Autoritatea trebuie sa prevada in bugetul anual
sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de perfectionare organizate la
initiativa ori interesul institutiei.Perfectionarea are caracter
continuu.Perfectionarea trebuie realizata in forme organizate fie in cadrul
autoritatii sau institutiei publice de care apartine cel in cauza,fie urmand cursuri
de perfectionare organizate in acest scop in afara serviciului propriu,in cadrul
Institutului National de Administratie ori a Centrelor Teritoriale de Formare
Continua pentru Administratia Publica locala.Perfectionarea este asadar procesul
de acumulare a noilor cunostinte intr-un domeniu pentru care functionarul are
deja o pregatire de specialitate,dezvoltandu-i competenta profesionala si
abilitatile Scop principal: stimularea procesului de pregatire continua.
5)Evaluarea functionarilor publici Fiecare functionar public are un dosar
profesional alcatuit din intreaga documentatie ce acopera integral toata perioada
in care a exercitat functia publica.In dosar se cuprind: a) documentul de numire in
functie,cel de atestare a studiilor si cel privind depunerea juramantului, b)
documentele privind evaluarea anuala a activitatii sale,promovarile in functii,clase
si grade sau categorii,precum si avansari salariale ,ordonate cronologic si fara
discontinuitati . Pentru evidenta situatiei disciplinare se va intocmi cazierul
administrativcare cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului si care
nu au fost radiate in conditiile legii,eliberat la solicitare si necesar in cazuri vizand
ocuparea unor functii ori ca membru in unele comisii.Este necesara evaluarea
corecta a stadiului de competenta profesionala a fiecarui lucrator.
Evaluarea reprezinta operatiunea de cunoastere,efectuata in baza unor criterii
profesionale de performanta legal determinate,a persoanei functiorului si
activitatii sale in cadrul unei perioade de timp si in cadrul unei functii ,realizata de
regula anual,in scopul determinarii performantelor profesionale ale acestuia.
a)Autorul evaluarii este de regula seful ierarhic.Ar fi recomandabil ca operatiunea
sa fie realizata de o comisie,intrucat in acest fel s-ar evita subiectivismul si
arbitrariul pe cat posibil.
48
b)Criteriile deperformanta profesionala individuala stau la baza evaluarii iar in
temeiul lor se definesc clasele si gradele profesionale existente.La inceputul
anului,conducatorii de compartimente vor comunica ,in scris,fiecarui functionar
aceste criterii de performanta corespunzatoare clasei si gradului functiei publice
ocupate de acesta.La baza evaluarii trebuie sa se regaseasca urmatoarele criterii: -
rezultate obtinute in indeplinirea sarcinilor de serviciu, -nivelul pregatirii
profesionale de specialitate si preocuparea pentru ridicarea si perfectionarea
acestui nivel,preocuparea fata de bunul mers al institutiei,comportarea si
atitutindea fata de colegi.
c)Metodele de apreciere : o prima metoda consta in caracterizarea
diferentiata,bazata pe criterii specifice.,a doua a chestionarului cu rubrici
corespunzatoare criteriilor deja enumerate.
d)Continutul aprecierii reprezinta o suma de concluzii desprinse din confruntarea
activitatii realizate cu sistemul de referinta sau cerintele legale aplicabile unor
functii si autoritati date,in baza unor criterii de performanta
determinate.Terminologia utilizata va fi sobra,concisa,decenta.
e)Calificativul: obtinut este suma finala sau rezultanta a tuturor concluziilor ce se
desprind din continutul evaluarii si vizeaza aprecierea generala sau sintetica
cuprinsa in formulari de genul: foarte bine,bine,satisfacator,nesatisfactor.
f)Efectele caracterizarii sunt de natura social-juridica.In raport de aceasta
apreciere cel in cauza poate fi mentinut,promovat,retrogadat sau inlaturat din
post.
g)Cunoasterea sau limitele de publicitate ale evaluarii are in vedere faptul ca ,cel
vizat trebuie informat asupra modului sau de apreciere,luand la cunostiinta si
calificativul acordat,pe baza de semnatura.In caz de dezacord,poate contesta
evaluareaobtinuta.
h)Controlul evaluarii si a calificativului se exercita la cererea celui nemultumit
existant obligativitatea solutionarii caii de atac de catre organele competente.
49
6)Stabilitatea si cariera functionarilorStabilitatea in functie confera o
continuitate in exercitiul.Stabilitatea in functie si recunoasterea dreptului
constituie o garantie a eficientei sociale realizate prin pregatirea si investirea
individului.Functionarii publici nu pot fi eliberati sau destituiti din functie decat in
conditiile si in cazurile legal prevazute.In sprijinul stabilitatii este amanuntit
reglementata structura si dezvoltarea carierei functionarilor pe clase de
studii,grade profesionale si functii.Gradul reprezinta o etapa din cariera
functionarului.Functionarul are un drept la cariera careia ii corespunde
obligativitatea autoritatii de a-i asigura stabilitatea,promovarea,avansarea si
continuitatea in functie.
7)Promovarea si avansarea functionarilorPromovarea constituie de dezoltare a
carierei prin ocuparea unei functii publice superioare.Promovarea are loc pe clase
de studii si grade profesionale,iar avansarea pe trepte salariale,neconditionate de
existenta unui post vacant.Avansarea era inaintarea in treptele de salarizare si
era cuprinsa in promovare,desi puteaopera independent de aceasta.Promovarea
si avansarea reprezinta factori importanti de motivare.Structura carierei
profesionale cuprinde clasele de studii si functiile de executie.Modalitatile de
promovare sau de avansare se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a)Dupa provenienta functionarilor se poate realiza din cadrul personalului propriu
sau al sistemului propriu de autoritati sau institutii ori din afara acestora.
b)Dupa modul de efectuare a promovarii se cunoaste sistemul avansarii libere si
cel prin concurs.Cel al promovarii libere se poate realiza dupa libera apreciere a
factorului de conducere care adopta decizia privitoare la persoana,functia si
momentul realizarii promovarii sau prin drept,prin indeplinirea cerintelor legale.
8)Raspunderea functionarilor Se imparte in doua mari forme: raspunderea
reparatorie si raspunderea sanctionatorie.Raspunderea sanctionatorie cunoaste
urmatoarele forme: formele raspunderii disciplinare ,contraventionale si penale.
Raspunderea disciplinara:-treapta cea mai jos de abateri.Abaterile
disciplinare:intarziere in efectuarea lucrarilor,neglijenta repetata in rezolvarea
lucrarilor,refuzul de a indeplini atributiile de seviciu,nerespectarea in mod repetat
50
a programului de lucru,etc.Conditiile raspunderii disciplinare: sa existe o abatere
disciplinara.Fapta putand fi atat comisiva,cat si omisiva.Fapta trebuia
bieninteles,sa aiba ca si consecinta perturbarea desfasurarii normale a activitatii
publice executive.Trebuie sa exista un autor al faptei ilicite.Trebuie sa existe
vinovatia autorului raspunderii,sub forma intentiei sau culpei.
Sanctiunile disciplinare: a)mustrare scrisa b)diminuarea drepturilor salariale cu 5-
20% pe o perioada de maxim 3 luni c)suspendarea dreptului de avansare in
treptele de salarizare sau de promovare in functie pe o perioada de 1-3
anid)retrogadarea in treptele salariale sau in functia publica pe o perioada de
pana la un an sau e)destituirea din functie.
Principiile de drept care guverneaza raspunderea disciplinara sunt : principiul
legalitatii raspunderii(raspunderea nu poate opera decat in cazurile expres
prevazute de statut b)principiul raspunderii pentru fapta savarsita cu
vinovatie,deci a raspunderii subiective bazata pe intentie sau culpa c)principiul
raspunerii proprii sau personale d)principiul unicitatii raspunderii(pentru o singura
fapta ilicita exista o singura sanctiune),existand insa mici exceptii,precum
destituirea din functie si obligarea la plata unor despagubiri e)Principiul justetei
sau proportionalitatii raspunderii .f)Principiul celeritatii sau operativitatii tragerii
la raspundere: o reactie represiva trebuie sa fie cat mai apropiata de momentul
comiterii abaterii. g)Prezumtia de nevinovatie h)Garantarea dr la aparare prin
audierea functionarului. si i)Contradictorialitatea procedurii (dr de a contesta).
Clasificarea sanctiunilor disciplinare: se poate realiza dupa mai multe criterii:
a)dupa modul lor de consacrare: sanctiuni generale(prevazute de Statut) si
speciale (cuprinse in statute si regulamente proprii ori speciale cu caracter
derogator)
b)dupa continutul lor: nepecuniare (mustrare scrisa) sau pecuniare(diminuarea dr
salariale ) ori mixte( destituirea)
c)Dupa modul de sesizare al autorului actului de aplicare : sanctiuni ale
conducatorului autoritatii ori a persoanei care are competenta legala de numire in
functia publica ,aplicate in mod direct(mustrare). sau de la conducatorul
51
autoritatii sau institutiei din care face parte( destituirea din functie) la propunerea
comisiei disciplinare.
d)Dupa influentalor asupra raportului de functiune sau de serviciu,distingem
sanctiuni ce nu influenteaza aceasta relatie,altele care il modifica si cele care ii
desfiinteaza.
e)Dupa durata de timp necesara radierii lor din drept din dosarul propriu al
functionarului,distingem intre sanctiuni ce au nevoie de o perioada de 6
luni(mustrare),si cele care au nevoie de o durata de un an(trecere in functie
inferioara),si cele care au nevoie de 7 ani(destituirea).
f)Dupa gradul de severitate ele se clasifica in conformitate cu prevederile din
senat,incepand cu cea mai usoara(mustrarea) si culminand cu cea mai
severa(destituirea din functie)
Categoriile de sanctiuni generale:
A)Mustrarea scrisa consta intr-o atentionare scrisa a functionarului asupra
gravitatii abaterii sale cu consecinte negative sau pagubitoare pentru activitatea
structurii ori a autoritatii din care face parte cel in cauza cu punerea expresa in
vedere a acestuia ca pe viitor ii se vor aplica sanctiuni mai severe mergand pana la
destituirea sa.Mustrarea este actiune nepecuniara .
b)Diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni,reprezinta
o retrogadare de natura pecuniara fara afectarea raportului de serviciu sau a
functiei detinute permitand o mai buna individualizare a sanctiunii cuprinsaintre
limita inferioara si superioara ca si cuantum (5-10%) si ca o perioada (1-3 ) luni.Se
aplica o asemenea sanctiune pentru abateri grave,primare sau repetate.
c)Suspendarea dreptului de avansare in gradele salariale sau de promovare in
functie o perioada de 1-3 ani.reprezinta o sanctiune tipica pentru functionarii
publici care aveau si un drept la avansare in cadrul dreptului lor la cariera.
D)Retrogadarea in functia publica pe o perioada de pana la un an.Se aplica pentru
abateri cu consecinte deosebite pentru autoritatea sau institutia
52
publica.Diminuarea salariului reprezinta o sanctiune distincta lasata la aprecierea
conducerii.
E)Destituirea din functie reprezinta cea mai severa sanctiune disciplinara,duce la
incetarea raportului de serviciu.Se ia incaz de abateri disciplinare cu consecinte
grave.
Raspunderea contraventionalaAceasta raspundere este angajata in cazul
functionarilor publici in cazul in care acestia au savarsit o contraventie in timpul si
in legatura cu sarcinile de serviciu.Gradul de pericol al abaterilor,desi mai ridicat
decat al celor disciplinare,dar mai scazut decat al celor penale,depaseste nivelul
local al institutiei sau functiei,trecand si asupra societatii in general.
Raspunderea penalaintervine in cazul infractiunilor savarsite in timpul serviciului
sau in legatura cu atributiile functiei publice ocupate si se angajeaza potrivit legii
penale,inclusiv cele prevazute de art 54 lit h din statut.Subiectul trebuie sa fie
functionar.Faptele comise in aceasta calitate speciala sunt infractiuni de serviciu
sau in legatura in legatura cu serviciul(luarea de mita de exemplu).Alaturat
pedepsei penale principale ,de regula inchisoarea,se mai adauga si anumite
pedepse complimentare,cum ar fi dreptul de a alege si de a fi ales in organele
puterii publice si in functii efective publice. sau dreptul de a ocupa o functie
implicand exercitiul autoritatilor publice.etcRaspunderea penala se stabileste
numai prin hotarare judecatoreasca de condamnare.
Raspunderea patrimoniala(civila)Aceasta raspundere opereaza pentru:
a)pagube produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in
care functioneaza;
b)nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit
c)daunele platite de autoritate sau institutia publica,in calitate de comitent,unor
terte persoane in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
Litera a) nu a primit o consacrare patrimoniala(civila) ,iar nu materiala (de dreptul
muncii),intrucat raportul de serviciu se bazeaza pe numirea in functie care are o
natura administrativa,de drept public.
53
Litera b): Aceasta obligatie de restituire a sumelor acordate in mod necuvenit nu
este neaparat generata din vina functionarului,fiind posibila lipsa oricarei culpe a
acestuia,aparand ca vinovat cel ce a dispus plata,de exemplu,a unor cheltuieli de
deplasare mai mari decat cele legal prevazute.Temeiul restituirii este imbogatirea
fara justa cauza a beneficiarului platilor,printr-un fapt ce sporeste patrimoniul
altei persoane fara ca pentru acesta sa existe un temei juridic,ceea ce obliga la
restituire corespunzatoare proportiei nejustificate de marire corelata cu
diminuarea patrimoniala a celuilalt.
Natura celor doua cazuri de raspundere este evident civila,sub aspectul dreptului
material,totusi procedura de stabilire a raspunderii si de recuperare a pagubei
este administrativa.
In cazul c) suntem in prezenta unei raspunderi civile delictuale pentru fapta
altuia,respectiv a autortatii ca si concomitent pentru fapta prejudicianta a
functionarului fata depatrimoniul unui tert.In primul rand,trebuie sa existe fapta
ilicita,prejudiciu,raport de cauzalitate intre cele 2 si existenta unui vinovat.Trebuie
sa fie intrunite si conditii speciale: existenta unui raport de serviciu intre
autoritate si functionarul acesteia,fapta ilicita prejudiciata sa fi fost savarsita cu
prilejul sau in legatura cu exercitiul functiei publice.Recuperarea pagubei pentru
daunele platite de autoritate se va face de la functionarul vinovat in temeiul unei
hot judec.
TITLUL 3: FUNCTIONAREA SI BAZA MATERIALA A
ADMINISTRATIEI
Capitolul 8: Functionarea si conducerea organelor
administrative.
1)Independenta functionala si operativa a organelor publice Exista organe
teritoriale si organe locale.Se considera ca cerinta minima pentru existenta de
sine statatoare a unei autoritati sau structuri administrative e ca sa dispuna de
asa numita independenta operativa in activitatea sa.Un organ trebuie sa aiba o
independenta functionala ca o conditie necesara prealabila.In sistemul strictei
54
subordonari autoritatile in teritoriu sau teritoriale dispun doar de independenta
functionala si operativa,neavand autonomie,fiind subordonate autoritatilor
ierarhic superioare.Autoritatea ierarhica in sistemul conducerii centralizate se
poate manifesta fie apriori,fie a posteriori.
2)Autonomia locala
Deconcentrarea administrativa este o forma atenuata a conducerii
centralizate,caracterizata prin redistribuirea unor atributii foarte limitate pe
seama organelor din teritoriu apartinand autoritatilor centrale,ceea ce permite
conducerii celor dintai sa hotarasca in probleme neesentiale din sfera lor de
activitate,sub controlul riguros al factorilor centrali.
Descentralizarea administrativa reprezinta o forma mult diluata a conducerii
centralizate ,caracterizata prin mentinerea de catre stat a conducerii si dirijarii
organelor din teritoriu apartinand autoritatilor centrale,permitand celor din urma
sa hotarasca,intr-o sfera limitata de probleme interesand unitatea administrativ-
teritoriala si colectivitatea locala.
Autonomia locala reprezinta maximul de independenta ce se poate conferi unui
organ in teritoriu dintr-un stat unitar,dincolo de care s-ar produce lezarea unitatii
statale,inclusiv ruperea ei.Autonomia locala este produsul unor conditii ce se cer
reunite concomitent si care constau in:
a)Existenta unei colectivitati locale ce determina aparitia si persistenta nevoilor
social economice,culturale ,educative,sanitare,edilitare care trebuie satisfacute
b)Gestiunea nevoilor specifice colectivitatii locale trebuie sa apartina acestor
grupari care trebuie sa dispuna de cadrul organizatoric legal propriu,in care sens
vor avea mijloace materiale si banesti.
c)Organele de conducere sunt locale,adica alese de membrii colectivitatii,ori
numite de catre organele alese sau cu avizul ori acordul acestora.
d)Autonomia de functionare si competenta distincte fata de autoritatile
superioare,inclusiv centrale,este o consecinta logica a celor dintai conditii,sfera
de atributii acoperind o gama larga ce permite rezolvarea operativa a multiplelor
55
nevoi locale cu caracter curent,fara ingerinta organelor superioare,dar si fara
conditionare tutelara a acestora cuprinsa in avize,acorduri si aprobari,confirmari.
3)Conducerea administrativa Un organ de conducere exercita autoritatea asupra
,putand avea atat o structura unipersonala sau colegiala.Conducerea unipersonala
este alcauita dintr-o singura persoana care-si exercita autoritatea asupra
intregului organ sau structura interna.Conducerea colegiala reprezinta acea forma
de conducere ce implica participarea simultana a mai multor persoane la luarea
deciziilor intr-un cadru legal constituit.Avantajul primei consta in operativitatea
luarii deciziilor,unitatea acestora,formalitati procedurale minime.Dezavantajele
constau in fundamentarea mai redusa a actului decizional si controlul respectarii
legii.Avantajul la cea de-a doua ,consta in fundamentarea temeinica a
deciziei,posibilitati de control reciproc asupra procesului decizional intre membrii
organului,garantii in privinta respectarii legii si a formelor procedurale
prevazute.Dezavantajele constau in privinta operativitatii mai scazute,uneori a
lipsei de unitate in decizie,dispersarea raspunderii sau formalism accentuat.
La nivelul acestor organe exista si organisme consultative ce elibereaza variante
pentru decizii,semnaleaza consecintele adaptarii unei anumite variante a unei
hotari,avantajele si dezavantajele fiecareia.etc
Activitatea de conducerea autoritatii superioare asupra celei ierarhic inferioare
se poate exercita prin diferite forme:
1)in sistemul conducerii simple-hotararile organului superior se transmit celui
inferior de la nivelul conducerii ierarhice spre nivelul conducerii autoritatilor
subordonate.
2)in sistemul conducerii functionale transmiterea opereaza de la nivelul structurii
interne specializate a autoritatii superioare la compartimentul similar din cadrul
organului subordonat.
-in sistemul conducerii concentrare indrumarile structurilor specializate din cadrul
autoritatii superioare se transmit prin intermediul propriei conduceri a acestui
organ spre conducerea autoritatii in subordine.
56
-in sistemul functionalismului limitat-se imbina conducerea concentrata,cu
conducerea functionala pentru alte compartimente interne ale acelorasi organe
,realizandu-se transmiterea directa a hotararilor in mod direct intre structurile
interne de acelasi profil ale celor 2 autoritati.
4)Metode de conducere in administratie. Metodele de conducere sunt procedee
sau mijloace care au ca scop asigurarea functionalitatii unitare a unei autoritati
sau sistem in conformitate cu sarcinile desprinse din lege.
a)Metoda conducerii pe baza de plan sau de proiecte: are in vedere faptul ca
organele administrative au de indeplinit un complex de sarcini dintre care unele
se succed,conform estimarilor prealabile,la anumite intervale de timp,in timp ce
altele nu pot fi prevazute cu certitudine.In activitatea executiva se pot distinge
urmatoarele stadii:
-proiectarea sau stabilirea obiectivelor de plan
-indeplinirea sau realizarea planului
-verificarea sau controlul executarii lui.
b)Metoda conducerii prin obiective reprezinta o modalitate ce are in vedere
realizarea unui scop determinat si in care caz evaluarea rezultatelor se bazeaza pe
comparatia dintre obiectivele stabilite si performantele sau realizarile obtinute .
c)Metoda conducerii prin bugete sau programe finantate are ca si caracteristica
orientarea si limitarea activitatii executive infunctie de resursele financiare
existente.
d)Metoda conducerii pe baza de rezultate este strans legate de conducerea prin
obiective,cu accentuarea calitativa asupra efectelor si diminuarea rolului
obiectivelor.si,mai ales,a mijloacelor de realizare a acestora.
e)Metoda conducerii pe baza de exceptii are in vedere situatia in care interventia
conducerii nu opereaza pentru cazurile normale,obisnuite si curente din
activitatea autoritatii si a subordonatilor,ci numai in cursul aparitiei unor abateri
57
ca stari de execeptie ce impun manifestarea autoritatii superioare pentru
solutionarea problemei ivite.
5)Metodologia documentarii,circulatia si pastrarea documentelor
administrative.
a)Documentarea administrativaDocumentul reprezinta un obiect purtator de
date,informatii sau cunostiinte detasabile de suportul material
respectiv.Documentarea administrativa reprezinta activitatea de informare
desfasurata de un organ executiv ,de regula,prin intermediul documentelor
administrative.
b)Circulatia documentelorSchema circuitului documentelor intrare si iesite de la
o institutie reflecta urmatoarele operatii: intrarea sau receptia
documentelor,inregistrarea si clasificarea documentelor noi intrate,controlul
asupra circuitului intern al lucrarii,expedierea sau comunicarea documentelor.Se
cunosc 3 sisteme de baza ale evidentei circulatiei documentelor:
-sistemul cu registru-caracterizat prin inscrierea corespondentei primite intr-un
registru special ce contine o serie de rubrici .
-sistemul fara registru se caracterizeazaprin procedeul marcarii documentelor cu
un numar si data de intrare,urmate de aplicarea unei serii de cifre si litere
exprimand codificarea acestuia dupa continutul sau si structura interna careia ii
revine spre solutionare.Avantajul sistemului constau insimplitatea
lui,operativitatea si posibilitatea de prelucrare automata a datelor.
-sistemul mixt-o imbinare a sistemului cu registru si a celui fara registru.
c)Arhivarea documentelor Pastrarea documentelor administrative este o actiune
deosebit de importanta care se desfasoara,in general,dupa utilizarea lor.Multe din
aceste documente sunt primare si constituie sursa principala pe care se
fundamenteaza actele de putere emise de organele executive,iar dupa utilizarea
lor ele devin elemente de arhiva.Documentele de importanta istorica se pastreaza
pe timp nelimitat,iar celalalte in termenul indicat de lege.
6)Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii
58
Regulamentul este un act administrativ normativ intern elaborat de conducerea
institutiei sau de un organ superior si care cuprinde un ansamblu de reguli de
baza destinate a reglementa structurile interne,atributiile si modul de functionare
a acestora,raporturile dintre ele si conducerea organului,situatia juridica a
functionarilor si competentele lor,circuitul documentelor si modul de desfasurare
a relatiilor in afara institutiei cu publicul cu alte organe
publice,asociatii,organizatii.Regulamentul se adopta,de regula,de catre
conducerea institutiei,producand efecte in interiorul autoritatii respective,dar
poate fi emis si de catre organul ierarhic superior,sau de organul de varf al
sistemului respectiv.Este un act normativ.
a)Structura organului executiv este prezentata prin enumerarea tuturor
compartimentelor sau verigilor interne ca atributiile acestora,modul de
subordonare fata de conducere,raporturi dintre ele;
b)Situatia juridica a personalului vizeaza drepturile si obligatiile acestuia,modul de
subordonare,competentele sale,functia care confera dreptul de a da
dispozitii,indrumari si ordine obligatorii,autorul care trebuie sa le indeplineasca.
c)Circuitul documentelor ocupa un loc important,reglementandu-se modul de
primire a corespondentei sau a lucrarilor intrate,repartizarea acesteia spre
rezolvare compartimentelor structurale,urmarirea modului si a termenelor de
solutionare,comunicarea solutiei si inchiderea lucrarii
d)Raspunderile si sanctiunile ,inclusiv recompensele acordate,sunt precis
determinate.
e)Alte dispozitii ale regulamentului se pot referi la alte probleme.
Capitolul 9: Baza tehnico -materiala si sediile administratiei.
1)Baza tehnico-materiala
Resursele materiale utilizate in administratie sunt bunuri sau valori mobile si
imobile ,iar in cadrul lor ,un rol deosebit revine echipamentului din
dotare,mobilierului si localurilor sausediilor.Echipamentul adm este alcatuit din
59
aparatura tehnica,masinile,materialele,precum si furniturile.Activitatea de
rationalizare a echipamentului administrativ are in vedere urmatoarele aspecte:
a)standardizarea echipamentului,elaborarea normativelor de dotare cu
echipament in urma cercetarii si cunoasterii nevoilor reale ale activitatii
executive. si c)mecanizarea si automatizarea operatiunilor de birou prin
adaptarea administratiei la progresul tehnic aplicabil acestui sector.Cand ne
referim la echipamentul administrativ avem in vedere: echipamentele de
prelucarare a datelor si de reproducere de birou,cele de transmitere a
informatiilor,cele de transport automizat al corespondentei,sistemele
automatizate de registratura si tehnicile moderne de pastrare si distrugere a
documentelor.
2)Localurile autoritatilor administrative.
Organul executiv isi are sediul ,de regula,in localitatea de resedinta a unitatii
administrativ teritoriale la al carei nivel este constituit sau in capitala.Localurile
trebuie saconfere conditii igienico-sanitare si de lucru personalului.Suprafata
medie locativa este de 3-6 mp de functionar.
TITLUL 4: AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE:
CAPITOLUL 10: AUTORITATILE CENTRALE
1)SECTIUNEA 1: PRESEDINTELE ROMANIEI:
1)Natura institutiei prezidentiale si a formei de guvernamant a statului roman.
La inceputuri,colectivitatile umane au fost conduse de catre un singur
individ.Presedintele indeplineste o functie de prima importanta in stat .Forma de
guvernamant a unui stat este caracterizatade modul de constituire a functiei
supreme,clasificarea facandu-se intre monarhie si republica.Monarhia reprezinta
forma de guvenramant in care functia suprema este detinuta de o persoana care
o exercita pe viata.Repluca ,se caracterizeaza prin exercitiul aceleasi functii de
catre o autoritate aleasa pe timp limitat.Monarhiile pot fi parlamentare sau
neparlamentare,republicile pot fi prezindentiale sau parlamentare.Statul este
neparlamentar cand seful statului este in acelasi timp si seful
60
executivului.(SUA).Statul este parlamentar,daca functia de sef a statului este
distincta de cea de sef a guvernului,seful statului avand mai mult doar atributii
reprezentative.(M brit,Germ).Perioada contemporana aduce in peisaj o noua
tendinta : semiparlamentara sau semiprezidentiala,in care seful statului,fara a fi si
seful guvernului,are importante atributii executive.(Romania).
2)Atributiile sefului statului roman. Atributiile de natura politico reprezentativa:
seful statului reprezinta romania in relatiile interne si internationale,vegheaza la
respectarea constitutiei si la buna functionare a autoritatilor ,exercitand functia
de mediere intre puterile statului.,este garantul independentei nationale,al
unitatii teritoriale a tarii.Atributiile de natura constitutional-legislativa: dizolvarea
parlamentului,promulgarea legii,convocarea parlamentului nou ales si sesiunilor
extraordinare, solicitarea reexaminarii legii decatre parlament,sesizarea Curtii
Constitutionale,initierea revizuirii C-tiei,instituirea starii de asediu si de
urgenta,etc .
In ceea ce priveste relatia presedinte-guvern:
Atributii de natura decizionala: desemnarea candidatului pentru functia de prim
ministru,numirea guvernului investit prin votul de incredere al
parlamentului,numirea si revocarea ministrilor,numirea in functii publice.
Atributii consultative,de propunere si reprezentare: consulta guvernul cu privire la
probleme urgente si de importantadeosebita, propune parlamentului numirea in
unele functii publice,poate lua parte la unele sedinte a guvernului.
Argumente in sustinerea faptului ca romania are un regim semiprezindential:
caracterul reprezentativ a parlamentului si al presedintelui,alesi prin vot ,dreptul
pres de dizolvare a parlamentului,calitatea parl de organ reprezentativ suprem al
poporului si unica autoritate legiuitoare a tarii,dar si calitatea pres de a
reprezenta statul roman,desemnarea candidatului pentru functia de prim
ministru,numirea si revocarea membrilor guvernului,decretele prezindentiale sunt
contrasemnate de prim ministru.Presedintele,in schimb ,nu poate: demite primul
ministru,determina raspunderea politica a guvernului,avea initiativa legislativa.
61
3)Actele de natura administrativa ale sefului statului romanIn scopul indeplinirii
atributiilor sale seful statului dispune de un aparat administrativ.,care
functioneaza pe langa Presedintele Romaniei,initial denumit Presedintia
Romaniei,iar actualmente Administratia prezidentiala.In realizarea competentelor
ce-i revin,presedintele emite acte politice (mesaje) si acte juridice(
decrete).Decretele sunt acte juridice cu caracter normativ si caracter
individual,avand o forta juridica inferioara Constitutiei si legilor,dar superioare
actelor guvernului.Sunt normative decretele de reglementare a unor situatii ca
,de exemplu,cele vizand declararea starii de urgenta.Sunt individuale,actele de
numire sau revocare din unele functii publice.De regula,decretele se
contrasemneaza de primministru.
SECTIUNEA A 2-A: GUVERNUL.
1)Locul guvernului,rolul guvernului si functiile guvernului in sistemul
autoritatilor publice.
Guvernul este autoritatea publica a puterii executive care asigura,realizarea
politicii interne si externe a tarii,precum si conducerea generala a administratiei
publice.Guvernul este o autoritate publica de natura administrativa.Exercita o
competenta nationala,fiind o autoritate centrala .Exercita o competenta generala
asupra tututor problemelor interesand administratia de pe intreg teritoriul
tarii.Este o autoritate investita intr-un mod unic in sistemul executiv,seful statului
desemneaza pe candidatul la functia de premier.Guvernul functioneaza ca o
autoritate colegiala.Este de asemenea autoritate deliberativa.
Functiile guvernului: a) functia de strategie (se asigura elaborarea strategiei de
punere in aplicare a programului de guvernare)
b)functia de reglementare( se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional
necesar in vedere realizarii obiectivelor strategice)
c)functia de administrare a prop statului( prin care se asigura administrarea prop
publice si private a statului)
62
d)functia de reprezentare ( prin care se asigura,reprezentarea pe plan intern si
extern a statului roman)
e)functia de autoritate de stat ( prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii
si respectarii reglementarilor in domeniu apararii,ordinii publice si sigur nationale)
2)Constituirea guvernului sau investitura guvernului
Diferta in functie de regimul de guvernare.Daca sef stat=sef guvern-functia
executiva suprema poate fi dobandita fie pe cale ereditara sau prin alegere.Cat
despre sistemele parlamentare si semiparlamentare,se cunosc urmatoarele
forme:- alegerea directa si libera a guvernului de catre parlament(RUsia),alegerea
premierului si guvernului de catre legislativ,din cadrul formmatiunii majoritare in
parlament( M brit) -desemnarea de catre seful statului a unei persoane ,urmata
de votul parlamentar( Italia) si desemnarea ,dupa aprecierea libera a sefului
statului,a primului ministru,fara vot parlamentar(Monaco).
In romania,procedura de constituire cuprinde urmatoarele etape:
-desemnarea canditatului la functia de prim ministru
-alcatuirea si prezentarea de catre acesta a listei executivului si programului sau
de guvernamant
-dezbaterea si votarea acestora in parlament
-numirea intregului guvern de catre pres tarii
Conditii pentru calitatea de membru a guvernului Prima conditie este existenta
cetateniei romane,si a domiciului in tara.2-existenta discernamantului.a treia
conditievizeaza exercitiul drepturilor electorale.4-compatibilitatea morala
,inexistenta unei condamnari penale.5-a-depunerea juramantului de credinta in
fata Pres Roman.6-inexistenta starii de incompatibilitate intre functia publica
ministeriala cu alte functii publice de autoritate.(inafara celei de deputat sau
senator).Alte incompatibilitati a functiei de membru a guvernului: o functie de
reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop
comercial,functia de reprezentant a statului in adunarile generale ale societatilor
63
comerciale,calitatea de comerciant persoana fizica,calitatea de membru al unui
grup de interes economic,o functie publica incredintata de un stat strain,etc.A 7-a
conditie vizeaza capacitatea profesionala si aptitudinile manageriale,ceea ce insa
nu se verfica prin examen.
Desemnarea candidatului la functia de prim ministruSeful statului trebuie sa
desemneze o persoana in functia de prim ministru,in urma consultarii partidului
care are majoritatea absoluta in parlament,daca aceasta maj nu exista,,a tuturor
partidelor reprezentate in parlament.Parlamentul trebuie sa se pronunte asupra
propunerii in termen de cel mult 60 de zile.
Alcatuirea si prezentarea listei guvernului si a programului de guvernare.
Persoana aleasa ca premier va alcatui lista guvernului si programul de
guvernare.Timpul de care dispune pentru aceste activitati este numai de 10 zile.
Dezbaterea si votarea programului de guvernare si a listei guvernului: Odata
intocmite lista si programul,ele sunt inaintate legislativului spre dezbatere,care
trebuie sa aiba loc in maxim 60 de zile de la prezentarea lor.Dupa terminarea
dezbaterilor se trece la operatiunea votarii.Realizarea votului de incredere
presupune obtinerea majoritatii absolute.Daca nu se pronunta in interval de 60
zile,sau s-a respins de cel putin 2 ori solicitarea,seful statului,poate chiar sa
dizolve parlamentul.
Numirea guvernului Dupa obtinerea votului de incredere pres tarii numeste
guvernul in baza hotararii parlamentare care ii este comunicata si care reprezinta
un act juridic individual obligatoriu pentru presedinte,care are indatorirea sa
emita decretul prezidential de numire a executivului in formula adoptata de
parlament.Procedura de investitura a guvernului cuprinde 2 faze: una prezidential
-legislativa si una executiv prezidentiala.(hot legislativa si decretul prezidential).
Durata mandatului guvernamental Durata exercitarii mandatului guvernamental
are ca intindere maxima o perioada de 4 ani corespunzatoare limitelor de
functionare a parlamentului,in afara cazurilor de demitere a executivului sau
demisie.Prelungirea de drept a mandatului guvernamental estedeterminata,in
primul rand,de prelungirea mandatului legislativ si anume: -adoptarea unei legi
64
organice in caz de stare de mobilizare,de razboi,de asediu,de urgenta pana la
incetarea acestora, - convocarea alegerilor legislative in cel mult 3 luni de la
expirarea mandatului legislativ.Incetarea mandatului executiv inainte de termen
sau expirarea lui are loc in situatia intervenirii motiunii de cenzura ori a pierderii
calitatii de membru a guvernului de catre primul ministru.Initierea motiunii de
cenzura apartine cel putin unei patrimi din numarul total al deputatilor si
senatorilor.Forma de initiere este scrisa.Procedura depunerii motiunii consta in
inaintarea ei la birourile permanente ale celor 2 camere,precum si comunicarea ei
in aceeasi zi guvernului.Daca motiunea este respinsa,semnatarii initiatori nu vor
putea initia in aceeasi sesiune o noua motiune.
Componenta guvernului Guvernul este alcatuit din primul ministru,ministri si alti
membrii stabiliti prin lege organica .Exista 2 categorii de membrii ai guvernului.In
cazul functionarilor de drept calitatea de membru al executivului se dobandeste
prin simplul fapt al aprobarii compunerii acestuia de catre legislativ ori prin
numirea de catre seful statului in functia de ministru,la propunerea premierului.In
cazul membrilor desemnati ai guvernului,prevederi sau acte speciale trebuie sa
confere expres si aceasta calitate guvernamentala unui titular cu functie de
conducere administrativa.
Incetarea calitatii de membru al guvernului . Sau incetarea functiei de membru a
guvernului A)Pierderea calitatii de membru al guvernului de catre primul ministru
intervine de drept si prin act juridic :
1)De drept ,prin: demisia sau pierderea drepturilor electorale (ca urmare directa
a unei condamnari penale sau prin punerea in interdictie),pierderea cetateniei
romane ,stabilirea domiciului in strainatate, interventia unei stari de
incompatibilitate sau de conflict de interese nerezolvate in termenul
legal,imposibilitatea exercitarii atributiilor mai mult de 45 de zile,decesul sau
dobandirea ilicita a averii stabilita prin hot jud.
2)Prin act juridic; -revocarea din functie de catre sef al statului,motiunea de
cenzura, in alte cazuri prevazute de lege.
65
B)Suspendarea din functie a premierului este o situatie temporara generatade
imposibilitatea exercitiului limitat al functiei datorita unor imprejurari de moment
si nu permanente .Un prim caz este cel al imposibilitatii exercitarii atributiilor cel
mult 45 de zile,ca ipoteza de suspendare tacita din functie .Un alt caz de
suspendare,dar expresa,cuprinde ipoteza suspendarii facultative si cea a
suspendarii obligatorii sau de drept.(EX: suspendarea din functie pe timpul
urmaririi penale).
3)Organizarea Guvernului Guvernul este alcatuit din functii si organisme
menite a-i asigura functionalitatea ; primul ministru si aparatul propriu,
Primul ministru:conduce guvernul avand in rol esential in alcatuirea,modificarea
si chiar revocarea acestuia.Atributiile principale ale lui: a)prezinta parlamentului
lista guvernului si programul de guvernare in vederea obtinerii votului de
incredere necesar investiturii si aprobarii programului. b)prezinta Camerei
Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii privind politica guvernului
.c)propune pres romaniei revocarea si numirea de membri ai guvernului
d)solicita Pres participarea la sedintele guvernului in unele cazuri
e)contrasemneaza decrete prezidentiale
Primul ministru este vicepresedintele Cons Suprem de Aparare a Tarii.Prim
ministru reprezinta Guvernul in relatii interne,precum si in relatiile
internationale.Poate cere unui alt membru sa-i tina locul in perioada cand nu
poate sa-si exercite atributiile.
Aparatul de lucru a Guvernului Pe langa si in subordinea Guvernului,functioneaza
aparatul de lucru al executivului.Acest aparat se compune din Cancelaria primului
ministru,Secretariatul General al Guvernului,departamente si alte structuri
organizatorice cu atributii specifice .Cancelaria primului ministru este alcatuita
din: cabinetul primului ministru,corpul secretarilor de stat si consilierilor de stat al
premierului si registratura primului ministru.Secretariatul General asigura
derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,rezolvarea
problemelor organizatorice,juridice,economice,si tehnice,precum si reprezentarea
66
Guvernului in fata instantelor judecatoresti.Departamentul este o structura
organizatorica,fara personalitate juridica ,avand rol de coordonare si sinteza in
domenii de interes general,in conformitate cu atributiile GUV.Departamentul este
condus de un demnitar.
4)FUNCTIONAREA GUVERNULUIGuvernul cunoaste ca forma de lucru sedinta
plenului si in mod distinct,activitatea premierului.
Sedintele plenului reprezintaunica modalitate de lucru legal consacrata si
recunoscuta intregului executiv,in cadrul carreia se dezbat si se solutioneaza
probleme ce intra in sfera sa de atributii.In cadrul sedintelor sunt adoptate acte
juridice si politice ca actiuni decizionale.Convocarea sedintelor se face de catre
premier.Intrunirile au loc saptamanal sau ori de cate ori este necesar.La sedinte
participa de drept membrii guvernului,secretarul general al guvernului,primul
ministru.
Primul ministru conduce guvernul si coordoneaza activitatea membrilor sai.El este
si Vicepres Cons Suprem de Aparare a tarii.
5)Atributiile Guvernului
Dupa importanta lor,pot fi principale,si secundare.Dupa locul producerii
efectelor,pot fi atributii interne si internationale.Dupa actele normative ce la
consacra,sunt fie de natura constitutionala,fie de natura legala.Dupa continut,pot
fi de natura economico-financiara,sau de natura politico administrativa
Atributiile de natura economico financiaraa guvernului.Guvernul elaboreaza
proiectul bugetului de stat si cel al asigurarilor sociale de stat,precum si contul
general de incheiere a exercitiului bugetar,supuse spre adoptare
Parlamentului.Guvernul aproba strategiile si programele de dezvoltare economica
a tarii,pe ramuri si domenii de activitate.Guvernul asigura administrarea prop
publice si private a statului.Guvernul asigura realizarea politicii in domeniul
social,potrivit Programului de guvernare.
Atributii de natura politico administrativaa guvernului .In primul rand,Guvernul
exercita conducerea generala a administratiei publice,asigurand realizarea politicii
67
interne si externe a tarii,el reprezentand autoritatea suprema a puterii
executive.In al doilea rand,initiaza proiecte de legi si le supune spre adoptare
Parlamentului.In al 3-lea rand: emite hotarari pentru organizarea executarii
legilor,ordonante in temeiul unei legi speciale de abilitare si ordonante de
urgenta.In al 4-lea rand; Guvernul asigura executarea de catre administratia
publica a legilor si celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora.In al 5-
lea rand: Guvernul conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte
organe centrale de specialitate in subordinea sa.In al 6-lea rand: guvernul
infiinteaza cu avizul Curtii de conturi,organe de specialitate in subordineasa.7-
Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ pentru rezolvarea
unor probleme din competenta sa si comisii ,consilii ,si comitete interministeriale
. 8-coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale.9-
guvernul exercita atributii referitoare in asigurarea ordinii de drept,a linistii
publice,a sigurantei cet,a dr si libertatilor cetatenesti.10-Guvernul aduce la
indeplinire masurile adoptate,pentru apararea tarii.11-asigura realizarea politicii
externe a tarii si integrarea Romaniei in structurile europene si internationale.12-
Guvernul negociaza tratatele ,acordurile si conventiile internationale la care se
angajeaza statul roman.13-Guvernul colaboreaza cu autoritatile administrative
autonome.
6)Actele Guvernului
Guvernul in plenul sau si primul ministru adopta sau,emite acte juridice si acte
politice.Guvernul in plen adopta acte juridice cum sunt hotararile ,regulamentele
si ordonantele.Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor precum si
in exercitarea atributiilor proprii.Ordonantele se emit ,de regula,in baza unei
imputerniciri legislative de abilitare speciale a Guvernului in domenii rezervare
legii ordinare,in timp ce ordonantele de urgenta se emit in cazuri
exceptionale.Regulamentele sunt emise in aplicarea legilor cand prin lege s-a
prevazut aceasta.
Primul ministru emite decizii cu caracter normativ si individual,mai ales in legatura
cu organizarea interna a guvernului.Cele inviduale privesc numirea si eliberarea
din functie a personalului guvernului.
68
7)Raspunderea Guvernului Dupa caracterul raspunderii,poate fi individuala sau
colegiala.Dupa natura ei: juridica sau politico-juridica.Guvernul ,in intregul sau
raspunde politic numai in fata Parlamentului.Fiecare membru este raspunzator pt
faptele sale in fata parlamentului si a executivului din care face parte .Primul
ministru raspunde pt activitatea executivului in fata legislativului.Numai Camera
Deputatilor,Senatul si Pres Rm au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor
executivului pentru fapte savarsite.Seful statului poate,in caz de urmarire
penala,sa suspende din functie un membru al guvernului.
8)Raporturile dintre Parlament si Guvern
Constituirea guvernului,controlul sau parlamentar si angajarea raspunderii
executivului.Primul ministru trebuie sa ceara in termen de 10 zile de la Parl,votul
de incredere asupra programului si intregii liste a guvernului.Guvernul este obligat
sa prezinte Parl informatiile si documentele cerute de camere sau de consiilile
parlamentare.Membrii executivului au acces la lucrarile legislativului.Guvernul si
membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau interpelarile formulate de
parlamentari.Parlamentul poate retrage increderea acordata guvernului prin
adoptarea unei motiuni de cenzura cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor.(daca s-a facut de catre minim 1\4 din nr total).Daca e
respinsa,initiatorii nu mai au voie sa introduca o alta in aceasi sesiune .
Delegarea legislativaPoate fi definita ca situatia juridica creata prin conferireain
beneficiul guvernului a unei competente de legiferare,cu respectarea unor
anumite conditii prevazute in Constitutie.Delegarea prin act juridic ,apare cand
sunt intrunite conditii: o lege speciala abiliteaza executivul sa poata emite
ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.Legea de abilitare va
stabili domeniul si data pana la care se pot emite ordonante. Delegarea de drept
nu presupune existenta unei manifestari de vointa a parlamentului.In
concluzie,delegarea legislativa incredintataguvernului implica exercitiul temporar
al unor atributii legislative de catre puterea executiva prin forme si metode
specifice activitatii administrative prin producerea de efecte juridice valabile pe
masura recunoasterii si insusirii acestor acte de catre parlament.
SECTIUNEA A 3-A Administratia publica centrala de specialitate.
69
1)Trasaturile ,locul si rolul organelor centrale in sistemul autoritatilor
administrative. (Trasaturile organelor centrale , Locul organelor centrale)
Autoritatile centrale de specialitate ale administratiei publice sunt
ministerele,precum si diverse comitete,consilii ,agentii,servicii ,departamente
,inspectorate,banci,oficii etc,cu caracter nationa,iar altele cu caracter
autonom.Ministerele sunt reglementate prin acelasi act normativ cu Guvernul.Ele
sunt autoritati ale puterii executive.Au o competenta speciala,putand decide
numai in anumite limite ale sferei executive ce formeaza ramura sau domeniul lor
de activitate.Ele sunt de asemenea organe centrale,desfasoara actvitatea la nivel
national.Se subordoneaza guvernului.O a patra caracteristica este conducerea lor
unipersonala de catre cel pus in fruntea acestora..
2)Constituirea ,organizarea si functionarea organelor centrale( Constituirea
organelor centrale , Organizarea organelor centrale )
Constituirea organelor centrale:Ministerele se organizeaza si functioneaza numai
in subordinea Guvernului.Ministerele se aproba de catre Parlament,prin
acordarea votului de incredere.Organele centrale de specialitate sunt institutii cu
activitate permanenta.
Organizarea organelor centrale si compunerea organelor centrale: Organele
centrale sunt alcatuite din functionari.Competentele de numire sau angajare a
personalului ministerelor se stabileste prin ordinul ministrului,daca nu se prevede
altfel.Functionarii publici din autoritatile centrale sunt incompatibili cu orice alta
functie sau demnitate publica.Ministerele au de regula o structura organizatorica
unitara din urmatoarele subdiviziuni: birouri,servicii,directii,directii generale si
departamente.Alte compartimente externe se stabilesc prin hotarare
guvernamentala.Structurile din subordinea ministerelor pot functiona ca organe
de specialitate sau ca servicii publice deconcentrate.Prefectul conduce serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor.
Conducerea si functionarea autoritatilor centrale Conducerea ministerelor se
exercita de ministru,si ,dupa caz,de secretari si subsecretari de stat si colegiul
ministerului.Ministrul conduce intreaga activitate a ministerului si il reprezinta in
raporturile cu guvernul,cu celalalte ministere si autoritati publice.Ministrul este
70
investit in functie o data cu aprobarea de catre parlament a compunerii
guvernului la propunerea premierului desemnat de seful statului.Secretarii si
subsecretarii de stat conduc activitatea departamentelor ce le-au fost
incredintate in cadrul ministerelor.In cadrul ministerului functioneaza colegiul
ministerului.El se intruneste de regula o data pe luna sau ori de cate ori este
nevoie.Stabilitatea functionarii ministerului ,continuitatea conducerii si realizarea
legaturilor functionale intre structurile autoritatii sunt asigurate de secretarul
general al ministerului.El are urmatoarele atributii:(Atributiile Secretarului
general) a)Coordoneaza buna functionare a compartimentelor b) colaboreaza
cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al
Guvernului b)Primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte
normative initiate deminister si asigura avizarea actelor normative primite de la
alti initiatori. d)urmareste si asigura finalizarea actelor normative initiate de
minister si aprobate de guvern f)monitorizeaza si controleaza elaborarea
raportarilor periodice g) coordoneaza personalul,politica de personal si
managementul de personal.
3)Atributiile autoritatilor administratiei publice centrale
Atributiile pot fi fie comune,sau specifice.Principale,secundare..Generale si
speciale .
Atributiile politico administrative :a)organizarea ,coordonarea si controlul aplicarii
legilor,ordonantelor sau hot guvernamentale b)elaborarea si avizarea proiectelor
de legi sau ordonantelor sau hot guvernamentale c)coordonarea si urmarirea
elaborarii si implementarii de politici si strategii in domeniile de activitate ale
ministerului. d)colaborarea cu institutii de specialitate pentru formarea si
perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din sistemul
propriu.e)avizeaza infiintarea ONG-urilor.
Atributii de natura economico-financiara: a)actionarea in vederea aplicarii
strategiei proprii a ministerului, b)fundamentarea si elaborarea propunerii pentru
bugetul anual inaintate Guvernului c)urmarirea proiectarii si realizarii investitiilor
din sistemul ministerului ,in baza bugetului aprobat.
71
Atributiile de reprezentare:a)reprezentarea intereselor statului in diferite organe
si organizatii internationale b)initierea si negocierea ,incheierea de conventii
,acorduri si alte intelegeri internationale c)urmarirea si controlul aplicarii
conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte .
Atributiile de prospectare si cercetarese refera ,in principal,la analiza evolutiei
fenomenelor specifice activitatii ministerului respectiv,luarea masurilor pentru
dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica din domeniul propriu,editarea
publicatiilor de specialitate si de informare.
4)Actele autoritatilor centrale de specialitate. Actele juridice de putere sau de
autoritate numite si administrative sunt emise,de regula,de catre conducatorii
respectivelor organe.In cazul ministrilor,acestia emit ordine si instructiuni si
aproba regulamente in aplicarea prevederilor legale cu forta juridica
superioara.Ordinele pot fi normative sau individuale, instructiunile si
regulamentele sunt intotdeauna normative.
5)Raspunderea ministrilor Cadrul juridic general al raspunderii ministrilor este
prefigurat de Constitutie si de legea organica a guvernului.In privinta raspunderii
politico-administrative a ministrilor:membrii guvernului sunt solidar raspunzatori
pentru activitatea executivului si pentru actele adoptate de acesta,Guvernul
raspunde in fata Parl.Fiecare membru a guv este raspunzator si pentru propria sa
activitate.Camera Dep si Senatul,precum si pres Rom au dreptul de a cere
urmarirea penala a ministrilor.Ex de infractiune: emite ordine normative sau
instructiuni cu caracter discriminatoriu pe teme de rasa,religie,categorie
sociala,convingeri,sex,etc.In cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata acesta
va fi suspendat din functie.In ceea ce priveste raspunderea
disciplinara,contraventionala,reparatorie,ele sunt,instituite dupa regulile
dreptului comun in materie,aplicabile oricarei persoane fizice.
6)Serviciile publice deconcentrate ministerelor si altor autoritati ale
administratiei publice centrale de specialitate.
Terminologic ,,serviciul public'' este utilizat in sensul organic-institutional ca
structura ce desfasoara o activitate cu caracter organizat si continuu in vederea
72
satisfacerii unui interes social general.Infiintarea sau desfiintarea serviciilor
publice deconcentrate ,structura organizatorica,numarul si incadrarea
personalului,criteriile de constituire a compartimentelor si functiile de conducere
ale acestora se aproba prin ordinul ministrului.Raporturile dintre autoritatea
centrala si serviciul sau teritorial este de stricta subordonare,cea dintai numeste si
elibereaa din functie conducatorii acestor servicii,aproba bugetul acestor institutii
etc.Caracterul deconcentrat al acestor institutii este conferit de unele
particularitati ce decurg din modul lor de conduceresi de functionare.Serviciile
deconcentrate sunt conduse de prefect ca reprezentant al guvernului in plan
teritorial la nivelul judetului.Serviciile sunt subordonate pe orizontal prefectului si
pe vertical fata de ministere sau alte organe.
SECTIUNEA A 4-A: Autoritatile administratiei publice centrale autonome
1)Consideratii introductive privind autoritatile autonome.Au fost ridicate
numeroase aspecte determinate de necesitatea crearii unor structuri publice
institutionale cu totul aparte,neincadrabile inschema stricta a celor 3 puteri
clasice.Notiunea de independent ar fi mai potrivita decat autonom.Insa totusi
autonom se potriveste cel mai bine,pentru a puncta trasatura de nesubordonare
a acestor organisme fata de sistemul celor 3 puteri publice.
2)Trasaturile autoritatilor autonome centrale ale administratiei publice. In
primul rand,aceste autoritati sunt organe specializate in domeniile de competenta
administrativa stabilite prin Constitutie sau legea organica de infiintare.In al
doilea rand,aceste autoritati autonome se infiinteaza fie in mod direct,prin
Constitutie ,fie in temeiul prevederilor ei,dar numai prin lege organica.Un
exemplu: Avocatul Poporului,Cons Superior al Magistraturii,Cons Suprem de
Aparare a tarii. In al 3-lea rand: atributiile autoritatilor autonome centrale se
exercita pe intreg terit statului,fiind inzestrate cu competenta teritoriala
nationala.In al 4-le arand: din momentul infiintarii lor ele dobandesc personalitate
juridica.
3)Organizarea si functionarea autoritatilor autonome 1)Personalul acestor
autoritati este desemnat potrivit legii,avand calitatea de membru,functionar
public,asociat,colaborator,ori angajat.
73
Membrii sunt persoane numite sau alese ori pe drept,pentru o perioada
determinata sau nu,activitatea acestora fiindconsiderata vechime in functie sau
specialitate daca sunt salartiati pentru activitatea depusa.
Functionarii publici sunt investiti prin numire si se supun prevederilor Statutului
Functionarilor publici
Asociatii sau colaboratorii functioneaza in regim deconventie pentru activitati
necesare potrivit specificului profilului autoritatii.
Angajatii sunt incadrati si supusi prevederilor Codului si legislatiei
muncii,indiferent de denumirea lor.
2)Aceste autoritati sunt supuse controlului parlamentar.Majoritatea acestor
autoritati au caracter colegial(Curtea de conturi) iar altele caracter unipersonal(
Avocatul poporului).3)Conducerea autoritatilor autonome centrale este
unipersonala sau colegiala potrivit actului de infiintare.4)Structura organizatorica
si efectivul de personal a acestor autoritati este stabilit prin lege organica de
infiintare.
4)Atributiile autoritatilor autonome.1)Aceste organisme au rolul de a
organiza,coordona,indruma si controla aplicarea legilor si celorlalte reglementari
specifice propriului domeniu de activitate. 2)Emit sau adopta unilateral
reglementari si acte individuale aplicabile sectorului lor de activitate 3)Emit avize
sau recomandari,initiaza proiecte de imbunatatire a legislatiei 4)Colaboreaza cu
ministerele si alte autoritati centrale in domenii de interes comun 5)Prezinta
rapoarte sau informari autoritatilor publice abilitate,in mod periodic.
Capitolul 11: Administratia publica in teritoriu
In teritoriu putem distinge administratia publica locala,constituita din autoritati
sau organe locale,respectiv consiile locale si cele judetene,primarul si presedintele
cons judetean,serviciile publice locale si judetene,prefectul,serviciile publice ale
ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de
specialitate organizate,deconcentrate sau descentralizate.
74
Sectiunea 1: Consiile locale si judetene
1)Natura juridica ,locul si rolul consiliilor in sistemul administratiei publice:
(Natura juridica a consiliilor ,Locul consiliilor ,Rolul Consiliilor.)
Administratia publica se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor
autonomiei locale,descentralizarii si deconcentrarii serviciilor publice,eligibilitatii
autoritatilor administratiei publice locale ,legalitatii si al consultarii cetatenilor in
solutionarea problemelor locale de interes deosebit.Autoritatile reprezentative
ale adm publice din comune si orase ,sunt consiile locale si primarii.In fiecare
unitate administrativ teritoriala functioneaza cate un consiliu local,in cazul
comunelor si oraselor,si judetean,in cazul judetelor.Consiliile locale si judetene
sunt autoritati ale administratiei publice.Consiliile locale si judetene sunt si
autoritati locale,intrucat isi desfasoara activitatea numai in limitele unitatilor
administrativ -teritoriale in care au fost alese.Consiliile locale si judetene sunt
organe cu competenta generala in unitatile in care functioneaza,gestionand
interesele colectivitatii pe care le reprezinta.Consiliile locale si judetene sunt
organe alese,pe baza reprezentarii proportionale in cadrul scrutinului de
lista.Aceste consilii sunt constituite pe baze colegiale,fiind alcatuite din mai multe
persoane alese. Consiliile sunt organe deliberative ,hotarand in probleme de
interes local cu majoritatea ceruta de lege si prin acte juridiceobligatorii in raza
teritoriala.Sunt autoritati reprezentative ale colectivitatilor locale.
Principiile care guverneaza administratia locala:
1)Principiul autonomiei locale.Legea defineste autonomia locala ca reprezentand
dreptul si capacitatea efectiva aautoritatilor administratiei publice locale de a
solutiona si de a gestiona ,in numele si interesul colectivitatilor locale pe care le
reprezinta treburile publice,in conditiile legii.Autonomia vizeaza in primul
rand,modul de constituire a consiliilor locale si judetene si de desemnare a
primarilor si pres consiliilor judetene,intrucat sunt persoane alese prin vot
universal.Consiliile au dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si gestiona
treburile publice in numele si interesul colectivitatii pe care o reprezinta.Consiliile
locale si judetene au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale .Pot
hotara asupra participarii cu capital sau cu bunuri,la constituirea de societati
75
comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes publiclocal sau judetean.Au
dreptul sa adere la asociatii nationale si internationale,pentru promovarea de
interese comune,sa incheie acorduri intre ele ,sa incheie acorduri de cooperare
transfrontaliera cu autoritati similare din tarile vecine etc.
2)Principiul cooperari si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet
trebuie sa caracterizeze raporturile dintre autoritatile locale comunale si
orasanesti cu cele judetene.
3)Principiul utilizarii limbii maternein raporturile cu administratia locala si
serviciile publice deconcentrate din unitatile administrativ -teritoriale in care
cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din
numarul locuitorilor.Limba oficiala este romana,putandu-se folosi insa si limba
minoritatilor nationale in raport cu cetatenii respectivi.
4)Principiul deconcentrarii in teritoriu a serviciilor publice de interes national
apartinand autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate aflate sub
conducerea prefectului.Serviciile publice de interes local sau judetean se afla in
subordinea consiliilor locale si celor judetene.Deconcentrarea este o forma
,atenuata a conducerii centralizate.
5)Principiul descentralizarii vizeaza institutiile publice care au trecut in paralel si
in subordine locala(cazul celor din sectorul de invatamant general
obligatoriu,sanitar,cultural etc),si de legea cadru nr 195 din 2006 care face referiri
exprese la acest principiu
6)Principiul controlului administrativ si controlului financiar asupra activitatii
consiliilor locale si judetene,este expresia caracterului unitar al statului,si rezulta
din obligativitatea indeplinirii prevederilor din reglementarile autoritatilor
centrale(legi,ordonante,hot de guvern,instructiuni,regulamente ministeriale
etc).Controlul de legalitate asupra autoritatilor administratiei publice locale se
face de catre prefect.
2)Formarea consiliilor locale si judeteneConsiliile locale,precum si
consiliile judetene se aleg prin vot universal,egal,direct,secret si liber
76
exprimat.Fiecare cetatean are un singur vot pentru alegerea cons local,si celui
judetean si a primarului si a presedintelui cons judetean.Alegerea directa se face
pe circumscriptii electorale identice cu unitatile administrativ-teritoriale pebaza
votului exprimat,in cazul consilierilor,prin scrutin de lista,iar a primarilor,si a
presedintilor cons judetene prin scrutin uninominal.
3)Constituirea consiliilor locale si judeteneConsiliile sunt compuse din consilieri
alesi.Constituirea cons nou ales se face in termen de 20 de zile de la data
desfasurarii alegerilor,iar convocarea in prima sedinta de constituire se face de
catre prefect.Sedinta este legal constituita daca participa cel putin 2\3 din
numarul consilierilor alesi.Lucrarile primei sedinte de constituire sunt conduse de
cel mai in varsta consilier ajutat de 2 consilieri dintre cei mai tineri,asistati de
secretar.Mandatele sunt validate sau invalidate.Locurile ramasa vor fi
completate.Consilierii a caror mandate au fost validate vor spune un
juramant.Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre cel putin
jumatate+1 din numarul membrilor consiliului,consiliul este legal
constituit.Presedintele cons judetean este ales prin vot direct.Validarea lui se face
in termen de 20 dezile de catre presedintele tribunalului.
4)Compunerea consiliilor locale si judetene
Consiliile sunt compuse din consilieri alesi prin votul universal,egal,secret,direct si
liber exprimat,in baza scrutinului de lista pentru un mandat de 4 ani.Fiecare
consilier prezinta raport anual de activitate.Numarul lor este ales in functie de
populatia unitatii administrativ-teritoriale: in cazul consiliilor locale,numarul
consilierilor este cuprins intre 9 si 31, in cazul cons judetene intre 31 si 37 .Cons
General al Municipiului Bucuresti are 55 de consilieri locali.Consilierii trebuie sa
aiba cet romana si varsta de cel putin 23 de ani.Calitatea de consilier este
incompatibila (Incompatibilitatile consilierului)cu : functia de prefect sau
subprefect,calitatea de primar sau viceprimar,calitatea de deputat senator
,functia de manager,calitatea de functionar public cu contract individual de
munca al cons local respectiv al cons judetean ori al prefecturii din judetul
respectiv.etc.
77
Calitatea de consilier se dobandeste din momentul depunerii
juramantului,metinandu-se de regula,4 ani.Calitatea de consilier inceteaza ,de
drept,inaintea expirarii mandatului,in urmatoarele situatii: a) demisie
b)incompatibilitate c)schimbare de domiciliu in alta unitate administrativ-terit
d)imposibilitatea executarii mandatului pe o perioada maxima de 6 luni
consecutive e) constatarea ca alegerea s-a facut prin frauda electorala
f)condamnare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate g)punere sub
interdictie pe cale judec h)pierderea dr electorale ,lipsa nemotivata de la mai
mult de 3 sedinte consecutive ale cons ,decesul.etc.Consilierul poate fi insa si
suspendat din functie,ceea ce reprezinta o incetare temporara a exercitiului
mandatului sau.Suspendarea e de drept in cazul masurii arestarii sale
preventive.Daca este condamnat prin hotarare penala definitiva,mandatul
inceteaza.
5)Organizarea consiliilor locale si judetene.Consiliile locale si judetene sunt
alcatuite din consilieri si nu au o structura organizatorica propriu zisa si nici
organe de conducere.(cu exceptia consiliilor judetene care au presedinte si
vicepresedinti)Dupa constituirea consiliului,acesta isi organizeaza comisii de
specialitate,pe principalele domenii de activitate.Comisiile de specialitate isi aleg
un presedinte si un secretar prin votul membrilor lor.Comisiile lucreaza in plen si
iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor.Comisiile intocmesc rapoarte pe
probleme de specialitate.Activitatea lor este una consultativa,nu
decizionala.Consiliul judetean alege,2 vicepresedinti,prin vot secret.
6)Functionarea consiliilor locale si judeteneConsiliile se aleg pentru un mandat
de 4 ani,care se poate prelungi,prin lege organica,in caz de razboi sau
catastrofa.Consiliile functioneaza numai in plenul sedintei la care participa
membrii care le compun.Consiliul local se intruneste,in sedinta ordinara,lunar,la
convocarea primarului,iar cel judetean odata la doua luni,la convocarea
presedintelui sau ,respectiv vicepres cand primul lipseste.Cons local se poate
intruni si in sedinte extra-ordinare ori de cate ori este necesar,la cererea
primarului,in cazul celor locale,sau a presedintelui,in cazul celor judetene,sau a
unei treimi din numarul membrilor sai.Prefectul poate cere de asemenea pres
cons judetean intrunirea acestui organ in cazuri speciale,de regula pentru
78
inlaturarea de calamitati,incendii,epidemii etc.In astfel de situatii pot fi adoptate
acte normative exceptionale cu caracter temporar.Sedintele cons local sunt
conduse de un presedinte de sedinta ales pe o perioada de 3 luni,iar a celui
judetean de catre presedintele acestuia,in lipsa sa de un vicepresedinte.Sedintele
cons sunt publice de regula.Lucrarile sedintelor se desfaosara in limba
romana.Documentele sedintelor se intocmesc in limba romana.Prelungirea
mandatului de 4 ani opereaza de regula pe timp de razboi sau de
catastrofa.Scurtarea mandatului vizeaza dizolvarea consiliului de drept,de
exemplu cand consiliul nu se intruneste,timp de 2 luni consecutive in sedinte
ordinare sau prin referendum,ca urmare a cererii adresate prefectului de cel putin
25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi in listele electorale de unitati
administrative.
7)Aparatul de specialitate al primarului si al consiliilor judetene .Structurile de
pe langa consiliu si personalul aferent acestora formeaza aparatul propriu de
specialitate al acestuia.Aparatul consiliului local este in subordinea primarului,in
vreme ce aparatul cons judetean este in subordinea presedintelui
acestuia.Marimea acestui aparat si modul sau de structurare sunt determinate de
nivelul localitatii,dar si de numarul populatiei,gradul de dezvoltare economica
,etc.Structura aparatului si numarul de functii inclusiv a posturilor,sunt stabilite
prin lege.Distigem astfel functii de conducere : Director,contabil-sef sau functii de
executie: consilier,expert,inspector.Gruparea functiilor pentru fiecare categorie
de consilii are loc in anumite compartimente organizatorice cu denumiri diferite:
birou,serviciu,directie.Numirea si eliberarea din functie a personalului aparatului
propriu al consiliului local se face de catre primar,iar a celui apartinand consiliului
judetean de catre presedintele acestuia.
8)Serviciile si institutiile publice locale si judetene
Serviciile si institutiile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se
organizeaza de catre consiliul local in principalele domenii de activitate,potrivit
nevoilor locale,Domeniile in care se pot organiza astfel de servicii publice externe
pot viza sectoarele edilitar-gospodoresc,salubritate,distribuirea energiei termice,a
apei potabile menajere,transport urban in comun,etc.In cazul serviciilor publice
79
judetene,acestea desfasoara activitati de anvergura interesand mai multe sau
toate localitatile din judet.
9)Secretarul localitatii si al judetului Fiecare localitate,precum si judetul,au cate
un secretar.Secretarul comunei sau orasului este un functionar public de
conducere salarizat din bugetul local,iar secretarul judetului este un functionar
public de conducere,salarizat din bugetul judetului.Atributii: participa la sedintele
consiliului,organizeaza arhiva si evidenta hotararilor
consiliului,avizeaza,dispozitiile primarului,respectiv ale pres cons judetean si hot
cons, asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia consiliului cu
primarul,a consiliului judetean cu presedintele,precum si intre acestia si prefect,
pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului si comisiilor sale ,asigura
transparenta si comunicarea catre autoritati,asigura indeplinirea procedurii de
convocare a consiliului etc.
10)Atributiile consiliilor locale si judetene.Se impart fie in atributii principale sau
secundare.Atributii comune si specifice.atributii interne(consecinte in interiorul
unitatii adm -terit) sau exterioare (cu consecinte in afara,chiar si inafara tarii). Se
mai impart in economico-financiare,de gestiune a patrimoniului si serviciilor
publice,de amenajare a teritoriului ,protectia mediului inconjurator,precum si
atributii politico-administrative.
A)Atributii economico-financiare:
a)Atributii privind dezvoltarea economico sociala a localitatii si
judetului(aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economica si sociala,aproba
bugetul propriu al unitatii adm-terit,stabileste impozite si taxe locale,respectiv
judetene ,-aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii
de interes local sau judetean,in limitele si conditiile legii.
b)Atributii privind administrarea-gestionarea domeniului public si privat al
localitatii,respectiv al patrimoniului judetului -hotaraste darea in
administrare,concesionarea sau inchirierea bunurilor prop publica a localitatii sau
judetului si a serviciilor publice locale sau judetene. ,punerea in valoare a
resurselor naturala de pe raza localitatii in interesul comunitatii locale.
80
B)Atributiile de gestionare a serviciilor publice prestate in beneficiul locuitorilor
de amenajare a teritoriului si protectia mediului inconjurator:
a)Asigurarea cadrului legal necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes
local sau judetean privind educatia,protectia copilului,persoanelor cu
dizabilitati,varstnice,familia,sanatatea,sport etc.
b)Avizarea sau aprobarea,documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism
ale localitatilor,respectiv a drumurilor publice si podurilor de interes judetean.
c)Protectia mediului incojurator,conservarea,restaurarea si punerea in valoare a
monumentelor istorice si de arhitectura,a parcurilor,gradinilor publice si
rezervatiilor naturale.
C)Atributii politico-administrative:
A)Atributii comune:
----)Alegerea,din randul consilierilor ,a viceprimarilor,dupa caz,in situatia
localitatilor,respectiv a vicepresedintilor,in cazul judetului. ,
---Aproba urmatoarele tipuri de acte: regulamentul de organizare si functionare a
consiliului,regulamentul de organizare si functionare a aparatului de specialitate
al consiliului judetean,respectiv al primarului
---Atribuie sau schimba,denumiri de strazi,piete si obiective de interes local.
----Sprijina activitatea cultelor religioase
---Asigura serviciul de ordinepublica si cele de situatii de urgenta
b)Atributii proprii si distincte consiliilor.
---Consilul local aproba statutul localitatii
---Consiliul local poate solicita informari si rapoarte de la primar,viceprimar
---Aproba construirea locuintelor sociale si criteriile de repartizare a acestora
81
---Consiliul judetean acorda consultatii in domenii specifice si in conditiile legii
localitatilor din judet la cererea acestora
--emite avizele,acordurile si autorizatiile date de incompetenta sa.
D)Atributiile de cooperare interinstitutionalaa)hotarasc,cooperarea sau
asocierea cu persoane juridice romane sau straine in vederea finantarii si realizarii
in comun a unor actiuni,lucrari,servicii sau proiecte de interes public local sau
judetean
b)hotarasc infratirea unitatii administrativ-teritoriale cu unitati din alte tari
c)hotarasc cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din
tara sau strainatate,aderarea la asociatii nationale sau internationale ale
autoritatilor locale in vederea promovarii unor interese comune.Consiliile locale si
judetene pot incheia acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritati similare
din tarile vecine.
E)Atributiile presedintelui consiliului judetean-asigura respectarea prevederilor
C-tiei,punerea in aplicare a legilor,a decretelor prezidentiale,a hotararilor si
ordonantelor guvernamentale,a hot consiliului judetean si a altor acte normative
b)in privinta atributelor fata de consiliul judetean( intocmeste proiectul ordinii de
zi,conduce sedintele acestuia,avand drept de vot etc).
c)in privinta atributiilor fata de aparatul propriu de specialitate al cons judetean si
al institutiilor si serviciilor subordonate: propune consiliului,spre
aprobare,organigrama,statul de functii,numarul de personal si regulamentul de
organizare si functionare al aparatului propriu de specialitate,a institutiilor si
serviciilor publice de sub autoritatea acestuia.etc.
d)Fata de consiliile locale si aparatul lor: coordoneaza ,controleaza si raspunde de
activitatea privind protectia drepturilor copilului,indruma metodologic,urmareste
si controleaza activitatile de stare civila si autoritate tutelara,desfasurate in
comune si orase etc.
82
e)In materie financiara: exercita functia de ordonator principal de
credite,urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului
adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen etc.
f)In exercitarea atributilor sale presedintele emite: avize,acorduri,autorizatii date
in competenta sa prin lege,dispozitii cu caracter normativ.
g)Indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de consiliul
judetean.
11)Actele consiliilor
In exercitarea atributiilor consiliile locale si judetene adopta hotarari,cu votul
majoritatii membrilor prezenti de regula.Majoritatea inseamna de regula 1\2 +1
.CU votul a 2\3 din cei in functie sunt luate hotararile cu privire la
patrimoniu.Hotararile se comunica de indata de catre secretar prefectului si
primarului.Hotararile pot fi normative sau individuale.Cele normative devin
obligatorii si produc efecte de la data aducerii la cunostiinta publica,iar cele
individuale de la data comunicarii.Aducerea la cunostinta publica se face in
termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.
12)Raspunderea consiliilor si consilierilor
Consiliul raspunde pentru nefunctionalitate,daca nu s-a intrunit,timp de 2 luni
consecutiv sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o
hotarare.Masura este dizolvarea acestuia din drept.Consiliile pot fi dizolvate si
prin referendum.Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului,sau,in
nume propriu,pentru activitatea desfasurata in exercitarea
mandatului.Consilierilor le pot fi aplicate diferite sanctiuni disciplinare,incepand
cu avertismenul,chemare la ordine,retragerea cuvantului,eliminarea din
sedinta,excluderea temporara In caz de urmarire penala,consilierul este
suspendat din drept pana la pronuntarea deciziei.Vor raspunde civil pentru
pagubele provocate patrimoniului consiliului.Obligatiile consilierilor: -prezenta
anual un raport de activitate,organizeaza periodic intalniri cu cetatenii,participa la
sedintele consiliului.
83
SECTIUNEA A 2-A Primarul
1)Alegerea si durata mandatului primarilor.Primarii sunt alesi in aceleasi conditii
si de regula in aceleasi perioade ca si consiliile locale al respectivelor unitati
administrativ-teritoriale.,in temeiul votului exprimat prin scrutin
uninominal.Primarul se poate defini ca fiind autoritatea administrativa publica
locala unipersonala,eligibila,reprezentativa si autonome,mandatata sa hotarasca
in problemele interesand colectivitatea locala ca organ de executie,actionand si ca
reprezentant al statului in acea localitate.
Primarul trebuie sa aibe cetatenia romana si domiciului in tara,sa aiba
discernamant,exercitiul dr electorale,compatibilitate morala,lipsa starii de
incompatibilitate,depunerea juramantului de credinta.
.Calitatea de primar este incompatibila cu ; calitatea de comerciant persoana
fizica,calitatea unui membru a unui grup de interes economic,orice alte functii
publice sau activitati renumerate in tara sau strainatate,functia de presedinte sau
secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate
comerciala etc.
Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor
de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.Primarul depune
juramant in fata consiliului local.
Mandatul primarului este de 4 ani si se execita pana la depunerea juramantului de
catre primarul nou ales.Mandatul poate fi prelungit in caz de razboi sau de
catastrofa,stabilite de lege organica.Mandatul primarului poate inceta,de
asemenea,inainte de termen,de drept sau prin act juridic.Mandatul inceteaza de
drept in cazurile: a ) imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli
grave,certificata medical,timp de 6 luni intr-un an calendaristic si b)neexercitarea
in mod nejustificat a mandatului timp de 45 de zile consecutiv.Mandatul poate
inceta si prin act juridic:ca urmare a unui referendum local.Referendumul se
organizeaza ca urmare a cererii scrise adresate prefectului de cel putin 25% dintre
locuitorii cu drept de vot ai localitatii .Motive: nesocotirea intereselor generale ale
colectivitatii locale , neexercitarea atributiilor ce ii revin ca reprezentant al
84
colectivitatii,-neexercitarea atributiilor care ii revin ca reprezentant al
statului.Primarul poate fi suspendat din functie numai in cazul arestarii sale
preventive.(Daca se gaseste vinovat-mandatul inceteaza,daca nu,nu)
Consiliul local alege pentru durata mandatului sau si din randul membrilor
sai,viceprimarul,respectiv viceprimarii,cu vot secret.
2)Atributiile primarului Primarul indeplineste o functie de autoritate publica.Este
seful administratiei publice locale.Reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte
autoritati publice.Actioneaza de asemenea ca reprezentant al statului.Dupa
continut,atributiile sale se immpart in :
1)Atributii economico-financiare: intocmeste proiectul bugetului local si contul de
incheiere al exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului b)exercita functia
de ordonator principal de credite c)raspunde de inventarierea si administrarea
bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau
orasului ,d)initiaza negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea
titlurilor de valoarea in numele localitatii etc
2)Atributii sociale,sanitare,si de protectie : a)ia masuri pentru prevenirea si
gestionarea situatiilor de urgenta , b)asigura servicii de urgenta de tip
salvamar,salvamont,prim ajutor c)asigura administratia social-comunitara
e)sprijina activitatea cultelor religoase etc
3)Atributii edilitar gospodoresti: a)ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic
general al localitatii si il supune aprobarii consiliului local,asigura respectarea
prevederilor acestui,precum si ale panurilor urbanistice zonale de detaliu,inclusiv
devoltarea urbana, exercita controlul asupra activitatilor din
targuri,piete,oboare,locuri si parcuri de distractii si ia masuri operative pentru
buna functionare a acestora,asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor
publice,etc.
4)Atributii politico-administrative a)Asigura aducerea la indeplinire a hot cons
local,poate propune cons local consultarea populatiei,asigura respectarea dr si
libertatilor fundamentale cetatenesti,prezinta consiliului local informari privind
starea economico si de mediu,asigura ordinea publica si linistea locuitorilor,ia
85
masuri legale privind desfasurarea adunarilor publice ,numeste ,sanctioneaza si
elibereaza din functie ,personalul din aparatul propriu,indeplineste functia de
ofiter de stare civila. ,emite avizele ,acordurile si autorizatiile date in competenta
sa prin lege, exercita drepturile si asigura indeplinirea obligatiilor care revin
comunei sau orasului in calitate de persoana juridica etc.
3)Actele primarului In exercitarea atributiilor sale,primarul emite acte juridice ce
poarta denumirea generica de dispozitii.Acestea au caracter fie normativ,fie
individual,iar cele mai multe sunt emise pentru punerea in executare a
hotararirilor consiliului local.Primarul mai infaptuieste si diverse operatiuni
tehnico-materiale,emite avize si acorduri,intocmeste proiecte juridice necesare
pentru unele acte juridice,efectueaza comunicari si instiintari,prezinta informari
consiliului,precum si fapte material juridice,cum sunt: participari la sedintele
consiliului,convocare in sedinte extraordinare ale acestuia.
4)Raspunderea primarului Mandatul inceteaza de drept Primarul este demis,in
urmatoarele situatii,cu titlu de sanctiune juridica: in cazul condamnarii la o
pedeapsa privativa de libertate,in cazul pierderii drepturilor electorale ca
sanctiune,daca nu-si exercita in mod nejustificat mandatul timp de 45 de zile
consecutiv. Mandatul de primar mai inceteaza si prin act juridic ,consecinta a
referendumului local,ca urmare a nesocotirii intereselor colectivitatii.Primarul mai
poate fi si suspendat.Primarul mai poate raspunde si patrimonial pentru pagubele
cauzate autoritatilor sau tertilor,penal si contraventional pentru abateri de
serviciu sau in legatura cu serviciul.
SECTIUNEA A 3-A
Prefectul
1)Investirea in functie a prefectului
In fiecare judet si in Municipiul Bucuresti functioneaza cate un prefect,ajutat de 2
subprefecti,iar in cazul Capitalei,de cate 3 subprefecti,ca reprezentanti ai
Guvernului,avand calitatea de inalti functionari publici.Ei se afla sub indrumarea
MAI si in subordinea si coordonarea Guvernului si Premierului.Numirea si
86
eliberarea din functie a prefectilor se face prin hotarare de guvern,la propunerea
Min afacerilor interne,iar a subprefectilor prin decizia premierului.Pentru a fi
numit trebuie sa aiba cetatenia romana,domiciliu in tara,existenta
discernamantului,exercitiul dr electorale,pregatirea profesionala,compatibilitate
morala,lipsa starii de incompatibilitate si depunerea juramantului de credinta.
Trebuie sa aiba studii superioare. Sunt incompatibili cu functiile de :
deutat,senator,primari,viceprimari,consilieri locali sau judeteni,nu pot ocupa alta
functie publica,nici de autoritate,nici de demnitate,nu pot indeplini o functie de
reprezentare profesionala,salarizata in organizatii cu scop comercial,reprezentant
al statului in adunarile generale ale societatilor comerciala,comerciant pers fizica
sau membru al unui grup de interes economic,nu pot fi membrii unui partid sau
organizatii politice etc.Prefectul exercita capacitatea juridica administrativa
deplina,emitand acte de putere cu efecte proprii.
Institutia prefectului este definitia ca fiind autoritatea administratiei publice
guvernamentale instituita la nivel teritorial,avand o alcatuire
unipersonala,exercitand capacitatea juridica administrativa si civila precum si o
functie decizionala ce implica competenta materiala generala in profil local.
2)Atributiile prefectului.
1)Avand in vedere relatiile dintre prefect si autoritatile din teritoriu : asigura
realizarea intereselor nationale,aplicarea si respectarea Constitutiei,a legilor,a hot
si ordonantelor Guvernului,a celorlalte acte normative si a ordinii publice.In al
doilea rand,prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de
specialitate,organizate la nivelul unitatilor administrativ -teritoriale.Prefectul
avizeaza consultativ proiectele de buget anuale,precum si situatia executiei
bugetare pentru serviciile deconcentrate.Prefectul propunere ministrilor si
conducatorilor organelor centrale sanctionarea conducatorilor serviciilor
deconcentrate. In al 3-lea rand,prefectul dispune luarea masurilor
corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si
sigurantei cetatenilor,prin organele legal abilitate.In al 4-lea rand,prefectul
asigura,pregatirea si aducerea la indeplinire,a masurilor de pregatire si interventie
87
pentru situatii de urgenta.in al 5-lea rand: prefectul prezinta anual guvernului un
raport asupra stadiului realizarii sarcinilor ce ii revin.
2)Avand in vedere raporturile dintre prefect si autoritatile administratiei publice
locale. In primul rand,vegheaza ca activitatea consiliilor locale si judetene,a
primarilor si presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare conform legii.2-
Prefectul exercita controlul de legalitate asupra actelor administrative adoptate
sau emise de autoritatile administratiei publice si locale,precum si ale
presedintelui consiliului judetean,inclusiv al primarului.3-Prefectul poate solicita
primarului sau presedintelui consiliului judetean,convocarea unei sedinte
extraordinare de consiliu,in cazuri exceptionale.(inlaturare de catastrofa de
exemplu) .4-prefectul poate participa la sedintele consiliilor locale si
judetene,unde isi poate expune opinii.5-stabileste colaborarea cu administratia
locala pentru determinarea prioritatilor de dezvoltare teritoriala.
3)Actele prefectului
In vederea indeplinirii atributiilor sale prefectul emite acte juridice numite
ordine,in conditiile legii,care pot avea caracter normativ sau individual.Cele
normative devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica,de
regula,prin publicare,iar cele individuale dupa data comunicarii lor subiectelor
interesate.Prefectul poate incheia acte civile si comerciale necesare bunei
functionari a aparatului din subordine.
4)Institutia prefectului ( aparatul propriu al prefectului ) Pentru exercitarea
atributiilor care revin prefectului acesta are un aparat propriu de
specialitate,cunoscut sub numele de prefectura.Institutia prefectul este o
institutie publica cu personalitate juridica,cu patrimoniu si buget
propriu.Structura si atributiile institutiei se stabilesc prin hotarare de guvern la
propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.Numirea si eliberarea din
functie a aparatului se face de catre prefect.Personalul ajuta pe prefect si
subprefect in realizarea atributiilor si sarcinilor de serviciu.In cadrul institutiei
prefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului al carui personal
este numit si eliberat de prefect,desfasurand activitatea in baza unui contract
88
individual de munca cu durata determinata pe perioada exercitarii functiei publice
de catre prefect.In judetele cusuprafa intinsa prefectul poate organiza ,cu
aprobarea MAI oficii prefecturale.In fiecare judet functioneaza colegiul
prefectural compus din prefect,subprefecti si conducatorii serviciilor publice
deconcentrate care au sediul in judetul respectiv.
SECTIUNEA A 4-A
SISTEMUL ELECTORAL LOCAL
1)Notiunea sistemului electoral Sistemul electoral constituie obiectul dreptului
constitutional,in timp ce competenta locala intra in sfera de incidenta a dreptului
administrativ.Drepturile electorale reprezinta o categorie distincta in cadrul
drepturilor fundamentale cetatenesti,cuprinzand dreptul de a alege,de a fi ales,si
dreptul de revocare,fiind incadrate in grupa drepturilor politice.Normele juridice
ce reglementeaza alegerea autoritatilor publice reprezentative ,ce exercita
puterea legislativa ori cea executive,se reunesc in institutia sistemului electoral.
2)Drepturile electoralecuprind dreptul de a alege si de a fi ales.
Dreptul de a alege sau dreptul de vot consta in facultatea recunoscuta
cetateanului de a opta pentru organizatia \candidatul ori candidatii inscrisi pe
buletinele de vot pentru functiile de consilier,presedinte al consiliului judetean
sau de primar,alesi prin vot universal,egal,direct,secret,si liber
exprimat.Universalitatea este acea caracteristica a acestuia de a reveni oricarui
cetatean in urmatoarele conditii: existenta cetateniei romane,varsta minima 18
ani,deplinatatea facultatilor mintale,existenta aptitudinii morale de a alege.
Egalitatea votului reprezinta participarea cu aceeasi masura de putere juridica a
optiunii politice a oricarui alegator la desemnarea candidatului preferat,fara
deosebire de rasa,limba,sex,religie,etc.Votul direct consta in alegerea nemijlocita
a candidatului sau candidatilor fara nici o intermediere.Votul secret consta in
imposibilitatea cunoasterii de catre terti,a optiunii alegatorului,inclusiv de catre
organismele electorale.Votul liber exprimat consta in exercitarea nestanjenita de
nimic a optiunii politice a alegatorului pentru un anume candidat sau lista.
89
Dreptul de a fi ales primar,presedinte de consiliu judetean sau consilier,revine
personelor care intrunesc,conditiile de a alege,si cerintele specifice acestei
calitati.
Dreptul de revocare consta in facultatea legal recunocuta alegatorului sau
organismelor abilitate, ,de a putea retrage mandatul celui ales,inainte de data
expirarii lui,dupa o procedura anume instituita sau similara celei de alegere.In
mod exceptional,a fost instituita demiterea,prin referendum local,a primarului si
presedintelui consiliului judetean,daca au nesocotit interesele unitati
administrativ-teritoriale.
3)Organizarea alegerilor
1)Stabilirea datei alegerilor:Guvernul stabileste data alegerilor consiliilor,a
presedintilor consiliilor judetene si a primarilor,printr-o hotarare,cu cel putin 75
de zile inaintea datei votarii,aceasta zi fiind o duminica.In cazul alegerilor
reprogramate(datorita neindeplinirii,prin balotaj de catre primar,a condtiilor
legale la primul tur de scrutin ) sau a celor anticipate (datorita ivirii unor situatii ce
au determinat incetarea prematura a mandatului
consiliului,consilierilor,presedintilor de consilii judetene sau primarilor inainte de
termen) ,data alegerilor se stabileste astfel :
a)daca din totalul alegatorilor dintr-o circumscriptie au votat in cazul primarului
pentru cel putin 2 candidati un numar egal de votanti,se vor organiza din nou
alegerile,la 2 saptamani,in aceleasi conditii.
b)se vor organiza din nou alegeri,in acelasi termen,pentru candidatii situati pe
primul loc,si in cel de-al doilea tur de scrutin.
c)in ipoteza incetarii mandatului consiliului inainte de termen distigem
urmatoarele sitatii: -dizolvarea de drept aconsiliului,dizolvarea consiliului prin
referendum
d)in ipotea constatarii fraudei electorale de catre Biroul Electoral Central si
anularii rezultatelor alegerilor se vor organiza noi alegeri in termen de cel mult 2
saptamani.
90
2)Circumscriptiile electorale si sectiile de votare
Circumscriptiile electorale sunt portiune ale teritoriului statului cuprinzand un
electorat propriu care alege unul sau mai multi candidati intr-un organism sau
functie cu caracter reprezentativ.Potrivit sistemului utilizat in tara
noastra,circumscriptiile electorale coincid cu unitatile administrativ-
teritoriale,datorita utilizarii scrutinului de lista sau a votului plurinominal.Numarul
consilierilor se stabileste in functie de populatie,numarul variaza de la 9 pentru o
populatie de pana in 1500 de locuitori,,si 31 pentru populatie 400k+si respectiv
,intre 31-37 la consiliile judetene.Sectiile de votare sunt subunitatile teritoriale si
subgrupe de electorat ale circumscriptiilor electorale ,create din considerente
practice determinate de marimea teritoriului si de numarului populatiei votante
din acel loc,in scopul unei desfasurari ordonate si simultane a alegerilor in cadrul
aceleasi unitati administrative in in acelasi interval de timp.Sectiile de votare se
organizeaza astfel: a) cate o sectie de votare la 1k-2k locuitori in localitatile
urbane cu o populatie de peste 2k locuitori sau la comunele cu populatie de 500-
2k locuitori,de regula,in fiecare stat sau b) cate o sectie de votare in sate sau
grupuri de sate cu o populatie de pana 500 locuitori.
3)Birourile electoraleIn scopul asigurarii unei cat mai bune desfasurari a
operatiunilor electorale la nivel local se instituie birourile electorale,iar la nivel
national Biroul Electoral Central,care vegheaza la respectarea si executarea
dispozitiilor legale privitoare la alegeri,precum si controlul legalitatii operatiunilor
aferente acestora.Birourile electorale sunt organisme reprezentative.Modul de
compunere a birourilor: combinatie intre magistrati sau juristi numiti,imbinate cu
reprezentanti ai organizatilor politice anume desemnati in acest scop.
Birourile electorale se constituie dupa cum urmeaza :
A) Birourile electorale de circumscriptie: Aceste birouri se constituie:
-la nivelul comunelor dintr-un numar de 7 membri din care presedintele si
vicepresedintele si 5 reprezentanti ai partidelor politice,ai aliantelor politice si ai
aliantelor electorale care participa la alegeri in circumscriptia respectiva
91
-la nivelul oraselor si municipiilor dintr-un numar de 9 membri,-pres,vicepres,7
reprezentanti politici
-la nivelul judetelor si municipiul BUC-dintr-un numar de 15 persoane - pres
,vicepres si 13 reprezentanti politici.
Juristii nominalizati nu trebuie sa faca parte din nici un partid.Presedintele
tribunalului il desemneaza pe presedintele si vicepres biroului electoral de
circumscriptie prin tragere la sorti.
Atributii: a)urmaresc aplicarea dispozitiilor legale privind alegerile in
circumscriptia electorala,verifica actualizarea listelor electorale permanente si
complementare si vegheaza la intocmirea copiilor de pe aceste liste si la
organizarea sectiilor de votare, c)inregistreaza listele de candidati si candidaturile
independente,candidaturile de primar si constata ramanerea definitiva a acestora
d) comunica biroului judetean denumirea partidelor politice,aliantelor si
organizatiile minoritatilor nationale care au depus liste complete de candidati e)
distribuie birourilor sectiilor de votare buletine de vot,stampile de vot si cele de
control f) organizeaza dupa caz,al doilea tur de scrutin pentru primar etc.
Birourile electorale de circumscriptie judeteana mai exercita si urmatoarele
atributii: urmaresc aplicarea dispozitiilor legale electorale in circumscriptiile din
cuprinsul judetului,asigura aducerea la cunostiinta birourilor de localitate a hot
Biroului Electoral Cenntral c) centralizeaza numarul de liste complete si transmit
BEC situatia d) primesc de la birourile din judet procesele verbale privind
rezultatul alegerilor e) acrediteaza observatori interni.
B)Birourile electorale ale sectiilor de votareAceste organisme sunt constituite
dintr-un presedinte,un loctiitor si 5 membri in cazul comunelor si oraselor,si 9
membrii in cazul municipiilor.Presedintele si loctiitorul sunt de regula,juristi
neangajati politic,desemnati depresedintele tribunalului judetean prin tragere la
sorti de pe lista intocmita de prefect la propunerea primarului.Atributii:
primesc,de la primari,listele electorale permanente,cele complementare si
suplimentare,si asigura conditiile necesare verificarii lor de catre
alegatori.b)primesc de la birourile de circumscriptie buletine de vot,stampile de
92
vot si stampila de control. c)rezolva intampinari privind propria activitate
d)furnizeaza in ziua alegerilor date privind prezenta la vot e)inainteaza birourul de
circumscriptie procesele-verbale privind rezultatul votarii si contestatiile
depuse.etc
C)Biroul Electoral Central Acest organism se constituie la nivel national,fiind
alcatuit din 7 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie,desemnati prin
tragere la sorti dintre toti magistratii instatei supreme,urmand ca din randul celor
desemnati,sa fie alesi,de catre acestia,presedintele biroului,precum si
presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si cei 11
reprezentanti ai partidelor si aliantelor care participa la alegeri. Dintre atributiile
sale enumeram urmatoarele a)vegheaza la intocmirea copiilor de pe listele
electorale permanente si complementare b)asigura publicarea in Monitorul
Oficial a denumirii si semnelor electorale ale partidelor ,aliantelor si organizatiilor
minoritatiilor nationale legal constituite comunicandu-le birourilor electorale
judetene c) urmareste si asigura respectarea si aplicarea legislatiei privind
alegerile pe intreg teritoriul tarii d) rezolva intampinarile privind propria activtate
si contestatiile privind constituirea ,componenta si activitatea birourilor electorale
de circumscriptie judetene e) primeste si solutioneaza contestatiile privind
organizarea si desfasurarea alegerilor locale.etc
D)Autoritatea Electorala Permanenta Acest organism a fost creat prin legea
numarul 280 din 2003 de modificare si completare a legii nr 68 din 1992 pentru
alegerea Camerei Deputatilor si Senatului.Aceasta autoritate este o institutie
administrativa autonoma,cu competenta generala care asigura,la nivel
national,aplicarea unitara,in intervalul dintre doua perioade electorale,a
dispozitiilor legale privitoare la organizarea si desfasurarea alegerilor ,urmareste
si sprijina dotarea cu logistica necesara acestora ,precum si realizarea
operatiunilor specifice in respectivul interval. O atributie esentiala a acesteia o
reprezinta luarea de masuri organizatorice de constituire sau functionare a
birourilor electorale de circumscriptie sau ale sectiilor de votare daca acesta nu se
pot forma ori functiona.Aceasta autoritate e condusa de un presedinte numit de
parlament,ajutat de 2 vicepres care nu pot fi membrii a unui partid politic.Pres
este membru a BEC.
93
4)Listele electorale
Listele electorale sau de alegatori cuprind toti cetatenii cu drept de vot dintr-o
zona determinata si ele pot fi permanente,complementare si suplimentare.
Listele electorale permanente cuprind in mod obligatoriu toti cetatenii cu drept
de vot care au domiciliul in circumscriptia electorala in care se organizeaza
alegeri,inclusiv a sectiei de votare apartinatoare.Un alegator poate fi inscris numai
intr-o singura lista electorala.Se intocmesc de primar.Listele cuprind ,in ordine
alfabetica,numele si prenumele alegatorului precum si circumscriptia electorala
din care face parte ,sectia de votare,cnp,domiciu,seria si numarului actului de
identitate,rubrica pentru semnatura.
Listele electorale suplimentare cuprind cetatenii cu drept de vot care nu
domiciliaza in localitatea respectiva,dar se gasesc cu temei in acel loc si anume:
cei care si-au stabilit resedinta in circumscriptia electorala in care au alegerile cu
cel putin 3 luni inaintea scrutinului,vor fi inscrisi,la cere,de catre primar,in lista
suplimentara.
Listele electorale complementare cuprinzand cetatenii UE,cu drept de vot aflati in
evidenta Oficiului Roman de Imigrari avand domiciliul sau resedinta in localitatea
unde se intocmeste lista,inclusiv cei care nu sunt in aceste evidente,vor fi
inscrisi,la cerere,in baza unor documente in listele complementare.
5)Buletinele de votreprezinta inscrisul tipizat si uniform de materializare si de
constatare a optiunii electorale a alegatorului care serveste ca mijloc de
determinare a numarului de voturi exprimate pentru un anume candidat sau o
anumita lista de candidati.Este format din una sau mai multe file.Pe ele sunt
trecute candidatii,in mod aleatoriu.Stabilirea numarului de ordine de pe
buletinele de vot a independetilor sau a listei de candidati,se face astfel: a) in
prima etapa listele partidelor,a listelor de candidati sau a independetilor,si
aliantelor poilitice sau electorale,parlamentare a candidatilor
independenti,primarilor si presedintilor consiliilor judetene,se inscriu in ordinea
rezultata din tragerea la sorti a presedintelui biroului de circumscriptie judeteana
in prezenta majoritatii membrilor acestuia si b) in etapa a doua listele partidelor si
94
aliantelor neparlamentare se inscriu in ordinea rezultata din tragerea la sorti a
presedintelui de circumscriptie.
6)Semnele electorale Aceste semne sunt reprezentari
simbolice(desene,litere,cifre) prin care se individualizeaza
candidatii,partidele,aliantele si organizatiile minoritatilor participante la
alegeri.Nu pot contraveni bunelor moravuri si ordinii de drept,Trebuie sa fie
proprii si distincte unele de altele.Semnele electorale se stabilesc de catre
partide,aliante si candidatii independenti,fiind comunicate Biroului Electoral
Central.
7)Stampilele electorale Sunt menite ca prin aplicarea lor sa se asigure
regularitatea unor operatiuni si controlul efectuarii acestora.Ele sunt de mai
multe categorii:
a)Stampila de control a sectiei de votare este unica si se aplica pe fiecare buletin
de vot pe ultima pagina,alba,lipsa ei antrenand nulitatea buletinului.Este
indetificata prin numarul sectiei de votare ce figureaza pe ea .
b)Stampilele de votare cuprinzand mentiunea votat este utilizata de alegator la
votare prin aplicarea ei pe patrulaterul buletinului de vot .
c)Stampila fiecarui birou electoral de circumscriptie unica si necesara pentru
documentele intocmite de birou
8)Candidaturile Candidatul reprezinta persoana participanta la alegeri in vederea
desemnarii sale prin vot intr-o anumita functie,de consilier,primar sau presedinte
de consiliu judetean.Listele de candidati depuse de partide si aliante,la birourile
electorale de circumscriptie ,cuprind numele si prenumele,locul si data
nasterii,ocupatia,profesia si apartenenta politica a candidatilor,iar in cazul
aliantelor,a partidului ce l-a propus.Partidele si aliantele pot propune cate o lista
de candidati pentru fiecare circumscriptie electorala .Pentru functia de
primar,candidatii independenti trebuie sa prezinte lista sustinatorilor inscrisi in
listele pentru circumscriptia la care candideaza,cuprinzand minim 2% din numarul
total al alegatorilor inscrisi in liste,dar nu mai putin de 200 in cazul comunelor,300
in cazul oraselor si 1000 in cazul municipiilor.Pentru functia de presedinte al cons
95
judetean,candidatii independenti trebuie sa prezinte lista sustinatorilor
cuprinzand minim 2% din totalul alegatorilor cuprinsi in liste,dar nu mai putin de
3000.Cetatenii UE pot candida,in unitatea administrativ teritoriala unde au
domiciliul,dar numai pentru functia de consilier.
9)Campania electoralareprezinta activitatea cu caracter organizat
desfasurata,conform legii,de catre candidati,partide,coalitii si sprijinitorii
acestora,constand in popularizarea propriilor platforme si programe politice sau
electorale in scopul orientarii corespunzatoare a optiunii alegatorilor.Durata
campaniei electorale este de 30 de zile inainte de data alegerilor si se incheie,in
sambata,care precede ziua alegerilor ora 7.Mijloacele folosite in campania
electorala nu pot contraveni ordinii de drept,trebuind sa fie cele legal
recunoscute.Afisajul electoral se face in locuri speciale cu caracter public si
vizibil,stabilite de primari si determinate in functie de numarul partidelor si al
aliantelor care vor depune liste de candidati ,candidaturi de primar,cat si
candidati independenti.Subventionarea campaniei electorale se face de catre
stat,conform prevederilor reglementate special.
4)Desfasurarea alegerilor
Principiul de baza in materie electorala este cel al necesitatii operatiunii votarii.Un
alt principiu este cel al votarii simultane,intr-o singura zi,indiferent de turul de
scrutin:
a)Dotari prealabile : Fiecare sectie de votare trebuie sa posede un numar suficient
de cabine,urne,stampile de votare.
b)Acreditarea. La desfasurarea operatiunilor de votare pot participa observatori
straini si nationali acreditati in acest scop.Persoanele astfel desemnate nu pot fi
membri ai unui partid sau aliante.
c)Masuri de ordine si organizare: Pentru mentinerea ordinii,presedintele biroului
sectiei de votare are la dispozitie mijloacele de ordine necesare asigurate prin
grija prefectilor.La ora 6 dimineata,presedintele verifica situatia inaintea votarii.
96
d)Operatiunea votarii Votarea are loc intr-o singura zi,incepand cu ora 7 si
terminand cu ora 21:00 cand sectia de votare se inchide,fara nici o posibilitate de
prelungire.Alegatorii vor vota la sectia de votare unde au fost inscrisi in
liste.Alegatorul voteaza individual si separat,in cabine inchise.Votarea presupune:
aplicarea stampilei cu mentiunea votat pe buletinul de vot,indoirea buletinului de
vot,introducerea in urna a acestuia,restituirea stampilei de vot,aplicarea pe actul
de identitate a stampilei cu mentiunea votat.
e)Suspendarea votarii: Presedintele sectiei poate dispune suspendarea votarii
pentru motive temeinice,fara a putea depasi o ora,trebuind sa fie anuntata cu cel
putin o ora inainte prin afisare.Durata tuturor suspendarilor nu poate depasi 2
ore.
5)Stabilirea si constatarea rezultatelor alegerilor.
Stabilirea rezultatelor alegerilor: Dupa incheierea votarii si inchiderea sectiei de
votare,presedintele sectiei procedeaza la anularea buletinelor de vot ramase
neintrebuintate si la deschiderea urnelor ,dupa ce in prealabil a verificat
integritatea sigiliilor,in prezenta membriilor biroului si,dupa caz,a persoanelor
care au dreptul sa asiste la votare,sigiland urna si stampilele de
votare.Presedintele consemneaza rezultatele in procese verbale .Presedintele va
citi cu voce tare,la deschiderea fiecarui buletin,lista de candidati votata sau
numele si prenumele candidatului independent sau pentru functia de primar sau
presedinte de consiliu judetean votat.Dupa incheierea numararii
voturilor,presedintele,intocmeste,in mod separat,cate un proces verbal,pentru
consiliul local si judetean la care au avut loc alegerile,pentru primar si
presedintele consiliului judetean,ce va cuprinde: numarul alegatorilor de pe listele
electorale,numarul alegatorilor ce s-au prezentat la urne,numarul total al
voturilor valabil exprimate,numarul voturilor nule,starea sigiililor de pe urne, si
alte cateva lucruri.
Constatarea rezultatelor alegerilorDupa primirea dosarelor continand procesele-
verbale cu rezultatul numararii de la toate sectiile de votare si dupa solutionarea
contestatiilor si intampinarilor biroul circumscriptiei electorale totalizeaza voturile
97
exprimate si atribuie mandatele conform legii nr 67 din 2004,cu modificarile
ulterioare.
A)Pentru repartizarea mandatelor de consilier,biroul electoral de circumscriptie
stabileste pragul electoral al circumscriptiei ,reprezentand 5% din numarul total al
voturilor valabil exprimate in circumscriptia respectiva,In cazul aliantelor politice
sau aliantelor electorale,la pragul de 5% se aduaga pentru al doilea membru al
aliantei 2% .Pentru aliantele cu cel putin 3 membrii,pragul electoral este de 8%,In
prima etapa,biroul electoral de circumscriptie stabileste numarul de mandate ce
revine fiecarei liste de candidati,precum si candidatilor independenti,pe baza
coeficientului electoral,determinat prin impartirea numarului total de voturi
valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti care au intrunit
pragul electoral la numarul total al mandatelor de consilier din circumscriptia
respectiva,biroul electoral de circumscriptie repartizeaza fiecarei liste atatea
mandate de cate ori coeficientul electoral se include in numarul total al voturilor
valabil exprimate pentru lista respectiva,de asemenea este declarat ales
candidatul independent care a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu
coeficientul electoral.
B)Pentru functia de primar centralizarea se face de biroul circumscriptiei.Este
declarat primar candidatul care a intrunit cele mai multe voturi valabil exprimate
din primul tur de scrutin.Daca nici unul nu a obtinut cele mai multe voturi valabil
exprimate,se organizeaza un al doilea tur de scrutin.La al doilea tur participa
numai candidatii clasati pe primele 2 locuri,respectiv candidatii aflati in situatie de
balotaj.Are loc la 2 sapt fata de primul tur.
Pentru functia de presedinte al consiliului judetean este declarat ales candidatul
care a intrunit cel mai mare numar devoturi valabil exprimate in primul tur de
scrutin,iar in caz de balotaj,se organizeaza un nou tur.
Biroul circumscriptiei electorale competente incheie proces verbal pentru
consiliul local,judetean,primar,presedintele de consiliu judetean,privind toate
operatiunile electorale,centralizarea voturilor,constatarea rezultatului alegerilor si
atribuirea mandatelor.
98
Biroul electoral de circumscriptie judeteana centralizeaza voturile si rezultatele
alegerilor pe judet,partide si aliante,precum si candidatilor
independenti,incheiand un proces verbal pentru consilierii locali,judeteni,pentru
primari si presedintele cons judetean
6)Jurisdictii electorale in materia alegerilor locale.
Jurisdictiile din cauza se pot clasifica:
Dupa criteriul naturii lor juridice: judiciare,nejudiciare,mixte.
Dupa sanctiunile aplicabile operatiunilor si personaelor care au incalcat legalitatea
in materie electorala: jurisdictii de anulare si represive( contraventionale si
penale)
Dupa momentul in care intervin: preelectorale,electorale,postelectorale).
1)Jurisdictia electorala nejudiciara:
1)Contestatiile asupra modului de constituire si a componentei birourilor
electorale se pot face in termen de 48 de ore de la desemnarea conducerii.
Birourile electorale de circumscriptie si birourile electorale ale sectiilor de
votare,inclusiv biroul central,rezolva intampinarile referitoare la propria lor
activitate.Birourile electorale de circumscriptie rezolva si contestatiile cu privire la
operatiunile birourilor sectiilor de votare din subordine.Birourile electorale de
circumscriptie solutioneaza plangerile cu privire la impiedicarea unui partid
politic,alianta politica,alianta electorala,candidat independent de a-si desfasura
campanie in conditiile legii.Candidatii si orice alegator au dreptul sa contste
identitatea persoanei care se prezinta la vot.In timpul operatiunilor de votare si
de deschidere a urnelor de numarare si totalizare a voturilor si de inregistrare a
rezultatului votarii se pot face intampinari si contestatii cu privire la aceste
operatiuni.
Biroul Electoral Central : rezolva intampinarile referitoare la propria sa
activitate,rezolva contestatiile cu privire la modul de constituire,componenta si
99
activitatea birourilor electorale judetene,primeste si solutioneaza contestatii
legate de organizarea si desfasurarea alegerilor,solutioneaza sesizari privitoare la
frauda electorala , solutioeaza contestatii privitoare la acreditare sau refuzul
acreditarii observatorilor si delegatilor straini de catre biroul judetean electoral
precum si cele privind acreditarea observatorilor nationali si solutioneaza cererile
de anulare a alegerilor dintr-o circumscriptie electorala.
2)Jurisdictia mixta reuneste trasaturile comune atat caii de atac
contencioase,cat si celei necontencioase,respectiv solutionarea caii de atac mai
intai in fata organismelor cu atributii electorale,iar apoi in fata instantei de
judecata.Astfel,impotriva omisiunilor,inscrierilor gresite sau a oricaror erori din
listele electorale se poate face intampinare la autoritatea care le-a
intocmit.Impotriva solutiei prin care se rezolva intampinarea se poate face
contestatie in termen de 24 de ore de la comunicare la judecatoria competenta sa
o solutioneze .
3)Jurisdictia electorala judiciara sau Jurisdictia electorala
contencioasa
a)Candidaturile de consilier pot fi contestate la biroul circumscriptiei.Contestatiile
se solutioneaza in termen de 48 de ore de la inregisrare de catre
judecatoria,tribunalul in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala.
b)Contestatiile asupra modului de constituire si componenta BEC se solutioneaza
de Inalta Curte de Casatie si Justitie
c)In materie sanctionatorie: amenzile contraventionale se aplica si pedepsele ce
se aplica numai de instantele de judecata in cazul infractiunilor .
d)In privinta hotararilor consiliilor de validare sau invalidare a mandatelor de
consilier ,acestea pot fi atacate in justitie de catre cel interesat.
e)In privinta hotararilor privind validarea sau invalidarea primarilor si a
presedintilor consiliilor judetene pronuntate in camera de consiliu a
100
judecatoriei,respectiv tribunalului,ele se pot ataca,dupa caz ,in contencios
administrativ,in fata tribunalului sau la curtea de apel,de catre cei interesati.