Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

FACULTATE DE PSIHOLOGIE CLINICA SI PSIHOTERAPIE


SPECIALIZAREA: TEHNICI PSIHOLOGICE PENTRU CONTROLUL
COMPORTAMENTULUI SI DEZVOLTAREA POTENTIALULUI UMAN
MASTER AN I.

PROIECT DE CERCETARE
IMPORTANTA IDENTIFICARII TIMPURII A AUTISMULUI

Mugur Roxana Romina


IANUARIE 2010

Argument.
In mod normal, oamenii empatizeaza unii cu ceilalti. Isi inteleg trairile, modul de
actiune unii altora. Dar exista si fiinte care nu pot empatiza, care nu dispun de un organ
mintal. Acesti oameni se numesc autisti, ei nu pot comunica, prin urmare nu se pot integra in
societate.
Autistii sunt un model de virtute. Ei nu pot minti, insela, pretinde, se instraineaza, nu
pot comunica sau nu se pot juca. Autistii nu dispun de imaginatie, ei se orienteaza dupa
indicatorii perceptivi din contextul real in care isi desfasoara activitatea. Ei nu au o
directionare precisa, inainteaza fragmentar, sacadat, cu stagnari si erori pana la obtinerea unui
rezultat oarecare.
Acest proiect se doreste a fi o modalitate de a-i sensibiliza asupra semnelor precoce ce
pot indica autismul, pe toti cei care, intr-un fel sau altul, au legatura cu un copil ce prezinta
riscul de a avea autism (indeosebi pe psihologii din gradinitele particulare). Sunt multi parinti
care nu constientizeaza ca ar putea avea vreo problema de acest gen tocmai copilul lor; de
aceea psihologii din gradinitele in care sunt grupe de copii intre 12 luni si 3 ani (indeosebi in
cele particulare), ar putea fi cei care ar putea identifica posibilul autism unde este cazul. Ar
putea fi un inceput in a ajuta acesti copii, in cazul carora identificarea cat mai precoce a
autismului este esentiala pentru a putea primi ajutorul de specialitate cat mai devreme posibil.

Tulburarea autista.Elemente de diagnostic (pe baza ghidului international de diagnostic clinic,


DSM IV).
Elementele esentiale ale tulburarii autiste le constituie prezenta unei dezvoltari clar
anormale sau deteriorate in interactiunea sociala si in comunicare si un repertoriu restrans
considerabil de activitati si interese. Manifestarile tulburarii autiste variaza mult in functie de
nivelul de dezvoltare si etatea cronologica a individului.
Deteriorarea, in interactiunea sociala reciproca este flagranta si sustinuta. Poate exista
o deteriorare semnificativa in utilizarea multiplelor comportamente nonverbale (de ex: privitul
in fata, expresia faciala, posturile si gesturile corporale) pentru a regla interactiunea si
comunicarea sociala. Deteriorarea in comunicare este, de asemenea, notabila si sustinuta, si
afecteaza atat aptitudinile verbale, cat si nonverbale. Poate exista o intarziere sau o lipsa totala
de dezvoltare a limbajului vorbit. La indivizii care vorbesc, poate exista o deteriorare
considerabila in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii, ori o utilizare
repetitiva si stereotipa a limbajului sau un limbaj propriu.
De asemenea, se poate observa lipsa unui joc spontan si variat de-a ori a unui joc
care presupune imitatra unor comportamente sociale, asa cum apar la persoane de aceeasi
varsta. Indivizii cu autism au patternuri de comportamente, interese si activitati restranse,
stereotipe si repetitive, sunt adesea preocupati de chestiuni marunte. Miscarile stereotipe ale
corpului intereseaza mainile (batutul din palme, falfaitul degetelor) sau intregul corp
(leganatul, inclinatul si balansatul).
In cele mai multe cazuri, nu exista o perioada de dezvoltare normala indubitabila, desi
in aproximativ 20% din cazuri, parintii relateaza o dezvoltare relativ normala inainte de 1 an
sau 2. Asadar, autismul este o tulburare severa de dezvoltare, de natura neurobiologica si
apare fie la nastere, fie la varsta de 18 luni-2 ani a copilului.
Statisticile internationale realizate incepand cu anii 90 releva o incidenta alarmanta a
tulburarilor din spectrul autismului: 1 la 166 de copii potrivit Congresului European de
Neuropsihiatrie de la Barcelona sau chiar de 1 la 150, potrivit Centers for Disease Control,
Atlanta, fiind o afectiune mai intalnita decat cancerul, diabetul, SIDA, sindromul Down etc.

Obiectivul cercetarii.
In zilele noastre nu e asa neobisnuit sa vezi un copil care primeste diagnosticul de
autism la 18 luni sau la 2 ani, desi spre exemplu, la sfarsitul anilor 90 erau putini specialisti
dispusi sau capabili sa diagnosticheze un copil sub varsta de 3 ani. Toate cercetarile efectuate
in ultimii ani sprijina o convingere anterioara, cau un copil care este diagnosticat de timpuriu
si care beneficiaza de interventie precoce intensiva are cele mai bune rezultate pe termen
lung.Chiar si astazi, cand cercetarile dovedesc ca detectarea si interventia precoce sunt
esentiale, majoritatea copiilor primesc diagnosticul mult dupa varsta de 2 ani, in cea mai mare
parte, pentru ca medicii pediatri si parintii inca nu sunt constienti de semnele timpurii ale
autismului. Semnele autismului apar intotdeauna in cursul primilor 3 ani de viata, perioada in
care copilul poate fi observat inde-aproape de parinti si psihologii din gradinita la care merg.
Copiii identificati devreme cu tulburari de dezvoltare sau comportament au sanse mai mari
de a-si atinge potentialul maxim (Dr. Jose Cordero, School of Public Health, Universitatea
din Puerto Rico).
Diagnosticul este insa destul de dificil de pus, chiar si dupa 18 luni, mai ales daca
profesionistii nu au o experienta si formare specifica in tulburarile din spectrul autist . Si
aceasta nu numai pentru ca multi indicatori nu sunt exclusiv autism specifici, nu se intalnesc
numai la autism, ci pot fi intalniti si la alte tulburari, dar si pentru ca exista o variatie foarte
mare intre nivelele de abilitati mentale ale copiilor cu autism. Insa diagnosticarea nu trebuie
sa aiba ca scop etichetarea copiilor, ci accesul cat mai precoce la servicii de recuperare. Chiar
daca diagnosticul definitiv ar trebui, poate, pus mai tarziu, dupa 2 ani, important este ca
specialistii sa evalueze cat mai devreme nivelul de dezvoltare al copilului din punct de vedere
social, emotional, cognitiv, de limbaj, motor si senzorial pentru a vedea daca exista abateri de
la normal si sa le propuna parintilor programe adecvate de stimulare a copilului, sa-i invete si
sa ii sprijine ca acestia sa le aplice acasa, nicidecum sa le spuna sa astepte. Pentru a face
problema si mai dificila, specialistii care au calificarea necesara si care pot sa puna un
diagnostic de autism la varsta mica lucreaza adesea cu liste de asteptare de ani de zile.
Obiectivul acestui proiect decurge oarecum din lacunele literaturii de specialitate si
este prezentat in cele ce urmeaza. Prin acest proiect se doreste aducerea in atentia tuturor
colegilor psihologi posibilitatea de a ajuta cat mai devreme copii cu posibile probleme autiste.
Ar fi un inceput sa se puna o baza mai mare asupra screening-ului acelor copii care noua ne
pun semne de intrebare in legatura cu un posibil autism, tinand cont de frecventa autismului in
zilele noastre si accesul mult mai mare la informatii legate de semnele precoce ce pot indica
autismul. Exista o nevoie acuta pe care o resimt familiile cu copii din spectrul autist de a fi
ajutate in diagnosticarea cat mai timpurie a autismului, pentru a sti incotro sa se indrepte
pentru sporirea sanselor copiilor de a se dezvolta normal. Asa cum spuneam si mai sus, un
prim pas in ajutorarea acestor copii ar fi identificarea posibilelor probleme care se poate
realiza impreuna, psihologul si parintele. Astfel se propune utilizarea Listei modificate cu
verificarile necesare pentru depistarea autismului la copii (Modified Checklist for Autism in
Toddlers, M-Chat- Diana Robins, Deborah Fein, & Marianne Barton, 1999).

La 18 luni, copilul
1. Se uita la tine si arata cu degetul atunci cand vrea sa iti arate ceva?
2. Se uita cand ii arati tu ceva cu degetul?
3. Isi foloseste imaginatia pentru jocul simbolic?
Daca raspunsul este NU, atunci copilul poate prezenta riscul de a avea autism. Iar daca
tu ca psiholog, impreuna cu parintele, ati observat aceste aspecte in cazul vreunui copil din
gradinita ta, atunci este timpul sa aplici M-CHAT-ul ( Modified Checklist for Autism in
Toddlers).

Lista modificata cu verificarile necesare pentru depistarea autismului la


copii (Modified Checklist for Autism in Toddlers, M-CHAT).

Numele / Prenumele copilului :


/

Sexul:

Masculin

Varsta -- Ani:

Feminin
luni:

Data nasterii [format: zz/ll/aaaa; e.g., 25/09/1998]:


Formular completat de: [nume si prenume]
Relatie: [ex., parinte, tutore]

Va rugam sa bifati casuta corespunzatoare:


1. De obicei, copilul dvs. agreeaza sa fie leganat sau saltat pe
genunchi?

DA

NU

2. Isi manifesta interesul fata de alti copii?

DA

NU

3. Ii place sa se catere pe diverse lucruri, ca de exemplu sa urce


scarile?

DA

NU

4. Ii place sa se joace de-a Cucu-Bau sau De-a v-ati


ascunselea?

DA

NU

5. S-a jucat vreodata pretinzand ca vorbeste la telefon, sau ca


are grija de o papusa, sau pretinzand alte actiuni?

DA

NU

6. Foloseste degetul aratator pentru a indica lucruri sau pentru


a atentiona?

DA

NU

7. Foloseste degetul aratator pentru a manifesta interes fata de


ceva anume?

DA

NU

8. Se poate juca in mod adecvat cu jucariile (ex.: masini sau


cuburi), fara sa le introduca in gura, sa le scape pe jos, sau sa se
joace intr-un mod fara rost?

DA

NU

9. Obisnuieste sa va aduca obiecte pentru a va arata ceva


anume?

DA

NU

10. Va priveste in ochi pentru mai mult de o secunda-doua?

DA

NU

11. Este hipersensibil la sunete, zgomote? (ex.: casti de urechi)

DA

NU

12. Va raspunde printr-un zambet la zambetul sau chipul dvs.?

DA

NU

13. Va imita gesturile? (ex.: va strambati, el face la fel?)

DA

NU

14. Raspunde atunci cand il strigati pe nume?

DA

NU

15. Daca ii indicati cu degetul o jucarie din partea cealalta a


camerei, se uita la ea?

DA

NU

16. Copilul dvs. poate merge?

DA

NU

17. Se uita si el la lucruri la care va uitati dvs.?

DA

NU

18. Face miscari neobisnuite cu mainile sau degetele, in


apropierea fetei?

DA

NU

19. Incearca sa va atraga atentia asupra propriei lui activitati?

DA

NU

20. V-ati intrebat vreodata daca nu cumva copilul dvs. este


surd?

DA

NU

21. Intelege ceea ce spun alte persoane ?

DA

NU

22. Uneori se uita in gol sau sa se miste fara un scop?

DA

NU

23. Se uita la fata dvs. pentru a va vedea reactia, in momentul in


care este pus in fata unui eveniment nefamiliar?

DA

NU

Dupa ce l-ai aplicat, poti sa-l trimiti autorilor spre evaluarea online pe urmatorul link:

http://autism.gamara.ro/mchat.html.

Concluzii.
Desi tulburarile din spectrul autist sunt la fel de importante ca orice alta tulburare
mintala sau somatica, trebuie spus clar si direct faptul ca aceste tulburari au o
particularitate care justifica adoptarea unor proceduri validate stiintific pentru a se
interveni rapid si cat mai timpuriu. Daca aceste lucruri nu se fac timpuriu, se pierde
oportunitatea de recuperare, fie ea si partiala, astfel, copiii si apoi adultii cu aceste
tulburari ajungand sa fie complet dependenti de familie si/sau de ajutorul societatii, cu
costuri emotionale si economice mari pentru persoana cu tulburare din spectrul autist,
pentru familie si societate. Iar daca se intervine rapid si adecvat, in cazul copiilor (prin
detectare si interventie timpurie) exista posibilitatea unor abilitati semnificative.
Studiile arata faptul ca interventia precoce poate duce la ameliorarari semnificative in
viata copiilor diagnosticati cu tulburari de dezvoltare din spectrul autist iar programele
eficiente dezvolta abilitati de comunicare, socializare si cognitive. Desi ne asteptam ca o
disfunctie atat de frecventa ca autismul sa aiba cauze cunoscute, in multe privinte este inca un
mister. Unele studii arata ca exista un fond genetic - pana la 20 de seturi de gene pot juca un
rol in aparitia autismului, insa cauzele genetice nu pot explica toate cazurile, de aceea oamenii
de stiinta continua sa caute posibile cauze declansatoare.
Autistii sunt un model de virtute. Ei nu pot minti, insela, pretinde, se instraineaza, nu
pot comunica sau nu se pot juca. Autistii nu dispun de imaginatie, ei se orienteaza dupa
indicatorii perceptivi din contextul real in care isi desfasoara activitatea. Ei nu au o
directionare precisa, inainteaza fragmentar, sacadat, cu stagnari si erori pana la obtinerea unui
rezultat oarecare.

Bibliografie.
1. Barbera, Mary Lynch - Terapia axata pe comportamente verbale, Editura For you,
Bucuresti, 2009.
2. Dennet, Daniel Tipuri mentale. O incercare de intelegere a constiintei , Editura
Humanitas, Bucuresti, 1998, traducerea Parlog, Hortensia.
3. Popescu Neveanu, Paul Psihologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1997.
4. Preda, Vasile Elemente de psihopedagogie speciala: cercetari fundamentale si
aplicative, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007.
5. Solcan, Radu Mihail Introducere in filosofia mintii din perspectiva stiintei cognitiei,
Editura Universitatii din Bucuresti, 2000.