Sunteți pe pagina 1din 18

Psihologia

clinica
a dezvoltarii
Anca Dobrean
ancadobrean@psychology.ro
1
STRUCTURA CURSULUI
Sisteme de clasificare si diagnostic clinic a tulburarilor mentale la copii si
adolesceni.
Aspecte ale psihologiei dezvoltarii relevante pentru psihologia clinica a copilului
si adolescentului.
Diagnosticul inteligentei intarzierile mentale.
!ulburarile pervazive de dezvoltare" Autism Asperger #ett.
!ulburarile de invatare la copii.
!ulburarile de e$ternalizare" AD%D & tulburarea de conduita tulburarea
opozitionismului provocator.
!ulburarile alimentare la copii si adolescenti.
!ulburarile de internalizare" depresia & an$ietatea la copii.
Statusul socio'economic si dezvoltarea.
(aracteristici clinice ale persoanelor de v)rsta a treia.
Aspecte ale dezvoltrii n domeniul psihologiei clinice a copilului.
(e este dezvoltarea*
+odific,ri biologice si psihologice
-tape
.ou'nascut /0'1 luna1
2nfant /latina 3 fara limba41 /1 luna'1an1
Anteprescolar /1'5 ani1
Prescolar /5'6 ani1
Scolar mic /6'15 ani1
Adolescent /15'171
2ntroducere.
8enar & 9erig /:0001 p. :
;Sunteti psiholog clinician si faceti un interiu clinic cu mama unei fetite care a
solicitat e$amen de specialitate...
;fetita a fost intotdeauna o fire retrasa sensibilila si am crezut ca nu are nici o
:
problema p)na c)nd am observat c)teva idei ciudate pe care le avea ... 2ntr'o
seara cand mergeam spre cas, cu masina mi'a spus ;As putea distruge toate
aceste masini doar cu o ridicare a m)nii...< Am crezut ca este o glum, dar
c)nd m'am uitat la faa ei p,rea foarte serioas, si nici nu se uita la mine. Alt,
dat, era foarte furioas, pe mine deoarece nu puteam face ca ploaia s, se
opreasc, pentru a putea merge s, se 4oace...<
(eea ce m, =ngri4oreaz, este c, ea crede c, aceste lucruri chiar se pot =nt)mpla.
.u stiu dac, are o problem, sau
se uit, prea mult la !> sau ce se =nt)mpl, cu adev,rat<
(are este prima =ntrebare pe care a'ti adresa'o*
Psihopatologia este . . .
; un comportament semnificativ clinic sau un sindrom
sau patern care apare la o persoan, si care este asociat
cu un distres sau o disfuncie sau cu un risc ridicat de a
cauza suferin, durere disfuncie .../DS+'2>1.
Relevana dezvoltrii pentru a nelege
psihopatologia copilului.
Putem =nelege comportamentul anormal =n comparaie cu cel
normal
Psihopatologia copilului" ;Dezvoltarea normal, nu =si urmeaza
traseul< /8enar 1?7:1
+odalit,i"
@i$atie /Aprirea la un stadiu1
#egresie /#evenirea la un stadiu anterior1
Dificul,i =n dezvoltare
(omportament e$agerat
(omportamente diferite calitativ.
sihopatologia clinic a copilului.
2ntegreaz, ceea ce se cunoaste despre"
Dezvoltarea cognitiv,
Dezvoltarea emoional,
Dezvoltarea biologic,
Dezvoltarea moral,
... Pentru a putea =nelege problemele actuale.
Concepte ale psihopatologiei copilului.
Accentueaz, interaciunea dintre diferitele domenii ale
dezvolt,rii /motor limba4 social1
Arientat, pe stadii
Sarcinile de la un anumit nivel de dezvoltare trebuie s, fie
5
atinse la un prag anume.
Probablist .B determinist
@actorii pot predispune nu determina
#elaia cu ali factori
(ontinuum ;.ormal'Anormal<.
#isc si rezilien,
#isc" orice condiie sau circumstan, care creste probabilitatea
de a dezvolta probleme
#ezilien," factori protectori care susin un copil sa dezvolte
probleme =n ciuda prezenei factorilor de risc.
!actori de risc "iologic.
Cnainte =n timpul si dup, nastere
-valuarea problemelor copilului trebuie s, vizeze
identificarea acestor factori pentru a evalua m,sura =n
care sunt importani =n =ntelegerea problemelor si apoi
=n tratament.
!actori de risc "iologic.
>)rsta mamei
@oarte tinere si =n v)rst,
Sindrom DoDnE
Sub 50 F 1 din 1G00E H0 3 HH F 1 din 150E Peste HG F 1 din IG nasteri
>)rsta optim, pentru complicaii minime pare a fi :5 si :7
Stilul de via, al mamei
.utriie /acid folic1 alcool /@AS1 tutun droguri
!ulbur,ri de s,n,tate mental, pre si postnalat,
(omplicaii pre si postnatale
@actori genetici
AD%D !ourette Schizofrenia tulburarea bipolara
.ational (hildrenJs Study
http"KKDDD.nationalchildrensstudy.govKPagesKdefault.asp$.
!emperamentul copilului 3 stil comportamental care
se reflect, sistematic si in raport cu interaciunea cu
mediul
Bsor sau dificil de gestionat pentru un p,rinte.
Temperamentul copilului.
Se refer, la dimensiuni de baz, ale personalit,ii reglate biologic
!homas si (hess /1?I71 ' .eD LorM Nongitudinal Study
Cncercat s, delimiteze diferenele individuale ale stilului comportamental la
nou n,scui si copii mici
Au studiat1H1 de copii de la nastere p)n, =n adolescen,
Au g,sit ? dimensiuni temperamentale care pot fi identificate de la :'5 luni
Acestea s'au considerat a reflecta bazele diferenelor individuale ale
!emperamentului.
H
.eD LorM Nongitudinal Study.
1. #hythmicity
Degree of regularity of repetitive biological functions sleeping DaMing feeding
elimination
:. 2nitial reaction ' Approach'8ithdraDal
.ature of initial response to a neD stimulus such as neD food toys people
5. Adaptability
SeOuential course of the childPs responses to neD stimuli or altered situations
H. 2ntensity of #esponse
-nergy level of response
G. Quality of +ood
childPs general tendency toDards a happy or unhappy demeanor ' amount of pleasant
4oyful friendly behavior as contrasted Dith unpleasant crying unfriendly
behavior
I. Activity Nevel
childJs physical and mental energy' level tempo and freOuency of motor functioning
6. Distractibility
-ffectiveness of e$traneous environmental stimuli in interfering Dith or altering the
direction of ongoing behavior
7. Persistence and attention span
(ontinuation of an activity in the face of obstacles to its continuation and length of time an
activity is pursued
?. !hreshold of #esponsiveness
Nevel of e$trinsic stimulation necessary to evoMe a noticeable response regardless of the
nature of the response
;Difficult< infants are harder to parent and are at increased risM for future behavior
Problems
Temperamentul copilului.
!homas (hess Rirch %ertzig & 9orn
S-asyS SdifficultS and SsloD'to'Darm'upS
IGT of children fit one of the patterns.
Af the IGT H0T fit the easy pattern 10T fell into the
difficult pattern and 1GT Dere sloD to Darm up.
#imensiuni temperamentale.
Bsor vs. dificil
G dimeniuni ale temp. dificil.
1. #hythmicity /iregularitatea funciilor biologice1
:. Approach'8ithdraDal /retragerea de la stimuli noi1
5. Adaptability /adaptare redus, sau =nceat,1
H. +ood /-moii negative1
G. 2ntensity of #esponse /2ntensitate ridicat,1
G
#imensiuni temperamentale.
Distributia temperamentului la copii"
+ai muli copii cu temperament ;easy< mai puini dificili
.eD LorM Nongitudinal Study /.LNS1
10T Dificili
1GT SloD'to'8arm'Bp
Temperamentul ca si $actor de risc.
#elaia cu problemele "
60T din cei dificili au avut probleme comportamentale
in adolescenta
17T din cei ;easy< au avut probleme comportamentale
in adolescenta
@olloD'up la v)rsta adult, ' 5'G adulti
Dimeniunile temperamentale pot fi a4ustate o dat, cu
maturarea mediu si e$periena.
!actori de risc psihosociali.
-fectele cumulative ale stresului
Divortul
>iolenta maritala
Abuzul fizic
Abuzul se$ual
Stilul parental.
%$ectele cumulative ale stresului.
Probleme de s,n,tate si adaptare asociate"
An$ietate
Depresie
Btilizare de droguri
Dureri abdominale somatiz,ri
+amele =ns,rcinate
Studiile pe animale 3 sarcini cu termen mai mare si avorturi
Spontane.
#ivortul.
Divortul nu este un eveniment singular
-ste asociat cu o serie de factori de stres sau de schimbare cu
efect aspura copilului (hanges in #esidence
Schimbari in scoala
Prietenui
Separarea de un parinte
Dificultati materiale
I
(onflict parental continuu
2ntegrarea in familii noi
@actori de risc.
#ivortul& e$ectele pe termen scurt.
Probleme emoionale si dificult,i comportamentale
@urie si sau vin,
De asemenea multe dintre regulile care reglau
comportamentului copilului inainte de divort nu mai
e$ista
'iolenta domestic.
Poate avea impact asupra
(resterii problemelor de adaptare
An$ietate depresie cresterea insecuritatii
(opiii abuzati"
.ivel ridicat de agresivitate
A mai mare probabilitate de a utiliza violenta ca modalitate
de a obine ceva
A"uzul.
-fecte"
-valuarea globala si stima de sine'
-mpatie
Probleme emoionale
(omportament agresiv
Stres posttraumatic
Stil parental ( Risc sau Rezilienta)
Raumrind /1??11
: dimensiuni"
(alduraKsuport
(ontrolKstructura
@our parenting styles"
1. Autoritarian ;... Pentru c, spun eu<
@oarte structurat slab in caldura
Poate determina agresivitate ss scazuta
:. PermisivK2ndulgent "
' structura U caldura
dependenta copil fara responsabilitati
5. .egli4ent"
' structura ' caldura
(omportament antisocial
H. Autoritativ "
6
U structura /ferm & consistent1
U caldura
(opil adaptat
!actori de risc.
Prezenta unui factor nu determin, psihopatologia
@actorii...interactioneaz, si influeneaz, dezvoltarea
2nteligenta
!emperament
Parinti autoritativi
Suport social
Stima de sine
;ro"leme normale*.
.ou'n,scutul dificil
Anteprescolarul negativist
Prescolarul agresiv sau retras
Adolescentul opozant
!anarul impulsiv sau
!anarul egocentric
Trasee de dezvoltare.
AD%D3hiperactivitate
!ulburarea de conduita Vcomportament delicvent
Depresie V retragere iritabilitate vs. hipersomnie
@obiile pot fi trecatoare
Problemele de sanatate mentala la copil 3
Date epidemiologice
G'1GT dintre copii
Sub 1: ani 3 RW@
Probleme comportamentaleKde =nv,areK tulbur,ri de
dezvoltare
1:'17 ani 3 @WR
An$ietateKDepresieKPsihozeKAdictii
Sisteme de diagnostic clinic la copii.
7
2(D 3 10 A+S
DS+'2> APA
D("0'5# (lasificarea diagnostic, a s,n,t,ii
mentale si a tulbur,rilor de dezvoltare ale copil,riei
timpurii.
Clasi$icarea tul"urrilor mentale la copil
si adolescent IC# +,.
Cntarzierile mentale
!ulbur,ri de dezvoltare
Nimba4 si vorbire
Deprinderi scolare
@uncii motorii
!ulbur,ri pervazive de dezvoltare
!ulbur,ri emoionale si de conduit,
!ulburarea hiperMinetic,
!ulburarea de conduit,
!ulbur,ri emoionale cu debut specific =n copil,rie
!ulbur,ri ale funion,rii sociale cu debut specific =n copil,rie
!ulburarea !icurilor
Alte tulbur,ri emoionale si de conduit, cu debut specific =n copil,rie
-nurezis -ncoprezis tulbur,ri de alimentaie
#S-(I'(TR.
Probleme de e$ternalizare
!ulburarea de conduit,
Apoziionismul provocator
!ulburarea de deficit de atenie K hiperactivitate
Probleme de internalizare
!ulbur,ri de an$ietate
!ulbur,ri afective
!ulburarea de atasament reactiv, a perioadei de sugar sau a micii copil,rii
!ulbur,rile de eliminare
-ncoprezis
-nurezis
Alte tulbur,ri ale perioadei de sugar ale copil,riei sau adolescenei
+utismul selectiv
!ulburarea de miscare stereotip,
Probleme ale abilit,ilor mentale de =nv,are de comunicare si cognitive
Patternuri de simptome atipice" tulbur,ri pervazive de dezvoltare
!ulburarea autist,
!ulburarea #ett
!ulburarea dezintegrativ, a copil,riei
!ulburarea Asperger
?
#C&,(.R.
(lasificarea diagnostic, a s,n,t,ii mentale si a tulbur,rilor de
dezvoltare ale copil,riei timpurii
A$a 2 F tulbur,rile clinice
A$a 22 F probleme de relaionare
A$a 222 F condiii medicale si probleme de
dezvoltare
A$a 2> F stresori psihosociali
A$a > F funcionarea emoional, si social, a
individului =n conte$t
SIST%-UL #C&,(..
A$a 2" !ulbur,ri clinice
!ulburarea de Stres Post'traumatic
!ulburarea de Deprivare sau +altratare
!ulbur,rile Afective
#eacia Prelungit, de Doliu
!ulbur,ri de An$ietate =n copil,ria mic,
Depresia =n copil,ria mic,
!ulburarea +i$t, a -$presivit,ii -moionale
!ulburarea de Adaptare
!ulbur,ri de Autoreglare a Proces,rii Senzoriale
%ipersensibilitatea
Subresponsiv
(,utarea Stimul,rii Senzoriale K 2mpulsivitate
!ulburarea de Somn
!ulbur,ri ale iniierii somnului
!ulbur,ri ale meninerii somnului
!ulbur,ri de alimentare
!ulbur,ri de #elaionare si (omunicare
!ulburarea de Dezvoltare +ultisistemic,
10
sihologia clinica a Copilului.
-tape /vezi curs prof. dr. Daniel David1
Sedinta 1
2magine de ansamblu
Psihoeducatie
-$pectante
.ormalizare
Sedinta :
-valuare si diagnostic
Sedinta 5
(onceptualizare /care sunt problemeleE de ce au aparutE ce se poate face1
Sedinta H
2nterventie U monitorizare
Sedinta G
X .
-tape Xparticularitati la copil
Sedinta 1
2magine de ansamblu
Psihoeducatie
-$pectante
.ormalizare
>arsta copilului
2mplicarea apartinatorilor
Sedinta :X
2nstrumente & Proceduri de evaluare clinica
2nterviuri
Abservatii
(hestionare
!este sau probe
(onstrangeri" v)rsta copilului probleme disponibilitate
!imp
11
%valuarea clinica la copii.
5 sau G sedine de HG de minute fiecare.
2ntervievarea p,rinilor despre istoria de dezvoltare a copiilor
Abservarea direct, a funcion,rii familiei 3 de e$emplu dinamica
familiei si p,rinilor relaia dintre p,rinte si copil.
Str)ngerea de informaii prin observaie direct, si raport,ri
despre caracteristicile individuale ale copilului limba4 cogniie si
e$primare afectiv,.
-valuarea reactivit,ii senzoriale si a proces,rii a tonusului
motor si a abilit,ilor de planificare motorie.
.atura dificult,ilor copilului si a punctelor sale tari incluz)nd
nivelul de capacitate de adaptare si funcionare =n ariile ma4ore de
dezvoltare /social'emoional, relaional, cognitiv, de limba4
senzorial, si motorie1 =n comparaie cu dezvoltarea relaionat,
cu v)rsta.
(ontribuia relativ, la competenele copilului si la dificult,ile
diferitelor arii evaluate /relaii familiale modalit,i de
interaciune caracteristicile de dezvoltare1
Bn plan de intervenie e$tins care s, abordeze 1 si : de mai sus.
TIURI #% %'ALUAR%.
!-S!- (A#- .B AB NA RAYA .A#+-
/.A. .A#+ #-@-#-.(-D1
Subiective
!-S!- (A#- AB NA RAYA .A#+-
/.A#+ #-@-#-.(-D1
Abiective
!-S!- (A#- .B AB NA RAYA .A#+-
2nterviul K observatia
Abservatia realizata prin 4oc
Proceduri de evaluare informale
Desene proiective interviuri semistructurate chestionare cu
raspunsuri deschise
!este de criteriu
T%ST% CAR% /U AU LA 0A1A /2R-%.
Scopul este acela de formulare de ipoteze
Sunt naturale atat pentru parinte cat si pentru copil
Sunt fle$ibile
Permit schimbarea scopului evaluarii in functie de manifestarile copilului
Sunt usor de aplicat
#ezultatele sunt mai putin comparabile cu cele ale altor copii cu
cele din alte conte$te /fidelitate scazuta1
T%ST% CAR% AU LA 0A1A /2R-%.
1:
Se acorda o atentie mai mare testelor ;obiective<
Adesea e$ista o atitudine negativa fata de aceste teste 3
Ambele tipuri de evaluare pot fi utile in practica clinica
!ermenul de ;obiectiv< este suficient de subiectiv cand
este vorba de copii /0'G ani1
Teste de criteriu.
Sunt plasate intre instrumentele subiective si cele obiective
Performanta copilului la test este comparata cu un criteriu e$tern
Poate rezolva 70T din sarcinile de matematica specifice clasei 2
(el mai adesea sunt utilizate in scoala pentru a surprinde
schimbarea
Sunt mai putin intalnite in evaluarea timpurie
Sunt usor de construit sunt direct relationate unui scop nu
eticheteaza /nici un copil nu are o performanta slaba1
T%ST% CAR% AU LA 0A1A /2R-%
!este screening
!este clasice de evaluare psihometrica
Teste screening
Scop ' necesitatea unor evaluari ulterioare
Acopera o varietate de domenii
+otor limba4 cognitiv
Sunt mai mult sensibile decat specifice
!estele screening au o rata ridicata de ;falsi pozitivi<
Teste standardizate 3clasice4
Pun accent pe specificitate
#ezultatele sunt fidele si valide
Sunt in general mai lungi si mai dificil de aplicat
@iecare masura este tintita si elaborata
e$. subtest 3 lb. receptiv 3 50 itemi
Se recomanda utilizarea mai multor instrumente pentru realizarea
unui profil
2deea e$istentei unor dovezi convergente
Teste standardizate 3clasice4
Pot fi utilizate pentru"
Diagnostic
-ligibilitatea pentru includerea in diferite programe
15
Planificarea terapiei
+asurarea schimbarii
Afera raspunsuri numerice ipotezelor formulate
>aliditatea este intotdeauna dependenta de o administrare corecta si
de compararea cu un grup normativ adecvat
Aspecte esentiale
(onte$tul evaluarii
Nimitele evaluarii
-valuari suplimentare
Conte5tul evaluarii
Adesea testarea psihometrica nu tine cont de conte$tul
/mediul1 in care se realizeaza evaluarea
(ercetarile 3 comportamentul copiilor mici este
puternic dependent de factori relationali
+ediul este cu atat mai important cand dorim evaluarea
copiilor atipci
Acestia sunt in general mai putin independenti
Deficitele pe care acestia le au ii face si mai dependenti de
conte$tul in care sunt evaluati
2ntr'un proces de evaluare sunt vizate cel putin :
aspecte"
Abilitatea de a rezolva sarcinile cuprinse in test
(apacitatea de a se integra si de a intelege sarcinile procesului de
evaluare 3 adesea omis
-valuatorul 3 optimizarea relatiei si a conte$tului
Stabilirea unui raport pozitiv cu copilul
2naintea primei evaluari a copilului
2ntalnire doar cu parintii
2nformatii despre
Aptitudinile lingvistice /de comunicare1 ale copilului
PreferinteKinterese
!emperament
Alte informatii relevante /e$. deficite senzoriale1Z
De ce parintii*
#ealizeaz, observarea constant, si evaluarea comportamentelor copilului a
dispoziiilor preferinelor obiceiurilor din timpul mesei somnului precum si
relaia cu prietenii.
(unosc reacile copilului fa, de o serie de persoane si evenimente.
Au competena de a descrie copilul psihologului medicului profesorilor sau altor
persoane cu care lucreaz, copilul.
Accesul unic al p,rinilor =n mediul familiar poate duce la cresterea
calit,ii elabor,rii profilului psihologic al copilului.
2n timpul primei intalniri cu copilul
1H
.u se recomanda evaluarea cu teste obiective
Parintele sa fie prezent 3 pot fi obtinute de la acesta diferite
informatii insa nu acesta trebuie sa fie centrul atentiei
2mportante informatiilor subiective
(um intra in camera daca pastreaza contactul vizual daca utilizeaza spontan K
initiaza comunicarea daca solicita a4utor
(el mai bun mediu de testare este unul cu stimulare
/fizica si motivationala1 scazuta 3 nu ofera distractori
!recerea la testare se face treptat
Pastrarea unui acord intre standardizare si cerintele
copilului
Adesea testarea se opreste dupa esec
Adesea feed'bacMul lipseste
Limite ale evaluarii
-valuarea dezvoltarii cognitive timpurii are o putere de predictie limitata
(orelatia dintre scorul la testele de dezvoltare intre 1': ani /e$. la Scala Rayley1 si
2Q la 6'10 ani /82S(1 este in cele mai bune cazuri rF0.H?
(orelatia este mai mica daca evaluarea se realizeaza si mai repede /rF0.0I cand
Rayley se administreaza in primele I luni se viata1
Pentru comparatie 3 corelatia 2Q intre parinte'copil rF0.H:
Daca se doreste cunoasterea 2Q in primul an de viata 3 mai bine testam parintii [
2n general rezultatele 2Q obtinute inainte de G ani
trebuie interpretate cu atentie
De la copilul de G ani pana la mine nu este decat o distanta de
un pasE dar de la nou'nascut la copilul de G ani este o distanta
inspaimantatoare
!olstoi
Pe de alta parteX
Puterea predictiva a testelor este buna pentru copiii cu
deficite K intarzieri in dezvoltare
Scoruri foarte scazute la testele de dezvoltare cognitiva
tind sa fie predictive pentru dezvoltarea ulterioara
(e informatii ne ofera testarea cognitiva timpurie*
A estimare grosiera a 2Q
-$clud cazurile de deficienta mentala
\ustifica nevoia pentru interventii timpurii
+onitorizeaza eficacitatea acestor interventii
/ecesitatea evaluarii
(and este necesara includerea in diferite programe
(and sunt solicitate unele servicii
(and e$ista suspiciuni ale unor intarzieri in dezvoltare
(a urmare a unor interventii medicale
Scale de evaluare cognitiva timpurie
1G
-valuarea .eonatala Rrazelton
Scala de dezvoltare Raylay/1':H de luni1
Scala Portage /0'I ani1
!este de habituare
!este de preferinta a noutatii
Scala de inteligenta Rinet'Simon /:'17 ani1
Scala de inteligenta pentru prescolari 8echsler 3 8PPS2 /:.I'6.5
ani1
Scala Denver Scala ]esell Scala ]riffits
#e$icienta mentala #S- I'
1. Bsoar," (.2. G0'GG 3 60
:. +oderat," (.2. 5G'H0 3 G0'GG
5. Sever," (.2. :0':G 3 5G'H0
H. Profund," (.2. sub :0':G
G. Sever, nespecific, 3 atunci
c)nd e$ist, elemente care
conduc la concluzia c,
persoana respectiv, este
deficient, mintal dar nu poate
fi testat, cu a4utorul testelor de
inteligen, standardizate
datorit, lipsei de cooperare.
IC#(+,.
1. Bsoar," (.2. G0 3 I?
:. +oderat," (.2. 5G 3 H?
5. Sever," :0 3 5H
H. Profund," (.2. mai mic de :0
G. .especific," ca la DS+'2>
(e prezice un scor 2Q*
Predictia ' Scop al psihologiei ca stiin,
1?:1 ' Dr. NeDis +. !erman 3 de la Bniversitatea Stanford initiaza studiul
]enetic Studies of ]enius
2dentifica 1G:1 de copii din scolile din (alifornia care aveau un scor 2Q de
15G sau mai mare la testul adaptat de el in SBA /testul Stanford'Rinet1
]eniile lui !erman
-valuati pe diferite niveluri periodic
Studiul lui Terman 6 Rezultate
2n 1?:G 3 2nca inainte de a termina inrolarea in studiu publica
!he +ental and Physical !raits of a !housand ]ifted (hildren"
; bright people are normal people<
1I
Performante remarcabile in anumite domenii si obisnuite in
altele
(opiii cu 2Q ridicat
performanta scolara si numarul de ani de scoala
: treimi dintre copii au absolvit facultatea
A rata de 10 ori mai mare pentru timpul respectiv
Perfomante academice foarte bune
Studiul lui Terman 6 Rezultate
Aveau venituri mai mari decat media ' 2n 1?GH 3salariul
era de ^G700 /mediana1 iar subiectii lui !erman
castigau ^10GGI.
@emeile din studiu aveau mai putini copii decat media si
deveneau mame mai tarziu
.ici unul dintre copiii selectati in studiu nu a primit premiul
.obel
8illiam ShocMley si Nuis Alvarez /Premiul .obel in @izica 1
au fost evaluati insa au fost e$clusi din studiu
#ezultate obisnuite in domenii ca"
Sanatatea mentala numarul de sinucideri rata alcoolismului
stabilitatea in cuplu si rata divortului
Profesia
#egretele
Succesul in viata si I7
2nde$ al abilit,ii mintale generale /2Q1 ca predictor pentru
criteriile succesului =n via, 3
-ducaie si dezvoltarea cognitiv, />ygotsMy 1?671
!estele de inteligen, au fost de la =nceput construite cu scopul
de a prezice perf. scolare /0H'0G1 3 moderatori 3 corelaia este
mai mare c)nd se utilizeaz, ca indicatori ai perf. scolare un scor
compozit
2Q e$plic, :GT din perf. scolar, 3 factori individuali de mediu
autoeficacitate /Randura 1??I1 astept,rile p,rinilor motivatia
competente ca si perseventa incredere rezilienta.
%ste inteligenta universala)
Diferite culturi valorizeaza un anumit tip de inteligenta
3 nu poate fi inteleasa fara cadrul cultural
America de nord si -uropa 2Q coreleaza cu succesul
scolar
Rrazilia 9enya /Sternberg :0011
16
%ste I7 modi$ica"il)
Studiile de adopie 3 2ran /Dennis 1?651 #omania
/#utter 1??I1
Studiile de intervenie 3 2Q este relativ stabil
%$ectul !l8nn
-fectul ;@lynn< 3 \ames @lynn /1?7H1 3 2Q creste intergeneraie
3 /17 puncteKgeneraie1.
Sedinta .
(onceptualizarea clinic, =n perioada de sugar si =n copil,ria timpurie
-valuarea si clasificarea diagnostic, sunt ghidate de ideea c, toi
copiii au propria lor dezvoltare si manifest, diferene =n
performanele motorii de limba4 cognitive afective si de
interaciune.
!oi sugarii si copiii mici fac parte dintr'un sistem de relatii. (ele
mai semnificative relaii ale copiilor sunt cele cu membrii familiei.
@amiliile la r)ndul lor fac parte dintr'un sistem de relatii din
comunit,ile lor si cultura lor.
Sedinta HX
Paradigma terapiilor validate stiintific
Division G5 ' Society of (linical (hild and Adolescent
Psychology
http"KKDDD.apa.orgKaboutKdivisionKdivG5.html
17