Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI SARAD

FACULTATEA DE MEDICIN

A GENERAL

A SI MEDICIN

A DENTAR

A
SPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICAL

A
LUCRARE DE DIPLOM

A
Coordonator stiintic: Absolvent:
Medic primar cardiolog dr. n stiinte medicale: U t a Lavinia
C alin Pop
ndrum ator: Dr.C alin Man
2009
Lista principalelor abrevieri
1. AD atriul drept
1
2. AS - atriul stng
3. AuS auricular a (urechiu sa) stng a
4. Ecgrac ecograc
5. EKG electrocardiogram a
6. P puls
7. P.A pericardita acut a
8. R respiratii
9. T.A tensiune arterial a
10. T temperatura
11. VD ventriculul drept
12. VS ventriculul stng
13. Ecg - ecocardiograe
2
Motivatie
2
ngrijirea medical a, este o activitate efectuat a de oameni pentru oameni. n prezent exist a tot mai
multe boli grave cu care omul se confrunt a si este nevoit s a cear a ajutorul cadrelor madicale.
Lucrearea de fat a am ntocmit-o pe baza cunostintelor acumulate pe parcursul celor 3 ani
de efectuare a stagiului de practic a n Spitalul Judetean de Urgent a Dr. Constantin Opri s
Baia Mare. n perioada efectu arii stagiului de practic a am avut ocazia s a ajut multi pa-
cienti cu diferite boli , dar cei care m-au impresionat n mod deosebit au fost pacientii di-
agnosticatii cu pericardit a acut a deoarece am avut ocazia, al aturi de echipa de ngrijiri medi-
cale s a ajut la tratearea lor si n acela si timp s a observ procesul de vindecare pn a la nal.
Pentru mine ca absolvent ngrijirea pecientului este o provocare necesitnd
punerea n practic a a cuno stintelor acumulate pe parcursul anilor de scoal a.
3
CAPITOLUL I
NO TIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR
3
INIMA
Cuprins a n sacul broseros format din pericard, este situat a n mediastinul mijlociu. n aceast a
regiune mpreun a cu pericardul, ea este situat a anterior de esofag, posterior de recesurile pleurale
costo-mediastinale si tesutul retrosternal si superior de foliola anterioar a a centrului tendinos al di-
afragmei. n situ axul longitudinal al cordului, ntins ntre baza si vrf este oblic, formnd un
unghi de aproximativ 40 cu planul frontal si sagital al corpului.Ca urmare,n torace inima are o poz-
itie asimetric a. Directia oblic a a axului longitudinal al inimi explica totodata orientarea bazei cor-
dului care priveste la dreapta , n sus si posterior spre esofag si vrful inimii, orientat la stnga, n
jos si anterior corespunznd spatiului V intercostal stng, putin medial pe linia medio-clavicular a.
Fat a de axul s au longitudinal, inima este torsionat a, nct n vederea anterioar a din inima stng a se ob-
serv a numai o mic a parte a VS si AuS, n timp ce pe cea mai mare ntindere a fetei sternocostale se
observ a VD si AD.Proiectat a pe coloana vertebral a, ea corespunde vertebrelor T4-T8 numite si ver-
tebre cardiace.Atriile comunic a prin ostiile atrioventriculare cu ventriculul de acea si parte, fapt pen-
tru care inima a fost submp artit a n inima dreapt a si inim a stng a. Inima dreapt a alcatuit a din AD
si VD, reprezint a functional inima venoas a, deoarece prin atriu prime ste sngele venos din circu-
latia mare sau sistemic a, iar prin ventriculul si trunchiul pulmonar l trimite n circulatia pulmonar a
pentru hematoz a. Inima stng a, format a din AS si VS este inima arterial a, prin atriu prime ste sn-
gele oxigenat din circulatia pulmonar a, iar prin ventricul si aort a l trimite n circulatia sistemic a.
Capacitatea total a a cordului este, n medie de 500-600 ml, iar greutatea absolut a la
adult de aproximativ 300g, cu mici variatii dup a vrst a, sex si tipul constitutional.
4
FORMA EXTERIOAR

A SI RAPORTURILE CORDULUI
Inima de forma unui con turtit, cu vrful globulos, prezint a trei fete, baza si vrful.
Fata sternocostal a, sau anterioar a, este reprezentat a pe cea mai mare ntindere de VD,AD si VS si AuS. Cele
2/3 inferioare si stngi ale acestei fete apartin ventriculiilor, iar 1/3 superioar a ariilor si vaselor mari.Ventriculii
sunt desp artiti de santul interventricular anterior, care se observ a ncepnd de pe ancul stng al trunchiu-
lui, prin incisura apices cordis, cu santul corespunzator de pe fata diafragmatic a. In el se a a ramura in-
terventricular a anterioar a din coronara stng a si vena mare a cordului, ambele nconjurate de tesut adipos.
In partea mijlocie a acestei fete se g ase ste conul arterial al VD cu originea trunchiului pulmonar si poste-
rior de el, emergenta din VS a aortei, care n traiectul ei ascendant se a seaz a la dreapta trunchiului pul-
monar. Pozitia celor dou a artere mari face invizibil a fata anterioar a a atriilor, n special cea a AS, cu care
delimiteaz a sinusul transvers al pericardului.La dreapta si stnga arterelor mari si perpendicular pe axul lon-
gitudinal al inimii, se g ase ste santul coronar sau santul atrioventricular, care desparte atriile de ventriculi.
n dreapta sa prin tesutul adipos trece artera coronar a dreapt a, nsotit a de vena mic a a cordului, iar n
stnga ramura circumex a a coroanei stngi, mpreun a cu vena mare a cordului.
4
Fata sternocostal a vine n raport cu peretele anterior al toracelui prin intermediul pericardului si al medi-
astinului anterior. La acest nivel ntre pericard si peretele toracic se interpun pe o anumit a ntindere, re-
cesurile pleurale costomediastinale, stng si drept n care p atrund marginile anterioare ale pl amnilor.
Recesurile costomediastinale delimiteaz a lateral la stnga si dreapta, triunghiul pericardic
cu vrful n dreaptul celei de a 4-a articulatii condrosternale si baza format a de ori-
zontala ce trece prin baza xifoidului si prin punctul de proiectie al vrfului cordului.
Fata diafragmatic a, sau inferioar a este format a, n cea mai mare parte, de VS si partial, de
VD si de partea AD n care se vars a vena cava inferioar a.Aceast a fat a plan a este situat a n
centrul tendinos al diafragmei care este nvelit a de lama parietal a a pericardului seros .
La nivelul s au limita dintre ventriculi o formeaz a santul interventricular posterior, mai apropiat de marginea
VD.El continu a santul corespunz ator de pe fata sternocostal a si ad aposte ste ramura interventricular a.
5
La baza ventriculilor, deci mai aproape de baza inimii se continu a pe aceast a fat a santul coronar. Prin
tesutul adipos al acestiu sant trec ramura circumex a a arterei coronare stngi, sinusul coronar cu de-
schiderea auentilor s ai veno si iar n partea dreapt a ,continuarea pe aceast a fat a a trunchiului a arterei
coronare drepte. Fata diafragmatic a vine n raport prin intermediul centrului tendinos al diafragmei
cu fata diafragmatic a a catului pe care las a impresiunea cardiac a iar la stnga cu fornixul gastric.
Fata pulmonar a, cea de a treia fat a a inimii, purta clasic numele de marginea rotunjit a sau
stng a n contrast cu marginea ascutita dreapt a. Ea este format a n cea mai mare parte de
VS si o mic a parte din AS si AuS. Fata pulmonar a vine n raport, prin intermediul pericar-
dului si al pleurei mediastinale cu fata medial a a pl amnului stng, pe care las a impresiunea
cardiaca. Intre pleura mediastinal a si pericardul bros trece nervul freni si vasele pericard-
ofrenice stngi. Marginea dreapta sau marginea ascutit a, este singura care se poate observa
mai bine de si pe viu este destul de stears a .Ea apartine VD si n situ prive ste anterior.
Baza inimii este format a din atrii si vasele mari care vin si pleac a de la inim a, anterior trunchiul
pulmonar si aorta iar posterior venele cave cu v arsarea lor n AD si cele patru vene pulmonare,
dou a drepte si dou a stngi, ce se deschid n AS. Venele pulmonare cu trunchi scurt au directie
transversal a, ind perpendiculare pe venele cave dispuse vertical. Cea mai mare parte a bazei
apartine AS,AD ind situat mai mult lateral si anterior, particip a la formarea bazei prin partea sa
sinusal a. Sub bifurcatia traheei, baza inimii vine n raport, prin intermediul pericardului cu es-
ofagul si posterior de el, cu aorta descendent a toracic a, canalul toracic si spre dreapta cu vena
azigos.Raportul cu esofagul explic a tulbur arile de deglutitie, prin compresiune, n dilatatia AS.
Vrful inimii este mobil n comparatie cu baza si apartine cu prec adere VS.El este rotunjit si orientat
spre stnga, anterior si inferior proiectndu-se n al V-lea spatiu intercostal stng putin medial pe linie
medioclavicular a,la aproximativ 10 cm de linia mediosternal a. Vrful inimii se a a cu ctiva milimetri
medial de locul n care se percepe socul apexian, din cauza torsiunii cordului n timpul sistolei ventric-
ulare. Socul apexian se deplaseaz a cu doi cm la stnga n decubit lateral stng si cu 1 cm la dreapta n
5
decubit lateral drept. El constituie un important reper pentru aprecierea pozitiei si m arimii cordului. 6
CAVIT

A TILE INIMII SI APARATUL VALVULAR


Atriul drept, de si formeaz a o cavitate unic a, este submp artit pe baza dezvolt arii embriologice si a struc-
turii peretelui n sinusul venos sau al venelor cave si atriul propriu-zis.Aceasta din urm a se dezvolt a din
atriul primitiv si are ca prelungire anterioar a AuS, de form a oarecum conic a si n continuare direct a cu
atriul. El constituie una din c aile de acces chirurgical, asupra cavit atilor inimii drepte. Sinusul venos, este
cuprins ntre oriciile de v arsare ale venei cave superioare si inferioare si are peretii netezi si mai sub-
tiri.El este desp artit la suprafat a de atriul propriu-zis prin santul terminal, c aruia i corespunde la interior
crista terminalis de pe peretele lateral al atriului.Oriciul de v arsare a venei cave inferioare n ADeste pre-
v azut cu o mic a valvul a numit a valvula venei cave inferioare.Ea circumscrie marginea anterioar a a acestiu
oriciu si uneori poate lipsi. Medial se a a oriciul sinusului coronar, care aduce sngele venos din peretii
inimii prev azut cu valvula sinusului venos. Prin ostiul atrioventricular drept atriul comunic a cu VD.
Ventriculul drept este alc atuit din cavitatea ventriculului propriu-zis, reprezentnd partea de receptie
a sngelui si conul arterial partea de evacuare.Peretele ventriculului propriu-zis, mai gros dect al
atriului, prezint a pe suprafata sa intern a numeroase reliefuri ridicate de miocard formnd trabeculele
noase si mu schii papilari.Prezenta trabeculelor favorizeaz a o mai bun a golire a ventriculului n tim-
pul sistolei. Mu schii papilari anterior posterior si septali dup a numele peretilor, au baza xat a n
peretele ventricular iar cealalt a extremitate este legat a prin cordaje tendinoase de cuspidele valvei atri-
oventriculare. Ventriculul drept trimite sngele spre pl amni pentru a permite schimburile gazoase.
Oriciul sau ostiul atrioventricular drept este prev azut cu valva atrioventricular a dreapt a sau valva
tricuspid a format a din trei valvule sau cuspide: anterioar a, posterioar a si septal a care prin baza lor
se prind pe inelul bros de pe circumferinta ostiului . Cuspida anterioar a este cea mai mare si con-
tribuie la delimitarea conului arterial de ventriculul propriu-zis.In timpul sistolei ventriculare sngele
love ste fata parietal a a cuspidelor care apropiindu-se nchid ostiul atrioventricular. Datorit a corda-
jelor tendinoase care le leag a de mu schii papilari n sistol a, cuspidele nu pot mpinse n atriu.
7
AS comunic a cu VS prin ostiul atrioventricular stng. Ostiul atrioventricular, -
ind nchis, sngele nu poate lua dect singura cale posibil a, aceea spre conul ar-
terial si trunchiul pulmonar prin deschiderea valvulelor sigmoide sau semilunare.
Ostiul trunchiului pulmonar de la locul unde acesta continu a conul arterial este pre-
v azut cu valva trunchiului pulmonar sau valva pulmonar a. Ostiul este situat supe-
rior si la stnga celui atrioventricular, adiacent la septul interventricular. Valva este
format a din trei valvule semilunare: anterioar a, dreapt a, si stng a. Acestea au rolul
de a mpiedica rentoarcerea sngelui n ventricul n timpul diastolei ventriculare.
Atriul stng are peretele putin mai gros dect AD, iar volumul mai mic. El formeaz a cea mai
mare parte a bazei inimii si este cavitatea situat a cel mai posterior.In AS se deschid cele pa-
tru vene pulmonare: dou a drepte si dou a sangi, care aduc sngele oxigenat din pl amni.
6
Prelungirea sa anterioar a, AuS este mai lung a si mai strmt a dect cea dreapt a, iar vrful s au ncon-
joar a originea trunchiului pulmonar n partea stng a, ind vizibil a ntre aceasta si baz a. Ostiile venelor
pulmonare nu prezint a valvule dar la jonctiunea cu atriul p atrunde n peretele lor, pe o mic a distant a
tesut miocardic sugernd existenta unui sistem sncterian care mpiedica reuxul sngelui n venele
Ventriculul stng prezint a conventional, o parte de receptie a sngelui venit din atriu
sau cavitatea ventriculului propriu-zis si alta de evacuare reprezentat a de conul arterial, prin
care sngele arterial este expulzat n aort a si mai departe n circulatia sistemic a.Volumul
VS este mai mic dect al VD dar grosimea peretelui s au este de 2-3 ori mai mare,
fapt explicat de forta mare necesar a expulz arii sngelui n circulatia arterial a sistemic a.
n sept grosimea stratului miocardic dependent de VS este mai mare dect a stratului VD. Partea mem-
branoas a a septului interventricular se prelunge ste n directia septului ineratrial nct ntre insertia cus-
pidei septale din dreapta si insertia valvulei semilunare posterioare a aortei n stnga se delimiteaz a o
parte a septului membranos care desparte AD de VS numit a septul atrioventricular. Conul arterial sau
vestibulul aortic are suprafata neted a, este mai scurt dect cel drept si de continu a cu artera aort a.
8
7
8
Ostiul atrioventricular stng se deosebe ste de cel drept prin aceea c a este mai strmt si are o
form a oval a. El este prev azut cu valva atrioventricular a stng a, denumit a si mitral a sau bicus-
pid a care este format a dintr-o valvul a sau cuspid a anterioar a si alta posterioar a. Cuspida ante-
rioar a, mai mare este dispus a ca un perete desp artitor mobil, ntre compartimentul de receptie,
situat posterior si la stnga si cel de evacuare (conul arterial) situat anterior si spre dreapta.
Ambele ei fete atrial a si ventricular a sunt netede, fapt care fa-
vorizeaz a alunecarea sngelui expulzat din ventricul n timpul sistolei.
Ostiul aortic este situat anterior si la dreapta fat a de cel atrioventricular ntre ele andu-
se cuspida anterioar a a mitralei.El este prev azut cu valva aortic a format a din cele trei
valvule semilunare: dou a anterioare dreapt a si stng a si una inferioar a mai groas a dect n
dreapta. In dreptul sinusurilor aortice stng si drept se a a ostiile arterelor coronare.
Aparatul valvular al inimii
Valvele atrioventriculare, tricuspid a si mitral a precum si cele arteriale, aortic a si pul-
monar a au rol de ventil, directionnd circulatia sngelui n cavit atile cordului.Ele
formeaz a n totalitate aparatul valvular al inimii. In general valvele sunt a sezate
pe acela si plan ce corespunde bazei ventriculilor numit si planul ventil al inimii.
Functional s-a constatat c a, inelele broase valvulare deci planul ventil al inimii se deplaseaz a n
timpul sistolei c atre vrful inimii prin scurtarea brelor musculare n timpul contractiei.Vrful in-
imii si p astreaz a n general pozitia si nu se deplaseaz a spre baz a.Baza inimii ind strns legat a
de pericard prin intermediul venelor mari, este x a si deplasarea planului ventil spre vrf deter-
min a cre sterea volumului cavitatii arteriale si prin aceast a, cre sterea presiunii negative din atrii.
Ca urmare, cre ste aspiratia sngelui din venele mari n atrii si favorizeaz a al aturi de alti fac-
tori ntreaga circulatie venoas a de ntoarcere. Se stie c a presiunea sngelui n patul capi-
lar periferic este de 20 mm Hg, iar n venele mari de la baza inimii de +,- 5 mm Hg.
n diastol a planul ventil revine la pozitia initial a, datorit a relax arii brelor miocardice
si fortei nmagazinat a n brele elastice din textura conjunctiv a, a peretelui cardiac.
10
Prin aceasta cordul este si o pomp a aspiratoare nu numai de
expulsie a sngelui n circulatia sistemic a si pulmonar a.
Structura peretelui cardiac:
Peretele inimii este alc atuit de la exterior spre interior din:
a) pericardul, tunica extern a
b) miocard, tunica mijlocie (mu schiul cardiac)
c) endocardul, tunica extern a
Pericardul, sau tunica extern a este un sac bros semitransparent ce nconjoar a inima si porti-
9
unile juxtacardice ale marilor vase de la baza inimii constnd dintr-o foit a parietal a (pericar-
dul parietal) si una visceral a (pericardul visceral), separate ntre ele de un spatiu capilar.
Lipsa pericardului obtinut a la om pe cale operatorie sau mult mai rar con-
genital a (agenezia pericardului) poate tolerat a cu unele tulbur ari.
Cu toate acestea rolul pericardului r amne important si functiile sale relativ complexe.
Endocardul, sau tunica intern a, nveleste suprafata intern a a cavit atilor inimii, formatiunile aparat-
ului valvular si se continu a cu endoteliul vaselor mari care vin si pleac a de la inim a.Intre en-
docard si miocard se a a stratul subendocardic alc atuit din bre musculare si tesut conjunctiv.
Miocardul, sau mu schiul cardiac, este tunica mijlocie, ind alc atuit din miocardul propriu zis sau mio-
cardul contractil si din tesutul specic sau excitoconductor, ind stratul cel mai gros al peretelui cardiac.
Miocardul atrial este desp artit de cel ventricular prin inelele broase atrioven-
triculare pe care se prinde. Miocardul ventricular are o arhitectur a com-
plex a ind mai subtire n ventriculul drept si mai gros n cel stng.
11
FUNC TIILE PERICARDULUI
1.Functia mecanic a:
[a.] favorizarea ecientii cardiace, n special n cursul stresului limitarea dilatatiei
acute excessive. mentinerea debitului cardiac n raport cu aportul venos protectia fat a de
regurgitarea ventriculo atriala acut a excesiv amentine curbele functiei ventriculare.limiteaz a
efectul presiunii telediastolice ventriculare, stngi crescute. limiteaz a travaliu de b ataie al
VD n cursul cre sterii rezistentii la scurgere a VS mentinerea r aspunsului debitului cardiac
la uctuatiile frecventei.asigurarea unei cavit ati nchise: n care modic arile presiunii ajut a
uxul intracardiac sanguine.favorizeaz a, egalitatea debitului cardiac a ambilor ventriculi.
2.Functia de membrane: protectia inimii;
a) reducerea frec arii externe, datorat a mi sc arilor inimii
b) bariera fat a de inamatia din partea structurilor vecine
3.Functia ligamentar a: pozitie functional a optim a a inimii; limitarea deplas arii excesive a inimii.
Vasculariza tia inimii. Inima, este irigat a de cele dou a artere
coronare (stnga si dreapt a) cu originea n aorta ascendent a.
Inervatia cordului; este asigurat a, de sistemul nervos vegetativ, prin cele dou a componente ale sale,
simpatic a si parasimpatic a, ale c aror bre formeaz a n vecin atatea cordului, plexul cardiac. Plexul car-
diac este situat n concavitatea arcului aortic ntre bifurcatia trunchiului pulmonar si cea a traheei.
12
10
Ciclul cardiac (revolutia cardiac a): este cuplul functional format din dintr- o pe-
rioad a de contractie a cordului (sistola) urmat a de o perioad a de relaxare (diastola). Anal-
iza detaliat a a fazelor ec arei perioade este posibil a datorit a nregistr arilor simultane
mecano-fono, si electrocardiograce si datorit a nregistr arilor atriale,ventriculare stngi si
aortice. Clasic exist a dou a metode de a nvestiga ciclul cardiac: clinic si functional.
Clinic: perioadele si fazele ciclului cardiac sunt apreciate cu ajutorul pulsului arterial si al auscultatiei
inimii. Prin palparea pulsului obtinem informatii privind volumul sistolic, frecventa cardiac a si ritmul
inimii, nregistrarea grac a a pulsului se nume ste sgmogram a. Revolutia cardiac a ziologic a este anal-
izat a pe baza nregistrarilor poligrace directe (cateterism cardiac) sau indirecte (mecanograme, EKG)
Durata sistolei este mai mic a dect a diastolei. Durata unui ciclu cardiac este de 0,8 se-
cunde si reprezint a trecerea sngelui din atrii n ventriculi si apoi n arborele vascular.
Sistola atrial a. Sngele din venele mari se scurge spre atrii, de unde peste 70% trece apoi
n ventriculi f ar a ca atriile s a se contracte si astfel presiunea se mentine scazut a de doar cativa
mmHg. Dup a unda P de pe EKG care reprezint a depolarizarea atrial a, urmeaz a contractia atri-
al a, nsotit a de o cre stere a presiunii atriale pn a la 4-6mmHg n AD si 7-8mmHg n AS.
Perioada de ejectie a VD este mai lung a dec at a VS, deoarece este mai viguros si termin a mai repede
ejectia sngelui n aort a. La sfr situl sistolei atriale n ecare ventricul se va acumula o cantitate de snge
numit a volum telediastolic de aproximativ 120-130ml. Intreg ciclul atrial este defazat cu 100msec fata
de cel ventricular: sistola atrial a are loc la sfr situl diastolei ventriculare iar sistola ventricular a are loc la
sfr situl sistolei atriale.Exist a o perioada de 430msec de diastola general a cnd ambele etaje ale cordului
se a a n stare de relaxare. Factorii care inuenteaza distensibilitatea ventricular a sunt extrinseci (peri-
cardul, presiunea din cavitatea pleural a, gradul de umplere a ventriculului contralateral, elasticitatea pat-
ului coronarian) si intrinseci (elasticitatea pasiv a ventricular a, grosimea si structura peretilor ventriculari,
elasticitatea activ a (relaxare redus a sau incoplet a), propriet atile viscoelastice ale peretilor ventriculari).
13
Cu vrsta apar modic ari ale elasticitatii peretilor ventriculari, ce au drept efect cre sterea timpu-
lui necesar realiz arii relaxarii ventriculare. Pe traseul presiunii intraatriale exista trei unde posi-
tive, a, c si v vizibile si pe jugulograma. Prima unda a este dat a de contractia atrial a propriu-
zis a. Unda c se datoreaz a contractiei ventriculare ce mpinge n sus plan seul atrio-ventricular
tr agnd simultan si de peretii atriali.Simultan cu contractia ventricular a ariile se relaxeaz a pre-
siunea intaatrial a scade dar apoi cre ste sub forma undei positive v, sincron a cu sfr situl undei
T de pe EKG, datorit a cre sterii presiunii intraatriale n timpul umplerii lor cu snge, n timp ce
valvele atrioventriculare sunt nchise. n timpul unui ciclu cardiac, inima genereaz a presiuni si pom-
peaz a volume de snge, variabile ce pot nscrise grac ntr-un sistem cartezian de coordonate.
Umplerea ventricular a ncepe de la un volum ventricular de aproximativ 50 ml,
corespunz ator volumului telesistolic si de la o presiune ventricular a foarte mic a.
Contractia izovolumetric a se caracterizeaz a prin cre sterea presiunii ventriculare pn a
11
la valoarea corespunz atoare presiunii diastolice f ar a modicarea volumului ventricular.
Faza de ejectie se caracterizeaz a prin cre sterea presiunii intraventriculare dar
cu sc aderea volumului ventricular care revine la valoarea telesistolic a. Difer-
enta dintre volumul telediastolic si cel telesistolic este volumul b ataie.
Relaxarea izovolumetric a este relaxarea activ a a peretilor ventriculari, avnd drept
efect sc aderea presiunii intraventriculare pn a aproape de 0mmHg n timp ce volumul
ventricular este constant. Umplerea ventricular a. Fractia de ejectie reprezint a pro-
portia din volumul ventricular initial care este expulzat n circulatie cu ecare sistol a.
Lucrul mecanic al inimii (w) Cu ecare ciclu cardiac , VS presteaz a LM deoarece ejecteaz a un
anumit volum de snge sub o anumit a presiune. Acesta este denumit travaliu vizibil sau lucrul
mecanic extern. Inima consum a energie ns a si pentru efectuarea unui travaliu invizibil care con-
st a n tensionarea structurilor elastice, n ntinderea ce au o anumit a vscozitate si n rearanjarea -
brelor din peretele miocardic. Inima consum a mai mult oxigen, cnd pompeaz a volume mai mici
de snge la presiuni ridicate, dect atunci cnd pompeaz a volume mari la presiuni mai joase.
14
Particularit ati ale metabolismului miocardic.
Miocardul, spre deosebire de mu schii scheletici, nu are o perioad a de relaxare prelungit a, si nu are
posibilitatea de a acumula datorie de oxigen deoarece, metabolismul s au este predominant aerob.
Miocardul are o serie de adapt ari acestor conditii specice lui: coecientul de ex-
tractie al O2 din sngele arterial este foarte mare 50-75% fat a de 25% n circu-
latia sistemic a; ca urmare sngele venos coronarian are o saturatie sc azut a de O2.
n cazul unei suprasolicit ari miocardul nu poate cre ste coecientul de extractie, ind extrem de
sensibil la tulbur arile circulatiei coronariene; n plus celula miocardic a are un continut ridicat de
mioglobin a, cromoproteina asem anatoare Hb care poate stoca anumite cantit ati de O2 la nivelul ei.
Tensiunea dezvoltat a n miocard este principalul factor determinant al consumului miocardic de O2.
Utilizarea energiei de c atre miocard. O parte din ATP rezultat n
urma proceselor metebolice celulare este folosit pentru sinteza de creatinfos-
fat (CP) prin fosforilarea creatinei sub actiunea creatinfosfokinazei (CPK).
Cea mai mare parte a ATP este folosit a la nivel celular ca furnizor de energie pentru:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. sinteza proteic a n procese de reparare si regenerare celular a
activitate a pompelor ATP-azice
interactiunea actin a-miozina, dependent a metabolic de ATP-aza miozinic a efectul ziologic
ind contractia celulei niocardice.
12
Functia de pomp a a inimii asigur a, deplasarea continu a ntr-un singur sens a sngelui.Activitatea de
pomp a a inimii se desf a soar a ciclic. Cordul si modic a forma si grosimea n timpul contractiei iar
forta exercitat a n diferitele p arti ale inimii este variabil a n functie de curbura peretilor cardiaci.
Circulatia mare sau sistemic a, cuprinde circulatia sngelui de la inima la tesu-
turi si napoi: ncepe din ventriculul stng si se termin a n atriul drept.
Circulatia mic a sau pulmonar a cuprinde circulatia sngelui de la inima la
pl amni si napoi ncepe n ventriculul drept si se termin a n atriul stng.
15
Fiziologia aparatului cardiovascular.
Aparatul cardiovascular asigur a circulatia sngelui si a limfei n or-
ganism. Prin acesta se ndeplinesc doua functii majore:
- distribuirea substantelor nutritive si a oxigenului tuturor celuleor din organism.
- colectarea produ silor tisulari de catabolism pentru a excretati.
Forta motrice a acestui sistem este inima n timp ce arterele reprezint a conductele de distributie venele
, rezervoarele de snge asigurnd ntoarcerea acestuia la inim a iar microcirculatia (arteriole, metarte-
riole, capilare, venule) teritoriul vascular la nivelul c aruia au loc schimburile de substante si gaze.
16
CAPITOLUL II
PERICARDITA ACUT

A
Denitie. Pericarditele reprezint a inamatia acut a, subacut a, sau cronic a a pericardului visceral sau
parietal sau a ambelor foite pericardice putndu-se ntlni ca o afectiune izolat a sau asociat a cu afectarea
miocardului sau/ si a endocardului.Marea majoritate a pericarditelor sunt secundare altor afectiuni.
Clasicarea etiologic a a pericarditelor.
1. Cauze infectioase: virale, bacteriene, tuberculoz a, micotice, parazitare.
2. Cauze neinfectioase: uremia, neoplaziile, mixedemul, traumatismele disectia aortei, pericardita cu
colesterol.
3. Cauze imunologice reumatismul aricular acut, sindromul postcardiotomie,
artrita reumatoid a.
4. Cauze nespecice: pericardita acut a idiopatic a.
Clasicarea morfologic a a pericarditelor deosebe ste urm atoarele forme: brinoase (uscat a), seroas a
,serobrinoas a, hemoragic a, purulent a cu colesterol, granuloas a, adeziv a si constrictiv a.
n pericardita acut a, se deosebesc dou a forme: uscat a (brinoas a), si lchidian a (exudativ a).
1. PRICARDITA ACUT

A FIBRINOAS

A este un sindrom produs de inamatia pericardului si


caracterizat, prin durere, frecatur a pericardic a si modic ari electrocardiograce specice.Facultativ
13
evolutia pericarditei acute poate complicat a de aparitia rev arsatului pericardic, cu sau far a tam-
ponad a. Cauzele obi snuite ale pericarditei acute brinoase sunt: idiopatice, virusuri, bacterii, tu-
berculoz a, insucinta renal a cronic a, infarctul miocardic acut, neoplaziile de sn si pl amn, trau-
matismele accidentale si chirurgia cardiac a. Diagnosticul clinic de pericardit a se pune mai rar n-
truct unele forme de pericardit a nu au o simptomatologie semnicativ a si pentru c a un num ar
mare de pericardite simptomatice, sunt trecute cu vederea si scap a n general diagnosticul clinic.
17
Diagnosticul bolii se bazeaz a pe existenta durerii pericardice a frec aturii pericardice si a mod-
ic arilor electrocardiograce. Acestor manifest ari li se pot ad auga dispneea cu caracter an-
talgic, precum si semene ale bolii cauzale: sc adere ponderal a, tuse, expectoratie, artralgii.
Simptome generale.
Febra, este obi snuit a sl abire, astenie, mialgii, artralgii, si variaz a n raport cu boala de baz a si uneori
pot masca acuzele cardiace. Simptomul evocator l reprezint a durerea toracic a si se poate manifesta ca
durere precordial a sau retrosternal a, cu iradiere n um arul stng si baza gtului imitnd durerea anginoas a.
Durerea determin a senzatia de presiune-tensiune sau jen a, dicil denibil a alteori poate intens a cu
caracter lancitant, prezentnd ca particularitate intensicarea prin respiratie (inspirul fortat n special),
tuse, schimbarea de pozitie, nghitire, culcatul pe spate n schimb pozitia seznd a si aplecat a nainte o
alin a. Aparitia de rev arsat lichidian n pericard n cantitate apreciabil a sau medie amelioreaz a sau chiar
nl atur a durerea. Dispneea, este moderat a spre deosebire de pericardit a exudativ a, bolnavul c autnd a
respira supercial mai mult pentru a evita durerea. Tusea, este obi snuit a, iar sughitul este foarte rar.
Frec atura pericardic a, reprezint a expresia auscultatorie a modic arilor anatomice. Este
un zgomot supercial si aspru. Este localizat a n regiunea mezocardiac a alteori spre
vrf si nu iradiaz a .Nu este sincron a cu zgomotele cardiace se aude n sistol a dar si
n diastol a. Variaz a de la o ora la alta si chiar n functie de pozitia bolnavului.
Cnd caracterul ei nu este a sa de aspru se poate confunda cu suurile cardiace.
Explor ari paraclinice.
Ecograa cardiac a. Permite, diagnosticul de certitudine, cu precizarea existentei sau absentei
colectiei pericardice. . . . . . . . . . . . . . . . . . .permite cuanticarea volumului de lichid (. . . ..mm m asurabil n
diastol a, circuferential este echivalent cu aproximativ cu 750-1000 ml lichid pericardic si 15-20 mm
colectie pericardic a este echivalent a cu aproximativ 1500-2000ml) dar si precizarea atiologiei aces-
tuia, (lichid foarte . . . . . . . . . .posibil a colectie purulent a, lichid cu . . . . . . . . . .. posibil a colectie de
etiologie tuberculoas a. Are important a si n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . punctie pericardic a.
18
2.PERICARDITA CU LICHID (EXUDATIV

A)
Debutul poate ca o pericardit a uscat a brinoas a la care recrudescenta simptomelor anunt a
aparitia rev arsatului pericardic sau de la nceput apare lichid n cavitatea pericardic a. Ex-
udatul instalat lent nu produce fenomene clinice dect mai tardiv cnd cantitatea de lichid
14
este mai mare. Aparitia rapid a de lichid n cantitate mare produce un aspesct clinic
particular sindromul hipodiastolic iar ntr-o etap a mai avansat a, tamponada cardiac a.
Rev arsatul pericardic, difer a dup a aspect (hidropericard, serobrinos, purulent, hemopericard,
chilopericard) si dup a etiologie putnd pericarditice sau inamatoare si non-pericardititice, (trau-
matism, tumor a, operatie, ruptur a vascular a sau cavitar a, medicamente, tulbur ari endocrine).
Rev arsatul pericardic poate s a e cu sau far a tamponad a cardiac a, aceasta depinznd de cantitatea rev ar-
satului de viteza instal arii si de gradul de elasticitate sau distensibilitate a structurii pericardului. Atunci
cnd lichidul se acumuleaz a rapid iar pericardul bros nu are timpul necesar pentru a se distinde,
cre sterea presiunii intrapericardice produce la nceput compresiune iar ulterior tamponada cardiac a.
Acumularea lent a de uid permite destinderea progresiv a a sacului pericardic n care se pot aduna far a a
genera compresiune sau tamponad a pn a la doi litri de lichid. Dimpotriv a rev arsarea brusc a a 150-200
ml lichid ntr-un pericard lipsit de posibilitatea imediat a de distensie cauzeaz a copresiune si tamponad a.
Pericardita lichidian a f ar a tamponad a cardiac a.
Tablou clinic. n aceast a form a clinic a f ar a cre sterea presiunii intracardiace simptomele uneori pot
lipsi. Dac a totu si cantitatea de rav arsat lichidian este mai mare aceasta antreneaza dispnee mod-
erat a si tahicardie.In marile rev arsate lichidiene ns a, polipneea devine intens a nsotit a de un grad
de cianoz a si pozitii caracteristice care o u sureaz a, n sezut si aplecat nainte. Rareori cantit ati
abundente de lichid pericardic pot determina compresiuni asupra organelor mediastinale, din vecin a-
tate, tuse, r agusal a sughit, sau disfagie manifest ari care pot ndep arta diagnosticul de la o suferint a
pericardic a. Durerea toracic a, lipse ste n aproximativ o treime din cazuri
bolnavii resimtind doar o senzatie de presiune -tensiune toracic a.
19
Aceste simptome se intric a n grad variabil cu simptomele generale asem anatoare acelora din pericardita
uscat a sau legate de boala cauzatoare pericarditei. Domin a n 90% din cazuri febra, variat a ca tip uneori
doar subfebrilitate nsotit a de frisoane si transpiratii. Pot de asemenea prezente modic ari ale st arii
generale, astenie, pierdere n greutate, inapetent a, nelini ste, insomnie.
Pericardita lichidian a cu tamponad a cardiac a
Cea de a doua form a a pericarditei cu lichid, tamponada cardiac a este de fapt o complicatie a
sa, n care cre sterea brusc a a presiunii intrapericardice duce la mpiedicarea umplerii ventriculare.
Pn a la 15% din cazurile cu pericardit a acut a se complic a cu tamponad a cardiac a. Atunci
cnd lichidul se acumuleaz a rapid cantitatea la care apare tamponada este de 80-200 ml.
Cele trei caracteristici ziopatologice ale tamponadei cardiace sunt:
a) cre sterea presiunilor intracardice
b) limitarea umplerii ventriculare diastolice
15
c) pr abu sirea volumului b ataie
Tabloul clinic. Simptomele pe care le prezint a bolnavii cu tamponad a car-
diac a exprim a un debit cardiac sc azut: tegumente reci si umede, puls mic si re-
ducerea volumului urinar. Bolnavii pot u sor obnubilati, agitati si nelini stiti.
De fapt bolnavii cu tamponad a au tahicardie ca r aspuns la sc aderea debitului cardiac si a presiu-
nii arteriale. La aproximativ 40-50% din cazuri presiunea arterial a sistolic a este sub 100 mmHg.
Semne zice. De o deosebit a important a este pulsul paradoxal sau puls respirator, mic sorarea in-
spiratorie a amplitudinii pulsului femural sau bradial cu toate c a inima continu a s a bat a normal.
Disparitia complet a a pulsului n inspir semnic a o tamponad a cardiac a sev-
er a. Pulsul paradoxal nu este specic tamponadei cardiace putnd ntlnit
si n boli respiratorii ca bronhopneumopatia obstructiv a, astmul bron sic, etc.
20
Explor ari paraclinice.
Examenul radiologic. Pentru a se modica conguratia inimii este necesar a acumularea unei cantit atii
de cel putin 200-300 ml de lichid pericardic. n afara conrm arii diagnosticului clinic, pericardita exuda-
tiv a poate o descoperire a examenului radiologic. Cele mai caracteristice modic ari radiologice sunt:
n caz de rev arsate mari forma umbrei cardiace se aseaman a cu o caraf a: a) din fat a, imagine
simetric a fat a de marginea stng a a sternului cu marginea st ang a a inimii de la aort a la vrf
lund aspect rectiliniu-curbiliniu si cu pedicul vascular scurt si l argit (gtul carafei); alteori
(prezenta unor u soare aderente externe), aspect triunghiular cu baza larg a pe diafragm; b)
din oblic opacitatea lichidian a umple spatiul clar retrocardiac Holzknecht si fundul de sac
posterior-inferior; inspirul profound si manevra Valsalva nu modic a forma si m arimea
siluetei cardiace;
absenta stazei vasculare pulmonare, hilurile disp arnd n spatele umbrei cardiace l argite,
constituie un argument radiologic important; de altfel imaginea toracic a cu cmpuri pul-
monare clare si umbra cardiac a marit a semnic a de regul a pericardita cu lichid si nu di-
latatia cardiac a miogen a;
variabilitatea dimensiunilor umbrei cardiace- adic a cre steri si mic sor ari rapide- dovedit a
prin teleradiograi successive la intervale scurte de timp aduce o conrmare util a n rev ar-
satele lichidiene mai putin abundente; Primul aspect de m arire a umbrei cardiace pune
frecvent problema diagnosticului diferential radiologic ntre prezenta de lichid pericardic si
o dilatatie cardiac a important a.
Cateterismul cardiac si angiocardiograa se folosesc actualmente mult
mai rar ca n trecut pentru conrmarea prezentei, rev arsatului pericardic.
16
Angiograa poate aduce informatii suplimentare n depistarea rev arsatului lichidian
de exemplu prezenta unei densit ati apoase, extern a de atriu drept opaciat prin sub-
stanta de contrast. Ea poate de asemenea ajuta la depistarea ngro s arilor pericardice
si ar at a obliterarea aproape complet a a cavit atii ventriculare stngi n telediastol a.
21
Combinarea cu coronarograe permite punerea n evident a a lichidului pericardic.
Examenul lichidului pericardic (bacteriologic, serologic, citologic, chimic) obtinut prin punctie peri-
cardic a ofer a informatii deosebit de pretioase, contribuind decisiv la conturarea diagnosticului etiologic.
Diagnostic pozitiv.
Diagnosticul pozitiv al pericarditei acute se sprijin a pe triada: durere toracic a, (adesea
n contextul unei st ari febrile) frec atur a pericardic a si modic ari electrocardiograce la
care n form a exudativ a se adaug a modic ari radiologice si ecocardiograce importante.
Nu trebuie uitat de asemenea c a o c adere a tensiunii arteriale cu semen de debit cardiac
sc azut si presiune venoas a crescut a, ca si o frecvent a cardiac a rapid a si n cre stere mai ales
n prezenta unui puls paradoxal, trebuie s a evoce diagnosticul de tamponad a cardiac a.
Diagnostic diferential.
Instalarea brusc a a durerii toracice ntr-o pericardit a acut a impune, n primul
rand, diferentierea de un infarct miocardic acut n care criteriile electrocar-
diograce si prolul enzimatic tipic, sunt de cea mai mare important a.
anevrismul disecant de aort a cu atingerea pericardic a n special cnd ruptura se face in-
complet a si n etape: n aceast a situatie durerea iradiaz a n coloana vertebral a, cobornd n
abdomen si chiar n coapse.
embolia pulmonar a masiv a, cauz a a cordului pulmonar poate confundat a cu o pericardit a
acut a mai ales n cazurile rare de aparitie a frec aturei pericardice.
pleurita acut a uscat a, precede o pleurit a exudativ a sau nsote ste o boal a pulmonar a ea se
poate asocia cu pericardita.
Diagnosticul diferential mai dicil este ntre pericardita lichidian a si cardiomiopatia congestiv a (di-
latativa).
Forme etiologice
Pericardita acut a idiopatic a: este o form a nespecic a de pericardita acut a sero-brinoas a, de eti-
ologie necunoscut a numit a si pericardita acut a benign a nespecic a. Din anamnez a se poate
retine uneori un episod inamator al c ailor aeriene superioare cu 2-3 s apt amni nainte.
22
17
Pericardita idiopatic a (benign a, viral a) pare a cea mai des ntalnit a n special la
adultii tineri. De fapt numeroase studii au ar atat c a aceast a form a de pericardit a acut a,
recunoa ste n majoritatea cazurilor o etiologie viral a, cel mai adesea ind vorba de virus
Coxsackie B sau Echovirus de tip A mai rar grip a, rujeola, oreion, varicela etc. Apare
uneori n epidemii prim avara si toamna si se manifest a printr-o cantitate mic a sau mai
rar moderat a de lichid seros rar hemoragic. Adesea cauza pericarditei este necunos-
cut a (pericardita idiopatic a), parte din pericarditele idiopatice sunt, probabil, virale.
TRATAMENT.
Etapele evalu arii si ngrijirii pericarditei cuprind: diagnosticul pozitiv al bolii si tratamentul simptomatic
imediat n paralel cu stabilirea diagnosticului etiologic si tratamentul etiologic specic. Tratamentul
simptomatic initial este nespecic si se efectueaza cu antiinamatoare si prin repaus la pat. Debutul este
de obicei brutal, cu durere si febr a, frec atura este net a iar rev arsatul pericardic de important a variabil a.
Bolnavii cu pericardit a, vor spitalizati, pentru a de termina prezenta unei even-
tuale tamponade precum si pentru a urm ari efectul tretamentului cu AINS, iar repausul
la pat este necesar cel putin pentru primele zile ct persist a febra si durerea.
De cele mai multe ori durerea cedeaz a sub tratament antiinamator, (aspirin a, fenilbutazon a, in-
dometacin).Indometacinul ar trebui evitat la pacientii in vrst a, datorit a reducerii uxului coronarian.
Cazurile cu durerii toracice intense pot necesita administrarea unui antialgic ma-
jor pe cale parenterala: meperidina 50-100mg sau morna 10-15mg. In etapa
de evaluare se evit a terapia anticoagulant a si administrarea de corticoizi.
Daca evolutia este favorabil a iar durerea si febra dispar dup a 48-72 de ore de tratament, bol-
navul poate externat, tratamentul antiinamator urmnd a continuat la domiciliu si n
conditii de repaus la pat, timp de 15-20 zile, dup a care urmeaz a un nou control ambula-
toriu, clinic, electrocardiograc si ecocardiograc.Cazurile n care durerea este sever a si per-
sist a dup a 2-4 zile de tratament cu antiinamatoare nesteroide necesit a corticoterapie.
23
Corticosteroizii n special prednison n doz a de 50-80 mg/zi cu reducerea dozei la 3 zile
cu 5-10 mg timp de aproximativ 3-4 s apt amni, sunt recomandati n caz de form a pre-
lungit a, dureri persistente recidive frecvente sau miopericardit a. Cnd se descoper a un
rev arsat pericardic far a semene de compresiune cardiac a bolnavul r amne n spital si este
examinat clinic si ecograc, frecvent pentru detectia precoce a posibilei tamponade.
Dac a antiinamatoarele nesteroididiene nu produc ameliorarea sau se suspecteaz a pericardita tu-
berculoas a, neoplazic a sau purulent a se efectueaz a o pericardiocentez a pentru diagnostic etiologic.
Cazurile cu tamponad a necesit a imediat expandare volemic a, sustinere ionotrop pozitiv a cu dobu-
tamin a si pericardiocantez a de urgent a, ind m asura terapeutic a esential a ,salvatoare a vietii.
18
Recurenta pericarditei acute oblig a la reluarea tratamentului antiinamator cu droguri antiinamatoare
nesteroidiene, ntr-un mod asem anator cu acela folosit n tratamentul episodului acut initial.Colchicina
1-2mg/zi pare a util a n preventia recurentei care apare la aproximativ 20-30% din cazuri ntr-un in-
terval de luni si ani de zile. Colchicina este bine tolerat a si poate administrat a timp de 6-12 luni.
ELECTROCARDIOGRAMA.
Generalit ati.
n PA uscat a sau exudativ a se produc modic ari electrocardiograce caracter-
istice care realizeaz a un veritabil sindrom Ecgrac de pericardit a acut a.
Pentru o judicioas a interpretare a modic arilor ecg din pericardita acut a (us-
cat a si mai ales exudativ a) sunt necesare cteva sublinieri initiale.
1. unele modic ari ca de exemplu supradenivelarea segmentului ST sunt precoce
si de scurt a durat a, trecatoare putnd sc apa, dac a nu se fac nregistr ari repetate
2. anomaliile electrocardiograce evolueaz a n faze dar nu exist a o relatie x a ntre clin-
ic a (spre pild a frecatura pericardic a) aspectul radiologic si alteratiile electrocardiograce
3. anomaliile ecg sunt nespecice de exemplu unda T aplatizat a, (sau
negativ a) pretnd la confuzie cu alte cause, (cardiace, extracardiace).
24
4. tulbur aile repolariz arii ventriculare pot ap area intermitent n raport cu puseele pericarditei acute,
ntrerupnd evolutia fazic a a modic arilor electrocardiograce
5. n general modic arile ecg sunt difuze n toate derivatiile sau
cel putin mai multe si concordante far a imagine in oglind a.
Modic arile ecg din PA sunt mp artite n trei faze:
1. supradenivelarea segmentului ST adesea n toate cele trei
derivatii ale membrelor ca si n derivatiile toracice corespunz atoare;
2. revenirea segmentului ST la linia izoelectric a cu turtirea concomitent a a undelor T;
3 aparitia unor unde T negative care dispar de regul a, dup a s ap-
t amni sau luni, dac a pericardita nu trece n form a cronic a.
Evolutia aspectului Electrocardiograc din PA.
Modic arile evolutive ale Ecg din PA intereseaz a ndeosebi coplexul terminal ST-
T.Se pot distinge patru stadii de evolutie a morfologiei Ecgrace n caz de PA.
Stadiul I (ore-zile, cu variatii individuale uneori mari),se caracterizeaz a prin supradenive-
larea segmentului ST, unde T pozitive evidente concordante cu decalajul lui ST, de aici as-
pectul convex spre linia o al segmentului ST.Aspectul stadiului unu apare din primele ore
sau 1-2 zile si persist a relativ putin uneori mai putin de 24 de ore alteori cteva zile.
19
Stadiul II (cteva zile mai trziu) se caracterizeaz a prin, supradenivelarea discret a a segmen-
tului ST, unda T este plat a, de aici un aspect rectiliniu orizontal al lui ST si ntr-un anu-
mit moment al evolutiei si n anumite derivatii se observ a un T bid plat, foarte caracter-
istic.In cazuri mai rare, stadiul doi se caracterizeaz a printr-un complex ST-T perfect izoelec-
tric dup a complexul QRS urmeaz a o linie dreapt a n care nu se distinge nici o deexiune.
Stadiul III se produce inversiunea undei T n majoritatea derivatiilor (f ar a aparitia undei Q) expresie a
orient arii vectorului mediu al undei T la dreapta superior si posterior, deci opus vectorului mediu QRS
ca atare unda T apare negativ a n derivatiile orientate, suprafata epicardic a a ventriculilor (I, II, III)
Unda T din pericardita acut a este putin ascutit a, putin adnc a, uneori dubl a sau negativ a preterminal.
25
Stadiul IV (care poate dura s aptamni si luni) const a n regresiunea modi-
c arilor undei T ce revine la normal . Persistenta inversiunei undei T, timp n-
delungat poate semnica trecerea de la pericardita acut a n form a cronic a.
Concluzii asupra evolutiei modic arilor electrocardiograce din PA.
Sindromul de ischemie leziune, subepicardic a acut a din PA are o evolutie care potential trece
de la stadiul I la stadiul II si III si apoi se regreseaz a.Adeseori bolnavii, nu au simptome su-
cient de alarmante, de la nceput, astfel ncat se prezint a la medic de-abia cnd, Ecgrac pro-
cesul se a a n stadiul II sau III. In acest caz ST iind revenit practic la linia zero, iar T
foarte plat este deosebit de greu de pus diagnosticul Ecgrac de PA.Este necesar a, repetarea
nregistr arii n zilele urm atoare spre a observa modul n care evolueaz a aspectul electric.
Diagnosticul pozitiv Electrocardiograc al PA
Se bazeaz a n esenta pe:
1.Modic arile conjugate ale segmentului ST si undei T care sunt corcondante, (ori-
entate n acela si sens)n toate trei DS n a VL si aVF ca si n toat a seria V1-6.
2.Modic arile complexului ST-T de tipul unei ischemii-leziuni subepicardice acute difuze, n care se
constat a: supradenivelarea segmentului ST care este concav n sus n primele ore sau zile apoi devine rec-
tiliniu orizontal si prezint a unde T positive, pe lnga un ST supradenivelat n stadiul I ; apoi un T turtit nei-
denticabil, la un moment dat T sau T izoelectric n stadiul II, n stadiul III T este negativ uneori simetric
3.Mic sorarea moderat a si proportional a a tuturor undelor n cazul
acumul arii unei cantit ati mari de lichid n sacul pericardic.
Valoarea clinic a a Electrocardiogramei de PA.
Diagnosticul de PA uscat a se bazeaz a pe triada: durere precar-
diac a, ,frec atura pericardic a si sindromul Ecgrac caracteristic.
Diagnosticul de PA exudativ a, se bazeaz a pe un complex de simptome si
20
semene ntre care un rol esential l au: semnele clinice si semnele radio-
logice, de colectie pericardic a, precum si semnele Ecgrace caracteristice.
26
.Rezult a c a n toate cazurile de PA examenul Ecgrac are un rol deosebit de im-
portant, pentru conrmarea acestui diagnostic. Ecgraa, este important a nsa mai
ales n cazurile cu debut clinic insidios sau oligosimptomatic ca si n acele cazuri
n care PA se constituie n cursul unei alte boli care mascheaz a tabloul clinic.
Examenul Ecgrac, are un rol important n diagnosticul diferential al multor cazuri n care sem-
nele clinice si/sau radiologice nu pot din diferite motive, s a precizeze diagnosticul de PA.
27
CAPITOLUL III
Plan de ngrijire I
Pacientul L.M. n vrst a de 45 de ani cu domiciliul n Baia Mare este internat la data
de 08.04.2007 n sectia de CARDIOLOGIE a Spitalului Judetean de Urgent a Constantin
Opri s din Baia Mare.cu diagnosticul de Pericardita acut a exudativ a de etiologie viral a.
21
Istoricul bolii: din discutia cu pacientul au ca boala actual a debuteaz a n urm a cu
cteva luni cu; dureri toracice anterioare, dureri la nivelul um arului stng, investigat pe linie
reumatologic a ulterior cu durere remis a la nivelul um arului dar cu aparitie la nivel retroster-
nal cu tuse seac a, fatigabilitate, transpiratii nocturne, febr a doar n urm a cu 2 zile.
Interviu: pacientul L. M. n vrst a de 45 de ani este patron si locuie ste n Baia Mare ntr-un
apartament cu 3 camere mpreun a cu sotia si ul lor. Sotia este avocat iar ul la facultate.
L.M. si exprim a mai greu sentimentele si nevoile ind nelini stit deoarece nu cunoa ste evolutia
bolii, cernd mereu informatii. Este de religie ortodox a. Nu fumeaz a si nu consum a alcool.
Motivele intern arii sunt; - durere retrosternal a la inspir
tuse seac a
durere la nivelul um arului stng (care debuteaz a n urm a cu cteva
luni)
transpiratii nocturne
Examen obiectiv la internare.
Stare general a inuentat a
Aparat respirator torace simetric, normal conformat.
Aparat cardiovascular Zg ritmice AV 100/min TA= 130/80 f ar a suuri/ frec atur a pericardica
Aparat digestiv adomen suplu, nedureros la palpare.
28
Date de laborator si imagistice la internare:
T.A. = 125/75 mm Hg;
P = 100 batai/minut
R = 18 respiratii/minut
T = 36,2
Min Max
GLUC 146 mg/dl 70 105
CREA 1.25 mg/dl 0.50 1.30
WBC 16,8 3.6 10.0
EKG: RS, AV=75/min, ax QRS +0, BRD incomplet, f ar a modic ari ST-T
22
Ecograc: colectie pericardic a, n cantitate medie, circumferential.
Examen radiologic: cardiomegalie important a cu aspect de caraf a.
Diagnostic de etap a: pericardit a acut a cu cantitate medie de lichid, posibil de etiologie bacterian a.
Evolutie: sub tratament cu AINS ibuprofen, colchicin a si omeran pentru protectia gas-
tric a. Evolutia a fost favorabil a cu durere retrosternal a remis a, tuse rar a, si f ar a frec a-
tur a pericardic a. Se programeaz a la control peste 7 zile cu reevaluarea ecocardiograc a.
29
Plan de Ingrijire II
Pacientul N.V. n vrst a de 39 de ani este internat la data de 10.06.2009 ora 10
n sectia de CARDIOLOGIE a spitalului Dr.Constantin Opri s din Baia Mare.
Istoricul bolii: din relat arile acestuia au c a pacientul cu spondiloz a cervico-
dorsal a de ctiva ani, armativ cu viroz a respiratorie n urm a cu 2 s apt amni, vine
pentru dureri retrosternale cu iradiere posterioar a si durat a prelungit a cu zilele.
Interviu: pacientul N. V. este de profesie inginer. Locuie ste n Baia
Mare ntr-un apartament cu 3 camere mpreun a cu sotia si cei 2 copii.
N.V. este o re comunicativ a, i si exprim a sentimentele si nevoile, dar este nelini stit c a nu cunoa ste
evolutia bolii si pune mereu ntreb ari n leg atur a cu starea sa. Din spusele pacientului am aat c a
fumeaz a si ocazional consum a alcool. Este vizitat pe timpul spitaliz arii de sotia si cei 2 copii.
Motivele intern arii: durere surd a de 3 zile retrosternal si iradiere
interscapulovertebral a.
Examen obiectiv la internare
Stare general a bun a
Aparat respirator torace simetric
Aparat cardiovascular Zg ritmice AV= 80min, f ar a suuri/ frec atur a pericardic a.
Aparat digestiv abdomen suplu, nedureros la palpare.
Date de laborator si imagistice la internare.
T.A. = 120/70 mm Hg;
P = 80 batai/minut;
23
R =18 respiratii/minut;
T = 37,2 C
40
Enzime de citoliz a cardiac a; cre sterea de 7 ori a CK total.
Valori normale
CK 1399 U/L 5 200 UI
CK-MB 21U/L
EKG RS, AV=67/min, ax QRS+60 f ar a modic ari ST-T.
ECHO-CORD: cu cinetic a bun a, dimensiuni normale, spatiu eco-
free lateral de perete inferior si posterior de VS=6mm.
Diagnostic de etap a: pericardit a acut a de etiologie viral a.
Diagnostic diferential: se face n primul rnd cu infarctul miocardic acut: nu are
dureri cu caracter anginos cauza este EKG, nu prezint a semene de ischemie-leziune
miocardic a, (supradenivelare de segment ST) ,enzimele de citoliz a sunt reactionate,
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . MB si Echo-cord evidentiaz a colectie pericardic a.
Evolutie: sub tratament cu antiinamatoare nesteroidiene (AINS) ibuprofen, sub pro-
tectie gastric a. Evolutia a fost favorabil a cu disparitia frec aturei pericardice, cu afebrili-
tate, disparitia durerilor toracice .Se externeaz a ameliorat cu TA= 130/70, AV=68b/min.
Se programeaz a la control peste 4 s apt amni cu reevaluarea ecocardiograc a, repetarea
CK total peste 10 zile si va continua tratamentul cu AINS pe toat a aceast a durat a.
41
Plan de Ingrijire III
Pacientul M.I n vrst a de 67 de ani este internat de urgenta la data de 12.05.2009 n sectia
de CARDIOLOGIE a Spitalului Judetean de Urgent a Dr. Constantin Opri s din Baia Mare.
Istoricul bolii: pacient hipertensiv cunoscut cu CI prin afectarea multivascular a cu
dublu by-pass aortocoronarian n urm a cu 5 s apt amni, se interneaz a pentru dispnee
de repaus, astenie marcat a si edeme membrelor inferioare mai accentuat pe stngul.
Interviu: pacientul M. I. n vrsta de 67 de ani este pensionar. Locuie ste mpreun a cu sotia sa, ntr-un sat
din apropierea ora sului. Pacientul M. I. este speriat de starea sa actual a, necunoscnd evolutia bolii, prez-
int a insomnie si nu colaboreaz a cu echipa medical a din aceste motive necesit a supraveghere continu a.
24
M. I. este de religie ortodox a si frecventeaz a des biserica. Are
o gospod arie de care se ocup a mpreuna cu sotia sa.
Motivele internerii dispnee,
hemoptizie,
si edeme membrului inferior stng.
Examen obiectiv la internare
Stare general a moderat alterat a
Twsut conjuctiv adipos edeme membrului inferior stng
Aparat respirator
Aparat cardiovascular zg cardiace cu . . . . . . . . . . . . . . . extra sistolice.
Aparat digestiv - abdomen suplu
Date de laborator si imagistica la internare
T.A. = 150/80 mm Hg;
P= 80 batai/minut;
R = 18 respiratii/minut
T = 36,8 C 50
Valori obtinute Valori normale
Timp Quick 19,9 15,5
INR 1,35
VSH 40/88 5/10
EKG RS Ao RS 0*, T negativ V1-V2
Ex Dopleer venos v poplitee stng a mult dilatat a, v tibiale post dilatate compresibile partial.
Ecocardiograc- colectie pericardic a ce nconjoar a cordul 17
mm posterior si la VS si 15 mm dreptul VD, IT gr.II
Diagnostic de etap a: Colectie pericardic a n cantitate medie. Sdr.Dressler
Evolutie: S-au administrat HHCiv, colchicin a, betablocante, diuretice, anticoagulante cu evolutie favora-
bil a, cu remisia complet a a simptomatologiei si cu sc aderea colectiei pericardice de la 17 mm la 4-5 mm.
Se externeaz a ameliorat ,cu respectarea regimului alimentar hiposodat si
evitarea eforturilor zice exagerate. Revine la control peste o lun a.
25
51
CONCLUZII
Externarea bolnavilor din spital reprezint a urmarea amelior arii st arii de s an atate a
pacientilor datorit a ngrijiri profesioniste venit a din partea personalului medical.
La externare dispare anxietatea pacientului iar datorit a unei diete corespunz a-
toare si respectarea tratamentului medicamentos recomandat f ar a a-l ntrerupe, fac-
torii nocivi vor eliminati n urma sacriciilor si interesului dat de pacient.
60
Bibliograe
[1.] Radu P aun, Leonida Gherasim, Tratat de medicin a intern a -Bolile cardiovasculare
Partea IV, Partea I , Ed.Medical a. Bucuresti 1988George I.M. Georgescu, C atalina Arsenescu,
Tratamentul rational al bolilor cardiovasculare majore. Corneliu Dudea, Electrocardiograe
teoretic a si practic a, Ed.Medical a Bucure sti 1981 Sub redactia Costin Carp,Dr.Maria Dragomir,
- Indreptar de diagnostic si tratament al bolilor cardiovasculare, Ed.Medical a, Bucure sti V. Pa-
pilan, Anatomia Omului, vol 2.Ed. All 1993 Semiologie elemente de curs pentru nv at amntul
medical, C.Pop Baia Mare 2005Sub redactia L.Titirc a, Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate
de asistentii medicali, Ed. Viata Medical a Romneasc a 1997C.Borundel, Manual de medicin a
intern a pentru Cadre medii, Ed.Bic All, Bucure sti 2002Aredeleanu Elena, Ghid terapeutic al
medicamentelor n bolile cardiace, Ed.Mirton 1997Kistell K.H ngrijirea bolnavului Ed. All
1995 D. Zdrenghea, D.Pop, Cardiologie practic a vol II, BMJ Ed. n limba romn a n societatea
Romn a de Cardiologie
12. Henri Lafont Bolile inimii Ed.Corint 2002
13. M.Beurean Ghid de manevre medicale si colaborare Medic- Asistent a, Ed. Scripta
1999
14. Cornelui Borundel Tehnica ngrijirii bolnavului Ed.Medical a 1978
15. Zeana Corneliu Cardiologie preventiv a Ed.Medical a
16. A.Albu, D.Fodor, S.Rednic, S.P.Simon n semiologie Medical a Sindroame, Casa
Casa C artii de Stiint a Cluj Napoca 2005
61
17. P.Ashworth, Siguranta o ratiune pentru care pacientii au nevoie de nurse bune,
26
nursing nr.3+2005
18. Carol Marcu, Ioan Bostaca Diagnostic electrocardiograc Ed.Polirom 2002
19. Manualul lui Repciuc de anatomie a omului, sub ngrijirea G.S.Dr agoi 1990
20. I.Ilinescu, Semiologie general a cardiovascular a Ed.Medical a
Bucure sti 1973
21. Sub redactia L. Titirca Manual de ngrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii
medicali.Ed Viata Medical a Romneasc a 1998
22. Mihai Cosma Explor ari paraclinice n practica medical a Ed. Junimea Ia si 1982
23. Sub redactia M. Voivulescu, Medicina General a Ed. Medical a Bucure sti 1990
24. I Anton Elemente de nursing clinic Ed. Junimea 2003
25. Gersh Bernard J. Despre bolile inimii Ed. All 2006
62
27