Sunteți pe pagina 1din 9

Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009

OTRAVA DIN ALIMENTE


Autori: Elei !r"#aru $iana, %lie An&rei i 'incan (ornelia
)ro*esori te*an +aleria i ,"-o. /lorica
(ole#iul NaionaAle0an&ru $imitrie 12ica, Ale0an&ria
3ot mai *recent apar noi in*ormaii succe&ate &e a&earate contra&icii pe -aza e0istenei
unor su-stane to0ice 4n alimente5
Nu numai me&iatizatele E6uri 7&intre care unele sunt, 4n mo& uimitor, apro-ate &e 8inisterul
S"n"t"ii in po*i&a nociit"ii lor9, &ar i alte su-stane or#anice &e6a &reptul to0ice 7proenin& &e la
materialele plastice 4n care sunt am-alate alimentele sau care, 4n cazuri mai #rae, sunt intro&use
pentru a *rau&a coninutul unor alimente9 sunt consumate zilnic5
Este i cazul a trei su-stane care au iscat &e6a &reptul isterie 4n unele situaii, a:n& ca i
consecine -oli #rae, mutil"ri i uneori c2iar moartea unor copii 5
Acestea sunt : &io0ina, -is*enolul A i melamina 5
Aceast" prezentare are ca scop clari*icarea unor aspecte le#ate &e c2imia i *iziolo#ia
su-stanelor respectie5 )rimul pas c"tre eitarea acestor alimente este a&ucerea la cunotin" a
to0icit"ii lor, *apt ce &uce, implicit, c"tre un re#im &e ia" mai s"n"tos5
3ermenul &e &io0ine se re*era la un #rup &e c:tee sute &e su-stane cu structur" c2imic" i
propriet"i -iolo#ice asem"n"toare5 3oate aceste su-stane au potenial to0ic i canceri#en5 (ea mai
to0ic" i cea mai stu&iat" este 2,3,;,< tetracloro&i-enzo6p6&io0in 73($$95
=(e sunt &io0inele>
3ermenul &e &io0ine se re*era la un #rup &e c:tee sute &e su-stane cu structur" c2imic" i
propriet"i -iolo#ice asem"n"toare5 3oate aceste su-stane au potenial to0ic i canceri#en5 (ea mai
to0ic" i cea mai stu&iat" este 2,3,;,< tetracloro&i-enzo6p6&io0in 73($$95


Fig. 1:Modelele formulelor structuraleale dioxinei
? sin#ur" su-stana &in #rup poate *i sintetizat" arti*icial, &i*enil policlorinat 7)(!S95$in
cauza riscului to0ic i canceri#en mare pe care 4l presupune manipularea sa, 4n prezent aceasta
su-stana nu mai este pro&us" in&ustrial5
Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009
3oate &io0inele sunt potenial to0ice, terato#ene i canceri#ene5 (ea mai to0ic" i cea mai
stu&iat" &io0in" este 2,3,;,< tetracloro&i-enzo6p6&io0in 73($$9, cunoscut" i su- &enumirea &e
A#ent ?ran#e, er-ici& &e*oliant, utilizat &e S@A 4n r"z-oiul &in +ietnam, pentru &istru#erea
e#etaiei &in .un#l"58a.oritatea &io0inelor sunt o-inute prin procese naturale, 4n cele mai multe
cazuri apar:n& ca o consecina a actiit"ilor umane o-inuite5
Aceste su-stane rezult" &in procese &e com-ustie, cum ar *i ar&erea &eeurilor mena.ere sau a
com-usti-ililor 7lemn, c"r-une, petrol9, ca i &in incen&ierea natural" a p"&urilor5 /umul &e ti#ar"
conine i el &io0ine55
$io0inele sunt coninute &e #azele &e eapament, proin &in ar&erea com-usti-ililor *osili i
&in ar&erea i#"rilor5 $e asemenea, proine &in ar&erea cauciucurilor i a tuturor &eeurilor , a
precizat 12eor#2e 8encinicopsc2i5 Ast*el, prin ar&ere, &io0ina poate a.un#e 4n aer, ap" sau iar-",
*iin& apoi consumat" &e animale5)entru c" se *ormeaz" prin ar&ere, &io0ina coninut" &e carnea &e
porc nu poate *i &istrus" prin preparare5 3o0icul poate rezulta i &in procesul &e 4n"l-ire prin
clorinare a 2:rtiei simple sau a celei &e ziar, ca i &in alte procese in&ustriale5
$io0inele i me&iul
Eli-erarea &io0inelor 4n aer permite transportul lor la &istane mari5 $e aceea aceste su-stane
se #"sesc oriun&e 4n lume5An apa, &io0inele tin& s" se se&imenteze5 An *elul acesta ele pot *i
transportate mai &eparte sau in#erate &e peti ori alte or#anisme acatice5
$escompunerea &io0inelor 4n me&iu necesit" *oarte mult timp5 $e aceea ele se pot concentra
4n lanul alimentar, animalele a.un#:n& s" ai-a 4n corp concentraii mult mai mari &ecat plantele,
apa, solul sau se&imentele5
3en&ina to0icului este &e a se acumula 4n esutul a&ipos5 Ast*el, &ei tot me&iul 4ncon.ur"tor
este contaminat cu &io0ine, cele mai multe ast*el &e su-stane sunt preluate &in alimentaie, peste
9BC proenin& &in in#erarea #r"similor &e ori#ine animal"5
$io0ina se &epune 4n esutul #ras i este eliminat" #reu &e or#anism, iar timpul &e
4n.um"t"ire a cantit"tii &epozitate 4n or#anism este &e ; ani5 An aceste con&iii, e*ectele asupra
or#anismului se pro&uc 4n timp 4n&elun#at, la c:tea s"pt"m:ni &e la in#erarea su-stanei, moti
pentru care e*ectul pe termen lun# este periculos5
8encinicopsc2i susine c", 4n ,om:nia, nu e0ist" niciun la-orator &e analize me&icale care s"
&etecteze &io0ina 4n corpul uman iar ta-loul simptomatic nu se cunoate e0act 4n acest moment5
(um ne putem prote.a &e &io0in">
8:nc:n& alimente c:t mai curate, pro&use 4n zone un&e in&ustria este mai puin prezent"5 An
restD aceste su-stane sunt prezente peste tot, inclusi 4n aer7un&e persist" &oar E2 zile pentru c"
sunt &istruse &e razele ultraiolete95 An sol 4nsa au o &urata &e iat" ne&e*init"7#enD milioane &e
Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009
ani95)entru &eto0i*iere s6au propus: c2lorella7 o al#"9, in&ol636car-inol7#"sit 4n cruci*ere:
-roccoli, arz", conopi&", mutar, ri&ic2i9, ar#il"5
)artea mai proast" e ca aceste cruci*ere &ei sunt anti6estro#enice7&eci pe un&ea -une, in con&iiile
suprae0punerii la estro#eni9 ele altereaza *uncia tiroi&ei5 $eci eitai e0cesulF
)rezena &io0inei 4n ,om:nia
(arnea &e porc &in %rlan&a, contaminat" cu &io0in", a a.uns i 4n ,om:nia5 $ei, iniial,
autorit"ile sanitar6eterinare au &eclarat c" rom:nii sunt 4n a*ara oric"rui pericol i c" nu e0ist"
niciun moti &e 4n#ri.orare, icepree&intele AN/+SA, 'aszlo (sutaG, a con*irmat c", pe 3
noiem-rie,200<, o *irm" &in !ucureti a importat peste trei tone &e carne contaminat" &in %rlan&a,
prin !el#ia5
,om:nia nu poate *ace nimic pentru a eita ca, pe iitor, alte sute &e tone &e carne
contaminat" cu &io0in" s" intre pe teritoriul "rii5
$io0ina l6a &es*i#urat pe pree&intele @craineiF
(el mai cunoscut caz &e otraire cu &io0in" este cel al actualului pree&inte al @crainei,
+iGtor %uscenGo, pe remea c:n& era numai can&i&at al opoziiei, 4n septem-rie 200H5
?tr"irea cu &io0in", cel mai pro-a-il a&ministrat" oral, a *ost con*irmat" &e toate analizele
*"cute ulterior, %uscenGo prezent:n& si cel mai izi-il &intre e*ectele cunoscute ale unei ast*el &e
into0icaii, respecti cloracneea 6 c2isturi se-acee si erupii eziculare *aciale, 4nsoite &e
2iperpi#mentarea *eei5
!is*enolul:
7(I
3
9
2
(? J 2(
K
I
B
?I L 7(I
3
9
2
(7(
K
I
H
?I9
2
J I
2
?

Fig. 2 Modelele structurale ale Bisfenolului A
!is*enolul A *ormeaz" compui macromoleculari cunoscui su- &enumirea uzual" &e
policar-onai, utilizai pentru o-inerea &ierselor recipiente 4n care se p"streaza alimentele sau
pentru o-inerea lentilelor &e oc2elari sau a lentilelor &e contact5'a temperatura sau in prezena
unor ra&iaii7microun&e9 policar-onatul 2i&rolizeaz" i *ormeaz" !is*enol A care este to0ic5
Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009
)olicar-onaii sunt copolimeri cu structur" *ili*orm", care au 4n compoziie o molecul" &e
-is*enol A pe unitatea structural"5 E0emplele &e policar-onai &in acest material sunt copolimeri ai
-is*enolului A cu *os#enul si epiclor2i&rina5
)rimul pas 4n o-inerea policar-onatului in am-ele cazuri este tratarea !)A cu Na?I,
o-in:n&u6se o sare *enolic" ce reacioneaz" cu *os#enul7compus cu sarcina parial poziti" pe (9
sau cu epiclor2i&rina &easemenea un compus cu ( parial poziti.
Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009
An acest moment, su-stana *ormat" poate *i atacat" &e alta molecula &e !)A, o-inan&u6se un
interme&iar:

? alt" meto&" &e o-inere a policar-onatului este aceea a trat"rii !is*enolului A cu
epiclor2i&rina 4n prezena &e Na?I5
Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009
Aciune *iziolo#ic"
Se cunoate *aptul c" !is*enol A 7!)A9, un compus c2imic 4nt:lnit 4n compoziia am-ala.elor
&e plastic, acionaz" ca un &isruptor 2ormonal5 8ai e0act, 4n corpul uman mimeaz" aciunea
2ormonilor estero#eni naturali pro&usi &e or#anism, prooc:n& 4n acest *el e*ecte ne&orite c2iar i
4n &oze mici5!)A, pe -aza c"ruia se *a-ric" plasticul policar-onat i r"inile epo0i&ice, este prezent
4n unele am-ala.e &e plastic pentru m:ncare i -"utur", &ar i 4n compoziia ($6urilor i a unor
&ispozitie me&icale5 ):na i -i-eroanele pentru copii su#ari pot s" conin" !)A5
,aportul N%I arat" c" animalele &e la-orator e0puse unor niele &e !)A similare cu cele 4nt:lnite
la oameni au &ezoltat leziuni pre6canceroase la prostat" i #lan&ele mamare5 (u toate acestea,
&atele sunt 4nca limitate i sunt necesare stu&ii mai apro*un&ate pentru a l"muri impactul asupra
s"nat"ii umane5
(um i&enti*ic"m -is*enolul &in am-ala.e>
$in cele apte tipuri &e plastic *olosite pentru 4mpac2etarea 2ranei, &ou" au 4n compoziie
-is*enol5 Ast*el, tipul ; 7clasa MalteleM9 si tipul 3 7)+(9 conin !)A care poate *i &e#a.at 4n
m:ncare5)utei s" le recunoatei &up" co&ul &e i&enti*icare imprimat 7&e o-icei 4n relie*9 pe
am-ala.:
8elamina
$enumire tiini*ic": E,3,B 3riazin 2,H,K 3riamina
$enumire uzual": (ianuri&a sau (ianurotriamina
8elamina a *ost sintetizat" prima &ata &e c2imistul #erman Nustus on 'ie-i#, 4n E93H,
con*orm reaciei: K 7NI292(? L (3IKNK J K NI3 J 3 (?2
Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009


Fig. 2 Modelele structurale ale Melaminei
)ropriet"i *izice i *iziolo#ice
8elamina este un compus or#anic cu *ormula -ruta

5 (
3
I
K
N
K
5Ea pose&" un coninut ri&icat
&e azot, apro0imati KKC7 C &e masa95
Structura sa presupune e0istena unui nucleu aromatic, prin &elocalizarea celor K electroni la
nielul ciclului, ceea ce se o-ser" i &in planaritatea moleculei5
Se poate scrie si o *ormula limita:
8elamina este o su-stan" c2imic" *olosit" 4n *a-ricarea lipiciului i plasticului, i ca a&.uant
care &" impresia c" un pro&us este mai -o#at 4n proteine5 )otriit 32e 1uar&ian, in#re&ientul c2imic
este interzis pentru alimente i, &upa mai multe alarme, (2ina a incercat s" ri&ice nielul &e
si#uran" al alimentaiei, totui *"r" success5
%n anul 200H, mai mult &e 200 &e copii s6au im-olnait &e malnutriie, iar ali E2 au murit &upa ce
au *ost 2ranii &upa o *ormul" ce nu coninea nutrieni5 32e 1uar&ian amintete i &e melamina
continut" in pro&usele speciale pentru animalele &e companie, *a-ricate in (2ina, care au proocat
anul trecut, moartea a E, B00 &e c:ini si pisici5
3o0icitatea sa, ca urmare a e0punerii cronice sau in#er"rii repetate a melaminei, const" in
sc"&erea *ertilit"ii, complicaii renale si *ormarea &e calculi renali5
8ai multe caracteristici ale acestei molecule pot e0plica to0icitatea sa:
)lanaritatea moleculei o *ace pe aceasta s" se poat" intercala in mem-ranele celulare si 4n
AN$6ul celular, pertur-:n& *uncionalitatea acestora5
(iclul s"u aromatic, cu &ensitatea sa mare &e electroni &elocalizai, o *ace s" *ie reacti" 4n
raport cu *enomenele &e o0i&o6re&ucere &in or#anism5
E0istena celor trei #rup"ri amino, o *ac sa reacioneze mai uor cu *unciunile car-onil si
car-o0il &in moleculele prezente 4n or#anism5
Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009
8elamina prooac" piatr" la rinic2i5 @n stu&iu e*ectuat 4n Ion#6Oon# &emonstreaz" c"
melamina poate prooca apari ia calculilor renali5 (el puin K copii au murit i 290 &e mii s6au
4m-oln"it &up" ce au consumat lapte contaminat cu melamin", care *usese a&"u#at" pentru a
*alsi*ica rezultatele testelor priin& coninutul proteic.
/ormarea calculilor renali
)rin 2i&roliza, melamina *ormeaz" aci& cianuric, care reacioneaza cu o alt" molecul" &e
melamina, *orm:n& un compus cristalin, puin solu-il 4n ap", care prooac" insu*icien" renal" i
calculi renali, acumul:n&u6se 4n rinic2i.
/rau&a cu melamin"
(:n& laptele este insu*icient &e -o#at 4n proteine, ca urmare &e e0emplu, a unei &iluii cu ap",
a&"u#area &e melamin" permite iluzia unei prezene ri&icate &e proteine la analiza &e la-orator5
%ntr6a&e"r, meto&ele analitice m"soar" cantitatea &e azot pentru a &etermina coninutul &e
proteine i cum melamina are un coninut mare &e azot 4n molecul", permite *rau&ele 4n acest
&omeniu5
P3oate su-stanele sunt otr"itoareQ nu e0ist" nici una care s" nu *ie neotr"itoare5 $oza
corect" este cea care *ace &i*erena 4ntre o otraa i un reme&iu5R Aa a scris un *izician i un mare
om &e tiina )arcelsus acum B00 &e ani, i acesta este i punctul &e e&ere al to0icolo#ului No2n
3im-rell5 )entru el, toate c2imicalele au nu numai un e*ect -ene*ic 7ceea ce este i &e &orit9 ,&ar i
un e*ect ne#ati 7ceea ce se eit"9, acest *enomen numin&u6l para&o0ul otraurilor5
(2imicalele prieteni sau &umani> (2imicalele sunt prietenii notri ca me&icamente, pestici&e
i a#enti &e cur"are i &umanii notri reprezentai &e poluani, otr"uri naturale i a&itii
alimentari5
Bibliografie:
Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009
E5 http://dioxina-nu.blogspot.com/
2. http://www.reista-ferma.ro/articole-alimentatie/riscuri- alimentare-deosebite-dioxina.html
!.http://www.sfatulmedicului.ro/reista"presei"medicale/#ioxi na"$traa"in"carne"oua"!%1i"lapte"&'('.html