Sunteți pe pagina 1din 11

Rolul jocului didactic in inlaturarea tulburarilor de vorbire

Varsta prescolara are o deosebita importanta in dezvoltarea limbajului si in


ridicarea gandirii pe trepte mai inalte de generalizare si de abstractizare. La aceasta varsta
copilul incepe sa depaseasca faza limbajului situativ, desprinzandu-se de influenta
momentului present si-si dezvolta din ce in ce mai mult capacitatea de a folosi limbajul
contextual, intensificandu-se functia intelectuala a limbajului care consta in planificarea
mintala si reglarea activitatilor practice.
Odata cu asimilarea fondului lexical, copilul isi insuseste si semnificatia
cuvintelor. El nu invata regulile gramaticale, nu cunoaste definitii, nu stie ce este
substantivul, verbul, adjectivul, declinarea sau alte denumiri, dar respecta in vorbire
aceste reguli, pentru ca are in jur modelul de vorbire, este antrenat sa le cunoasca prin
jocuri si exercitii, este corectat atunci cand greseste.Tocmai de aceea modelul de vorbire
trebuie sa fie corect, iar adultul trebuie sa aiba o exprimare ingrijita, sa respecte regulile
gramaticale dupa care este structurata vorbirea.
Acumularea experientei verbale duce treptat la formarea unor generalizari
lingvistice empirice, la eliberarea asa-numitului simt al limbii!. "ensibilitatea fata de
fenomenele lingvistice, in general, inclusiv fata de formele gramaticale, este o trasatura
caracteristica copilului prescolar.#e baza acestui simt al limbii! copiii ajung sa
foloseasca tot mai corect formele gramaticale si tot prin aceasta se poate explica si un alt
fenomen caracteristic varstei prescolare si anume $ crearea de cuvinte.
%nul din obiectivele majore ale invatamantului prescolar il constituie
omogenizarea relativa a dezvoltarii limbajului copiilor, in asa fel incat la intrarea lor in
scoala, copiii sa posede notiunile strict necesare insusirii cunostintelor de baza prevazute
in programa scolara, indeosebi pentru insusirea citit-scrisului.
%n mijloc adecvat particularitatilor de varsta ale prescolarului, util in realizarea
dezvoltarii vorbirii, este jocul didactic.#rin intermediul lui se consolideaza, fixeaza si se
activizeaza vocabularul care contribuie la perceperea structurii limbii romane.
Eficienta jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii depinde insa de modul in care
educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu particularitatile concrete ale grupei.
Aceasta presupune o foarte buna cunoastere a copiilor, sub raportul nivelului atins de
dezvoltare a limbajului, precum si sub aspectul defectelor de vorbire, ca in functie de
aceste realitati sa se actioneze in vederea prevenirii si a corectarii acestora..
&n organizarea si in desfasurarea acestor jocuri, educatoarea are adesea
posibilitatea sa depisteze cu mai multa usurinta defectele de vorbire ale copiilor, deoarece
in cadrul jocului acestia se manifesta liberi, nesting'eriti, fara rezervele determinate
uneori de interventia directa a educatoarei.
(u diverse ocazii am constatat ca, din spirit de imitatie, copiii isi pot transmite
unul altuia greselile de vorbire. (ontaminarea devine, fireste, nociva, ea influentand
asupra procesului de dezvoltare normala a vorbirii la un grup mai numeros de copii. )ata
fiind varsta, indreptarea greselilor nu poate fi conceputa rigid, ca o reproducere repetata a
unor cuvinte, silabe, sunete, pana la corecta lor executare. %na din modalitatile cele mai
recomandate este aceea a includerii exercitiului, oricare ar fi el, intr-un joc antrenant cu
un continut inteligibil, corect.
*ata cateva exercitii care pot fi desfasurate la inceputul fiecarui joc+
,- Gimnastica faciala:
a- inc'iderea si desc'iderea alternativa a gurii.
b- imitarea surasului, pentru obtinerea unei desc'ideri transversale a gurii.
c- umflarea si retragerea simultana a obrajilor.
d- imitarea sarutului.
e- vibrarea surda a buzelor.
/- Gimnastica linguala:
a- ridicarea si coborarea limbii in cavitatea bucala.
b- ascutirea limbii, in afara cavitatii bucale.
c- asezarea limbii intre buze , in forma plata.
d- miscari de lateralitate a limbii.
e- miscari de formare a santului lingual, prin ridicarea marginilor laterale ale
limbii.
f- miscari de proiectare a limbii in afara cavitatii bucale.
g- pronuntarea ritmica a sunetelor.
)eosebit de eficiente sunt exercitiile de imitare a sunetelor din natura
0onomatopeele-.1asim in jurul nostru o mare varietate de sunete care ne pot fi utile in
activitatea noastra la clasa, in scopul prevenirii si a corectarii eventualelor deficiente de
vorbire , pe care le intalnim la copii nostri.
2ocurile didactice destinate dezvoltarii vorbirii contribuie, in mare masura, la
dezvoltarea acuitatii auditive a auzului fonematic.Ele solicita perceperea corecta a
sunetelor, descifrarea compozitiei sonore sau semnalarea prezentei sau absentei unui
anumit sunet intr-un cuvant. )ezvoltarea auzului fonematic este strans legata de sarcina
deosebit de importanta privind corectarea defectelor de vorbire.2ocurile didactice isi aduc
contributia nu numai la perceperea clara si corecta a sunetelor corespunzatoare ci si la
corectarea pronuntiei defectuoase a acestora, solicitand copiilor audierea lor cu atentie si
reproducerea lor corecta.
)e astfel de sarcini am tinut seama in jocurile didactice: Deschide urechea
bine, Cine face asa? , Ce se aude? , Cine vine la noi? , De-a trenul, N-am
spus bine?, Repeta ce spun eu, A cui este?
Aceste jocuri sunt introduse incepand cu grupa mica, ele putandu-se realiza si cu
grupele mai mari respectandu-se particularitatile de varsta, respectiv complicandu-se
sarcina didactica.
Am ales spre exemplificare jocul Spune cum face
Scop:
exersarea pronuntarii corecte a unor consoane ca+ r, c, g, s, s, z aflate in
diferite parti ale cuvintelor.
activizarea vocabularului cu cuvinte care desemneaza animale cunoscute
de copii.
dezvoltarea capacitatii de a face legaturi simple 0intre glas, miscare si
animalul respectiv-.
Sarcina didactica:
recunoasterea animalelor si reproducerea onomatopeelor corespunza- toare
glasului acestora.
sa completeze propozitia inceputa.
Reguli de joc:-la primirea jucariei sau a imaginii, copilul trebuie sa imite glasul
animalului respective, iar ceilalti copii sa-l recunoasca si sa-l denumeasca.
-copiii prind mingea aruncata de educatoare si completeaza
propozitia inceputa.
Elemente de joc:surpriza, aplauze,stelute.
Material didactic:animale-jucarii sau imagini reprezentand cainele, pisica, oaia,
calul, rata, gaina, cocosul, gasca, albina,etc.mingea.
Jocul se desfasoara astfel:
3aterialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus intr-un cosulet pentru a crea
surpriza la prezentare si a da posibilitatea sa se perceapa pe rand fiecare animal al carui
glas va trebui imitat.(opiii vor fi asezati pe scaunele in jurul mesei cu materialul de joc.
Varianta I
"e prezinta jucariile sau imaginile iar copiii trebuie sa imite glasul animalului
respectiv, individual sau in colectiv."e va asigura o anumita succesiune in prezentarea
imaginilor, incepand cu cele care sunt mai usor de pronuntat0pisica- si terminand cu cele
care prezinta dificultati in reproducere 0albina, cocosul-.
Varianta II
"e modifica ordinea actiunilor.(opiii asculta onomatopeea0reprodusa de
educatoare- apoi aleg animalul al carui glas l-au auzit si-l reproduc individual sau in
colectiv.
Varianta III
Copiii stau cu capul pe masute, fara a avea voie sa priveasca, iar educatoarea
aseaza un animal de jucarie in dreptul unuia dintre ei.La semnalul ei+!"pune cum face!,
copiii se uita in fata lor.(el care a primit jucaria reproduce onomatopeea corespunzatoare
denumind totodata si animalul.)e exemplu+!#isica face miau.!(eilalti copii imita
actiunile caracteristice animalului si repeta sunetele corespunzatoare.
Varianta IV
Educatoarea arunca mingea, iar copilul care o prinde vine in fata si alege de pe
masa un jeton reprezentand tot animale.Acesta raspunde la intrebarea+!(ine este si cum
face4!)e exemplu+!Acesta este un urs. El face mor, mor, mor.!
Varianta V
Aceasta se desfasoara fara material intuitiv.Educatoarea incepe sa spuna o
propozitie despre animale, iar copilul care a primit mingea trebuie sa completeze
propozitia cu onomatopeea corespunzatoare.
Cocosul striga (cucurigu)
Gaina canta(cot-co-dac)
Cioara face(cra,cra,cra)
2ocul didactic prezentat se poate introduce cu success la toate grupele, indiferent
de varsta, inclusiv la clasa *, mai ales in perioada preabecedara.
*ntroducerea jocului in structura activitatii constituie un mijloc de prevenire a
oboselii si c'iar la inlaturarea acesteia, cunoscuta fiind capacita- tea redusa de efort a
prescolarilor.2ocul didactic poate fi introdus si in cadrul activitatilor alese, el cinstituind
si un procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi cunostinte si astfel de pregatire a
copilului pentru scoala.
La grupa mare ca si la grupa pregatitoare, copiii respecta regulile si sarcinile
didactice, desi acestea sunt uneori complexe si impuse de educatoare.La aceasta varsta
jocurile cer o mai mare concentrare, copiii constientizand sarcina, dar nu neglijand
aspectul distractiv.
)in gama variata de mijloace de realizare a activitatilor de dezvoltare a limbajului
in gradinita, jocurile didactice constituie una dintre cele mai placute forme de munca cu
prescolarii, intrucat asigura, totodata o participare activa, atractiva si deconectanta.
Exemplele de jocuri didactice pe care le voi descrie in continuare au avut in
vedere tocmai realizarea obiectivelor enumerate mai inainte.
Exemplu-2ocul Cu ce unet incepe cuvantul!
Scop:
dezvoltarea capacitatii de a diferentia sunetul initial al diferitelor cuvinte.
perfectionarea auzului fonematic prin efectuarea unor analize ale structurii
fonetice ale cuvintelor.
activizarea vocabularului referitor la obiecte de uz personal, mobilier,
jucarii, vesela etc.
Sarcina didactica:
pronuntarea corecta a sunetelor din componenta cuvintelor.
gasirea unor cuvinte care incep cu sunetul dat.
Reguli de joc:copiii trebuie sa denumeasca obiectul descoperit si sa precizeze
sunetul cu care incepe cuvantul respectiv. copilul care a sesizat sunetul initial al
cuvantului are dreptul sa numeasca un coleg care trebuie sa gaseasca un cuvant care
incepe cu acelasi sunet iar un alt copil sa formuleze o propozitie cu cuvantul dat.
Elemente de joc:surpriza, aplauze, g'icire, cautare.
Material didactic:obiecte de uz personal, mobilier-jucarii, alte jucarii din
gradinita ca+
-creion,creta, caiet, carte, caciula,
-fular, floare, farfurie, faras, furculita,
-rama, roc'ie, roata, roaba.
-guma, gargarita, gard.
Jocul se desfasoara astfel:
Obiectele aranjate in mai multe parti ale salii de grupa vor fi descope- rite
pe rand de cate un copil numit de educatoare.Acesta va denumi obiectul sau jucaria
gasita.%n alt copil va fi antrenat sa pronunte sunetul cu care incepe cuvantul, iar acela, la
randul lui, va alege un coleg pentru a gasi un alt cuvant care incepe cu acelasi
sunet.Acesta va alege un alt coleg care sa formeze o propozitie cu cuvantul respectiv.
Varianta I
Educatoarea pronunta un sunet, consoana sau vocala, iar copilul numit trece la
tabla sau la flanelograf si alege o imagine sau mai multe, a caror denumire incepe cu
sunetul dat. )upa acest moment, copiii sunt solicitati sa formuleze propozitii despre
obiectul sau obiectele acaror imagine a fost prezentata.
(opiii pot fi antrenati sa gaseasca si alte cuvinte care incep cu acelasi sunet, fara
sa aiba suport intuitiv.
Varianta II
*maginile sunt puse intr-o cutie astfel incat sa nu poata fi vazute.(utia este data
unui copil care va scoate o imagine si dupa ce o denumeste precizeaza sunetul cu care
incepe cuvantul.O ofera unui alt copil care trebuie sa gaseasca un alt cuvant care incepe
cu acelasi sunet.
Varianta III
"e s'imba sarcina- respectiv copilul trebuie sa spuna cu ce sunet se sfarseste
cuvantul si de a gasi un cuvant care sa se sfarseasca cu acelasi sunet.
)and jocului un caracter dinamic, de intrecere, sarcina fiecarei variante a fost usor
realizata de copii cu mult interes, dezvoltandu-le acestora spiritul de competitie,
autocontrolul asupra reactiilor verbale si motrice si deprinderea de a analiza fonetic
cuvintele.
#erceperea diferentiata a silabelor am introdus-o tot prin intermediul jocurilor
didactice, dar am avut in vedere gradarea dificultatilor in analiza fonetica a
cuvintelor.Am folosit in primele jocuri cuvinte din una sau doua silabe, apoi am introdus
si cuvinte din trei, patru silabe.
2ocul didacticDin jumatate intreg, familiarizeaza copii cu componenta silabica
a unor cuvinte din doua silabe- cu sarcina de a reconstitui imaginile din doua jumatati.
"pre exemplificare am ales jocul didactic+!"ocul ilabelor
Scop:
formarea deprinderii de a gasi cuvinte care sa inceapa cu o silaba data,
precum si de a desparti cuvintele din cuprinsul unei propozitii in silabe.
perfectionarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica, a capacitatii de a
efectua rapid asociatii.
exersarea pronuntarii corecte a unor sunete.
Sarcina didactica:
sa completeze silaba data cu alte silabe pentru a obtine un cuvant.
sa alcatuiasca propozitii cu cuvantul dat si sa desparta in silabe toate
cuvintele din propozitie, mentionand numarul silabelor din fiecare cuvant
spus.
Reguli de joc:copilul indicat prin intermediul unei bag'ete va pro-nunta silaba
enuntata de educatoare si o va completa construind un cuvant. (opiii vor cauta alte
cuvinte care sa aiba in cuprinsul lor aceeasi silaba si se vor anunta sa le spuna.
Elemente de joc:aplauze,bag'eta fermecata, g'icire
Material didactic:ilustratii care sa sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabe
frecvent folosite in vorbire, de exemplu+
,-casa, cana, cada
masa, mazare, mama, macara
tava, taburet, taraf, taxi
magar, maces, malai, manusa, matura, matase
lada, lama, lacat, laba
/-(uvinte care contin /-5 consoane consecutive+
capra, castana, castel, carte, castravete
creion, creta, crap, parc, porc, palme, scrisoare, stropitoare
6isa de evaluare, creioane0buline-
Varianta I
Educatoarea pronunta o silaba din cele frecvent intalnite in structura cuvintelor+
ma, na, la, pa, da, ca, etc. si lasa timp de gandire copiilor.Ea se deplaseaza prin spatele
copiilor.(el atins cu bag'eta trebuie sa spuna un cuvant care incepe cu silaba spusa.
Varianta II
%n copil numit de educatoare spune o silaba, grupa gaseste cat mai multe cuvinte
cu silaba spusa si formeaza propozitii cu ele.7aspunsurile bune vor fi aplaudate, iar copiii
care raspund corect primesc buline.
Varianta III
Educatoarea spune un cuvant, iar copilul cu care a dat mana il desparte in silabe.
1rupa de copii scoate din cosulet atatea betisoare cate silabe are cuvantul.
Varianta IV
Educatoarea pune pe flanelograf imagini cu obiecte a caror denumire incepe cu
aceesi silaba."pune prima silaba, iar copiii spun un cuvant, apoi aleg de pe flanelograf
toate imaginile a caror denumire incepe cu silaba enuntata si le pun intr-un cosulet.(opiii
care dau cele mai multe raspunsuri corecte primesc cate un stegulet.
Varianta V
(opiii primesc cate o fisa pe care se gasesc imagini.Trebuie sa scrie in dreptul
fiecarei imagini atatea liniute cate silabe are fiecare cuvant.
(opiii pot primi buline si sa aseze atatea buline, in spatiul din dreptul fiecarei
imagini, cate silabe are cuvantul.
Am dat copiilor cuvinte care contin sunete , in pronuntarea carora , ei intampina
greutati.&n acelasi timp am urmarit si corectarea unor anumite tulburari de vorbire, prin
repetarea in timpul jocului a acestor sunete, cat si perfectionarea deprinderii de a desparti
corect cuvintele in silabe, dar si de a forma cuvinte.
#e langa valoarea deosebita pe care o are acest joc in dezvoltarea limbajului, el
actioneaza si asupra imaginatiei creatoare, dezvoltand deasemenea si operatiile gandirii+
analiza, sinteza, comparatia, flexibilitatea si fluiditatea.
#rin introducerea fisei de evaluare am depistat copiii care nu stiau sa desparta
corect cuvintele in silabe, avand astfel posibilitatea sa recuperez aceste cunostinte in
activitati cu grupuri mici sau individual pentru a-i aduce pe toti copiii la nivelul cerut de
programa.
2ocurile didactice amintite si altele asemanatoare lor vin sa pregateasca trecerea
copiilor intr-un mediu avansat al analizei si sintezei fonetice, activitate specifica
perioadei preabecedare din scoala.
&n cadrul orelor de Limba si literatura romana!, cat si in cadrul celorlalte ore din
programa scolara, s-au urmarit cu atentie defectele de exprimare ale elevilor si apoi s-a
trecut la corectarea lor. Exercitiile desfasurate in prescolaritate se regasesc si la scolarii
mici, ele desfasurandu-se in aceeasi forma sau putin mai complicate.
)e un real folos sunt framantarile de limba,utilizate tot ca si activitati in
completare. #entru exprimarea corecta a sunetelor 0 b, m, j, t, gi - s-au folosit in cadrul
jocurilor didactice cateva versuri pe care elevii le repetau de mai multe ori, reusind sa
rosteasca corect sunetele respective.
Exemple:
#$ Boc, boc, boc!
Boby este un boboc
1ales, galben si bondoc
-Boc, boc, boc!
M$ os artin mananca mure
in desisul din padure
8888888888
9ice o gaita isteata
-!a-mi si mie de-o dulceata:
acar una de culeg
i-ar ajunge un an intreg
os artin n-o asculta
esteca si infuleca.
"$ Eu ma "oc
&n co"oc,
)ar deodata aud+ poc:
3i s-a rupt co"ocul,
"e vede mi"locul !
%$ #icu tine tinta
"i Tanta tinteste$
%n tantar intea%a,
C&irita vrea apa.
&i$ Gimnastica e buna
#entru copilasi
1elu si cu Gina
"unt si ei gimnasti$
&nsusirea citit- scrisului nu se va parcurge in acelasi ritm de catre toti copiii,
acestia neavand functiile psi'ice la fel de evaluate.)efectele de vorbire , pe care le
intalnim c'iar si la varsta scolara, sunt unele dintre cauzele nedezvoltarii ritmice a tuturor
elevilor.&nca din primele zile de scoala se incearca depistarea tuturor copiilor care au
deficiente de vorbire, prin organizarea exercitiilor amintite mai sus si a diferitelor jocuri
didactice.
Logica vorbirii copiilor, vocabularul lor, l-am putut observa prin descrierea
ilustratiilor, povestiri, convorbiri.Am gasit copii cu spirit de observatie bine dezvoltat,
vocabular corespunzator si exprimare corecta. Altii prezinta defecte de vorbire, vocabular
sarac si nu au logica in vorbire. &n urma discutiilor cu parintii, dar si cu copiii, a reiesit ca
acestia din urma nu au frecventat gradinita decat sporadic sau unii c'iar deloc.Acesti
copii au nevoie de o atentie speciala, deoarece ei nu pornesc de la acelasi nivel cu ceilalti.
Lipsurile trebuie recuperate pe parcurs, aceasta necesitand nu numai activitati cu intregul
colectiv de elevi ci si activitati individuale sau pe grupe.
#entru dezvoltarea vocabularului copiilor am folosit mai multe jocuri didactice+
pune mai departe, !nde se gaseste sunetul?, "u spun una, tu spui multe#ve$i
ane%a nr&'( , )eri, asta$i, maine, Cauta perechea, *aseste repede propo$itia,
Roata vremii, Ce stii despre mine?, etc&
Lectiile desfasurate la clasa * si a **-a ofera invatatorului posibilitatea de a
organiza cu elevii activitati in completare cu continut variat si atractiv.2ocurile didactice,
exercitiile fizice, cantecele, desenele si modelajul sunt cateva modalitati de completare a
lectiilor de citire, matematica, cunoasterea mediului, etc. prin care se urmareste
consolidarea cunostintelor legate de citire sau scriere, imbinarea activitatilor instructive
cu cele educative sau se asigura uneori consolidarea cunostintelor sau deprinderilor.
'(%E #I#)I(&R*+ICE
,- "urcau. Emilia/ "urcau. 'icolae $ +nvatam sa vorbim corect, Editura #rinte;,
(luj-<apoca, ,===, pag.>-,?
0- #ocaiu. Emilia- Corectarea tulburarilor de vorbire ,in suplimentul pentru
prescolari al 7evistei de pedagogie!, @ucuresti, ,=AB,p.,5
1- 2opecu-Mi3aieti. *lexandru $ ,uterea magica a gandurilor, a sentimentelor
si a limbajului, in 7evista &nvatamantul primar, nr./-5, ,==?, pag.CC
4- C3ircev. *natolie - ,roblematica pregatirii prescolarului pentru scoala, in
Tribuna scolii, ,=A5, pag.>
5- #ocaiu. Emilia $ ,revenirea si corectarea tulburarilor de vorbire la prescolari,
E.).#., @ucuresti, ,=A5
6- &utu. M. $ .ogopedia, vol.*, (entrul de multiplicare al %niversitatii, (luj-
<apoca , ,=AD