Sunteți pe pagina 1din 33

1.2.

DREPTUL LA VIATA IN CONCEPTIA BISERICII


1.2.1. TEMEIURILE TEOLOGICE ALE DREPTULUI LA VIATA
1.2.2. Respectarea dreptulu la !ata" respectarea #rd$ %#rale s &urdce
2. EUTANASIA ' PRACTICA INTER(ISA DE LEGE SI PACAT CAPITAL IN )ATA LUI
DUMNE(EU
*. AVORTUL" INTRE IN)RACTIUNE SI PACAT
+. )ERTILI(AREA IN VITRO SI MAMA SUROGAT
1.2.1. TEMEIURILE TEOLOGICE ALE DREPTULUI LA VIATA
http://www.crestinortodox.ro/morala/dreptul-viata-70837.html
Dreptul la viata
Viata este darul lui Dumnezeu facut omului inca de la creatie: !i luand Domnul Dumnezeu
tarana din pamant" a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata" si s-a facut omul fiinta vie
#$ac. %%" 7& % 'or. ()" *)" *7+. %zvorul vietii omului si al vietii intre,ii noastre planete este
Dumnezeu insusi: 'a la -ine este izvorul vietii spune psalmistul #.s. ///V" 0+. $iind creat ca
sa se impartaseasca de 1ucuriile dumnezeiesti" omul tre1uia sa ai1a in firea sa" ceva inrudit cu
2cela de care tine. Din aceasta pricina el a fost impodo1it si cu viata.
Dar dumnezeiesc" viata" dupa invatatura 3isericii noastre" este valoarea suprema a omului pe
pamant" fiindca ea este suportul tuturor celorlalte valori" care o exprima si o impun in fruntea
tuturor acestora" pentru ca omul a fost facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu #$ac. %" 45-
47+" intrucat este o fiinta vie menita sa traiasca in comunitatea altor fiinte vii" cu care impreuna
se 1ucura de viata ca valoare personala si ca valoare comunitar-so1orniceasca. Viata omului tine
de Dumnezeu si nu se poate explica dupa invatatura ortodoxa" decat in comuniunea omului cu
Dumnezeu" 'are are puterea sa o dea" dar si sa o ia.
-oate valorile si" mai presus de orice" viata umana cu toate posi1ilitatile si realizarile ei" sunt
incredintate omului spre pastrare" fructificare si pro,res continuu" caci omul este sin,ura faptura
a lui Dumnezeu purtatoare de valori" capa1ila de continua depasire de sine.
%nvatatura ortodoxa a dat un sens si o valoare noua vietii umane" nu numai in perspectiva
vesniciei" ci si in aceea a duratei sale limitate pentru ca ea a permis crestinului sa realizeze
plenitudinea demnitatii sale de fiu al lui Dumnezeu" rascumparat din ro1ia pacatului si a mortii"
prin 6ertfa 7antuitorului %isus 8ristos.
9ecunoscand suprematia vietii intre celelalte valori" teolo,ia ortodoxa a afirmat importanta
deose1ita a vietii nu numai in perspectiva eshatolo,ica" ci si in aceea a a6utorului pe care poate si
tre1uie sa-l dea comunitatii si umanitatii" punandu-se in slu61a marilor idealuri umane.
1. Persoana, umana purtatoare de valori si drepturi
%nvatatura crestina acorda omului" atat vietii fizice cat si celei spirituale" o valoare deose1ita fata
de conceptiile etice ale antichitatii care nesocoteau drepturile omului sau le limitau la un ,rup
restrans de indivizi. .rin porunca iu1irii" invatatura crestina desfiinteaza toate 1arierele sociale
dintre oameni #cf. :al. %%%" 45-40+ si resta1ileste omul in drepturile sale pentru propria lui
valoare" drepturi pe care" o mare parte dintre oameni le pierdusera. %nsusi Domnul nostru %isus
8ristos" prin %ntruparea !a" in care a aratat dra,ostea !a fata de oameni" resta1ileste pe om in
drepturile sale tocmai pentru valoarea pe care Dumnezeu a pus-o in om si astfel se vor resta1ili
in societate si vechile drepturi ale omului. .rin iu1ire oamenii nu numai ca devin cu totii creaturi
e,ale" dar tre1uie sa devina frati cu adevarat.
!pre deose1ire de conceptiile individualiste ale lumii antice #sofistii" cinicii+" personalismul
crestin isi are temeiul" pe de o parte" in calitatea tuturor oamenilor de creaturi ale aceluiasi
Dumnezeu" iar pe de alta parte" in chemarea noastra a credinciosilor la aceeasi viata de
comuniune cu ;l sau la starea de fii ai lui Dumnezeu" recunoscandu-se prin aceasta fiecarui
credincios in parte o valoare deose1ita.
.rincipial" invatatura crestina contine o nota de individualism accentuat si cate,oric" ceea ce
inseamna ca ea pretuieste si acorda o valoare deose1ita omului ca ins" oricare ar fi acesta.
9emarcam insa ca nu este vor1a de un individualism soteriolo,ic" in sensul ca fiecare s-ar putea
mantui pe sine oricum" si in afara de 3iserica" deoarece invatatura crestina nu cunoaste alta
mantuire decat cea in 3iserica" ci este vor1a de un individualism axiolo,ic si 6uridic" ceea ce
inseamna ca fiecare ins are si deci reprezinta o valoare in sine" de asemenea ca fiecare ins are o
responsa1ilitate personala dupa cum are si anumite drepturi personale.
%n crestinism nu este vor1a de un individualism natural" asa cum a fost sustinut de catre unii
filosofi" care au fundamentat dreptul natural numai pe natura omului" ci de un individualism de
valoare" do1andit prin faptul crearii omului dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si prin
chemarea tuturor la aceeasi viata de comuniune cu ;l. Desi,ur ca vor1ind despre individualism
in sens crestin nu vor1im despre o invatatura ce s-ar indrepta impotriva comunitatii sau care ar
ne,a valoarea societatii. %ndividualismul pe care l-am precizat" mai exact poate fi numit
personalism crestin" numire ce ne arata mult mai 1ine acceptia pe care crestinismul o da omului
ca ins. 2sadar pe 1una dreptate se poate vor1i despre un personalism crestin" fiindca in el fiinta
umana izolata isi do1andeste intrea,a ei valoare personala. Deci dupa invatatura crestina
persoana omului e pretuita si valoroasa prin ea" pentru ea insasi" fiindca in ea - oricare ar fi
aceasta - se o,lindeste chipul lui Dumnezeu" prin faptul ca pentru ea $iul lui Dumnezeu a venit
in lume sa se 6ertfeasca.
<mul este purtatorul chipului lui Dumnezeu" iar sufletul sau este inrudit cu al lui Dumnezeu"
tinde spre ;l si se afla intr-o relatie vie cu ;l. %n demnitatea de chip al lui Dumnezeu este data de
la inceput" inrudirea" precum si relatia speciala a omului cu Dumnezeu. <mul este dupa chipul
lui Dumnezeu pentru ca" avand suflet inrudit cu Dumnezeu" tinde spre Dumnezeu" se afla intr-o
relatie vie cu Dumnezeu. %ar prin aceasta relatie omul mentine nestir1ita si nesla1ita inrudirea sa
cu Dumnezeu. 'reat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu" omul este deschis ontolo,ic
comuniunii cu Dumnezeu si cu semenii si realizeaza aceasta comuniune" acest noi" care este
3iserica. .rin chip si asemanare se accentueaza valoarea de su1iect" de persoana a omului. <mul
a fost creat sa stea in comuniune cu Dumnezeu" sa intre in relatie cu ;l si cu semenii sai. !e
poate spune ca chipul lui Dumnezeu in om sta esential in caracterul de persoana" sau de fiinta
personala" prin care imita pe Dumnezeu. $orma de existenta personala" la care e destinata fiinta
umana" forma de su1iect este cea mai inalta forma de existenta. $iecare persoana umana poseda
pentru sine firea umana completa" in fiecare se repeta firea intrea,a" cu toate facultatile ei" ca si
cand ar fi destinata unei existente de sine statatoare. $iecare ins poarta direct firea sa ca pe ceva
complet" dar indirect" fiecare e destinat sa poarte si firea purtata direct de ceilalti.
'aracterul de chip implica deci ideea de participare a omului la viata divina care are loc prin
harul Duhului !fant. 'hipul pune fiecare om intr-un raport personal" unic cu Dumnezeu"
presupune in acelasi timp ca omul este creat pentru comuniunea cu Dumnezeu si cu semenii sai.
De aceea el este responsa1il pentru aceasta destinatie comunitara a sa si coresponsa1il pentru
destinatia comunitara a semenilor sai" caci el tre1uie sa raspunda chemarii la comuniune pe care
i-o fac semenii sai.
<mul este o fiinta responsa1ila si coresponsa1ila pentru ca a fost inzestrat cu ratiune si li1ertate.
$iind inzestrat cu ratiune si li1ertate el este su1iect activ si responsa1il al existentei sale.
9atiunea este aceea care-i desluseste omului scopurile sale inalte pe care Dumnezeu le-a pus in
lume" in fapturile sale si mai cu seama rostul si destinatia inalta a omului. !fintii .arinti pun
mare accent pe li1ertatea omului" aceasta fiind capacitatea omului de a se determina pe sine" care
este caracteristica fundamentala prin care omul se deose1este de tot ceea ce nu este su1iect activ
de relatii sau persoana.
%ntrea,a revelatie are in vedere pe om ca partener al lui Dumnezeu capa1il de comuniune cu ;l.
Dumnezeu su1liniaza valoarea omului ca fiinta psiho-fizica" facandu-!e si ;l om"
indumnezeindu-si firea umana si" in acelasi timp" indumnezeind omul" devenind un semen al
nostru si neincetand a fi Dumnezeu.
.e un astfel de principiu personalist se fundamenteaza in crestinism toate drepturile omului in
,eneral si dreptul la viata in special" drepturi care in ultima analiza deriva din le,ea morala
naturala" fapt pentru care cele mai insemnate dintre acestea sunt neschim1a1ile si
imprescripti1ile" ceea ce a facut pe unii sa le numeasca si drepturile fundamentale ale omului.
2cestea isi au temeiul in faptul ca omul este o fiinta personala" su1iect al propriilor sale actiuni si
responsa1il al acestora. .rin darul vietii omul devine persoana purtatoare de valori in dialo,
constient de iu1ire cu 'reatorul. Dreptul la viata devine astfel temelia persoanei& insa aceasta nu
se face vizi1il si nu se poate implini decat prin manifestarea vie concretizata in celelalte drepturi
ale persoanei" indeose1i: li1ertatea" e,alitatea" fraternitatea si dreptatea.
2. Dreptul la viata, drept fundamental al fiintei umane
a. Viata omului ca dar divin.
'el dintai drept fundamental al omului este dreptul la existenta si deci la viata" drept do1andit de
acesta pentru totdeauna" prin creatie" invatatura crestina in ,eneral si cea ortodoxa in special
afirma cu claritate ca viata este cel mai mare si cel mai de pret 1un pe care omul il primeste ca
dar de la Dumnezeu. 2semenea oricareia dintre lucrarile omenesti" acest dar este desavarsit.
Viata este un dar al lui Dumnezeu pe care l-a facut" in nemar,inita !a iu1ire" lumii si omului" la
crearea lor ex nihilo #%% 7aca1ei 7" 48+. Viata a fost cel mai mare si cel mai de pret 1un pe
care-l primeste omul" fiinta rationala" ca dar deose1it de la Dumnezeu din iu1ire. 7ai mult"
lumea a fost creata de Dumnezeu tot ca un dar pentru om. Dumnezeu este creatorul si
sustinatorul tuturor oamenilor" Dumnezeu care s-a numit pe !ine in Vechiul -estament" zicand:
;u sunt cel ce sunt #%esire %%%" (*+.
Darul vietii a fost impodo1it de Dumnezeu cu atri1utele superioare ale cu,etarii si sensi1ilitatii"
cu puterea de a intele,e" a cunoaste" a vi1ra in fata suferintei" 1unatatii sau frumusetii. Dumnezeu
insusi a sadit in noi darul de a trai" caci - se intrea1a inteleptul parinte :ri,ore .alama - de ce
ne-a facut vii" daca n-ar fi iu1it aceasta in chip deose1it= #...+ Dumnezeu a randuit educarea
noastra prin dreptate" ca sa nu deznada6duim cu desavarsire #...+ 2 man,aiat apoi tristetea mortii
cu nasterile necontenite. 2 inmultit neamul prin urmasi ca multimea celor ce se nasc sa intreaca
intr-o mare masura numarul celor ce mor.
>a 1aza existentei omului stau doua principii: a+ principiul vital-1iolo,ic" specific tuturor
vietuitoarelor si 1+ principiul rational prin care omul se deose1este de toate celelalte vietuitoare
ale pamantului si prin care se face le,atura cu Dumnezeu" 'reatorul sau" care i-a insuflat direct
acest principiu.
Datorita acestei alcatuiri speciale" ca dar al lui Dumnezeu" viata umana se prezinta su1 doua
aspecte: exterior si interior. !i oricat de marete ar fi aspectele vietii percepute prin simturi - deci
ale vietii umane in aspectul ei exterior" ele constituie numai" ca sa zicem asa" suprafata vietii
umane ca expresie autentica a vietii interioare. <mul" insa" ca o sin,ura faptura pamanteasca
rationala si li1era spre deose1ire esentiala de toate celelalte fapturi pamantesti vii" dispune de
viata interioara sufleteasca. 2ceasta viata launtrica sufleteasca a primit-o direct de la Dumnezeu
prin acea suflare de viata de care ne vor1este cartea $acerii.
<mul" fiinta rationala care a primit viata sa ca clar din partea lui Dumnezeu" tinde spre
asemanarea cu Dumnezeu sau spre indumnezeire" adica unirea maxima cu Dumnezeu"
imprimarea omului de plinatatea lui Dumnezeu" fara insa a se contopi cu ;l. ?umai le,atura
dialo,ica cu Dumnezeu mentine si promoveaza pe om in viata" ca de altfel toata natura creata. 'a
sa ai1a viata omul avea ca a6utor din partea lui Dumnezeu harul. %n ,eneral nici o faptura nu se
poate conserva si nu poate pro,resa spre tinta ei decat prin conlucrarea lui Dumnezeu" caci nici
una nu are in sine izvorul puterii de viata. Dar omul ca fiinta spirituala" chemata la comuniune cu
Dumnezeu" tre1uia sa ai1a harul dumnezeiesc tocmai ca expresie a acestei comuniuni din partea
lui Dumnezeu.
.rin faptul ca Dumnezeu i-a daruit viata" suflet" viata spirituala" omul are valoare deose1ita fata
de celelalte existente si fiinte. 'onform poruncii 'resteti si va inmultiti si stapaniti pamantul
#$ac. (" 48+ se marturiseste despre pozitia deose1ita a omului in cosmos" despre pozitia lui de
stapan al celorlalte existente. Viata omului tine de Dumnezeu si este participare la viata lui
Dumnezeu" de indata ce omul este faptura dupa chipul si asemanarea !a.
Dumnezeu ne da mereu si pretutindeni certitudinea acestei le,aturi cu !ine" a esentei ei unice si
irepeta1ile in raport cu restul universului" pentru ca %n ;l traim si ne miscam si suntem. 'aci al
>ui neam suntem #$apte /V%%" 48+.
7antuitorul 8ristos insusi isi atri1uie puterea de a da viata celor ce-> urmeaza: <ile 7ele
asculta de ,lasul 7eu si ele vin dupa 7ine. !i ;u le dau viata vesnica si nu vor pieri in veac" si
din mana 7ea nimeni nu le va rapi #%oan (0" 47-48+. ;l are puterea de a le da viata pentru ca
este $iul -atalui" care este sursa suprema a vietii #%oan )" 45+. %isus 8ristos este viata noastra
#'ol. 3" *+. %n ;l noi crestinii avem mereu si pretutindeni semnul purtarii de ,ri6a a .roniatorului
a toate" spre a a6un,e sa implinim scopul mantuirii" prin ;l" asa cum ;l insusi ne cheama si ne
calauzeste: ;u sunt calea" adevarul si viata #%oan (*" 5+.
Darul divin al vietii este fundamentul tuturor posi1ilitatilor omului" caci fara a trai" fara a munci"
fara a fi folositor societatii" omul nu s-ar 1ucura de tot ceea ce-i ofera frumos viata" de rezultatele
muncii sale" pe de o parte" nici n-ar putea sa creada" sa nada6duiasca si sa iu1easca in asa fel incat
faptele vietii sale pamantesti sa-i duca la rasplata sau osanda vietii viitoare" pe de alta parte. Daca
nu ar fi primit minunatul dar al vietii" daca nu s-ar fi manifestat in aceasta viata drept creatura
cea mai de seama a lui Dumnezeu" omul n-ar fi avut cum sa contri1uie la mantuirea sa.
3. Temeiurile teologice ale dreptului la viata
Viata omului" precum si viata lumii intre,i" prin creare" tine de $iul lui Dumnezeu" cum ne arata
cuvantul ;van,heliei: toate prin ;l s-au facut" si fara ;l nimic nu s-a facut din ce s-a facut. %ntru
;l era viata si viata era lumina oamenilor #%oan (" 3 si *+. 'reatia insasi vor1este despre autorul
ei si despre viata ei insasi. 'aci creatia este un act de miscare" un act de viata si spre mai multa
viata. 7antuitorul insusi precizeaza acest lucru" spunand: ;u am venit ca #lumea+ viata sa ai1a
si mai multa sa ai1a #%oan (0" (0+. <mul este cel care da sens si valoare lumii si tot el este cel
care are o responsa1ilitate pentru ea in fata lui Dumnezeu.
Deci" un prim temei al dreptului la viata il constituie insasi crearea omului de catre Dumnezeu
printr-un act special #$ac. 4" 7+" pe cand celelalte fapturi si lucruri isi au inceputul doar prin
cuvantul lui Dumnezeu" in actul crearii" Dumnezeu si-a pus pecetea !a pe fiinta si viata omului
cum nu a pus pe nici o alta faptura a mainilor sale. .e om Dumnezeu l-a creat" cum spune cartea
$acerii" dupa chipul si asemanarea !a" 1ar1at si femeie #$ac. (" 45 si 47+" adica partener de
dialo, cu !ine si cu semenii !ai" oamenii.
?azuinta omului spre vesnicie" prin dezvoltarea lui pamanteasca in comuniune cu semenii" sau
normala desfasurare a chipului dumnezeiesc crestinismul o vede implinindu-se in 8ristos. %isus
8ristos este izvorul suprem al vietii si are puterea sa daruiasca viata celor ce-> urmeaza #%oan (0"
47+. ;l insusi caracterizeaza aceasta viata ca viata vesnica: !i ;u le dau viata vesnica si nu vor
pieri in veac" si din mana 7ea nimeni nu le va rapi #%oan (0" 48+. 'el in care era viata si viata
era lumina oamenilor #%oan (" *+ devine si purtatorul vietii umane pentru ca sa arunce asupra
vietii umane o noua si 1inefacatoare lumina" descoperind astfel adancimile profunde ale scopului
si sensului acestei vieti.
%nca in predica de pe munte 7antuitorul 8ristos fixeaza principiile ?oului >e,amant" principii
din care reiese respectul sau pentru viata. >a 1aza acestora 7antuitorul aseaza iu1irea care nu
cunoaste ,ranite" iu1irea care este fundamentul vietii. 'a 'el care a venit sa daruiasca lumii apa
cea vie" 7antuitorul 8ristos spune despre !ine: ;u sunt %nvierea si viata #%oan ((" 4)+.
%ntrupandu-se" $iul lui Dumnezeu a venit la ai !ai si intru ale !ale #%oan (" ((+" aratand pe om si
lumea intrea,a ca realitati concrete pe care Dumnezeu insusi le cinsteste si le tine in existenta"
evidentiindu-le in acelasi timp valoarea lor sau" mai exact" facandu-ne cunoscuta .aloarea
acestora si deci" valoarea propriei noastre fiinte si vieti. %n 8ristos" Dumnezeu-<mul" avem
temeiul existentei si valorii vietii umane in fata lui Dumnezeu si a noastra. Dumnezeu fiind" $iul
lui Dumnezeu se face ceea ce nu era" adica om intru toate asemenea noua" afara de pacat #$ilip.
4" 5-7+" ca in numele >ui tot ,enunchiul sa se plece" al celor pamantesti si al celor de dedesu1t
#$ilip. 4" (0+.
7antuitorul 8ristos se aduce 6ertfa -atalui pentru noi" adica pentru toti ai !ai" cuprinsi in
umanitatea !a asumata la intrupare. Dar ;l moare pe 'ruce din iu1ire pentru om" ca sa-l
rascumpere din ro1ia pacatului si a mortii si sa-l redea iarasi comuniunii de viata cu Dumnezeu"
prin invierea !a din morti. %u1irea uriasa a lui 8ristos fata de om" aratata in fapta crucii" n-a
scapat pe om numai de osanda vesnica si n-a ra1dat sa-si arate numai un efect cu intarziere in
viata viitoare" ci a dat imediat omului posi1ilitatea ca sa traiasca inca pe pamant o viata li1era de
pacat" o viata in care sa-si poata implini chemarea sa" sa poata desfasura chipul lui Dumnezeu in
sine. Datoria noastra este sa respectam acest pret dat de $iul lui Dumnezeu pentru noi"
innoindu-ne viata si traind-o la nivelul pe care l-a facut posi1il 8ristos prin 'rucea !a. 'aci cu
pret ati fost rascumparati. .reamariti dar pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru" ca
unele ce sunt ale lui Dumnezeu #% 'or. 5" 40+. $iul lui Dumnezeu a dat acest pret urias pentru
toti" ca toti sa se poata 1ucura de efectul lui" de posi1ilitatea innoirii vietii pamintesti #% -im. 4"
5+.
Viata umana isi redo1andeste in 8ristos cel inviat o valoare eterna si puteri infinite. 9amane ca
omul sa activeze aceste puteri cu vointa si li1ertatea sa pentru ca sa-si sporeasca prin efort
propriu valoarea propriei vieti.
Deci" intrea,a lucrare mantuitoare a lui 8ristos" culminand cu 'rucea si invierea" este un alt
temei al dreptului la viata. 'aci 8ristos moare si invie pentru ai !ai" ca sa-i mentina in viata" in
comuniune cu Dumnezeu si intre ei si" mai multa viata sa le dea #%oan (0" (0+.
%n intre, istoricul omului se arata ca el este fiinta comunitara" creat din natura" sa traiasca nu ca
individ izolat" ci in colectivitatea semenilor sai: ?u este 1ine sa fie omul sin,ur" a zis Dumnezeu
la crearea primului om" 2dam" ci voi face lui un a6utor pe potriva lui #$ac. 4" (8+. 'aracterul
social al fiintei umane il pro1eaza" mai intai im1oldul irezisti1il dupa asocierea cu semenii"
im1old sadit din natura in natura omului si in temeiul ca fiecare om simte o atractie fireasca fata
de semenii sai.
Viata ca si fiinta omeneasca" are un caracter comunitar-so1ornicesc. 'a miscare si impuls spre
miscare continua" viata este miscare spre unul si mai multi si impreuna miscare cu mai multi
altii. Viata se realizeaza si se traieste plenar numai in comunitate" in comuniune cu Dumnezeu si
in comuniune cu oamenii de aproape si de departe. $iecare om traieste - fie ca vrea" fie ca nu
vrea - viata celor din 6urul sau" a6utandu-i sau pa,u1indu-i in existenta lor. 3ucuria vietii si
roadele acesteia implica" cu necesitate existenta semenilor" care ne im1o,atesc continutul vietii
noastre. <amenii nu pot trai cu adevarat decat unii pentru altii si impreuna cu altii" nu unii
paralel cu altii" adica pe doua planuri care nu se intainesc niciodata. .roexistenta inteleasa ca
existenta unuia pentru altul si impreuna cu altul" este conditia normala a vietii umane plenare.
4. Respectarea dreptului la viata, respectarea ordinii morale si juridice
4. 2V<9-@>.....
Dreptul la viata este considerat" pe drept cuvant" cel mai important drept al omului"
do1andit prin actul creatiei de catre Dumnezeu" dupa chipul si asemanarea !a #$ac. (" 45+.
Dreptul la viata consta in indreptatirea fireasca pe care o are fiecare om de a i se respecta viata
din partea semenilor" atat in mod direct #prin neviolentarea acesteia prin 1ataie" schin,iuire"
omor+" cat si in mod indirect #prin a nu-i sustra,e omului conditiile si lucrurile a1solut necesare
vietii+. .e acest drept se intemeiaza si indatorirea noastra de crestini de a ne in,ri6i de existenta
celor infirmi sau accidentati" care au nevoie de a6utorul nostru.
.rin porunca iu1irii 7antuitorul resta1ileste pe om in drepturile sale. 2stfel" devenim
frati" devenim fiinte cu drepturi e,ale in fata lui Dumnezeu #:al. 3" 48& 9om. (0" (4-(3+.
Drepturile omului deriva din le,ea morala naturala" de aceea cele mai de seama sunt
neschim1a1ile: dreptul la viata" la munca" la odihna" la li1ertate" la e,alitate.
2 nesocoti sau a incalca dreptul la viata al unei fiinte umane" constituie nesocotirea voii
lui Dumnezeu si a ordinii morale din lume" un pacat stri,ator la cer" un act necrestin si neuman in
acelasi timp. ?imeni" in afara de Dumnezeu" nu poate dispune de viata omului" nici chiar omul
insusi nu are dreptul sa-si suprime viata si" cu atat mai mult" nimeni nu-si poate aro,a dreptul de
a suprima viata altuia. !i aceasta" cu atat mai mult cu cat fiecare om este o existenta unica"
nerepeta1ila" cu potente ne1anuite. %n acest sens" porunca Decalo,ului este cate,orica: !a nu
uciziA #;xod. 40" (3& Deut. )" (7+. Viata este un dar revarsat din dra,ostea si atot1unatatea
divina si omul are indatorirea sa nu distru,a acest dar" ci sa-l respecte si sa-l inmulteasca spre
1inele propriu si al celor din 6ur: :lasul san,elui fratelui tau stri,a catre 7ine din pamant -
spune Dumnezeu lui 'ain #$ac. *" (0+.
'urmand firul vietii pamantesti" rapind dreptul natural la viata si" in acelasi timp" si
posi1ilitatea de a se pre,ati cum se cuvine pentru viata viitoare" uciderea este un pacat ,rav" care
loveste direct in dreptul omnului la viata si" indirect in dreptul divin asupra vietii in ,eneral. %n
acelasi timp omul are indatorirea de a pastra si respecta si viata semenului" frate cu el de la
creatie" creatura a aceluiasi Dumnezeu" pentru rascumpararea caruia insusi $iul lui Dumnezeu a
co1orat din slava si s-a intrupat.
%ndatorirea respectarii dreptului la viata isi are plenitudinea in slu6irea noastra fata de
aproapele" in daruirea noastra" care poate mer,e pana la 6ertfa - dupa modelul 6ertfei
7antuitorului pentru umanitate.
2sadar" fiind constienti ca cea mai mare valoare a existentei este omul" iar acesta are
dreptul inaliena1il la viata si la pace" la pro,res si la o viata mai 1una" mai dreapta si la fericire"
urmeaza ca fiecare dintre noi" fiecare ,eneratie" fiecare popor" sa pastreze si sa lupte cu toate
fortele sale" pentru mentinerea tuturor conditiilor si a tuturor cuceririlor sale" sociale" economice"
culturale si umanitare" care sustin viata" li1ertatea" independenta si pacea" valori care sustin
intrea,a omenire. De aceea" daca viata si pacea sunt amenintate din ce in ce mai mult" daca in
constiinta lumii s-a produs o trezire valorica si daca oamenii doresc sa traiasca in conditii din ce
in ce mai 1une" daca omul cel vechi s-a schim1at si s-a transformat" intr-un om nou" constient"
plin de un adanc umanism" intarit cu un nou spirit de etica" eforturile si lupta purtata pentru
dreptul la viata si la pace" constituie o inclestare or,anica a intre,ii lumi" o lupta care ridica si
dinamizeaza toate fortele oamenilor.
!lu6irea omului este o lucrare ce se poate numi renastere" o transformare totala a sa.
;ste opera de edificare a celei mai umane societati de formare a omului nou" care tre1uie sa se
caracterizeze prin dra,ostea pentru viata" pentru oameni si pentru pro,res" printr-o pasiune
pentru munca creatoare" printr-un inalt spirit de raspundere fata de interesele ,enerale ale
societatii" printr-o tinuta morala aleasa" printr-o ridicata viata spirituala.
2ceasta nu se poate realiza decat printr-o unire indisolu1ila intre ,and si fapta" intre
teorie si practica. 'onsideram ca numai aceasta este sin,ura forta pe care sa o punem la temelia
marilor idealuri ale omenirii si" pe primul loc" pentru dreptul la viata si la pace intre oameni si
popoare.
Dreptul la viata
'ezar 2u,ustin Vieru" in lucrarea sa B>umea 'redinteiC" considera ca scaderea drastica
a natalitatii este una dintre pro1lemele cele mai spinoase ale 9omaniei postdecem1riste. ?u este
insa vor1a doar de o pro1lema sociala" ci si de una morala" mai ales daca avem in vedere faptul
ca de ani intre,i suntem tara cu cel mai mare numar de avorturi din ;uropa. ?e laudam ca
suntem popor crestin de 4000 de ani si ca ma6oritatea covarsitoare a romanilor se declara
ortodocsi #aproape 00 D" conform statisticilor+" dar nu mai prididim sa ne ucidem pruncii in
pantece si ne folosim de toate formele de za,azuire a vietii" de parca am fi pornit intr-un fel de
cruciada pe dos" impotriva lui Dumnezeu si a ordinii firesti a lumii create si proniate de ;l.
(
$idela misiunii pe care si-a asumat-o in numele lui Dumnezeu" de a ocroti viata
omeneasca si de a aduce man,aiere celor neca6iti si nedreptatiti" 2sociatia .9<-V%-2 ne-a pus
la dispozitie un amplu documentar la zi" din care am selectat textele si ima,inile care urmeaza #si
in care ne place sa vedem arvuna unei mai indelun,ate cola1orari pe linie pu1licistica si
educationala+.
<mul este om din momentul conceptiei
%ntre1area B>a cate saptamani sau luni de la conceptie incepe omul sa fie om=C apartine
-recutului . Daca punem astazi aceasta intre1are celei mai avansate stiinte 1iolo,ice #,enetica+"
unul dintre reprezentatii ei cei mai de seama" ,eneticianul EFrGme >e6eune" ne raspunde: B<mul
este om din momentul conceptiei. $iinta omeneasca este de atunci desavarsit unicaC. !-a dovedit
clar ca viata umana incepe in momentul conceptiei" adica al fecundatiei" cand noua fiinta poseda
de6a un cod ,enetic propriu" diferit de codul ,enetic al mamei si de cel al tatalui.
'odul ,enetic este tiparul ,enetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul
copilului" culoarea parului si a ochilor" inaltimea" nuanta tenului" forma fetei" forma nasului"
chiar si numarul firelor de par de pe cap. .ractic toate trasaturile trupului omenesc sunt
concentrate in codul ,enetic. !avantul 9o1ert ;dwards nu a ezitat nici o clipa sa defineasca
ovulul fecundat #zi,otul+ ca fiind Bo fiinta umana microscopica in stadiul cel mai precoce de
dezvoltareC.
Hi,otul" noua fiinta minuscula" va cunoaste in continuare stadii de dezvoltare care vor
primi diferite nume: em1rion" fat. %nsa nu exista vreo discontinuitate" vreun salt calitatic sau vreo
modificare revolutionara de la un stadiu de dezvoltare la altul. %n afara de codul ,enetic" copilul
are si spirit creat de Dumnezeu in momentul conceptiei. 7arele fiziolo, ?icolae .aulescu scria
ca Bzamislirea se face in momentul intalnirii celor doua celule sexuale" a caror unire formeaza
1
'ezar 2u,ustin Vieru" B>umea 'redinteiC" 4005
oul fecundat. %n acel moment" Dumnezeu trimite #creeaza in materie+ sufletulC #?icolae '.
.aulescu" ?otiunile BsufletC si BDumnezeuC in fiziolo,ie+.
?ici un drept nu e deasupra dreptului la viata
?ici conceptia unui copil nedorit si nici un alt motiv nu da dreptul cuiva sa recur,a la
avort. ?ici un om nu vine la existenta din intamplare" ci din vointa lui Dumnezeu" si ;l ii va a6uta
pe parinti sa le asi,ure copiilor cele necesare vietii. $aptul de a fi un copil dorit sau nedorit este
foarte relativ: nedorit la inceput" un copil poate deveni acceptat" apoi dorit si iu1it" iar un copil
dorit la inceput" poate deveni nedorit datorita comportamentului sau ne,ativ de mai tarziu.
7edicii ,inecolo,i sunt de acord asupra faptului ca un numar foarte mare de sarcini nu
sunt pro,ramate si deci" in primul moment" nu sunt voite. 'u toate acestea" in cele mai multe
cazuri mama depaseste socul initial" accepta copilul care creste in ea si apoi asteapta cu
nera1dare nasterea lui.
!u1 aspect stiintific" faptul ca avortul inseamna uciderea unei fiinte umane este un lucru atat
de evident" incat ilustrul 1iolo, 3otella >lusia afirma: B.entru un 1iolo, este imposi1il sa fie
de acord cu avortul" ca si pentru un teolo,C. 'opilul care se dezvolta in uter" indiferent de
stadiul in care se afla #ovul fecundat" em1rion sau fat+" nu este proprietatea mamei" nici a
tatalui" nici a unui alt om" nici a societatii" nici a statului. ?ici mama" nici tatal" nici un alt om"
nici statul nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane" deci nu au nici un drept
sa hotarasca daca va trai sau nu. ?ici un om nu poate fi proprietatea altui om" chiar daca acel
om este copilul sau. 2vortul nu poate fi considerat un drept al femeii" dupa cum nu poate fi un
drept al nimanui sa ucida un adult. Dreptul la viata este dreptul suprem si fundamental al
omului" fara de care nu e posi1il nici un alt drept. 2vortul este contrar moralei" contrar
drepturilor omului si datelor stiintifice.
%n ce priveste avortul spontan" de el nu este vinovata femeia si nimeni altcineva" pentru ca se
produce fara intentie. Daca unii copii mor la varste fra,ede" prin avort spontan" sau se nasc
morti" aceasta poate fi uneori din vina parintilor" dar poate fi si o incercare pentru parinti. %nsa
nu tre1uie sa-i reprosam lui Dumnezeu aceasta" pentru ca ;l e stapanul vietii si numai ;l are
dreptul sa hotarasca durata vietii unui om" respectiv a unui copil. Dreptul %ov din Vechiul
-estament a fost incercat mai intai cu pierderea averii" apoi cu pierderea copiilor si la urma cu
pierderea sanatatii" dar el nu-> 1lestema pe Dumnezeu" ci dimpotriva" %l 1inecuvanta"
spunand:
BDomnul a dat" Domnul a luat& fie numele Domnului 1inecuvantatAC #%ov (" 4(+
!i pentru ca a ramas un om drept in ciuda atator incercari" Dumnezeu l-a rasplatit" dandu-i de
doua ori mai mult decat avusese inainte.
9eli,ia condamna cate,oric avortul
%n afara de dovezile 1iolo,iei" invatatura crestina afirma" pe 1aza revelatiei din 3i1lie" ca
Dumnezeu creeaza spiritul in materie in momentul conceptiei. Deci" pe lan,a codul ,enetic"
care determina caracteristicile trupesti si care" asa cum am vazut" se formeaza in clipa
conceptiei" Dumnezeu creeaza tot in clipa conceptiei si spiritul copilului. $aptul ca Dumnezeu
creeaza in clipa conceptiei spiritul copilului este sustinut si de alte reli,ii #e1raica" musulmana
etc.+. .rin urmare" si su1 aspectul reli,ios omul este om de la momentul conceptiei. !piritul
este imaterial" deci nevazut" dar este dupa chipul lui Dumnezeu. 'hiar de la conceptie omul
poseda chipul lui Dumnezeu atat in spirit" cat si in trup& chipul trupesc" primit prin ,enele
parintilor" chiar daca apare #se dezvolta+ la cateva saptamani de la conceptie" este continut in
codul ,enetic din zi,ot chiar din clipa conceptiei" in forma incipienta. -rupul omului este
partas la demnitatea de chip al lui Dumnezeu. <mul formeaza o unitate 1idiminesionala: e o
persoana in spirit si trup.
Viata vine de la Dumnezeu si tre1uie primita ca un dar al !au si ca o 1inecuvantare.
Dumnezeu spune intr-una dintre cele zece porunci: B!a nu uciziC #%esirea 40" (3+. $iind
uciderea unui om" avortul este pacat foarte mare. Despre le,atura personala a omului cu
'reatorul sau vor1esc mai multe texte 1i1lice" printre care .salmul (38:
B-u mi-ai intocmit rarunchii" Doamne" -u m-ai tesut in sanul mamei mele. -e laud" ca sunt o
faptura asa de minunata. 7inunate sunt lucrarile tale si ce 1ine vede sufletul meu lucrul
acestaA -rupul meu nu era ascuns de tine" cand am fost facut intr-un loc tainic" tesut in chip
minunat" ca in adancimile pamantului. 'and nu eram decat un plod fara ochi" ochii tai ma
vedeauC #.salmul (38" (3-(5+.
<amenii sunt doar cola1oratori ai lui Dumnezeu in transmiterea vietii" iar nu proprietari ai
vietii. %n !fanta ;van,helie sta scris:
B%ar %isus" cunoscand cu,etul inimii lor" a luat un copil" l-a pus lan,a !ine" si le-a zis: I<ricine
va primi pruncul acesta #pe unul ca acesta+" in numele 7eu" pe 7ine 7a primeste: iar oricine
7a va primi pe 7ine" primeste pe 'el ce 7-a trimis pe 7ine. 'aci cel ce este mai mic intre
voi toti" acesta este mareJC #>uca 0" *7-*8+.
!i tot Domnul %isus 8ristos a mai spus:
BVedeti sa nu dispretuiti pe vreunul din acestia miciC #7atei (8" (0+.
2vortul este o situare de partea diavolului contra lui Dumnezeu. %n Didahia" o scriere a
3isericii in 6urul anului (00 d.8r." sta scris: B!a nu ucizi copilul prin avort si sa nu dai pieirii
pe noul-nascutAC. %nvatatura crestina" 1azata pe revelatia lui Dumnezeu din !f. !criptura" a
proclamat intotdeauna ca viata umana tre1uie prote6ata chiar de la conceptie" in toate fazele ei
de dezvoltare" si a criticat foarte aspru avortul in nenumarate documente oficiale si concilii.
2utorul le,ii morale este insusi Dumnezeu. 3iserica nu este autoarea le,ii morale" ci
depozitarea ei. .e 1aza revelatiei lui Dumnezeu" toate 1isericile crestine" intr-un ,las" arata ca
avortul este uciderea unui om. 2r fi 1ine de amintit" in acest context" ca .apa %oan .aul al %%lea"
intr-un discurs din (7 septem1rie (083 a lansat acest apel: B!alvati omul care inca nu s-a
nascut" amenintat de omul care s-a nascutAC.
$emeile care au recurs de6a la avort nu tre1uie sa se lase cuprinse de descura6are" deoarece
exista iertare daca se caiesc" se hotarasc sa nu mai faca acest mare pacat" se spovedesc si
indeplinesc canonul dat de duhovnic" care este aspru pentru avort" a6un,and in 3iserica
<rtodoxa la aproximativ 7 ani oprire de la !fanta %mpartasanie: BDar uciderile" inclusiv
avorturile" se canonisesc pana la (4 sau () aniC #.r. .rof. Dr. Dumitru !taniloae" -eolo,ia
do,matica ortodoxa" vol. 3+. 'u toate acestea" viata copilului avortat nu mai poate fi reparata.
'a masuri reparatorii !f. ?icodim 2,hioratul prevede: BDaca femeia a lepadat #a avortat cu
intentie+ pruncul" sa i se dea canon #pe lan,a celelalte ale lui %oan .ostitorul+ sa hraneasca
un prunc sarac" de are mi6loaceC #cf. Dumitru !taniloae" op. cit.+. @nii duhovnici dau drept
acanon si nasterea altui copil in locul celui avortat.
http!!fs.legaladviser.ro!"1"fd2#""$ccc%ecc$e&a"'#34#"(e%%.pdf
D)*+,-).,) /) )*P0)123)) 4.R)D)1+ 20+ DR+PT.0.) 02 V)235
2sist. univ.dr. 'K-K>%?2 ?K!-2!;
7oto:
LOrice fiin uman are dreptul la via, la libertate i la
securitatea saC 2rticolul 3 M DeclaraNia @niversalO
a Drepturilor <mului
2stOzi" dreptul la viaNO este recunoscut ca unul din drepturile fundamentale ale omului"
izvorul tuturor celorlalte drepturi Pi li1ertONi ale fiinNei umane" fOrO de care acestea din urmO n-ar
putea fi concepute .
21ordarea PtiinNificO a momentelor de apariNie a drepturilor omului Pi implicit a dreptului la
viaNO" Ltre1uie sO plece de la douO premise: una M de la constatarea socia1ilitONii naturale a fiinNei
umane" alta M de la constatarea cO puterea este inerentO oricOrei formaNiuni sociale" indiferent de
tipul de or,anizare(.
Qntr-un context ,eneralizat" dreptul la viaNO cuprinde Rn structura sa totalitatea celorlalte
drepturi dar Pi Rndatoriri recunoscute omului. DupO cum afirma ?ietzche Rn LDincolo de 1ine Pi
de
rOuC: L2 te a1Nine reciproc de la practica ofensivei" a violenNei" a 6afului" a recunoaPte voinNa
semenului ca fiind e,alO cu a ta" iatO doar cSteva manifestOri ale esenNei vieNii" ale voinNei Pi
dreptului de a trOiC.
Dreptul la viaNO este RnfONiPat ca avSnd douO dimensiuni: un conNinut minimal Pi un conNinut
maximal4.
!tricto sensu" dreptul la viaNO prote6eazO fiinNa umanO contra atin,erilor aduse inte,ritONii
sale corporale din partea unei alte persoane" fiind deci Rn principal o interdicNie de a ucide o altO
fiinNO. >ato sensu" dreptul la viaNO reprezintO o expresie care desemneazO ansam1lul drepturilor
care
sunt atri1uite fiinNelor vii Rn ,eneral Pi oamenilor Rn particular.
2tin,erile aduse dreptului la viaNO pot privi acNiunile prin care se pune capOt vieNii" moartea
M conceputO Rntr-un sens ,eneral: pedeapsa cu moartea" Rntreruperea voluntarO a sarcinii"
eutanasierea" eu,enismul" rOz1oiul Pi sinuciderea.
'ele mai cunoscute accepNiuni ale dreptului la viaNO sunt cele oferite de instrumentele
6uridice care definesc Pi apOrO dreptul la viaNO.
Dreptul la viaNO este proclamat de articolul 3 al DeclaraNiei @niversale a Drepturilor <mului"
care prevede cO: L$iecare are dreptul la viaNO" li1ertate Pi securitatea persoaneiC" ca Pi de articolul
5
al .actului internaNional privind drepturile civile Pi politice.
!pre deose1ire de articolul 3 al DeclaraNiei @niversale" articolul 5 al pactului amintit
detaliazO conNinutul acestui drept. >a prima vedere" re,lementarea articolului 5 pare ceva mai
restrictivO decSt prevederea din DeclaraNia @niversalO" Rn sensul cO recunoscSndu-se cO fiecare
fiinNO
umanO are" Rn mod necesar" un drept la viaNO" se prevede cO existO totuPi anumite limitOri Rn
exercitarea acestui drept" impuse RnsO Rn concordanNO cu le,ea.
.revOzSnd necesitatea ca nimeni sO nu fie Rn mod ar1itrar privat de viaNa sa" documentele
adoptate la nivel european la care ne-am referit precizeazO cO Rn acele NOri Rn care pedeapsa cu
moartea nu a fost a1olitO" condamnarea la moarte poate fi pronunNatO numai pentru crime extrem
de
,rave Pi numai Rn concordanNO cu prevederile le,ii.
( )rina *oroianu 6l7tescu" Radu 1.Demetrescu" Din istoria drepturilor omului" %9 D <"
3ucurePti.
44. Droit a la vie" @n article de TiUipedia" lJencVclopedie li1re" http://fr.wiUipedia.or,& ?icolae
.avel"
Consideraii teoretice referitoare la dreptul la via i la integritatea fizic i psihic" Rn revista
LDreptulC" 2nul /%V" !eria %%%-a
nr.)/4003& Dinah !helton et 2lexandre Wiss" Reflexions sur le droit a la vie" %nternational
%nstitute of 8uman 9i,hts
http://www.iidh.or,/downloads/6ournal4Uiss..D$
'onsider necesar sO precizez cO o serie de alte documente internaNionale adoptate la nivelul
<.?.@. consacrO dreptul la viaNO:
LDeclaraNia ?aNiunilor @nite asupra RnlOturOrii oricOror forme de discriminare rasialOC3"
RntOrind Pi dezvoltSnd ideile Rnscrise Rn 'arta <r,anizaNiei ?aNiunilor @nite" precizeazO cO orice
formO de discriminare rasialO Pi" Rn special" politica RntemeiatO pe pre6udecata superioritONii
rasiale sau pe ura de rasO" reprezintO nu numai o RncOlcare a drepturilor fundamentale ale omului"
dar Pi un act de naturO sO prime6duiascO relaNiile prietenePti Rntre popoare.
Qn DeclaraNie se aratO cO discriminarea Rntre oameni pe motive de rasO" culoare sau ori,ine
etnicO constituie o 6i,nire a demnitONii umane Pi tre1uie condamnatO" ca o RncOlcare a drepturilor
omului Pi a li1ertONilor fundamentale Pi ca un fapt de naturO a tul1ura pacea Pi securitatea
popoarelor.
%nstrumentele 6uridice referitoare la pro1lematica drepturilor omului se referO fie la
pro1leme ,enerale #ca de pildO" L.actele drepturilor omuluiC+" fie la anumite aspecte determinate
ale
ocrotirii unor anumite drepturi ca" de pildO" naNionalitatea" drepturile femeii" cOsOtorie" familie"
com1aterea unor infracNiuni care lovesc Rn interesele unei colectivitONi umane" cum ar fi
,enocidul"
lupta Rmpotriva discriminOrilor etc.*.
.rimul" ca datO" dintre instrumentele 6uridice internaNionale ,enerale destinate protecNiei
drepturilor omului" este L'onvenNia cu privire la prevenirea Pi reprimarea crimei de ,enocidC)"
intratO Rn vi,oare la (4 ianuarie (0)(. 2cest instrument reafirmO" Rn pream1ulul sOu" calificarea
datO
,enocidului de 2dunarea :eneralO a <.?.@. Rn (0*5" drept LcrimO de drept internaNional" Rn
corelaNie cu spiritul Pi scopurile ?aNiunilor @nite" pe care lumea civilizatO o condamnOC"
consacrSnd
an,a6amentul expres al statelor-pOrNi la convenNie de a sancNiona ,enocidul" oricSnd s-ar comite
el"
Rn timp de pace sau Rn timp de rOz1oi.
.rin conNinutul lor" pot fi considerate acte de ,enocid" Rn conformitate cu prevederile acestei
convenNii" omorul" atin,erea inte,ritONii psihice sau mintale a membrilor unui grup naional,
etnic,
rasial sau religios" supunerea intenNionatO a mem1rilor ,rupului unor astfel de condiNii antrenSnd
distru,erea sa fizicO" totalO sau parNialO" Rmpiedicarea naPterilor Rn cadrul ,rupului" transferul
forNat
al copiilor de la un ,rup la altul.
'onvenNia sancNioneazO atSt faptele de ,enocid propriu-zise" cSt Pi RnNele,erea Rn vederea
comiterii ,enocidului" insti,area directO Pi pu1licO pentru a comite ,enocidul" tentativa Pi
complicitatea.
@n moment important al activitONilor desfOPurate de <r,anizaNia ?aNiunilor @nite pe linia
apOrOrii" promovOrii Pi respectOrii drepturilor omului l-a constituit adoptarea celor douO .acte
internaNionale ale drepturilor omului: L.actul internaNional cu privire la drepturile economice"
sociale Pi culturaleC Pi L.actul internaNional cu privire la drepturile civile Pi politiceC5.
'ele douO documente M .actul internaNional cu privire la drepturile economice" sociale Pi
culturale Pi .actul internaNional cu privire la drepturile civile Pi politice M au fost adoptate de
2dunarea :eneralO a <r,anizaNiei ?aNiunilor @nite ca urmare a unui Rndelun, proces de
ela1orare"
la care au participat 6uriPti din numeroase NOri ale lumii. Qnscrierea drepturilor omului Rn cadrul a
douO documente internaNionale distincte se datoreazO faptului cO" la timpul respectiv" Rn rSndul
statelor participante s-au manifestat deose1iri de vederi Rn le,OturO cu drepturile civile Pi politice"
considerate ca drepturi existente Pi recunoscute Rn comunitatea statelor" Pi drepturile economice
Pi
sociale" apreciate de unii participanNi ca fiind numai o1iective de perspectivO pentru ,arantarea Pi
consacrarea cOrora urmeazO sO se acNioneze RncO" Rn continuare" pe plan 6uridic.
2m1ele instrumente 6uridice reafirmO" Rn primul lor articol" dreptul popoarelor la
autodeterminare" evidenNiind prin aceasta le,Otura strSnsO care existO Rntre RnfOptuirea acestui
principiu fundamental al dreptului internaNional Pi respectarea drepturilor omului. L-oate
popoarele
3 9ezoluNia 2dunOrii :enerale a <.?.@. (00*#/V%%%+ din 40 noiem1rie (053.
* Victor Duculescu" Protecia uridic a drepturilor omului! "iloace interne i internaionale"
ediNie nouO"
revOzutO Pi adOu,itO" ;d.>umina >ex" 3ucurePti" (008" pa,.58.
) 9ezoluNia 2dunOrii :enerale a <.?.@. 450/2#%%%+ din 0 decem1rie (0*8.
5 2m1ele pacte au fost adoptate Pi deschise pentru semnare" ratificare Pi aderare prin 9ezoluNia
2dunOrii
:enerale a <.?.@. 4400#//%+ din (5 decem1rie (055.
au dreptul de a dispune de ele Rnsele. Qn virtutea acestui drept ele RPi determinO li1er statutul
politic
Pi RPi asi,urO li1er dezvoltarea economicO" socialO Pi culturalOC M se aratO Rn primul articol al
.actelor.'ele douO pacte cuprind prevederi care interzic a se adopta mOsuri dero,atorii de la
o1li,aNiile asumate de state. 2semenea prevederi sunt mai severe Rn cadrul .actului cu privire la
drepturile civile Pi politice" pentru care se cere sO se notifice cO Lun pericol pu1lic excepNional
ameninNO existenNa naNiunii Pi este proclamat printr-un act oficialC. 7Osurile dero,atorii vor
tre1ui
comunicate celorlalte state" inclusiv data la care s-a pus capOt dero,Orilor. .entru drepturile
economice Pi sociale" acestea nu pot fi supuse decSt Lla limitOrile sta1ilite de le,e" numai Rn
mOsura
compati1ilO cu natura acestor drepturi Pi exclusiv Rn vederea promovOrii 1unOstOrii ,enerale Rntr-
o
societate democraticOC. De remarcat este Pi prevederea M RnscrisO Rn am1ele pacte M potrivit
cOreia
nici o dispoziNie cuprinsO Rn conNinutul lor nu ar putea fi interpretatO ca implicSnd pentru un stat"
o
,rupare sau un individ dreptul de a sOvSrPi acte vizSnd suprimarea Pi restrSn,erea drepturilor Pi
li1ertONilor7.
@rmOrind o eficienNO cSt mai mare Rn realizarea practicO a prevederilor lor" cele douO
documente consacrO o procedurO de informare cOtre comunitatea internaNionalO de cOtre statele
mem1re. .otrivit prevederilor .actului internaNional cu privire la drepturile economice" sociale Pi
culturale" statele mem1re sunt o1li,ate sO prezinte periodic !ecretarului :eneral al <.?.@.
rapoarte
cu privire la pro,resele o1Ninute Rn aplicarea drepturilor enumerate" rapoartele fiind discutate de
'omisia drepturilor omului a <.?.@. Pi 'onsiliul ;conomic Pi !ocial. Qn ce privePte .actul
internaNional cu privire la drepturile politice Pi civile" acesta a instituit Pi un 'omitet al drepturilor
omului" compus din optsprezece mem1ri" care are competenNa de a primi rapoarte din partea
statelor
Rn le,OturO cu modul de aplicare a acestor drepturi Rn NOrile respective" dar Pi plSn,eri individuale
din partea cetONenilor statelor care au acceptat procedura specialO consacratO Rn .rotocolul
facultativ"
la care sunt pOrNi" Rn momentul de faNO" 38 de state.
Qn cuprinsul lor" cele douO documente detaliazO" Rn funcNie de specificul o1iectului lor" cele
douO mari cate,orii de drepturi care formeazO o1iectul re,lementOrii: pe de o parte" drepturile
economice" sociale Pi culturale" iar pe de altO parte" drepturile civile Pi politice.
2stfel" L.actul internaNional cu privire la drepturile economice" sociale Pi culturaleC prevede
exercitarea acestor drepturi fOrO nici o discriminare RntemeiatO pe rasO" culoare" sex" lim1O"
reli,ie"
opinie pu1licO sau orice altO opinie" ori,ine naNionalO sau socialO" avere" naPtere sau orice altO
Rmpre6urare. ;l consacrO" printre altele" dreptul pe care Rl are orice persoanO de a se 1ucura de
condiNiile de muncO 6uste Pi prielnice" care sO asi,ure" Rndeose1i" un salariu echita1il Pi o
remuneraNie e,alO pentru o muncO de valoare e,alO" dreptul pe care Rl are orice persoanO Rn
vederea
favorizOrii Pi ocrotirii intereselor sale economice" de a forma RmpreunO cu alte persoane sindicate"
dreptul la securitate socialO P.a.
L.actul internaNional cu privire la drepturile civile Pi politiceC Rnscrie o lar,O ,amO de
drepturi" printre care dreptul la viaNO" interzicerea torturii" sclaviei" comerNului cu sclavi Pi muncii
forNate" dreptul pe care Rl are fiecare om la li1ertate Pi la securitatea persoanei sale" dreptul
persoanelor arestate sau deNinute de a fi tratate Rn mod uman" e,alitatea Rn faNa tri1unalelor"
dreptul
oricOrei fiinNe umane de a i se recunoaPte pretutindeni personalitatea 6uridicO" respectul vieNii
personale Pi
de familie" li1ertatea conPtiinNei" ,Sndirii Pi a reli,iei" dreptul de asociere" dreptul de Rntrunire
paPnicO"
dreptul de a Rntemeia o familie" dreptul de a lua parte la conducerea tre1urilor pu1lice" de a ale,e
Pi de a fi ales" de a avea acces la condiNii ,enerale de e,alitate" la funcNiunile pu1lice din Nara sa
P.a.
< dispoziNie importantO a acestui document este Pi aceea care prevede cO Rn statele Rn care
existO minoritONi etnice" reli,ioase sau lin,vistice" persoanele aparNinSnd acestor minoritONi nu pot
fi lipsite de dreptul de a avea" Rn comun cu ceilalNi mem1ri ai ,rupului lor" propria lor viaNO
culturalO" de a profesa Pi practica propria lor reli,ie sau de a folosi lim1a maternO.
L'onvenNia asupra imprescripti1ilitONii crimelor de rOz1oi Pi a crimelor contra umanitONiiC8"
reamintind rezoluNiile 2dunOrii :enerale a <.?.@. cu privire la extrdarea i pedepsirea
7 2 se vedea pentru dezvoltOri: Dumitru *a8ilu" Drepturile omului, ;ditura >umina >ex"
3ucurePti" 4000.
8 2doptatO prin 9ezoluNia 2dunOrii :enerale a <.?.@. 430(#//%%%+ din 45 noiem1rie (058.
criminalilor de rzboi" consacrO an,a6amentul statelor-pOrNi la acest document de a adopta" Rn
conformitate cu prevederile lor constituNionale" orice msuri legislative sau de alt ordin care ar fi
necesare pentru a asi,ura imprescripti1ilitatea crimelor menNionate. !e prevede" de asemenea"
an,a6amentul statelor de a adopta toate mOsurile interne" le,islative sau de alt ordin" care ar fi
necesare pentru a permite extrOdarea" Rn conformitate cu dreptul internaNional" a persoanelor
vizate.
L'onvenNia internaNionalO cu privire la eliminarea Pi reprimarea crimei de apartheidC0"
adoptatO Rn (073" printr-o rezoluNie a 2dunOrii :enerale a <.?.@." calificO apartheid-ul drept
crimO
Rmpotriva umanitONii" iar actele inumane rezultSnd din politicile Pi practicile de apartheid" de
se,re,aNie Pi discriminare rasialO" drept crime Rmpotriva normelor dreptului internaNional" a
scopurilor Pi principiilor 'artei <.?.@.
.rin crima de apartheid" convenNia definePte o serie de acte inumane comise Rn scopul de a
institui dominaNia unui ,rup rasial Rmpotriva unui alt ,rup Pi de a-l oprima" Rn special refuzSnd
mem1rilor unui astfel de ,rup dreptul la viaNO Pi la li1ertatea persoanei" ori de a-i impune condiNii
de
viaNO de naturO a prile6ui distru,erea sa fizicO" totalO sau parNialO. !unt de asemenea Rncriminate
faptele de a lua mOsuri le,islative sau de altO naturO Rn scopul de a Rmpiedica mem1rii unor astfel
de
,rupuri rasiale de a participa la viaNa politicO" socialO" economicO Pi culturalO a NOrii" de a lua
mOsuri
Rn scopul divizOrii populaNiei dupO criterii rasiale" de a exploata munca mem1rilor unui ,rup
rasial"
de a persecuta M lipsindu-le de li1ertate Pi alte drepturi M persoanele sau or,anizaNiile care se
pronunNO Rmpotriva unor asemenea politici.
!unt condamnate" Rn conformitate cu prevederile acestei convenNii" atSt faptele acelora care
comit asemenea acte cSt Pi ale celor care favorizeazO sau Rncura6eazO politica de apartheid" ori
cola1oreazO la realizarea ei(0.
'onsacrSnd principiul universalitONii 6ustiNiei penale pentru astfel de fapte" convenNia
recunoaPte dreptul fiecOrui stat de a 6udeca Pi sancNiona faptele de apartheid" indiferent dacO ele
au
fost sOvSrPite pe teritoriul lor sau pe teritoriul altui stat" sau dacO este vor1a de cetONenii proprii"
strOini sau apatrizi. -otodatO" potrivit prevederilor convenNiei" statele pOrNi se an,a6eazO a
satisface
cererile de extrOdare" Rn conformitate cu le,islaNia lor internO Pi tratatele internaNionale" Rn
situaNiile
Rn care nu ar exercita 6urisdicNia lor proprie.
L'onvenNia Rmpotriva torturii Pi altor pedepse ori tratamente cu cruzime" inumane sau
de,radanteC(( dezvoltO o serie de idei cuprinse Rn 'arta <r,anizaNiei ?aNiunilor @nite Pi
DeclaraNia
@niversalO a Drepturilor <mului.
Documentul M care se RncadreazO Rn eforturile ,enerale ale comunitONii internaNionale pentru
eradicarea oricOror practici care lezeazO demnitatea fiinNei umane M Rnscrie o serie de o1li,aNii
concrete pentru statele pOrNi ca" de pildO" aceea de a interzice Pi pedepsi comiterea actelor de
torturO
de cOtre reprezentanNii autoritONilor pu1lice sau de alte persoane" de a Rncrimina orice acte de
torturO
precum Pi complicitatea la sOvSrPirea lor" de a pedepsi pe cei ce sOvSrPesc asemenea acte" potrivit
,ravitONii faptelor lor" ori de a-i extrOda" dupO caz. !e prevede totodatO Rn sarcina statelor
o1li,aNia
de a educa Rn mod corespunzOtor persoanele civile Pi militare RnsOrcinate cu aplicarea le,ilor" cu
paza" intero,area ori tratamentul persoanelor care se aflO Rn stare de arest. < importantO
prevedere
Rn ceea ce privePte dreptul procesual este aceea cO declaraNiile o1Ninute prin torturO nu vor putea
fi
invocate ca element de pro1O Rn nici o procedurO" cu excepNia cazului cSnd sunt folosite
Rmpotriva
persoanei acuzatO de a fi sOvSrPit acte de torturO. Victimelor actelor de torturO li se ,aranteazO
dreptul de a o1Nine reparaNii Pi de a fi despO,u1ite Rn mod echita1il Pi adecvat. .otrivit
prevederilor
convenNiei" statele au o1li,aNia de a interzice nu numai actele de torturO" dar Pi orice fel de acte ce
reprezintO pedepse sau tratamente cu cruzime" inumane sau de,radante.
'onvenNia creeazO un 'omitet internaNional Rmpotriva torturii" compus din (0 experNi de
RnaltO moralitate" care posedO o competenNO recunoscutO Rn domeniul drepturilor omului"
mandataNi
cu titlu personal Pi NinSnd seama de o repartiNie ,eo,raficO echita1ilO. 'omitetului i se prezintO
0 2doptatO prin 9ezoluNia 2dunOrii :enerale a <.?.@. 3058#//V%%%+ din 30 noiem1rie (073.
(0 9rigore 9eam7nu" Drept internaional public" vol.%%" ;ditura DidacticO Pi .eda,o,icO"
3ucurePti" (083"
pa,.))).
(( 2doptatO prin consens de 2dunarea :eneralO a <.?.@. la (0 decem1rie (08*.
informOri" de cOtre statele pOrNi la convenNie" Rn le,OturO cu mOsurile pe care le-au adoptat pentru
traducerea Rn viaNO a prevederilor sale" avSnd RnsO Pi dreptul de a efectua anchete" ori de a solicita
informaNii din partea statelor pOrNi care acceptO competenNa sa. .entru statele pOrNi care acceptO
procedura menNionatO mai sus" 'omitetul exercitO o adevOratO activitate de anchetO. 'u toate
acestea" comitetul nu are dreptul sO aplice propriu-zis sancNiuni statelor Pi nici sO propunO
asemenea
mOsuri" ci numai sO informeze <r,anizaNia ?aNiunilor @nite prin intermediul rapoartelor anuale.
Qn ceea ce privePte diferendele Rntre state privind interpretarea sau aplicarea convenNiei" ele
se rezolvO pe calea ne,ocierilor" ar1itra6ului sau M dacO pOrNile nu au reuPit sO soluNioneze
diferendul
prin asemenea metode M recur,Sndu-se la 'urtea %nternaNionalO de EustiNie.
< dispoziNie interesantO este aceea care prevede cO" Rn cazul denunNOrii convenNiei" o asemenea
denunNare nu va putea Rmpiedica 'omitetul sO examineze o chestiune care privea Nara Rn cauzO Pi
care era pe a,enda 'omitetului internaNional Rmpotriva torturii. ""'onvenNia internaNionalO cu
privire
la drepturile copiluluiC(4. !ituSndu-se pe linia dezvoltOrii unor principii cuprinse Rn DeclaraNia
@niversalO a Drepturilor <mului Pi avSnd Rn vedere necesitatea de a se acorda o protecNie
specialO
copiilor" idee enunNatO Rn numeroase documente internaNionale" inclusiv de DeclaraNia de la
:eneva
din (04* cu privire la drepturile copilului. DeclaraNia drepturilor copilului adoptatO de 2dunarea
:eneralO a <r,anizaNiei ?aNiunilor @nite la 40 noiem1rie (0)0" .actul internaNional privind
drepturile economice" sociale Pi culturale #Rndeose1i art.(0+" 'onvenNia detaliazO o serie de
prevederi de 1azO privind protecNia copiilor. 2stfel" ea consacrO o1li,aNia statelor-pOrNi de a
respecta
drepturile enunNate de convenNie" de a asi,ura copiilor protecNia Pi Rn,ri6irile necesare" de a lua
toate
mOsurile le,islative" administrative Pi de altO naturO pentru a pune Rn practicO drepturile
recunoscute
Rn convenNie.
@tilitatea unei asemenea convenNii Rn zilele noastre apare cu toatO claritatea" dacO ne ,Sndim
la faptul cO" urmare condiNiilor demo,rafice" Lcopiii reprezintO cea mai mare minoritate existentO
Rntr-o societate. !pre deose1ire de alte minoritONi" ea" din pOcate" nu se poate apOra sin,urO" fiind
necesarO intervenNia unor mem1ri ai ma6oritONii spre a acNiona Rn interesul eiC(3.
Dintre prevederile cele mai importante consacrate de acest instrument 6uridic internaNional
se cuvin a fi semnalate dreptul inerent al copiilor la viaNO" de a-Pi pOstra identitatea" inclusiv
cetONenia" numele Pi relaNiile de familie" de a nu fi separaNi de pOrinNii lor Rmpotriva voinNei lor" de
a
se ,aranta copiilor capa1ili de discernOmSnt dreptul de a-Pi exprima li1er opiniile asupra
pro1lemelor
care Ri privesc" o1li,aNia statelor de a asi,ura protecNia copiilor Rmpotriva oricOror forme de
violenNO"
vOtOmare" a1uzuri" efectuarea adopNiunilor Rn condiNii care sO asi,ure posi1ilitatea unei dezvoltOri
armonioase a personalitONii lor" un re,im de protecNie specialO pentru copiii handicapaNi fizic sau
mental
etc.
Qn cadrul european" documentul de 1azO care asi,urO apOrarea dreptului la viaNO este
'onvenNia ;uropeanO a Drepturilor <mului(*. 2rticolul 4 al 'onvenNiei stipuleazO:
LDreptul oricOrei persoane la viaNO este prote6at prin le,e. ?imeni nu va putea fi lipsit de
dreptul sOu la viaNO" Rn mod intenNionat" Rn afara cazului executOrii unei pedepse cu moartea
pronunNatO pentru o crimO pentru care le,ea prevede o asemenea pedeapsOC
>ipsirea de viaNO nu poate fi consideratO ca venind Rn contracNie cu acest articol al convenNiei
dacO rezultO din folosirea forNei" atunci cSnd aceasta este mai mult decSt necesarO:
a+ Rn apOrarea unei persoane Rmpotriva violenNei nele,itime
1+ Rn vederea executOrii unei arestOri le,ale sau Rn vederea RmpiedicOrii evadOrii unei
persoane aflate Rn detenNie" Rn condiNii perfect le,ale
c+ cu ocazia unor acNiuni le,ale cu scopul de a RnO1uPi o revoltO sau o insurecNieC.
Qn ceea ce privePte RnNelesul noNiunii de drept la viaNO prin prisma art.4" acesta nu este
suficient de clar precizat. 2stfel" spre deose1ire de 'onvenNia americanO relativO la Drepturile
(4 2doptatO de 2dunarea :eneralO a <.?.@. la 40 noiem1rie (080.
(3 Victor Dan 6l7tescu" Convenia privitoare la drepturile copilului i legislaia roman" Rn
LDrepturile
omuluiC" revista editatO de %.9.D.<." 2nul %" nr.(-*" pa,.40.
(*( 2 se vedea" Rn special" *arin Voicu" Protecia european a drepturilor omului" ;d.>umina
>ex" 3ucurePti"
400(& Victor Duculescu" 9eorgeta Duculescu" #ustiia european! "ecanisme, deziderate i
perspective" ;d.>umina
>ex" 3ucurePti" 4004.
<mului" 'onvenNia europeanO nu recunoaPte Rn mod expres RncO din momentul concepNiunii" ea
nici
mOcar nu dO o definiNie a cuvSntului LviaNOC.
-re1uie menNionat cO existO o diferenNO Rntre modul Rn care pro1lema dreptului la viaNO este
RncriminatO Rn 'onvenNia ;uropeanO a Drepturilor <mului Pi Rn -ratatul 'onstituNional ;uropean.
2Pa cum am arOtat" Rn 'onvenNia ;uropeanO textul art.4 insistO asupra recunoaPterii Ldreptului la
viaNOC" su1liniind limitativ cazurile Rn care moartea este consideratO ca fiind cauzatO prin
RncOlcarea
acestui articol. Qn 'onvenNia ;uropeanO existO un articol distinct cu privire la protecNia inte,ritONii
corporale" art.3 referindu-se la un alt aspect Pi anume interzicerea torturii" a pedepselor sau
tratamentelor inumane sau de,radante.
-ratatul 'onstituNional ;uropean M care RncO nu a intrat Rn vi,oare M prevede RnsO dreptul la
inte,ritatea persoanei ca un drept distinct de dreptul la viaNO. 2rt.%%-53 din -ratatul 'onstituNional
are urmOtorul cuprins:
L(. <rice persoanO are dreptul la inte,ritate fizicO Pi psihicO.
4. Rn cadrul medicinei Pi 1iolo,iei" tre1uie respectate Rn special:
a+ consimNOmSntul li1er Pi Rn cunoPtinNO de cauzO al persoanei implicate" conform
prevederilor le,ii&
1+ interzicerea practicilor eu,enetice" Rn special a acelora care au drept scop selecNia
persoanelor&
c+ interzicerea utilizOrii corpului uman Pi pOrNilor sale" ca atare" ca sursO de profit&
d+ interzicerea clonOrii umane Rn scopul reproduceriiC.
%nterzicerea torturii Pi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau de,radante este prevOzutO
Rntr-un text special" art.%%-5*.
Qn materia protecNiei dreptului la viaNO" Rn plan re,ional american coexistO douO sisteme
complementare: unul Rl care Rn vedere statele pOrNi la 'onvenNia americanO relativO la drepturile
omului" celOlalt se referO la statele mem1re ale <r,anizaNiei !tatelor 2mericane" care RncO n-au
ratificat sau aderat la 'onvenNie().
Dreptul la viaNO este proclamat de articolul ( al DeclaraNiei americane a Drepturilor Pi
Qndatoririlor <mului" Rn acest articol nefOcSndu-se precizOri cu privire la momentul de la care
acest
drept este recunoscut" nici Rn ceea ce privePte pedeapsa cu moartea.
Dreptul la viaNO este" de asemenea" ,arantat de articolul * al 'onvenNiei americane relativO la
drepturile omului" Rn al cOrui para,raf ( se dispune:
L<rice persoanO are dreptul sO-i fie respectatO viaNa. 2cest drept este prote6at de le,e" Rn
,eneral din momentul concepNiunii. ?imeni nu poate fi privat Rn mod ar1itrar de viaNa saC.
2ceastO recunoaPtere a dreptului la viaNO din momentul concepNiunii a creat lun,i
controverse Rn le,OturO cu admisi1ilitatea unei le,i interne care sO recunoascO le,itimitatea
avortului
Rn anumite cazuri. 2stfel" faptul de a recunoaPte dreptul la viaNO LRn ,eneralC" dupO concepNiune"
ar
putea fi diminuat sau amplificat de dreptul intern. 'omisia %nteramericanO a Drepturilor <mului
a
declarat cO anumite le,i din !tatele @nite ale 2mericii" referitoare la avort" nu RncalcO Rn nici un
fel
prevederile din DeclaraNie.
'a Pi 'onvenNia ;uropeanO ori cea americanO" 'arta 2mericanO a Drepturilor <mului Pi ale
.opoarelor RPi are ori,inea Rn DeclaraNie @niversalO. 2lte izvoare ale sale le reprezintO
declaraNiile
convenNiile Pi alte instrumente adoptate Rn cadrul <r,anizaNiei @nitONii 2fricane" ori Rn cadrul
7iPcOrii XOrilor ?ealiniate. -otodatO" tre1uie precizat cO cei ce au redactat 'arta 2fricanO s-au
inspirat Pi din 'onvenNia ;uropeanO Pi din 'onvenNia 2mericanO.
2rticolele 'artei 2fricane au fost redactate Rntr-o modalitate mai simplO" mai va,O" mai
puNin detaliatO" Rn comparaNie cu cele ale 'onvenNiei ;uropene sau 2mericane. 2cest mod de
redactare a fost folosit Rn mod intenNionat.
Qn ceea ce privePte dreptul la viaNO" acesta este consacrat Rn art.* al 'artei Rn felul urmOtor:
L$iinNa umanO este inviola1ilO. <rice fiinNO umanO are dreptul la respectarea propriei vieNi Pi
inte,ritONii fizice Pi morale a persoanei sale. ?imeni nu poate fi privat Rn mod ar1itrar de acest
dreptC.
() Dinah -helton" 2le:andre ;iss" Reflexions sur le droit a la vie!
-re1uie o1servatO importanNa folosirii termenului LRn mod ar1itrarC. 2cesta semnificO" de
fapt" cO o persoanO poate fi privatO de dreptul sOu la viaNO" cu condiNia ca acest lucru sO se facO
potrivit le,ii. 2stfel" pedeapsa cu moartea" foarte rOspSnditO Pi acum pe continentul african" este
Rn
conformitate cu principiile 'artei 2fricane.
DupO cum se poate constata" existO o varietate de definiNii Pi de situaNii care intrO su1
incidenNa dreptului la viaNO.
DePi DeclaraNia @niversalO a Drepturilor <mului constituie punctul de referinNO pentru toate
celelalte documente ulterioare" dupO cum se vede" existO diferenNe deloc ne,li6a1ile Rntre
diversele
instrumente internaNionale care ,aranteazO drepturile omului Rn ceea ce privePte consacrarea
dreptului la viaNO.
2utorii Dinah !helton Pi 2lexandre Wiss" Rntr-un interesant studiu intitulat L9eflecNii asupra
dreptului la viaNOC(5" constatO cO mai multe pro1leme se ridicO Rn ceea ce privePte natura 6uridicO
a
dreptului la viaNO. 2stfel" Rn mOsura Rn care ea decur,e din instrumente internaNionale" ,arantarea
drepturilor respective tre1uie sO fie asi,uratO de state" pOrNi contractante" s-au fundamentat Rn
1aza
unor re,uli ,enerale de drept internaNional pu1lic.
'are este conNinutul dreptului la viaNO= M se Rntrea1O cei doi autori. Datoria statului de a
,aranta acest drept este enunNatO cu claritate Rn ma6oritatea instrumentelor internaNionale: el
tre1uie
sO adopte o le,islaNie de asemenea naturO RncSt protecNia vieNii sO fie asi,uratO iar toate atin,erile
aduse acesteia sO fie sancNionate din punct de vedere penal. DacO o1li,aNia statului de a asi,ura
protecNia dreptului la viaNO pe calea unor mOsuri le,islative pare destul de clarO" nu acelaPi lucru
se
poate spune Rn ce privePte prevenirea unor atin,eri aduse dreptului la viaNO. ;ste evident cO statul
nu
poate asi,ura o pazO efectivO fiecOrui cetONean" o 1unO parte din prote6area Rmpotriva pericolelor
fiind lOsatO la vi,ilenNa indivizilor.
'u toate acestea" existO situaNii M dupO cum vom vedea cSnd ne vom ocupa de practica
@niunii ;uropene M cSnd statul poate fi o1li,at sO adopte mOsuri" cSnd ar fi vor1a de protecNia
unor
colectivitONi dintr-o anumitO zonO sau localitate" ameninNate de un dezastru iminent" cunoscut de
autoritONi. < protecNie rezona1ilO a indivizilor Rmpotriva atentatelor teroriste reprezintO o1li,aNia
care
a fost asumatO" cu toatO seriozitatea" de numeroase NOri dupO atentatele din (( septem1rie 400(.
<1li,aNia statului nu se oprePte numai la asemenea situaNii. Qntr-o speNO privind $sociaia %&'
impotriva "arii (ritanii" 6udecatO Rn (078" a fost luatO Rn discuNie situaNia unui accident produs Rn
cursul
unei campanii pu1lice de vaccinare" care a costat viaNa a doi copii. 'omisia ;uropeanO a
Drepturilor
<mului M competentO la timpul respectiv M a considerat cO art.4 alin.( din 'onvenNie urma sO fie
aplicat"
deoarece el impune statului nu numai Rndatorirea de a nu admite atin,eri intenNionate la adresa
vieNii" ci
Rl o1li,O totodatO Pi sO ia mOsurile potrivite pentru prote6area vieNii. 'omisia ;uropeanO a apreciat
cO Rn
cazul respectiv au fost adoptate mOsurile necesare Pi" prin urmare" nu a existat o RncOlcare a
'onvenNiei(7.
Qn speNa )cialac*ua contra +taliei 'omisia a admis cO interpretarea acestui articol ar putea
sO permitO sO se considere cO statul avea datoria de a suporta costul tratamentului medical Pi al
medicamentelor necesare pentru a salva vieNi" Rn timp ce Rn speNa ;ricson contra %taliei s-a statuat
cO
o asemenea o1li,aNie implicO Rndatorirea de a face ca spitalele sO asi,ure protecNia vieNii
1olnavilor(8.
.ractica europeanO a mers Pi mai departe" sta1ilind cO intervenNia statului este necesarO Pi Rn
situaNiile Rn care s-ar produce o lipsO de hranO sau poluarea aerului sau apei dintr-o anumitO
localitate. 'omitetul pentru Drepturile <mului a considerat cO ar fi de dorit ca toate statele sO ia
mOsurile adecvate pentru a reduce mortalitatea infantilO Pi a face sO creascO speranNele de viaNO" Rn
special adoptSnd mOsuri de naturO sO elimine su1alimentaNia Pi epidemiile.
Qn ceea ce privePte aria pro1lemelor referitoare la dreptul la viaNO" vom cOuta Rn cele ce
urmeazO sO RnfONiPOm pe scurt cele mai noi aspecte ale acestui drept:
M $vortul
.ro1lema avortului constituie una dintre cele mai discutate Rn literatura de specialitate Pi nu
(5 Dinah -helton" 2le:andre ;iss" studiul citat!
(7 Dinah -helton" op! cit!
(8 +bidem, loc!cit!
numai" aducSndu-se numeroase ar,umente atSt 6uridice cSt Pi reli,ioase" morale" filosofice"
economic" demo,rafice etc.(0.
Qn esenNO" avortul reprezintO Rntreruperea voluntarO a sarcinii" Rn situaNiile Rn care nu existO
norme permisive Pi situaNii 6ustificate" de naturO sO le,itimeze aceastO intervenNie.
9eli,ia s-a opus Rntotdeauna avortului" pe care l-a considerat contrar preceptelor reli,ioase.
Qn acest sens poate fi citatO pOrerea 7aicii -ereza" care considera cO LRn fiecare avort sunt douO
morNi: copilul nenOscut Pi sufletul mameiC.
Qn ceea ce privePte 3iserica ortodoxO" tre1uie spus cO ea se inte,reazO acestui curent de luptO
Rmpotriva avorturilor" Rn acest sens putSnd cita" de pildO" 'anonul !fSntului Vasile cel 7are" din
secolul al %V-lea" declarat de cOtre !inodul ;cumenic din anul 500 ca fiind universal aplica1il"
care
arOta cO L$emeia care omoarO fOtul prin mePtePu,ire se supune pedepsei uciderii& Pi noi nu facem
diferenNe dupO su1tilitatea expresiei de fOt format Pi neformat& cOci aici se osSndePte numai
pentru cel
ce se va naPte" ci Pi pentru cO Pi pe sine s-a prime6duit" cOci de multe ori mor femeile din acest fel
de
RncercOriC.
!pre sfSrPitul secolului al %%-lea" .atriarhul 'lement al 2lexandriei le acuza pe femeile care
foloseau otrOvuri pentru producerea avortului& nu numai pentru cO avortau LfiinNa omeneascOC"
dar
pentru cO avortau totodatO Pi LsimNOmintele omenePtiC.
-ot Rn aceastO perioadO se va respin,e Lpseudo-dicNia aristotelicO dintre fetusul format Pi cel
neformatC" cOci Lnu conteazO cO suprimi o viaNO care existO de6a pe lume sau distru,i una care
vine
sO se nascO. ;ste unul Pi acelaPi om. $ructul este de6a existent Rn sOmSnNOC.
Qn pro1lema avortului se confruntO de fapt douO mari curente de ,Sndire M curentul teolo,ic"
care considerO efectuarea unui avort ca fiind un pOcat" Pi opiniile moderne" Rntemeiate pe
respectul
drepturilor omului" care considerO cO existO un drept al femeii de a Rntrerupe sarcina sau de a o
purta
pSnO la capOt" drept ce nu poate fi nesocotit Rntr-o societate democraticO. ;ste un fapt cert cO Rn
zilele noastre" Rn le,OturO cu avortul" continuO sO se poarte importante discuNii. 'hiar Rn state
democratice precum !.@.2." %talia" existO puternice curente de opinie Rn favoarea interzicerii
avortului. Qn !.@.2. existO foarte multe or,anizaNii care se pronunNO fie pentru" fie Rmpotriva
Rntreruperii cursului sarcinii" votul acestora fiind foarte important Rn toate campaniile electorale.
<ricum ar fi" este clar cO o soluNie acestei pro1leme nu poate fi ,OsitO decSt NinSnd seama Rn
e,alO mOsurO de cele douO tendinNe" fiind necesare re,lementOri flexi1ile" care sO nu provoace
dere,lOri Rntr-o ordine socialO. ;ste cazul sO amintim cO re,imurile totalitare care au preconizat
interzicerea totalO a Rntreruperilor de sarcinO au provocat serioase nemulNumiri" care s-au
repercutat
Pi asupra situaNiei politice din NOrile respective.
.e de altO parte" este cazul sO reflectOm dacO o li1ertate a1solutO a Rntreruperii sarcinii nu ar
periclita" pe termen lun," fondul demo,rafic Pi evoluNia unor naNiuni" respectiv ponderea lor Rn
populaNia mondialO.
M ,uthanasia
;utanasia reprezintO un act de asistare la suprimarea vieNii unei persoane care suferO de o
1oalO incura1ilO40.
2ceastO pro1lemO" asupra cOreia ne vom ocupa pe lar, Rn cea de a doua parte a lucrOrii" a
provocat ample dez1ateri mai ales Rn ultimi ani Rn condiNiile dezvoltOrii rapide a tehnicii
medicale.
2stfel" au existat discuNii cu privire la momentul pSnO la care ar tre1ui NinutO o persoanO Rn viaNO"
cu
a6utorul mi6loacelor sofisticate de care dispune astOzi PtiinNa Pi tehnica medicalO. Qn primul rSnd"
s-a
pus Rntre1area care este momentul la care o persoanO poate fi declaratO moartO" astfel RncSt"
eventual" sO se poatO trece la prelevarea unui or,an vital #ca de exemplu inima+" Rn vederea
transplantOrii sale Rn trupul altei persoane. Qn al doilea rSnd" o chestiune ridicatO Rn acest context a
(0 $bortion. $rom TiUipedia" the free encVclopedia. http://en.wiUipedia.or,& $ortion and ,thics!
$ surve- of
internet resources of abortion, http://ethics.!andie,o.edu/2pplied/21ortion
40( 2lexandru 3oroi" +nfraciuni contra vieii" ;ditura ?aNional" 3ucurePti" (005" pa,.30 Pi urm.&
>orand 8Fcser"
,uthanasia . reflecii medicale i socio/uridice" Rn revista LDreptulC" anul /%%" seria %%%-a"
nr.((/400(" pa,.30 Pi urm.
fost aceea a 1olnavilor declaraNi de cOtre medici a fi intrat definitiv Pi ireversi1il Rntr-o stare de
totalO
neputinNO" atunci cSnd procesele vitale ale corpului nu pot fi RntreNinute decSt prin procedee
tehnolo,ice specializate. .ro1lema a fost aceea dacO" NinSnd seama de caracterul ireversi1il al
unor
asemenea situaNii" se poate permite deconectarea de la mi6loacele de RntreNinere artificialO a vieNii.
M Clonarea fiinelor umane
'lonarea fiinNelor umane reprezintO" pe drept cuvSnt" una dintre cele mai mari pro1leme
care s-au ridicat Pi se ridicO RncO Rn faNa PtiinNei moderne" dar Pi a deciziei politice. DupO cum
aratO
Rn mod su,estiv un autor 1ritanic Eohn 8arris care a consacrat o interesantO mono,rafie acestui
su1iect" L!untem Rn pra,ul unei noi revoluNii de o amploare extraordinarO. 9evoluNia la nivelul
1iolo,iei moleculare Pi al ,eneticii ne va da posi1ilitatea sO deviem Pi sO controlOm evoluNia
umanO
Rntr-o mOsurO fOrO precedent. ;a ne va da posi1ilitatea sO creOm noi forme de viaNO care sO
ordoneze
toate formele de viaNO existente. Decizia Rn faNa cOreia ne aflOm nu presupune dacO ar tre1ui sau
nu
sO folosim aceastO soluNie" ci cum Pi Rn ce mOsurO. !i,ur cO ar fi mai simplu sO ne prefacem cO
revoluNia nu a avut loc Pi sO continuOm sO trOim ca mai Rnainte" numai cO ar fi inutil" 1a chiar ne-
ar
implica Rn cauzarea unei enorme suferinNe ce altminteri ar fi putut fi evitatO. ?u existO nici o cale
si,urO. DacO nu vom reuPi sO producem niPte schim1Ori la nivelul fiinNei umane" s-ar putea ca
rezultatul sO fie pe viitor chiar mult mai prost decSt ar tre1ui. DacO facem niPte modificOri
,rePite"
ne vom afla Rn aceeaPi situaNie. 'red cO ar tre1ui sO RnvONOm sO ne asumOm rOspunderea Pi sO
RncetOm
a mai considera cO a nu face nimic este mai RnNelept decSt a face cevaC4(.
Qn aceastO materie 'onsiliul ;uropei a adoptat" la * aprilie (007" la <viedo #2sturia+ un
instrument 6uridic avSnd o deose1itO semnificaNie. Documentul este intitulat L'onvenNia pentru
prote6area drepturilor omului Pi demnitONii umane faNO de aplicaNiile 1iolo,iei Pi medicinii:
'onvenNia asupra drepturilor omului Pi 1iomedicineiC.
.ream1ulul 'onvenNiei cuprinde importante referiri la documentele internaNionale care
,aranteazO drepturile omului" precum: DeclaraNia @niversalO a Drepturilor <mului" 'onvenNia cu
privire la apOrarea drepturilor omului Pi li1ertONilor fundamentale" .actele drepturilor omului P.a."
specificSnd Rn acelaPi timp cO este necesar sO fie luate mOsuri Rmpotriva Lactelor care ar putea
pune Rn
pericol demnitatea umanO printr-o folosinNO improprie a 1iolo,iei Pi a mediciniiC" aceasta nefiind
RnsO de naturO a Rmpiedica cooperarea internaNionalO pentru asi,urarea pro,reselor PtiinNei.
M 0ransplantul de organe
-ransplantul de or,ane M reprezintO o pro1lemO care s-a ridicat Rn zilele noastre ca urmare a
succeselor PtiinNei medicale Pi a reuPitei unor operaNii de acest ,en Rn numeroase NOri ale lumi"
printre care Pi 9omSnia44.
Qn acest domeniu existO de asemeni prevederi internaNionale" dar Pi prevederi interne #le,ea
nr.4/(008+ la care o sO ne referim Rn cuprinsul lucrOrii de faNO.
Din aceastO succintO enumerare a unor aspecte pe care le ridicO protecNia dreptului la viaNO
se desprinde faptul cO acest domeniu reprezintO un domeniu nou" Rn care existO permanent
posi1ilitatea unor dezvoltOri Pi interpretOri.
;ste cert cO aceste pro1lemele intereseazO deopotrivO le,islaNia internO Pi dreptul
internaNional. DacO" Rn mod evident" dreptul la viaNO este re,lementat prin constituNiile naNionale"
prin codul penal" iar de multe ori prin le,i speciale" consacrate acestor su1iecte" nu este mai puNin
adevOrat cO ideea unor convenNii internaNionale nu este strOinO preocupOrilor 6uriPtilor" a celor
care
doresc ca le,islaNia sO NinO pasul cu viaNa" cu aspectele noi ale vieNii Pi practicii sociale" pe care
PtiinNa dreptului tre1uie sO le rezolve pas cu pas.
4( 4ohn <arris" Clone, gene i nemurire" ;ditura 'urtea veche" 3ucurePti" 4003" pa,.(*.
44 Victor Duculescu" op! cit!" pa,.304 Pi urm.