Sunteți pe pagina 1din 9

1

SISTEMELE DE IZOLATIE ANTICOROZIVA PENTRU CONDUCTE INGROPATE APLICABILE IN


STATII SI PE FIRUL CONDUCTEI
Inca de la inceputul anilor '70, ALTA a conceput o serie intreaga de solutii pentru rezolvarea celor mai
sofisticate necesitati ale beneficiarilor sai in domeniul izolarii anticorozive a conductelor de orice
diametru pentru transportul gazelor, petrolului si produselor petroliere si a apei.
Avand in spate o experienta de peste 25 de ani in acest domeniu, ALTA produce o multitudine de
sisteme de izolatie putand astfel oferi o solutie potrivita oricaror conditii de lucru precum si oricarei
clase de stress si agresivitati a solului.

Sistemele de izolatie ALTENE

sunt formate dintr-un primer, o banda interioara de protectie


anticoroziva (de culoare neagra) si o banda exterioara de protectie mecanica (de culoare alba). Pe
langa sistemele clasice bazate pe doua benzi (interioara si exterioara), ALTA a dezvoltat si sisteme
alcatuite dintr-o singura banda (monotape) recomandate in principal pentru lucrari de reparatie a
izolatiei conductelor.
Sistemele noastre de izolatie sunt folosite de firme de prestigiu de pe intregul mapamond atat pentru
izolarea conductelor noi cat si pentru reabilitarea celor existente, fara a provoca intreruperi de
functionare.
ALTENE

ofera solutii pentru izolarea sudurilor si a rezervoarelor ingropate.


Folosirea benzilor de izolare ALTENE

permite scaderea cu minim 50% a cheltuielilor legate de


protectia catodica a conductelor. De asemenea, costurile de intretinere ale conductelor izolate cu
ALTENE

sunt incomparabil mai mici decat cele ale intretinerii conductelor izolate cu bitum.
ALTENE

asigura o grosime constanta a izolatiei si permite schimbarea foarte usoara a solutiei de


izolatie.
Grosimea izolatiei precum si aderenta se pot verifica usor, cu instrumente specializate.
Aderenta foarte buna la bitum permite folosirea sistemelor noastre la lucrari de reparatii si reabilitari
ale conductelor existente izolate cu bitum.
Compozitia polimerica a benzilor precum si aplicarea lor la rece asigura un produs "curat". Cu alte
cuvinte, sistemele ALTENE

sunt ecologice, nu provoaca imbolnaviri profesionale si garanteaza o


calitate superioara izolarii cu bitum.
Sistemele de izolatie ALTENE

sunt omologate de institute de control de mare prestigiu (D.V.G.W.


Deutsche Verein des Gas und Wasserfacher e.V. din Karlsruhe). Ele sunt recunoscute pentru calitatea
lor ridicata, fiabilitate, usurinta in aplicare si operare in cele mai dure conditii climaterice.
In domeniul izolarii conductelor ingropate cu benzi din polietilena, ALTA este una dintre firmele
proeminente pe plan mondial si reprezinta un raspuns cert pentru solicitarile tuturor beneficiarilor
sai.
2

IZOLAREA IN STATII SAU PE FIRUL CONDUCTEI
Sistemele de izolatie ALTENE

asigura o calitate remarcabila a protectiei anticorozive datorita


adezivitatii ridicate la metal si a rezistentei la desprinderea catodica. Suportul poliolefinic asigura
pliabilitatea si rezistenta mecanica a benzii, permitand aplicarea unor tensiuni mari la aplicare
necesare obtinerii unei izolatii puternice si omogene.
Sistemele noastre asigura o fiabilitate ridicata datorita rezistentei electrice si chimice ridicate atat la
acizi cat si la saruri. De asemenea, rezistenta mecanica a benzilor ofera protectia necesara in timpul
transportarii si montarii tevilor.
Productivitatea aplicarii acestor benzi este mare si deseurile sunt minime. Pot fi aplicate intr-o gama
larga de temperaturi si pot fi adaptate la orice conditii de sol.




















3


Hidroizolaia
Se aplic pe un strat suport i peste ea se execut un strat de protecie.
Hidroizolaia de tip elastic este alctuit din cteva straturi de carton bitumat, sticl bitumat,
mpslitur din fibre de sticl sau esturi din fibre de sticl bitumat.
Execuia este precedat de verificarea strii suprafeei superioare care trebuie s fie neted, plan,
uscat. Nu se admit asperiti mai mari de + 2 5 mm pe un dreptar de 3 m. Se admit 10 mm
denivelare ntre elementele prefabricate de acoperi.
Amorsarea se face cu soluie bituminoas aplicat pe suprafee uscate:
la cald cu bitum tiat
cu suspensie de bitum filerizat
Aplicarea hidroizolaiei ncepe de la partea inferioar a acoperiului, se execut la temperaturi mai
mari de 5
0
C i cuprinde urmtoarele operaii:
derularea foilor
curirea i relaxarea foilor
pozarea prin aezare simpl
croirea
rularea aplicarea prin derulare pe un mastic fierbinte
Pentru lipirea unui metru ptrat de carton bitumat se utilizeaz 1,5 2,5 kg de mastic.

Protecie hidroizolaie
Poate fi:
tip uor:
nisip grunos n strat de 1 3 mm, fixat pe mastic de bitum fierbinte
ap n grosime de 3 mm, din mortar bituminos turnat la rece
nisip grunos, mpslitur tip IB 1200
folie de Al, aplicat ca ultim strat al hidroizolaiei
tip greu, pentru pante de maxim 7 %:
pietri 7 15 mm, n grosime de 4 cm
4

beton de 2 cm pe nisip de 2 cm
plci prefabricate 30 x 30 x 3 cm din mozaic turnat pe nisip de 2 3 cm
mozaic turnat n panouri de 4 5 m
2
, separate prin rosturi de 2 cm umplute cu mastic bituminos






















5

Pardoseala


Pardoseala este un ansamblu de elemente de finisaj, nestructural, care asigur posibilitatea
circulaiei. Prevederile prezentului normativ au n vedere alegerea soluiilor de pardoseli optime,
funcie de destinaia spaiilor i de condiiile specifice de exploatare ale acestora.
Clasificarea pardoselilor:
Dup poziia lor fa de construcie:
- pardoseli exterioare: expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spaiului construit sau destinate
balcoanelor i acoperiurilor teras circulabil
- pardoseli interioare: aflate n interiorul spaiului construit.
Dup continuitatea suprafeei:
- pardoseli continui: turnate monolit (la faa locului), cu sau far rosturi (mozaic, mas de paclu pe
baz de polimeri, etc)
- pardoseli discontinui, din elemente prefabricate, dispuse cu rosturi nchise etan sau neetan
(piatra natural sau artificial, mozaic, lemn, polimeri, etc).
Dup senzaia rece cald cuantificat prin energia disipat la contactul piciorului nenclat, n interval
de 1 minut, respectiv 10 minute, pardoselile se mpart n: calde semicalde reci :
PROIECTAREA PARDOSELILOR
Principii privind proiectarea pardoselilor:
Proiectarea de specialitate a pardoselilor se realizeaz in funcie de tema de proiectare elaborat de
ctre beneficiar i care trebuie s cuprind:
- cerinele utilizatorului
- destinaia spaiilor respective
- solicitrile la care va fi supus pardoseala n timpul exploatrii
- dimensiunile spaiilor
- natura terenului de fundaie sau a elementului de rezisten pe care este aezat pardoseala.
La alctuirea documentaiei de execuie pentru pardoseli, proiectantul de specialitate va respecta
reglementrile prezentului normative i a celor conexe innd cont de specificaiile de performan
ale pardoselilor i recomandrile din anexa Caietului I, n care este prezentat clasificarea UPEC a
unitilor funcionale.
Principii de alctuire a pardoselilor
Straturile principale ale pardoselilor:
- strat de uzur (mbrcmintea de pardoseal)
- strat suport
- unul sau mai multe straturi intermediare
Acestea pot fi aezate pe pat din pmnt sau planee din beton armat monolit sau prefabricat.
Fiecare din straturile pardoselii pot fi executate de tip monostrat sau multistrat, funcie de opiunile
proiectantului sau de condiiile impuse de materialul utilizat.
Stratul de uzur (mbrcmintea) este supus direct tuturor sarcinilor i aciunilor n timpul utilizrii
Stratul de uzur trebuie s asigure:
rezistena la sarcini statice i dinamice, funcie de activitile ce se desfoar
sigurana n utilizare
6

confortul termic i acustic
clasa de combustibilitate normat
igiena i protecia mediului
confort tactil i estetic
posibilitatea de reparare sau nlocuire nfuncie de cerinele utilizatorilor sau la ncheierea duratei de
via,
Stratul suport i eventualele straturi intermediare se prevd ntre stratul de uzur i pat.
Materialele din care sunt alctuite trebuie s ndeplineasc n funcie de soluia adoptat,
urmtoarele condiii.
- s preia i s transmit patului sarcinile statice i dinamice s preia diferenele de solicitri din
contracii dintre stratul suport i mbrcminte
- s permit meninerea calitii stratului de uzur pe toat perioada de via a acestuia
- s permit meninerea cureniei i s mpiedice dezvoltarea microorganismelor, insectelor sau
roztoarelor
- s acopere toate denivelrile planeului
- s acopere eventualele conducte existente la suprafaa stratului support de rezisten
- s asigure ruperea capilaritii i mpiedicarea ptrunderii apelor freatice, n cazul n care
pardoseala se execut direct peste pmnt.
















7

Finisajele


Finisajele unei cladiri cuprind urmatoarele lucrari: pardoseli, tencuieli, placaje, zugraveli, vopsitorii,
tapete si tamplarii, avand un rol functional, decorative si igienico-sanitar. Costul acestor lucrari
reprezinta cca. 15-20% din costul material si cca. 25-30% din cel salarial al unei constructii, fapt
pentru care se impun masuri de reducere a acestor cheltuieli prin: -mecanizarea proceselor
tehnologice ale lucrarilor de finisaje; -prefabricarea elementelor de finisaj; -folosirea de materiale
eficiente; -introducerea unor metode avansate de lucru; -calificarea corespunzatoare a fortei de
munca. Pardoselile. Sunt elemente de constructie situate la fata superioare a planseelor sau direct pe
pamant, care alcatuiesc suprafata plana, neteda si rezistenta la uzura si care au rol de a prelua si
transmite incarcarile date de circulatie si depozitare, precum si un rol estetic, de izolare termica,
fonica, etc. Ele cuprind: -stratul-suport, rigid, constituit din beton simplu sau elastic, nisip, pietris, piatra
sparta; -stratul de uzura, format din diverse materiale: pamant, lemn, piatra naturala, piatra artificiale,
bituminoase, materiale pe baza de polimeri sintetici, materiale speciale. Pardoselile trebuie sa
indeplineasca anumite conditii: -sa fie rezistente la uzura produsa de circulatia oamenilor, animalelor
sau a vehiculelor; -sa nu se deformeze la socuri prin cadere; -sa reziste la poansonare; -sa fie
durabile; -sa fie termoizolante si fonoizolante; -rezistente la foc; -sa fie impermeabile; -sa fie estetice; -
sa fie usor de executat, intretinut si reparat. O pardoseala nu poate indeplini in totalitate aceste conditii
alegerea tipului de pardoseala se face in functie de destinatia cladirii: social-culturala, de locuit,
administrativa, industriala, agrozootehnica etc. Un criteriu important in functie de care se pot clasifica
pardoselile il constituie materialul din care se executa statul de uzura. Pardoselile pot fi: -din lemn; -din
piatra naturala; -din piatra artificiala nearsa; -din piatra artificiala arsa; -din produse pe baza de
polimeri sintetici.; -din pamant; -din sticla; -din materiale speciale. Lucrarile de pardoseli se executa
dupa ce au fost realizate tencuielile, montata tamplaria si probate instalatiile amplasate sub
pardoseala. Pardoselile din lemn, se folosesc in mod curent datorita unor calitati ca: elasticitate mare,
termo si fonoizolatoare, antiderapante, estetice. Pardoselile pot fi: -din dusumele brute (realizate din
scanduri brute) care se utilizeaza la magazii, poduri sau dusumea oarba sub parchet; -din parchete
(realizate din lamele de stejar sau fag); -din placi fibrolemnoase ( se realizeaza din placi extradure de
dimensiuni mari); -din pavale de lemn (acest tip se folosesc in constructiile agrozootehnice si
industriale). Padoseli din piatra naturala, au un aspect frumos, cu variatie de desen si culori, si se
folosesc in special, la cladiri socio-culturale, adiministrative, magazine. Acestea se fac din marmura
alba sau colorata, porfir, granit, gresie etc., sub forma de placi taiate, dale, lespezi, obtinute prin
cioplire, cuburi, sparturi de marmura etc. Dupa modul cum este prelucrata piata pentru montare se
deosebesc: -pardoseli cu imbracaminte din placi; -pardoseli cu imbracaminte din mozaic cu rosturi
opus incertum; -pardoseli din mozaic venetian; -pardoseli din mozaic roman; -pardoseli din dale sau
calupuri de piatra. Pardoseli din piatra artificiala arsa sau nearsa sunt rezistente la uzura si umiditate,
durabile si usor de intretinut, utilizandu-si in incaperi cu circulatie intense (holuri, sali de asteptare,
coridoare, vestiare), incaperi cu umiditate ridicata (bai, bucatarii, spalatorii), incaperi cu destinatie
speciala (restaurante, cantine, laboratoare). In functie de natura materialului folosit, pardoselile din
piatra artificiala se impart in: -pardoseli din piatra artificiala nearsa: beton de ciment, mortar de ciment
selivisit, mozaic turnat, placi de beton mozaicate; -pardoseli din piatra artificiala arsa: placi de gresie
ceramica, placi ceramice din argila arsa, caramida. Pardoseli din materiale bituminoase. Aceste
pardoseli prezinta o serie de calitati (sunt elastice, impermeabile, rezistente la uzura, termoizolante,
usor de reparat, nu produc praf, siguranta contra alunecarii, rezistente la actiunea acizilor si alcalilor)
dar si o serie de dezavantaje (inestetice datorita culorii inchise a bitumului, suprafete aspre, nu rezista
la temperature inalte, se deformeaza la greutate). Pardoseli din produse pe baza de polimeri sintetici.
Aceste pardoseli sunt rezistente la uzura, igienice, au aspect si colorit placut, sunt bune izolatoare
termice si fonice, sunt usor de montat si usor de intretinut. Sunt folosite pentru: holuri, vestibule, oficii,
8

camere de locuit, bucatarii, bai, constructii social-culturale (sali de lectura, cluburi, sali de asteptare,
saloane si culoare de spital, birouri, magazine, laboratoare, incaperi de productie, unde nu intervin
solicitari sau agenti chimici agresivi), etc. Pardoseli din linoleum. Se produce sub forma de covoare
dintr-un amestec omogen de faina de lemn, praf de piatra si ulei de in fiert(linoina) cilindrat pe o
tesatura tare de iuta. Pardoseli din mocheta. Se folosesc foarte mult in locuine, camere de hoteluri,
sali de teatre si concerte, sali de conferinta, biblioteci si sali de lectura, magazine, birouri. Avantajele
pardoselilor din mocheta: estetice, termo si fonoizolatoare, se intretin, se curata si se monteaza usor.
Tencuielile reprezinta finisaje aplicate pe suprafata bruta a unor elemente de constructie avand
urmatoarele roluri: decorative, igienic, de protectie, de izolare termica, fonica si hidrofuga. Calsificarea
tencuielilor se face dupa anumite criterii: natura suprafetei pe care se aplica (caramida, beton, piatra,
rabit), modul de executie (umede sau uscate), liantul de preparare a mortarului (var, ipsos, argila,
ciment, var hidraulic), modul de prelucrare-finisare a fetei vazute (suprafata netezita sau driscuita,
suprafata executata din materiale si cu metode speciale), dupa pozitia lor in constructie (tencuieli
interioare si exterioare). Dintre tencuielile obisnuite, cele mai intrebuintate sunt: -tencuieli brute; -
tencuieli driscuite; -tencuieli sclivisite; -tencuieli gletuite. Alte tencuieli intalnite in constructii sunt
tencuielile decorative: -tencuieli cu praf de piatra driscuite; -tencuieli stropite; -tencuieli de terasit,
granulit, dolomite; -tencuieli in calcio-vechio, marmura artificiala. Primele trei tipuri de tencuieli
decorative se aplica, in special, la fatade. Tencuielile umede folosesc ca material de baza mortarul
compus din; agregat (nisip, praf de piatra, praf de caramida, mica etc), liant (ciment, var, ipsos, argila),
plastifianti (var, argila) si materiale auxiliare (culori, intarzietori de priza, calti de in sau canepa).
Tencuiala se aplica in trei straturi: stratul de amorsaj (spritul), grundul si stratul vizibil (de finisare).
Placaje. Lucrarile de placaj reprezinta lucrarile de finisaje prin care se aplica pe suprafata peretilor
interiori sau exteriori, placi sau panouri din diferite materiale. Dupa natura materialelor folosite,
placajele pot fi : -placaje din placi de faianta, se fac din argile refractare, caolinuri, feldspati, acoperite
pe o fata cu smalt iar pe cealalta cu striuri in relief. Se folosesc la placarea bailor, bucatariilor,
grupurilor sanitare, laboratoarelor etc.; -placaje din placi ceramice smaltuite ( CESAROM). Acest tip de
placi, divers colorate, cu dimensiuni mici, iar fata smaltuita poate fi neteda, ondulata, boltita, scobita,
rombica sau piramidala. Se folosesc ca placaje decorative la placari interioare si la fatade; -placaje din
placute de stricla colorata. Placute de diferite culori, cu o fata dreapta si cealalta cu striuri, se
utilizeaza la finisarea cladirilor, cu placaje interioare si exterioare; -placaje din placi de sticla (opaxit),
sunt de culoare laptoasa, au o fata neteda iar cealalta cu striuri; -placaje din caramida aparenta.
Aceste placaje folosesc caramizi speciale si se aplica la exterioarele construciilor; -placaje de tip
marmoroc. Se prezinta sub forma de foi flexibile (support textile) si se folosesc la finisaje interioare; -
placaje din placi imitatie de piatra naturala sau beton mozaicat. Aceste placi sunt formate dintr-un strat
de baza (beton sau mortar de ciment) si un strat de suprafata (mortar de ciment cu aggregate de
mozaic sau marmura); -placaje din piatar naturala. Se foloseste atat pentru placaje de interioare cat si
exterioare. La exterior se utilizeaza roci de granit, andezit, trahit, ruf vulcanic, calcar, marmura, ele
trebuin sa reziste la intemperii, legarea acestora in zidarie facundu-se cu scoabe, carlige sau domuri; -
placaje din placi de PVC. Aceste placi se lipesc cu adeziv Prenadez pe suprafete netede, plane si
uscate. Se foloses la interioare indiferent de umiditatea aerului, dar care nu sunt expuse agentilor
agresivi; -placaje din lemn. Folosesc la interioare pentru lambriuri, utilizandu-se fibre din lemn (PFL) ,
placi agglomerate din aschii de lemn (PAL), tablii, scanduri; Zugraveli si vopsitorii. Lucrarile de finisaj
prin care se aplica pe suprafeta elementelor de constructie un strat subtire dintr-o suspensie de
pigmenti in apa si numesc zugraveli. Daca stratul este alcatuit dintr-o suspensie de pigmenti in ulei
sau emulsii de lian in apa, lucrarile de finisaj se numesc vopsitorii. Zugravelile se clasifica in: varuit
(executat din lapte de var stins si strecurat, cu ajutorul bidinelei sau pompa), pe baza de clei, pe baza
de vinarom (executate pe beton, caramida, lemn, hartie, tesaturi), in calcio-vechio (realizata prin
stropire manuala sau mecanica), decorative (se executa cu ajutorul unor pensule, bureti de cauciuc,
sabloane de hartie etc). Vopsitoriile. Dintre tipurile de vopsitorii cele mai importante sunt: -vopsitoriile
in ulei pe tencuiala, primul strat, grundul de imbibare, se chituieste, dupa uscare se slefuieste si apoi
se aplica 2-3 straturi pe directie verticala, ultimul strat se va da de sus in jos; -vopsitoriile pe lemnarie,
se aplica pe tamplaria usilor, ferestrelor, a lambriurilor si constau in aplicarea a 2-3 straturi de vopsea
pe suprafetele grunduite si spacluite cu chit de lac, ultimul strat dandu-se in lungul fibrelor lemnului; -
9

suprafetele metalice, se vopsesc dupa ce imprealabil au fost bine curatate, inclusiv de rugina si
grunduite cu miniu de plumb; -vopsitoriile in imitatie de marmura, executate manual, se folosesc la
finisarea coloanelor, soclurilor sau lambriurilor pentru a le da aspectul marmurei. Stratul de imitatie se
protejeaza cu un strat de lac. Tapetele reprezinta lucrari de finisaj ce constau in aplicarea la interior pe
pereti a unor fasii decorative din: hartie, carton, stofa, matase, PVC etc. Suprafata-suport trebuie sa fie
perfect plata, curata si uscata. Pentru indepartarea tapetului vechi, acesta sa va umezi cu apa calda si
apoi se va razui cu spaclul. Tamplarie. Lucrarile de tamplarie reprezinta elementele de constructie ce
se monteaza in golurile lasate special la executia peretilor interiori si exteriori ai cladirii pentru
iluminare si ventilatie naturala, intrare-iesire, comunicare intre diferite incaperi. Ferestrele au rolul de a
permite intrarea aerului si a luminii solare in incaperile cladirii, dar si posibilitatea ocupantilor cladirii sa
priveasca mediul extern. Ferestrele se pot clasifica in functie de diferite criterii: -metoda de deschidere
(in interior, in exterior, in interior-exterior, prin glisare, prin pliere); -materialul din care sunt executate
(lemn, otel, aluminiu, PVC etc); -dimensiuni. In constructii se folosesc numeroase sorturi de stricla: -
sticla translucida, transmite lumina cu grede diferite; -sticla opaca, este colorata; -sticla armata cu
retea de sarma, la spargere nu se raspandesc cioburi; -sticla pigmentata sau sticla cu depuneri la
suprafata, pentru diminuarea transmiterii radiatilor solare; -sticla care absoarbe caldura; -sticla care
rezista la socuri mecanice. Usile. Pe langa rolul functional are si rol decorative. Forma si dimensiunile
usilor sunt in functie de rolul si pozitia pe care o au in cladire. Clasificarea usilor se face dupa mai
multe criterii: -dupa pozitia pe care o au in constructie (interioare si exterioare); -dupa modul de
deschidere (deschidere obisnuita, pivotanta, batante, culisante sau pliante, turnante; -dupa numarul
de canaturi (cu un cant, cu doua sau mai multe); -dupa materialele folosite (din lemn masiv, cu rame si
tablii din lemn masiv, din lemn placate cu placaj, din placi din aschii de lemn aglomerat, din folii de
materiale plastice, cu miez celular de hartie, din placi din fibre de lemn, metalice, din materiale
plastice). In lucrarile de tamplarie, pe langa ferestre si usi, mai pot intra si obloanele si rulourile.
Aceste elemente folosesc contra intrarii luminii sau soarelui in incapere sau ca motiv de siguranta la
fata exterioare a usilor si ferestrelor.