Sunteți pe pagina 1din 11

1

ANALIZA ASPECTELOR SOCIALE DIN CARTIERUL ANDRONACHE




I. DESCRIEREA SITULUI
II. METODE DE CERCETARE
III. POPULATIA
IV. PROBLEME PERCEPUTE DE COMUNITATEA LOCALA
V. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR - SOLUTIA PROPUSA
VI. IMPLICATII ALE SOLUTIEI PROPUSE

I. DESCRIEREA SITULUI
A.Contextul general
1. ncadrarea n teritoriu
Zona de studiu este situat n nord-estul Bucuretiului, n Sectorul 2. Arealul Andronache-Plumbuita-
Petricani are o poziie central n cadrul sectorului. Zona Andronache este localizat n nord. Perimetrul zonei
obiect de studiu nu are o forma regulata, astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie, cat si
de limita lacului care da si numele zonei. Astfel:
n nord, delimitarea este data de Str. Mihai Tudor.
Limita estic este dat de Str. Petre Negulescu.
Limita sud-estic este format din os. Andronache.
Delimitarea n partea de sud este data de os. Colentina.
Limita de vest a cartierului este format de malul lacului Plumbuita.

2. Istoricul zonei
Z ona la 1930
Teritoruil actual al cartierului Colentina a constituit o comuna de sine statatoare, inclusa la 1901 in
Judetl Ilfov si formata din satele Colentina, Plumbuita si Fundeni.
2
Dincolo de podul Colentina, care era limita oraului, se formeaz ncepnd din anul 1924, de-a
lungul oselei spre Fierbini, o aglomerare suburbana, numit Andronache.
Zona la 1970
Apar importante zone industriale, inclusiv in periferiile din N si NE Bucurestiului.
In aceasta perioada se extinde mult si cartierul
Situatia actuala
Localizarea face posibila conexiunea cu zona Pipera, cu centrul orasului si cu alte zone de interes din
Judetul Ilfov

B. Situaia existent

Analiza funcional
Zona reprezint un major punct de transport prin situarea n apropierea arterelor de transport importante
ale orasului.
Artere de circulaii
Sud- Str. D-na Ghica i os. Colentina strada cu cel mai mare debit din sectorul 2. Este cea mai important
rut de acces, o arter important de ieire din Bucureti.
Vest- Strada Petricani conecteaz zona cu zonele de producie i birourile din Pipera.

Funcuini existente i relaii ntre ele
Sunt aproximativ 4 675 de gospodarii, in care traiesc 22 000 de personae (doar in interiorul sitului)
Sunt prezente cateva locuinte colective n blocuri i cu regim de nlime ridicat (peste P+6 niveluri).
Prezena unor societi economice cu activiti specializate n domeniul serviciilor: producie de mobil,
instalaii urbane, nclminte, societi de publicitate i consultan;
Prezena unor artere principale: oseua Colentina, os. Andronache, Petricani, D-na Ghica, care fac
legtura cu alte bulevarde importante. Transportul public este realizat prin intermediul autobuzelor i al
troleibuzelor;
Biserica Sf. Gheorghe-Andronache-situat pe strada Peri reprezint un minunat loc pentru reculegere,
unde locuitorii merg n fiecare duminic la slujb;
Cimitirul bine ngrijit sub supravegherea preotulul paroh, care a organizat i o cantina pentru oamenii
nevoiai;
coala general Nr. 40 unde nva circa 600 elevi;
Grdinia Nr.9 nscrii aproximativ 50 copii;
Complexul socio-educativ Sfnta Maria, unde copii cu vrsta cuprins ntre 6-14 ani beneficiaz de
diferite programe educaionale, echipamente i tehnici pentru nvarea limbilor englez, arab i chinez.
Activitile din cadrul programelor before- school i after-school, copiii sunt sprijinii pentru rezolvarea
temelor, dar beneficiaz i de activiti de recreere.

Activiti dominante
3
Zona dintre os. Colentina i Str. Fabrica de Ghea nglobeaz diferite societi comerciale, care
desfoar activitaile de import alimentar, mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice, magazine
specializate in ustensile necesare pentru uz caznic.
Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie
straina care locuieste in zona, mai ales cea formata din chinezi. In zona se gasesc si servicii private precum
cabinetele stomatologice de mici dimensiuni.
De-a lungul Str.Andronache care da in Sos. Colentina se desfoar cateva activitati comerciale de mici
dimensiuni precum magazine alimentare, macelarii, patiserii, magazine de telefonie, mici magazine
specializate in materiale de constructii, materiale electronice si centre foto.
n mare parte, activitatile productive in n general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care
opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a
preturilor scazute ale terenurilor. Un astfel de tesut productiv se intalneste in apropierea str. Fabrica de
Gheata i Andronache.


Analiza morfologic
1.Tipologia cldirilor
Tipologia de locuinte ntlnite mai frecvent este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu
foarte mari/medii. Uneori locuinele prezente aici adpostesc mai multe familii si sunt construite pe un
etaj.
Perimetrul de locuine nivel P/P+1 este situat ntre Str. Gherghiei -vest, str. Mihai Tudor-nord i Petre
Negulescu -est.
Exist un fond de locuinte vechi i improvizat in zona Gherghitei-Tudor Mihai, de o calitate foarte slaba a
mediului construit, cu un grad ridicat de periculozitate i avnd consecine asupra vieii i a condiiilor sociale
ale locuitorilor.
Zona delimitat de Soseaua Colentina, Strada Gherghitei i Fabrica de Ghea este un spaiu cu o
densitate a populaiei mult mai mare, avand drept principala functiune locuirea colectiva (P+10).

2. Tipologia strzilor
Sunt patru strzi principale paralele. Cldirile sunt dispuse de-a lungul acestora, realizndu-se astfel
racordarea loturilor la arterele principale.
Perpendicular pe Str. Zamfir Nicolae sunt alte trei strzi, care racordeaz cldirile la cile de acces
principale.
Toata zona este deservita de iluminare stradala, iar soselele sunt asfaltate.
Str. Gherghitei are cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii
comerciale si pentru productie. Zonele verzi nu sunt asezate intr-o anumita ordine.
Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. Aceasta microzona este cu totul inactiva,
si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie, fiind complet
abandonata cu zone mlastinoase, si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a
deseurilor produse de fabricile si companiile din zona.





4

3.Valoarea fondului construit
Situl studiat se constituie dintr-o o zon de locuine cu regim neomogen n teritorii cu parcelare
tradiional de factur spontan (locuinele au aprut n jurul anului 1900 dup construcia bisericii Sf.
Gheorghe Andronache).
Cldirile nu reprezint o arhitectur unitar. Stilul architectural difer de la cldirile vechi (traditional-
romnesc) la cele noi.
Casele au periii la strad spaiul privat a fost nlocuit de cile de acces.
Casele sunt situate pe cote de nivel mai ridicat fa de cel al strzilor.

II. METODE DE CERCETARE
Perioada de studiu a fost cuprinsa intre 7 noiembrie si 5 decembrie 2013, in diferite momente ale
saptamanii, incercand sa cuprinda intervalele aglomerate din Cartierul Andronache (orele de varf) cat si
momentele lipsite de activitati.
Am considerat ca situl are nevoie sa fie impartit in trei zone : prima zona include fosta zona industriala
din proximitatea lacului, a doua zona este reprezentata de suprafata parcului si a blocurilor de P +10, iar
a treia zona am considerat-o tesutul cu locuintele individuale. Zona analizata cel mai mult a fost strada
Gherghitei, strada colectoare cu cea mai ridicata importanta la nivelul sitului, ce realizeaza legatura ntre
strazile existente si arterele majore de circulatie (Sos. Colentina, Sos. Andronache). Parcul si lacul
Plumbuita reprezinta o alta zona cu importanta, doarece aici s-a regasit cele mai variatate cerintele cat
si observatii ale cetatenilor asupra mediului antropic.
Pentru a obtine informatiile necesare, am aplicat un set de intrebari astfel incat sa poata fi accesibil
categoriilor de varsta cuprinse intre 15 si 60 de ani.
CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULATIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA
1.In ce masura sunteti multumit de situatia actuala referitoare la:

Foarte multumit Deloc multumit
a. iluminatul stradal
b. spatiile vezi si locuri de joaca
c. sistemul rutier (sosele, strzi, alei)
d. retele de ap
e. retelele de canalizare
f. retelele de gaze
g. curtenie
h. transportul n comun
i. gsirea unui loc de munc pentru tineri
j. poluarea n zon
k. activitatea sportiv n zon (terenuri de fotbal,tenis etc.)
l. activittile culturale n zon
m. protejarea securittii personale (agresiuni fizice, furturi); protejarea locuintelor si a
bunurilor personale
5
n. zonele de agrement
o. fluenta traficului rutier
p. locurile de parcare
q. posibilittile locale de aprovizionare cu alimente
r. numrul si starea unittilor de asisteta medical
s. numrul si starea unittilor de nvtmnt din zon
t. accesul la Internet n zon

2.In domeniul transportului:
a. cresterea numarului de vehicule pe liniile existente
Foarte necesar Deloc necesar

b. nfiintarea de linii noi care sa acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei
Foarte necesar Deloc necesar

c. mbunatairea conditiilor de transport
Foarte necesar Deloc necesar

d. fluidizarea traficului rutier
Foarte necesar Deloc necesar

3.In domeniul constructiilor si infrastructurii edilitare
a. extinderea / modernizarea retelei de apa
Foarte necesar Deloc necesar

b. extinderea / modernizarea retelei de canal
Foarte necesar Deloc necesar

c. extinderea / modernizarea retelei de gaz
Foarte necesar Deloc necesar

d. extinderea retelelor de electricitate
Foarte necesar Deloc necesar

e. reabilitarea sistemului rutier (sosele, strazi, alei)
Foarte necesar Deloc necesar
1
f. mbunatatirea iluminatului public n zona
Foarte necesar Deloc necesar

g. mbunatatirea izolatiei apartamentelor din vechile blocuri
Foarte necesar Deloc necesar

h. cresterea numarului locurilor de parcare
Foarte necesar Deloc necesar

4.In domeniul intretinerii curateniei stradale, a spatiilor verzi, zone de agrement, a locatiilor pentru
petrecerea timpului liber
6
a. mbunatatirea colectarii, transportului si depoziarii gunoiului
Foarte necesar Deloc necesar

b. ntreainerea mai buna a spatiilor verzi existente
Foarte necesar Deloc necesar

c. ntretinerea mai buna a spatiilor de joaca existente
Foarte necesar Deloc necesar
1
d. amenajarea de noi spatii de joaca
Foarte necesar Deloc necesar

e. deschiderea unor centre de agrement n zona (sali spectacole, expozitii etc.)
Foarte necesar Deloc necesar

f. ncurajarea activitatii sportive prin construirea de terenuri de sport
Foarte necesar Deloc necesar


g. amenajare piste pentru biciclisti
Foarte necesar Deloc necesar

5.In domeniul ingrijirii sanatatii si modernizarii invatamantului
a. infiintarea de noi centre de asistent medicale
Foarte necesar Deloc necesar

b. construirea de noi gradinite
Foarte necesar Deloc necesar

c. construirea de noi scoli, licee
Foarte necesar Deloc necesar

d. modernizarea/reabilitarea unitatilor de nvatamant (scoli, gradinite)
Foarte necesar Deloc necesar

6.In domeniul comertului i serviciilor
a. construirea de noi piete agro-alimentare
Foarte necesar Deloc necesar

b. modernizarea pietei agro-alimentare din zona
Foarte necesar Deloc necesar

c. construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum
Foarte necesar Deloc necesar

d. construirea de spatii de alimentatie publica (restaurante, terase etc.)
Foarte necesar Deloc necesar

7
e. cresterea accesului la Internet n zona
Foarte necesar Deloc necesar

f. crestereaa serviciilor bancare n zona (bancomate, sucursale bancare)
Foarte necesar Deloc necesar

7.In domeniul sigurantei cetateanului si protejarea mediului inconjurator
a. cresterea numarului de politisti comunitari n zona
Foarte necesar Deloc necesar

b. cresterea colaborarii dintre cetateni si politia comunitara
Foarte necesar Deloc necesar

c. cresterea preocuparilor cetatenilor din zona pentru protectia mediului
Foarte necesar Deloc necesar

III. POPULATIA
Conform recensamantului efectuat n 2011, populatia se ridica la 42.944 de locuitori, n crestere fata de
recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 30.016 locuitori.
n ceea ce priveste distributia populatiei n functie de grupe de sex, predomina populatia de sex feminin
(53%), populatia de sex masculin avand o pondere de 47%.
Structura populatiei n functie de varsta este urmatoarea:
0-14 ani 12%
15-18 ani 3%
19-40 ani 36%
41-60 ani 30%
Peste 60 ani 19%
Majoritatea locuitorilor sunt romani(84,15%), cu o minoritate de romi (1,16%). Pentru 11,27% din
populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (83,74%), cu o minoritate
de musulmani (1,18%). Pentru 11,42% din populatie, nu este cunoscuta apartenenata confesionala .



8

Analiza comunitilor
1. Structura comunitatilor: nivel general de trai, varsta, specific local, activiti dominante, i modul
de petrecere al timpului liber.

Aspect social
- zona de studiat se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai, care s-a inrautatit ca urmare a
scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand. Alt factor important, indicator al nivelului scazut de
viata, il constituie nivelul educaiei.
-Vrsta populaiei din cartier nregistreaz o mbtrnire avansat: o treime o reprezint populaia cu vrsta
cuprins ntre 19 i 40 ani, o alt treime cu vrsta cuprins ntre 41 i 60 ani, cel mai puin sunt persoanele
cu vrsta cuprins ntre 15 i 18 ani. Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare.
-Zona de studiat se caracterizeaz prin veniturile foarte mici ale populaiei, nivelul redus de educaie i
condiiile precare de trai.
-Clasa sociala mijlocie din aceast zon, reprezinta o proportie semnificativa a populatiei.

Specific local
-Zona se confrunt cu probleme diverse: strzi care nu sunt asfaltate, probleme legate de reeaua de ap,
absena staiilor de pompaj pentru apa din lac, probleme de poluarea apelor.
-Trebuie subliniate i alte probleme ale zonei, precum lipsa canalizarii, poluarea mediului, depozitarea
deseurilor in zona lacului, existenta unor foste spatii industriale abandonate, existena unor strazi
neasfaltate, transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai, psri), cainii
vagabonzi, delincventa in zona peninsulara, ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei, degradarea
cartierului si indiferenta locuitorilor, perceptia negativa asupra acestei zone. Zona este recunoscut ca fiind
cu un nivel ridicat al criminalitii locale.
-Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de
asigurare a securitatii publice. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale, sanitare
si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate.

Modul de petrecere al timpului liber
O parte de teren situat pe Str. Fabrica de Gheata a fost utilizat pentru realizarea unui parc. Acesta este in
prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. Toata zona de pe langa parc a fost reamenajata, cu
locuri de joac pentru copii i mese de picnic.
Fia de teren care se extinde in vecinatatea lacului, a fost folosit, datorit pozitiei panoramice pentru
construirea unor centre rezidentiale, dar si pentru deschiderea punctelor de restaurare din partea marilor
lanturi de fast-food precum Mac Donalds si Mega Image.

2. Repere percepute de comuniti la nivel local.
Zona dispune de un anumit potenial turistic i cultural i de agrement. In afara pioritilor sociale i de
infrastructur care trebuie soluionate imediat, prioritate au aprarea, conservarea i reabilitarea
patrimoniului cultural i arhitectural existent.
Unul dintre reperele importante percepute de comunitatea local este fntna plasat strategic la intersecia
strzilor.
Un alt reper important este biserica Sf. Gheorghe-Andronache-situat pe strada Peri.


9
3. Modul de utilizare, amenajare, intervenie sau evoluie n timp i ntreinere att a spaiilor private
ct i a spaiului comunitar, public.

Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, care ingreuneaza dezvoltarea de zone
productive, caracteristice centrelor culturale.
n apropierea malurilor lacului Plumbuita se intind zone supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite
de activitati productive, din cauza distanelor fa de arterele principale.
De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare
sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si
lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
Multe dintre strzile cartierului au fost asfaltate, au fost extinse reele de ap i canalizare,au fost rezolvate i
unele probleme ale transportului public.
Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare.
Cartierului este dominat de o zona verde, marginita de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla
manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric .
Cadrul natural favorizeaza dezvoltarea asezarilor umane. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi
constituie o adevarata oaza de verdeata si, totodata, surse de oxigen pentru echilibrul climatic si
improspatarea atmosferei poluate a orasului.
-Creterea gradului de contientizare a populaiei pentru pstrarea cureniei -Reconditionarea zonei ar
trebui orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific: cultural, turistic,
de agrement, comercial, residential.
Pe termen scurt, actiunea de dezvoltare si incluziune sociala ar trebui s se bazeze pe recuperarea si
valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice, pentru a reduce marginalizarea sociala si de
mediu.

IV. PROBLEME PERCEPUTE DE COMUNITATEA LOCALA
n ceea ce priveste nemultumirile locuitorilor din situl studiat, acestea se nscriu pe mai multe
paliere, cuprinzand aspecte precum:
Gradul ridicat de infractionalitate
Incompatibilitatea dintre o functiune precum locuirea si practicarea agriculturii,
existenta depozitelor n perimetrul fostei zone industriale
Poluarea generata de deseurile aruncate in lac sau pe malul acestuia
Infrastructura deficitara strazi neasfaltate (Str. Litotalului, Str. Mihai Tudor), strazi
surpate, pene de curent frecvente, absenta aproape totala a sistemelor de canalizare
Infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata, ceea ce determina
activitati comerciale cu volum redus
Proasta deservire a cetatenilor de catre unicul mijloc de transport din zona linia de
autobuc 682
Conflictele interetnice
10
De asemenea, pot fi adaugate si observatiile noastre, cum ar fi:
Lipsa unor functiuni necesare precum gradinita, biblioteca
Spatiile de garare insuficiente
Absenta plantatiilor de aliniament, ce ar aduce beneficii din punct de vedere estetic,
al insoririi, reglarii nivelului umiditatii atmosferice si al poluarii

V. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR - SOLUTIA PROPUSA
n urma vizitelor ntreprinse pe teren si a observarii comunitatii locale, s-a ajuns la concluzia ca o
solutie ce ar putea determina cresterea calitativa a tesutului urban actual ar fi exploatarea potentialului
peisager si economic al lacului Plumbuita si al fostei zone industriale din proximitatea acestuia.
Astfel, se propune pastrarea functiunii de locuire, specifica sitului analizat si extinderea acesteia
pe terenul fostei zone industriale sub forma unui front alveolar spre Strada Gherghitei, compus din
cladiri de locuire colectiva cu spatii comerciale la nivelul parterului, mezaninului si cu regim de inaltime
de P+4, ceea ce din punct de vedere morfologic ar rezolva problema rupturii agresive dintre zona de
locuire colectiva (cu regim de P+10) si cea de locuirea individuala (P, P+1), realizandu-se o trecere
graduala. n spatele cladirilor de P+m+4 se va amenaja o insula de case cuplate si izolate cu regim de
inaltime de P+1. Totodata, se va profita de panta terenului pentru crearea unei fasii inguste de vegetatie
inalta intre cele doua zone de locuire. Se propune si de aceasta data scaderea graduala a regimului de
inaltime, n aceasta ordine - P+m+4 P+1 cota malului lacului, locuintele bucurandu-se de
belvedere.
La nivelul tramei stradale, se vor pastra arterele de circulatie deja existente, urmand sa fie
adaugate cele propuse si se vor rezolva principalele probleme, precum pavarea strazilor si canalizarea.
Referitor la ierarhia circulatiilor, Str. Gherghitei si pastreaza rolul de strada colectoare principala la
nivelul sitului studiat, importanta acesteia urmand sa creasca si mai mult datorita interventiei propuse,
ce va determina activitati comerciale semnificative si o crestere a fluxului circulatiei.
O componenta importanta a solutiei o reprezinta activitatile de sport si agrement, ce au ca scop
deservirea tuturor categoriilor de varsta aflate atat n sit, cat si n intregul Cartier Andronache. n acest
mod, se propune realizarea :
unui centru de canotaj care sa includa si un mic muzeu (destinat cu precadere elevilor
scolii generale situate in proximitate)
unui debarcader
unui bazin de not olimpic (in prezent, la nivelul Bucurestiului nu exista decat unul)
unor terenuri de fotbal si de tennis
11
unei cafenele
unui restaurant
mai multor locuri de joaca si recreere
Toate aceste functiuni se vor materializa n cadrul unui parc de dimensiuni reduse ce va
cuprinde malul lacului si va fi o continuare a Parcului Plumbuita.
Posibilitati de atragere a populatiei n implementarea proiectului se poate realize prin:
mijloace de informare verbale si scrise
informarea cetatenilor cu privire la potentialul zonei
VI. IMPLICATII ALE SOLUTIEI PROPUSE
Aspecte pozitive:
contributia din punct de vedere estetic si functional la cresterea calitatii zonei
crearea unui loc cu care oamenii sa se identifice si care sa ajute la consolidarea legaturilor dintre
membri comunitatii si sa confere identitate zonei
asigurarea tuturor nevoilor unei grupari sociale dintr-un complex residential, precum spatii de
loisir si agrement adresate celor trei categorii de varsta, comert si aprovizionare, infrastructura
diminuarea poluarii solului si a aerului
diversificarea tesutului urban
Aspecte negative:
interventia propusa va duce implicit la cresterea nivelului de trai din zona si la aparitia
gentrificarii, ceea ce i va determina pe multi dintre locuitori sa se mute, rupandu-se astfel
legaturile existente intre membrii comunitatii si aparitia unor posibile conflicte din pricina noilor
locatari


Beldiman Alexandra Georgeta, 21P
Dumitrescu Mircea, 21 P
Floroaica Teodora Ioana, 21P
Mnescu Rebeca Emanuella, 22 U

S-ar putea să vă placă și