Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
6 i
L
i
L
78/
1 L
7
L L
6
1 294
Ob!er"aie: O!eraia de :nc+idere iterativ se !oate e;tinde i la un alfabet
$considerat ca un limba& cu cuvinte de lungime /% #
5
re!re"int mulimea tuturor
cuvintelor care !ot fi formate cu simbolurile lui .
nchiderea prefixat
!r $L% 1
L
1 2s
5
3 t L a.:. sw 1 t4
Intersecia
L 1 L
/
L
0
1 2v 3 v L
/
i v L
0
4
roiecia lui L !este o submulime de evenimente <
L<1 2s< 3 s L4 cu
'
altfel
daca
<
< % $
'
altfel < s
< daca % < s $
< s s % $
5
#rorietate imortant$: Limba&ul generat de ctre un (') este :ntotdeauna egal cu
:nc+iderea sa !refi;ata $L 1 !r$L%%.
Definiie
.ie un alfabet, atunci o e%re!ie regulat$ $'=% se definete astfel#
este o '= care modelea" limba&ul ce conine doar evenimentul nul,
este o '= care modelea" limba&ul vid,
$% a a este o '= care modelea" limba&ul re!re"entat de 2a4
dac a b sunt '= atunci $ab% $a 8 b% a5 b5 sunt '=
#rorietate: )ac este '= atunci # 5 1 8 888
>>
85.
Definiie: Un automat finit determinist A.) se definete ca un ?uintu!lu #
! 1 $" #
6
"
m
%
unde#
" 1 mulimea $finit% a strilor,
1 alfabetul de evenimente
#
6
1 starea iniial
1 funcia de tran"iie , # " "$
$% # " a i w 5 sunt satisfcute urmtoarele relaii#
a% $# % 1 #
b% $# wa% 1 $ $# w% a% 1 #@ "
"
m
1 mulimea strilor marcate.
Notaii:
stare;
starea iniial $unica A%,
stare marcat,
a
tran"iia sub evenimentul a.
Ob!er"aii :
/% )ac "
m
atunci automatul se numete acceptor.
0% )ou automate B
/
si B
0
sunt ec&i"alente dac limba&ele lor generate i res!ectiv
cele marcate sunt egale#
B
/
ec+ivalent cu B
0
L$B
/
% 1 L$B
0
% i L
m
$B
/
% 1 L
m
$B
0
%
Definiie : Un automat finit nedeterminist A.C se definete ca un ?uintu!lu
! 1 $" #
6
"
m
%
unde singura diferen fa de A.) este dat de modul de definire al funciei de tran"iie
res!ectiv #
# " 0
D
cu 0
D
* mulimea tuturor submulimilor lui "%
i
$# % 1 #
$# a% 1 2p3 p0
D
4 ceea ce :nseamn c din starea # !rin evenimentul a se !oate
a&unge :ntr*o mulime de stri $evoluia nu este unic%.
Un cuvnt de intrare w
5
este acce!tat de un A.C dac mcar una dintre evoluiile
$#
&
w% "
m
.
Pentru orice A.C B se !oate construi un A.) ec+ivalent B@ numit observatorul lui B.
B@ 1 $D@$ $ '$ ?
&
$ D
(
')
Definiie : Un *(+ cu tran,iii $A.C* % se definete ca un ?uintu!lu !-
! 1 $" 2 4 #
6
"
m
%.
)iferena fa de clasele de automate !re"entate anterior este dat de modul de definire al
lui %
Pentru a defini funcia de tran"iie a A.C* se introduce noiunea de :nchidere a unei
stri ? a automatului B $5
B
$#%% astfel#
5
B
$#% 1 $# 5% 12#@ 3#@ D4 * mulimea tuturor strilor :n care se a&unge
!ornind din # sub o secven de .
Atunci funcia de tran"iie a unui A.C* se definete astfel#
# " $ 2 4% 0
D
,
$# % 1
5
!
$#%
Pentru un cuvnt de intrare s $ 2 4%5 si
( )
( ) ( )
s # # # #
! !
# s # s #
E E E E
5 5
F %G % $ $ H % $
1
]
1
Ca i :n ca"ul A.C !entru orice A.C* se !oate construi un observator determinist.
Algoritmul 'e con!trucie a unui ob!er"ator 'etermini!t G
ob!
entru un automat
ne'etermini!t general G
n'
Considernd c automatul determinist este definit ca#
B
obs
1 $D
obs
obs
?
6obs
D
mobs
%
iar automatul nedeterminist ca#
B
nd
1 $D
nd
nd
nd
?
6nd
D
mnd
%
:n care
'
9 * A.C un avem daca 4 9 2
A.C un avem daca
nd
Ii folosind $!entru a !utea re"olva cu algoritmul construcia observatorului att !entru
A.C ct i !entru A.C*% urmtoarea funcie#
U=# 0
Dnd
nd
0
Dnd
Cu definiia#
'
obs
$#
obs
e% 1 #'
obs
1U=$
nd
$#
obs
e%%1
. U=$
obs nd
# #
nd
$?
nd
e%%
Pas 0.J.0 )ac ?@
obs
D
obs
Introducere a lui ?@
obs
:n L(C.
Pas 0.K Lntoarcere la Pas 0.
Orice e;!resie regulat $'=% !oate fi re!re"entat !rintr*un A.C* !e ba"a definiiei '=
i utili"nd urmtoarele o!eraii#
.ie r
/
i r
0
'= care !ot fi e;!rimate !rin A.C* res!ectiv
M
/
1 $"
/
/
#
/
/
2f
/
4%
M
0
1 $"
0
0
#
0
0
2f
0
4%
Atunci#
/. A.C* cores!un"tor reuniunii r 1 r
/
8 r
0
este
#
6
M/
#
6
M0
#
0
f
0
f
/
f
6
#
/
#
0
f
6
f
/
f
0
Automatul M cores!un"tor lui r este
M 1 $"
/
"
0
2#
6
f
6
4
/
0
#
6
2f
6
4 %
$#
6
% 1 2#
/
#
0
4
$# a% 1
/
$# a% dac # "
/
N2 f
/
4i a
/
2 4
$# a% 1
0
$# a% dac # "
0
N2f
0
4 i a
0
2 4
$f
/
% 1 $f
0
% 1 2f
6
4
0. A.C* cores!un"tor concaten$rii r 1 r
/
r
0
este
M/
M0
#
0
f
0
f
/
f
6
#
/ #
0
f
/
f
0
M1 $"
/
"
0
/
0
#
/
2f
0
4%
$# a% 1
/
$# a% dac # "
/
N 2f
/
4 si a
/
2 4
$# a% 1
0
$# a% dac #"
0
i a
0
2 4
$2f
/
4 % 1 2#
0
4
J. A.C* cores!un"tor oeratorului (leene r 1 r
/
5
este
M1$"
/
2#
6
f
6
4
/
24 #
6
2f
6
4%
$#
6
% 1 2#
/
f
6
4
$# a% 1
/
$# a% !entru # "
/
N 2f
/
4 i a
/
$f
/
% 1 2#
/
f
6
4
#
6
M/
#
6
f
/
f
6
#
/ f
6
f
/
)eorem$# )ac L este un limba& acce!tat de un automat finit determinist atunci L !oate
fi scris ca e;!resie regulat.
';!resia =egulat a limba&ului acce!tat de ctre automat este o reuniune
m 7
D ?
toate
n
7 /
=
a
tuturor traiectoriilor care conduc de la starea iniial ctre o stare marcat.
Ob!er"aie:
n
ij
R
re!re"int toate traiectoriile de la #
i
la #
&
fr s treac !rintr*o stare cu
un numr mai mare dect n.
Definiii:
/ 7
i&
/ 7
7&
5 / 7
77
/ 7
i7
7
i&
= = % = $ = =
'