12.

Instalaţii Electrice
Dr. Florin POP, profesor

Cursul 12

2.7 Întreţinerea echipamentului luminotehnic

Problematica
- factorul de mentenanţă - componenţă
- program de curăţire
- analiza deprecierii
- economia în întreţinere
- exemplificări
- echipamente de curăţire

2.7.1 Factorul de mentenanţă

Scăderea în timp a nivelului de iluminare este evaluată prin factorul de mentenanţă a iluminării,
M, definit ca raport între iluminarea medie pe planul de lucru Em după o anumită perioadă de
folosire a instalaţiei de iluminat şi iluminarea medie Ein obţinută în aceleaşi condiţii de
funcţionare de instalaţia considerată nouă - M=Em/Ein.
Pierderea de flux luminos se datoreşte îmbătrânirii lămpilor şi acumulării de murdărie pe
suprafeţele aparatelor de iluminat şi ale încăperii, în anumite condiţii de mediu. Momentul în
timp la care se referă termenul “o anumită perioadă” este cel în care s-a efectuat operaţia de
întreţinere a instalaţiei de iluminat - s-au înlocuit lămpile defecte, s-au curăţat aparatele de
iluminat, s-au curăţat sau zugrăvit pereţii încăperii. Iluminarea respectivă se numeşte “iluminare
de întreţinere” şi este valoarea recomandată în norme - SR 6646 - care se ia în considerare la
proiectarea unei instalaţii de iluminat.
Factorul de mentenanţă este un multiplu de factori:
M=MFLL⋅MSL⋅MCI⋅MSI,
unde MFLL este componenta fluxului luminos al lămpilor, MSL - componenta supravieţuirii
lămpilor, MCI - componenta aparatelor de iluminat şi MSI - componenta suprafeţelor încăperii.
Semnificaţia acestor factori este dată în cele ce urmează.
(a) Pierderea de flux luminos prin îmbătrânirea lămpilor se datorează, pe de o parte,
scăderii fluxului luminos în timp din cauza uzurii fizice a componentelor şi, pe de altă parte,
defectării lămpilor care determină ieşirea lor din funcţiune. Durata de viaţă a unei lămpi are
astfel două semnificaţii - durata economică, definită prin timpul de funcţionare în care fluxul
luminos emis de lampă scade la un anumit procent din fluxul luminos iniţial (de exemplu, după
16.000 ore de funcţionare fluxul luminos scade la 70%); durata fizică (de supravieţuire), definită
prin timpul de funcţionare în care 50% din numărul total al lămpilor din instalaţia de iluminat
rămân în funcţiune (de exemplu, 16.000 ore de funcţionare).
Durata de viaţă pentru lămpile cu filament (lămpile cu incandescenţă, lămpile cu vapori
de mercur combinate) se consideră durata fizică, de supravieţuire, iar pentru lămpile cu
descărcări - durata economică)
Cataloagele producătorilor de surse luminoase conţin date specifice referitoare la această
pierdere de flux luminos, cu precizarea parametrilor de definire a duratei de viaţă. În tabel sunt
prezentate valorile componentelor MFLL şi MSL pentru câteva tipuri de lămpi, stabilite ca valori
medii.
Lămpile ieşite din funcţiune pot fi înlocuite individual sau în grup. Înlocuirea în grup a
tuturor lămpilor instalaţiei de iluminat se face înainte de atingerea duratei de viaţă medii a
lămpilor, intervalul de timp fiind determinat pe baza unei analize a costurilor. Costurile totale de
 12.2

înlocuire a lămpilor cuprind costurile lămpilor şi costul manoperei necesare (comandă, stocare,
instalare, depozitarea deşeurilor), care depinde de sistemul de înlocuire a lămpilor adoptat şi de
dificultatea operaţiei.
O recomandare privind intervalul de înlocuire în grup a lămpilor este dată în norma CIE 97:
1. Lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune (LSON): 15.000 ore
2. Lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune cu culoare îmbunătăţită (LSON Plus): 6.000 ore
3. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune (LMF):9.000 ore
4. Lămpi cu halogenuri metalice (LMH): 6.000 ore
5. Lămpi fluorescente tubulare (LF): 9.000 ore
6. Lămpi cu incandescenţă (LIG): 1.000 ore
Durata anuală de funcţionare a lămpilor într-o instalaţie de iluminat depinde atât de tipul
activităţii desfăşurate şi numărul de schimburi de lucru, cât şi de utilizarea unui control al
iluminatului în funcţie de lumina zilei disponibile.
(b) Pierderea de flux luminos prin murdărirea lămpilor şi sistemului optic al aparatelor
de iluminat constituie ponderea cea mai mare în totalul pierderilor de flux luminos. Mărimea
acestor pierderi depinde de natura şi densitatea suspensiilor din aer, geometria, temperatura şi
finisajul suprafeţelor optice ale aparatelor de iluminat şi de tipul lămpilor. Deprecierea emisiei
luminoase poate fi redusă prin alegerea aparatelor de iluminat în concordanţă cu caracteristicile
de mediu. Aparatele de iluminat deschise în partea inferioară şi închise în cea superioară vor
colecta murdăria într-o proporţie mai mare decât cele ventilate (cu circulaţie forţată de aer). În
încăperile cu atmosferă puternic poluată este preferabilă utilizarea unor aparate de iluminat
etanşe, cu un grad de protecţie de minimum IP54.
Cataloagele producătorilor de aparate de iluminat conţin date specifice referitoare la această
pierdere de flux luminos; în tabel sunt prezentate valorile caracteristice ale componentei MCI
pentru câteva tipuri, stabilite ca valori medii, în funcţie de perioadele între două curăţiri.
(c) Pierderea de flux luminos prin murdărirea suprafeţelor încăperii constă în reducerea
componentei reflectate a fluxului luminos ce ajunge pe suprafaţa de lucru. Dimensiunile
încăperii şi caracterul distribuţiei spaţiale a fluxului luminos emis de aparatele de iluminat
determină cantitatea de flux luminos care cade pe tavan şi pereţi şi este apoi reflectat de acestea.
Încăperile de mici dimensiuni sau acelea în care sunt folosite aparate de iluminat cu o
preponderentă componentă indirectă a fluxului luminos vor fi afectate puternic de murdărirea
suprafeţelor reflectante. Pentru menţinerea caracteristicilor fotometrice ale instalaţiei de iluminat
în limite normale este necesară curăţirea şi zugrăvirea periodică a pereţilor încăperilor. În tabel
sunt prezentate valorile componentei MSI în funcţie de caracteristicile mediului ambiant şi ale
instalaţiei de iluminat.
Determinarea factorului de mentenanţă se face pe baza datelor de catalog ale producătorilor,
valorile prezentate în tabelele menţionate având caracter informativ. Se recomandă următoarea
procedură:
Pasul 1. Se alege lampa şi corpul de iluminat potrivit aplicaţiei date.
Pasul 2. Se determină intervalul optim pentru înlocuirea în grup a lămpilor (dacă se justifică
economic).
Pasul 3. Din tabel se obţin valorile componentelor MFLL şi MSL pentru intervalul de timp
stabilit la Pasul 2. Dacă se utilizează procedura de înlocuire individuală a lămpilor
defecte, atunci MSL va fi egal cu 1.
Pasul 4. Se apreciază categoria de încadrare a încăperii privind gradul de murdărie al
mediului ambiant (curat, normal, murdar).
Pasul 5. Se determină intervalul între două curăţiri succesive ale aparatelor de iluminat şi
suprafeţelor încăperii.
Pasul 6. Din tabel se obţine valoarea componentei MCI pentru intervalul de timp stabilit la
Pasul 5
Pasul 7. Din tabel se obţine valoarea componentei MSI pentru intervalul de timp stabilit la
Pasul 5.
 12.3

Pasul 8. Se calculează factorul de mentenanţă M cu două zecimale.

Pasul 9. Este recomandabil să se repete procedura de calcul modificând caracteristicile
diferitelor componente, pentru a avea mai multe programe de întreţinere opţionale în
faza iniţială de proiectare a instalaţiei de iluminat
Caracteristicile unui program de întreţinere sunt prezentate în figură. În cazul unei
instalaţii neîntreţinute, iluminarea pe planul de lucru va scădea la 40% din valoarea iniţială după
trei ani de funcţionare şi va continua să scadă. Prin curăţirea anuală a aparatelor de iluminat se
asigură după trei ani de funcţionare o iluminare pe planul de lucru de 60% din valoarea iniţială,
ceea ce reprezintă o creştere cu 50% faţă de situaţia unei instalaţii neîntreţinute. În acest moment
se va proceda la o operaţie multiplă de întreţinere a instalaţiei de iluminat, care cuprinde a treia
curăţire (anuală) a aparatelor de iluminat, prima curăţire (la trei ani) a suprafeţelor încăperii şi
prima înlocuirea în grup (la trei ani) a lămpilor. Prin aceasta se aduce nivelul de iluminare la o
valoare foarte apropiată de cea iniţială, având în vedere că unele pierderi de lumină datorate
îmbătrânirii unor componente ale instalaţiei de iluminat nu pot fi acoperite.
Un program de întreţinere bine ales şi utilizat va asigura menţinerea iluminării deasupra
valorii normate, va reduce costurile de capital şi exploatare şi va asigura un aspect corespunzător
al interiorului încăperii.
Factorul de mentenanţă pentru iluminatul industrial şi cel din clădiri civile este dat în
mod simplificat în SR 6646/1, 2, 3

Intervale de inspecţie şi categorii de curǎţire

Este recomandabil să se efectueze inspecţii regulate ale instalaţiilor de iluminat. În unele ţǎri,
asigurarea iluminǎrii adecvate este cerutǎ de lege. Nivelurile sunt impuse de cǎtre inspectori
independenţi.
Notǎ: Existǎ cazuri particulare în anumite procese industriale, unde mediul înconjurǎtor
este murdar peste nivelul admis, fapt care este nedorit.

Program de curǎţire

Tabelul oferǎ indicaţii privitoare la intervalele de curǎţire pentru diferite iluminǎri folosite în
medii variate. Atâta timp cât întreţinerea este supravegheatǎ, tabelul poate fi folosit de asemenea
pentru selectarea iluminǎrii pentru medii particulare. Datele sunt tipice pentru toate tipurile de
lǎmpi cu excepţia celor de descǎrcare cu presiune înaltǎ care vor avea caracteristici similare cu
iluminǎrile de tip B.

Intervale de curǎţire aproximate pentru iluminǎri folosite în medii diferite

Intervale de curăţire 3 ani 2 ani 1 an
Mediu C N D C N D C N D
Sistem de iluminat
A Tuburi fluorescente X X X
B Reflector deschis superior X X X
(ventilat "auto curăţire")
C Reflector închis superior X X
(neventilat)
D Închis IP2X X X
E Protejat la praf IP5x X X X
F Indirect “Uplight” X X
Notă: C este curat, N este normal, D este atmosfera murdară din mediu
 12.4

2.7.2 Analiza de depreciere

Mulţi factori contribuie la pierderile de luminǎ şi efectul respectiv mǎrimea varieazǎ în funcţie de
tipul de activitate şi de zonǎ. De exemplu, suprafeţele varieazǎ în funcţie de cantitatea şi de tipul
de noxǎ din aer; cantitatea de praf dintr-o turnǎtorie este mai mare decât cea depistatǎ într-un
birou cu aer condiţionat. Dar cantitatea şi tipul de noxǎ dintr-un birou aflat lângǎ o suprafaţǎ
industrialǎ este diferitǎ de cea dintr-un birou aflat la ţarǎ. Murdăria neagrǎ gǎsitǎ într-o fabricǎ de
prelucrare a oţelului este foarte diferitǎ de praful deschis la culoare dintr-o brutǎrie. Este
important să se cunoască aceste variaţii pentru aprecierea pierderii de luminǎ.
 12.5

Componenta lămpilor în factorul de mentenanţă:

MFLL - factorul de flux luminos al lămpilor; MSL - factorul de supravieţuire a lămpilor
Tip lampă Timpul de funcţionare, 1000 ore
0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 4,0 6,0 8,0 10 12 14 16 18 20 22 24
LIG MFL 1,00 0,97 0,93 0,89
L
MSL 1,00 0,98 0,50 0,03
LFT trifosfor MFL 1,00 0,98 0,96 0,95 0,94 0,91 0,87 0,86 0,85 0,84 0,83 0,81
L
şi multifosfor MSL 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,95 0,85 0,75 0,64 0,50
LFT cu MFL 1,00 0,97 0,94 0,91 0,89 0,83 0,80 0,78 0,76 0,74 0,72 0,70
L
halofosfaţi MSL 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,95 0,85 0,75 0,64 0,50
LMF MFL 1,00 0,99 0,97 0,95 0,93 0,87 0,80 0,76 0,72 0,68 0,64 0,61 0,58 0,55 0,53 0,52
L
MSL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,98 0,97 0,95 0,92 0,88 0,84 0,80 0,75 0,68 0,59 0,50
LMH MFL 1,00 0,96 0,93 0,90 0,87 0,78 0,72 0,69 0,66 0,63 0,60 0,56 0,52
L
MSL 1,00 1,00 0,97 0,96 0,95 0,93 0,91 0,87 0,83 0,77 0,70 0,60 0,50
LSON MFL 1,00 1,00 0,98 0,97 0,96 0,93 0,91 0,89 0,88 0,87 0,86 0,85 0,83 0,82 0,81 0,80
L
MSL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,98 0,96 0,94 0,92 0,89 0,85 0,80 0,75 0,69 0,60 0,50
LSON Plus, MFL 1,00 0,99 0,97 0,95 0,94 0,89 0,84 0,81 0,79 0,78
L
Comfort MSL 1,00 1,00 1,00 0,99 0,98 0,96 0,90 0,79 0,65 0,50

Componenta aparatelor de iluminat în factorul de mentenanţă - MCI

Tipul Durata ciclului de curăţire, ani
corpului de 0,5 1,0 2,0 3,0
iluminat Caracteristica mediului ambiant
curat normal murda curat normal murda curat normal murda curat normal murda
r r r r
Corp cu LFT fără reflector 0,95 0,92 0,88 0,93 0,89 0,83 0,89 0,84 0,78 0,85 0,79 0,73
Reflector deschis la partea 0,95 0,91 0,88 0,90 0,86 0,83 0,84 0,80 0,75 0,79 0,74 0,68
superioară
Reflectro închis la partea superioară 0,93 0,89 0,83 0,89 0,81 0,72 0,80 0,69 0,59 0,74 0,61 0,52
Corp încastrat 0,92 0,89 0,83 0,88 0,82 0,77 0,83 0,77 0,71 0,79 0,73 0,65
Corp etanş 0,96 0,93 0,91 0,94 0,90 0,86 0,91 0,86 0,81 0,90 0,84 0,79
Corp indirect 0,92 0,89 0,85 0,86 0,81 0,74 0,77 0,66 0,57 0,70 0,55 0,45

Componenta suprafeţelor încăperii în factorul de mentenanţă - MSI

Mărimea Distribuţia Durata ciclului de curăţire, ani
încăperii spaţială a 0,5 1,0 2,0 3,0
Indicele fluxului Caracteristica mediului ambiant
încăperii i luminos curat normal murda curat normal murda curat normal murda curat normal murda
r r r r
Mică Directă 0,97 0,96 0,95 0,97 0,94 0,93 0,95 0,93 0,90 0,94 0,92 0,88
0,7 Directă/Indirect 0,94 0,88 0,84 0,90 0,86 0,82 0,87 0,82 0,78 0,84 0,79 0,74
ă
Indirectă 0,90 0,84 0,80 0,85 0,78 0,73 0,81 0,73 0,66 0,75 0,68 0,59
Medie Directă 0,98 0,97 0,96 0,98 0,96 0,95 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94
2,5 Directă/Indirect 0,95 0,90 0,86 0,92 0,88 0,85 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 0,78
ă
Indirectă 0,92 0,87 0,83 0,88 0,82 0,77 0,84 0,77 0,70 0,78 0,72 0,64
Mare Directă 0,99 0,97 0,96 0,98 0,96 0,95 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94
5,0 Directă/Indirect 0,95 0,90 0,86 0,94 0,88 0,85 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 0,78
ă
Indirectă 0,92 0,87 0,83 0,88 0,82 0,77 0,84 0,77 0,70 0,78 0,72 0,65
 12.6

a) Scăderea fluxului luminos emis de lămpi

Producţia lǎmpilor descreşte în timpul folosirii. Gradientul de scădere depinde de tipul lǎmpii iar
pentru lǎmpile cu descǎrcare de sistemul de balast. Pierderile datorate acestui efect pot fi reduse
prin înlocuirea frecventǎ a lǎmpilor. Tabelul prezintǎ exemple tipice, cu caracter informativ. Este
important să se obţină date exacte de la producǎtori pentru estimarea factorului de mentenanţǎ şi
programului de întreţinere, mai ales la folosirea unei lǎmpi noi.

b) Durata de supravieţuire a lǎmpii

Durata de viaţă a lămpilor electrice depinde de timpul de folosire a acestora. Rata de
supravieţuire depinde de tipul lǎmpii, iar in cazul lǎmpii cu descǎrcare depinde şi de frecvenţa
aprinderii şi stingerii lămpii, respectiv de sistemul de balast. Lǎmpile defecte cauzează reducerea
nivelului de iluminare şi a uniformităţii acestuia, dar efectul poate fi minimalizat prin înlocuirea
lǎmpilor arse.

c) Deprecierea aparatelor
Murdăria de pe lǎmpi şi de aparatele de iluminat cauzeazǎ cele mai mari pierderi de luminǎ.
Datoritǎ murdăriei, într-un interval lung de timp dintre douǎ curǎţiri a aparatelor, pierderea de
lumină este de 50%. Cantitatea de luminǎ pierdutǎ depinde de natura şi densitatea murdăriei
purtate de vânt, de designul corpului de iluminat şi de tipul lǎmpii. Aparatele de iluminat
ventilate adunǎ cea mai micǎ cantitate de murdărie dacǎ deschiderile încǎperii sunt amplasate în
aşa fel încât praful şi murdăria sǎ poatǎ fi mai degrabǎ purtatǎ de curenţii de aer decât sǎ se
depunǎ pe aparatele de iluminat. Acumularea murdăriei pe suprafeţele reflectante poate fi
minimalizatǎ prin sigilarea compartimentului lǎmpii împotriva pǎtrunderii prafului şi umezelii.
Beneficii semnificative pot fi obţinute la protecţia de cel puţin IP54.

d) Deprecierea suprafeţelor reflectante ale încăperii

Murdăria de pe suprafeţele încăperii tendinţa de a reduce cantitatea de luminǎ reflectatǎ.
Dimensiunile încăperii şi distribuirea luminii de la aparatele de iluminat determinǎ cantitatea de
luminǎ care intrǎ în contact cu peretele şi cu tavanul. Suprafeţele curate din încăpere vor pǎstra
acelaşi nivel de iluminare în încǎpere. În unele ţǎri este cerutǎ reînnoirea suprafeţei camerelor în
intervale regulate.
Notǎ: Datele de întreţinere sunt date de obicei în formǎ tabelarǎ. Deseori, însǎ, este
convenabil ca datele sǎ fie prezentate în formǎ graficǎ. Câteva exemple pentru lǎmpi/aparate de
iluminat fluorescente sunt prezentate în figură.

2.7.3 Economia în întreţinere

a) Înlocuirea lǎmpii
Costul înlocuirii totale a lǎmpilor cuprinde costul lǎmpilor şi costul manoperei, incluzând costul
comandǎrii, a depozitǎrii instalaţiei, a dispunerii etc. Preţul lucrǎrii depinde de sistemul de
schimbare a lǎmpilor adoptat şi de inconvenienţa implicatǎ. Alternativele sunt: înlocuirea
“individuală”, când fiecare lampǎ arsǎ este schimbatǎ individual, sau înlocuirea “în grup” când
toate lǎmpile (arse sau nearse) sunt schimbate într-un interval de timp mai scurt decât durata de
viaţǎ a lǎmpilor. Este foarte important ca, în cazurile în care defectarea unei lǎmpi poate cauza
12.7
 12.8

condiţii de lucru periculoase, lampa arsǎ sǎ fie imediat schimbatǎ. Instalaţiile de iluminat
cuprinzând mai multe lǎmpi sunt mai puţin afectate de arderera unei lǎmpi arbitrare.
Cel mai economic sistem poate fi apreciat dupǎ cum urmeazǎ:
- costul înlocuirii prin pǎrţi per lampǎ Cs este:
Cs = L + S
unde L este costul lǎmpii, S - costul manoperei;
- costul înlocuirii în grup per lampǎ Cg este:
Cg = L + B
unde L este costul lǎmpii, B - costul manoperei pentru înlocuire în grup per lampǎ;
- costul înlocuirii combinate dintre cele douǎ noduri per lampǎ Ct este:
100Cg + FCs
Ct =
I
unde F este procentajul lǎmpilor arse în intervalul de înlocuire, I - procentajul vieţii lǎmpilor
în intervalul de înlocuire în grup.
Dacǎ lǎmpile bune (nefolosite dupǎ înlocuirea în grup) sunt folosite ulterior pentru
schimbare prin pǎrţi, atunci FCs/I se simplificǎ la Fs/I .
Economia obţinutǎ din înlocuirea în grup depinde în mare parte de rata de supravieţuire a
lǎmpii. Cu cât mai multe lǎmpi supravieţuiesc intervalului de înlocuire cu atât mai puţin este
nevoie a fi folositǎ înlocuirea prin pǎrţi. Este foarte important a şti cǎ intervalul de înlocuire
depinde foarte mult de orele de ardere a lǎmpilor. Acestea varieazǎ în funcţie de orele de lucru şi
de numǎrul de aprindere şi oprire a instalaţiei. Exemple de ore de ardere per an sunt date în tabel.

Durata anuală de funcţionare a lămpilor într-o instalaţie de iluminat

Activitate Perioada de ocupare Corelare cu lumina Ore de funcţionare a
Tip de întrerupere Zile/an Ore/zi naturală disponibilă lămpii
Funcţionare continuă 365 24 nu 8760
control al iluminării 365 24 da 7300
Două întreruperi 310 16 nu 4960
6 zile/săptămână 310 16 da 3720
O singură întrerupere 310 10 nu 3100
6 zile/săptămână 310 10 da 1760
O singură întrerupere 258 10 nu 2580
5 zile/săptămână 258 10 da 1550
Notă:1. Se consideră că lumina naturală adecvată este disponibilă pentru jumătate din durata anuală de
muncă
2. Pătrunderea luminii naturale în spaţii interioare este diferită pentru situaţii concrete. Comanda
şi reglarea iluminatului electric va trebui să fie particularizate acestor situaţii.
3. Pentru spaţiile din apropierea ferestrelor perioada de deconectare a lămpilor va putea fi mai
lungă decât în spaţiile din interior

b) Curǎţirea aparatelor de iluminat

Intervalul optim de curǎţare “T” pentru un corp de iluminat este atins atunci când costul
producţiei luminii pierdute este egalǎ cu costul curǎţirii.
Intervalul optim de curǎţare T se poate determina din expresia:
− Cc SCc
T= + ani
Ca ∆Ca

unde T este intervalul optim de curǎţire, Cc - costul unei singure curǎţiri a corpului de iluminat,
Ca - costul anual de întreţinere (de posedare şi operare) a corpului de iluminat fǎrǎ curǎţire, ∆ -
rata medie anualǎ a murdariei subestimatǎ de pe aparatele de iluminat. Valorile sunt date în tabel.
 12.9

Notǎ: - costul unei curǎţiri - Cc - include costul oricǎrui soluţii de curǎţire, unelte speciale,
echipament şi manoperǎ. Costul lucrǎrii este de asemena afectat de timpul când este afectuatǎ
curǎţirea: în timpul orelor de lucru sau în afara acestora.
- costul lucrǎrii - Ca - include costul instalaţiei, costul anual al energiei şi costul înlocuirii
lǎmpilor.

Deprecierea de ratǎ tipicǎ de murdărie de pe aparatele de iluminat în primul an

Iluminat A B C D E F
Mediu
Curat 0.07 0.1 0.11 0.12 0.06 0.14
Normal 0.11 0.14 0.19 0.18 0.1 0.19
Murdar 0.17 0.17 0.28 0.23 0.14 0.26

Procedura de mai sus descrie “equi–intervalul” aproximat curǎţirii aparatelor de iluminat.

O altǎ metodǎ bazatǎ pe un interval variabil o procedurǎ de lux numitǎ “equi – întreţinutǎ” a fost
descoperitǎ. Este avantajos în deosebi unde costul iniţial şi de operare a instalaţiei de iluminat
este mare dupǎ cum rezultǎ un factor de întreţinere puţin mai mare decât cea obţinutǎ prin
metoda de intervale. Figura 4.1 prezintǎ comparaţia dintre curbele factorului de întreţinere
obţinutǎ dintre metoda equi–interval şi metoda equi–întreţinerii de lux.

c) Folosirea factorului de mentenanţǎ (FM)

În oricare modalitate de calcul al designului instalaţiilor de iluminat trebuie inclus un factor de
mentenanţǎ având în vedere deprecierea instalaţiei. Magnitudinea factorului de întreţinere are un
efect semnificativ în vederea numǎrului necesar de lǎmpi pentru a asigura o iluminare de bunǎ
calitate. Factorii de înaltǎ mentenanţǎ sunt beneficiali şi se pot obţine prin alegerea atentǎ a
echipamentelor la fel ca şi prin curǎţirea cât mai frecventǎ a instalaţiilor de iluminat.

d) Pogram de întreţinere
În timpul creǎrii designului instalaţiilor de iluminat, deseori e posibil sǎ se aleagǎ componente,
sisteme şi finisaje în urma cǎrora mentenanţa sǎ fie ţinutǎ la minimum:
- alegând aparate de iluminat în care lampa este introdus într-un sistem anti praf, fiind totuşi
în stare de a emana luminǎ fǎrǎ a fi absorbit de praf.
- adoptând aparate de iluminat auto-curǎţǎtoare unde curenţii de convecţie provenind de la
încǎlzirea obţinutǎ prin arderea lǎmpii sunt dirijate sǎ pǎtrundǎ pe suprafeţele reflectante
pentru a preveni depunerea prafului.
- folosind aparate de iluminat cu circulaţie de aer unde forţa de ventilare contribuie la
îndepǎrtarea prafului şi murdăriei.
- folosind sisteme optice recomandate care se potrivesc condiţiilor mediului predominant.
- reducând numǎrul variabilelor dintr-o schemǎ.
- folosind aparate de iluminat cu puţine componente, care în timpul folosirii pot fi uşor mânite
sau schimbate.
- este recomandabilǎ flosirea suprafeţelor finisate care rǎmân curate multǎ vreme şi sunt uşor curǎţabile.

Alte cǎi prin care proiectarea poate ajuta mentenanţa şi astfel sǎ înbunǎtǎţeascǎ eficienţa întreţinerii:
- avându-se în vedere întreţinerea mai uşoarǎ a instalaţiilor prin folosirea anumitor tipuri de
unelte, a lǎmpilor de rezervǎ.
- prepararea în prealabil a unui program de întreţinere cu instrucţiuni.
- listarea defectelor şi eşecurilor deja întâmplate pentru evitarea acestora în viitor
 12.10

2.7.4 Exemplificări

1 Estimarea factorilor de mentenanţǎ

Şantier – uzinǎ de asamblare a receptoarelor pentru televizoare

Dimensiune – suprafaţǎ mare, deschisǎ, având un mediu normal
Sistem de iluminat – reflector din metal alb folosind lǎmpi fluorescente cu trifosfor
Condiţii de lucru:
Ore de ardere – 4000 h/an cu înlocuirea prin pǎrţi
Program de întreţinere – curǎţirea şi înlocuirea lǎmpilor din 2 în 2 ani.
Din :
Tabel LLMF=0,86 pentru 8000 ore de timp de înlocuire
LSF=1,00 (înlocuire individuală)
Tabel LMF=0,80 pentru curǎţire din 2 în 2 ani a aparatelor de iluminat tip B
Tabel RSMF=0,95 pentru curǎţirea din 2 în 2ani a suprafeţei - pentru instalaţiile de acest tip
curǎţirea din 4 în 4 ani este o soluţie acceptabilǎ iar valorile se obţin din extrapolare.

MF = 0,86*1,00*0,80*0,95=0,654≈0,65.
Dacǎ curǎţirea se efctueazǎ annual, LMF=0,86 şi MF=0,86*1,00* 0,86*0,95=0,702≈0,70. Astfel
instalaţia este cu 7% mai eficientǎ. Rezultǎ o economisire de peste 7% în dimensionarea
instalaţiei de iluminat şi în energia consumatǎ.
Notǎ:
1. Pentru a obţine o iluminare specificǎ se pot folosi programe variate de întreţinere, şi factori
obţinuţi din informaţii.
2. De obicei schimbarea şi curǎţirea lǎmpilor se face în acelaşi timp, dar este recomandabil în
special în mediile de lucru mai poluate ca între douǎ înlocuiri a lǎmpilor sǎ se mai cureţe
acestea.
3. Factorii de mentenanţǎ a aparatelor de iluminat şi factorii de întreţinere a suprafeţelor
camerelor nu depind de orele de ardere a lǎmpilor.

2 Estimarea intervalelor de curǎţire

Sistem de iluminat: 1200mm x 300mm frecvenţǎ înaltǎ, reflector cu putere scǎzutǎ de iluminat,
1200 mm x 36W tuburi fluorescente (lǎmpile funcţioneazǎ cu frecvenţǎ înaltǎ)
Costul corpului de iluminat instalat: 100
Viaţa corpului de iluminat: 10 ani
Costul lǎmpii: 10/aparate de iluminat
Costul curǎţirii: 3 /aparate de iluminat
Costul înlocuirii lǎmpii: 0,5/aparate de iluminat
Puterea consumatǎ de corpul de iluminat 72W (circuit)
Orele de ardere a lǎmpii pe an: 3000
Perioada de înlocuire a lǎmpilor: 3 ani
Costul energiei: 0,05
Factor de depreciere a murdariei pentru aparate de iluminat de tip B în mediu normal: 0,14

Notǎ: Toate costurile sunt date în termeni relativi. Este important sǎ se foloseascǎ preţuri reale.
Costul unei curǎţiri a corpului de iluminat - Cc = 3
Costul curǎţirilor şi lucrǎrilor de instalare pe an - Ca
Acesta include costul anual de energie, de instalare şi costul total de înlocuire a lǎmpilor dintr-un an.
72 ⋅ 3000 ⋅ 0,05
Costul anual al energiei = = 10,8
1000
100
Costul anual de instalare = = 10
10
 12.11

10,5 + 0,5
Costul anual de înlocuire a lǎmpilor = = 3,5
3
şi Ca = 10 +3,5 +10,8 = 24,3
− Cc SCc
Intervalul optim de curǎţire T este dat de formula: T = + ani
Ca ∆Ca
−3 2⋅3
T= + = −0,123 + 1,328 = 1,2ani
24,3 24,3 ⋅ 0,14

Aceste aparate de iluminat trebuie curǎţate la un interval nu mai mare de 1,4 luni. În aplicare,
curǎţirea anualǎ ar trebui practicatǎ pe lǎmpi înlocuite din 3 în 3 ani.

2.7.5 Echipamente de curǎţire

tTimpul, manopera şi cheltuielile de întreţinere a unui sistem de iluminat pot fi semnificativ

reduse prin alegerea potrivitǎ a echipamentelor de întreţinere pentru fiecare sistem în parte.
Alegerea acestor echipamente depinde de mai mulţi factori, cum ar fi: dimensiunea suprafeţei,
mǎrimea uşilor, înǎlţimea la care se aflǎ sistemul, lifturile şi scǎrile importante din zonǎ,
accesibilitatea iluminatului şi obstacolele acestuia. Câteva echipamente de întreţinere
disponibile:

SCǍRI: Scǎrile sunt deseori folosite în întreţinerrea aparatelor de iluminat datoritǎ greutǎţii
lor scǎzute, preţului scǎzut şi manevrǎrii lor uşoare. Totuşi restricţia şi mobilitatea îi limiteazǎ
raza de folosire a acestora.
SCHELǍRIA: Schelǎria portabilǎ de obicei este mai sigurǎ şi mai mobilǎ ca şi scara. Mai
multe unelte se pot transporta şi întreţinǎtorul are mai mult loc pe care poate lucra. În general
schelǎria trebuie sǎ fie uşoarǎ, viguroasǎ, adaptabilǎ condiţiilor, mobilǎ şi uşor de asamblat şi
dezasamblat. Condiţiile speciale impun tipul schelǎriei care pot fi folosite de exemplu pentru
montarea unei suprafeţe inegale etc.
SCHELǍRIA TELESCOPICǍ: Schelǎria telescopicǎ este de foarte mare ajutor, datoritǎ
usurinţei de a ajunge cu ajutorul acestuia la înǎlţimi variabile. Acest echipament poate fi gǎsit în
multe mǎrimi, având platforme care pot fi ridicate sau coborâte manual sau electric.
CǍRUCIORUL LIFTULUI: Deseori cel mai rapid şi cel mai eficient dispozitiv de
mentenanţǎ este liftul. Chiar dacǎ existǎ diferite tipuri, metoda de lucru este de fapt asemenea.
Platforma poate fi ridicatǎ sau coborâtǎ automat şi la unele tipuri cǎruciorul poate fi dirijat chiar
de pe platformǎ. Chiar dacǎ costul acestui echipament e mai mare prin economisirile obţinute pe
parcursul lucrǎrii se vor recupera banii investiţi. Asiguraţi-vǎ cǎ dispozitivul încape în zona de
lucru.
AGǍŢǍTOARE DECONECTATE (DEZLEGATE): Dispozitive de ridicare şi coborâre.
Când o unitate de iluminat ajunge la locul dorit, agǎţǎtoarea poziţioneazǎ elementul şi automatc
se conecteazǎ circuitul electric.
SCHIMBǍTOARE DE LAMPǍ: Înlocuirea prin pǎrţi a lǎmpilor deseori poate fi
simplificată prin folosirea acestor schimbǎtoare de lǎmpi. Prin stângerea lǎmpilor fie mecanicǎ
fie cu presiunea de aer, ca cele de tip vidate, schimbǎtoarele de lǎmpi pot fi folosite pentru
schimbarea şi înlocuirea lǎmpilor.
MACARALE, COLIVII (BARǍCI): Întreţinerea iluminaţiei poate fi încorporatǎ ca o parte
integralǎ a sistemului de iluminat. Aparatele de iluminat pot fi întreţinute prin macarale şi colivii
(barǎci) de întreţinere.
APARAT DE CURǍŢAT PRIN VID ŞI ŞOCURI: Un şoc sau un aparat de curǎţat prin vid
este folosit pentru a îndepǎrta praful de pe elementele de iluminat. Deoarece doar o parte din
murdarie poate fi astfel îndepǎrtat, elementele trebuie spǎlate câteodatǎ. Folosirea periodicǎ a
 12.12

unui aparat de curǎţat prin vid sau a şocurilor, pot prelungi intervalele de curǎţire a sistemelor de
iluminat.
REZERVOARE PENTRU SPǍLAT: Este recomandabil a se avea în posesie un rezervor
pentru spǎlat, creat special pentru întreţinerea iluminatului. Rezervoarele trebuie sǎ aibǎ douǎ
secţiuni de spǎlare şi de clǎtire şi sǎ aibǎ mǎrimea potrivitǎ ca elementele sistemului de iluminat
sǎ poate fi spǎlate. Elementele de încǎlzire, montate în ambele secţiuni sunt de obicei dezirabile.
Au fost create rezervoare speciale de curǎţire pentru pǎrţile de iluminat fluorescente şi pentru
tipurile flexibile de panouri de plafon.
Notǎ: Dupǎ curǎţirea aparatelor de iluminat din plastic, acestea necesitǎ un tratament
antistatic, pentru a evita încǎrcǎrile statice ale acestora.
CURǍŢARE ULTRASONICǍ: Aceastǎ metodǎ îndepǎrteazǎ materiile strǎine de pe
metale, plastic, sticlǎ etc. prin folosirea undelor de sunet de frecvenţǎ înaltǎ. Echipamentul de
bazǎ constǎ dintr-un generator, tranformator şi un rezervor. Generatorul produce energie
electricǎ de înaltǎ frecvenţǎ pe care transformatorul montat în rezervor îl transformǎ în unde de
sunet de înaltǎ frecvenţǎ, strǎbǎtând soluţia de curǎţire. Aceste unde cauzeazǎ efecte de cavitaţie,
de exemplu formarea bulelor care se mǎresc şi se ciocnesc violent astfel creându-se o acţine de
spǎlare. Aceastǎ acţiune îndepǎrteazǎ murdăria de pe materialul introdus în soluţie.

Bibliografie

1. Bianchi Cornel, Luminotehnica, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990

2. Bianchi Cornel, ş.a. Sisteme de Iluminat Interior şi Exterior. Concepţie. Calcul. Soluţii, Ed.
MatrixRom, Bucureşti, 1998
3. Philips Lighting - Lighting manual, 5th edition, Eindhoven, 1993
4. Pop Florin ş.a. Managementul instalaţiilor de iluminat, curs postuniversitar, Ed. Mediamira, Cluj-
Napoca 1998
5. Pop Florin – coordonator general, ş.a. Ghidul Centrului de Ingineria Iluminatului (în cadrul
programului Tempus CME-03551-97) Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2000
6. CIE – Maintenance of indoor electric lighting systems, Technical report, Publ. no. CIE 97
7. * * * SR 6646/1, 2, 3, Iluminatul artificial