Liceul Agromontan Romeo Constantinescu

Modulul 7
Economia zonei montane
Cursant: Frunzescu Antonius-Raducu
Postliceala 1A
Tipuri de coroana in pomicultura
Alegerea formei de coroana la pomii fructiferi cultivati este un element important
pentru valorificarea potentialului de rodire al speciilor si soiurilor aflate in cultura.
Formele de coroana se pot grupa in doua categorii dupa modul de dirijare: fara spalier
si cu spalier. Principalele forme de coroana fara sustinere sunt: a)piramida etajata
rarita; b)piramida neetajata; c)piramida mixta; d)vasul intarziat. Coroanele sustinute
pe spalier sunt tot in numar de patru si anume: a)palmeta etajata cu brate oblice;
b)palmeta neetajata; c)palmeta evantai; d)coroana Tesa.
Piramida etajata rarita (figura 1) - Pomii prezinta un trunchi inalt de 70 - 80
cm si un ax central puternic, pe care sunt inserate 3-4 etaje, distantate intre ele la 80
-100 cm. Formarea piramidei etajate rarite se realizeaza in mai multe etape astfel:
anul 1 - se scurteaza ramura altoi la plantare la inaltimea de 110 cm; alegerea a 4
lastari vigurosi pentru formarea axului si a primului etaj; anul 2 - se scurteaza axul
pentru formarea etajului II la inaltimea de 80-120 cm fata de ultima ramura
(superioara) din coroana; prelungirea sarpantelor pentru obtinerea primei
subsarpante; anul 3 - se scurteaza axul pentru proiectarea etajului III, se aleg lastarii
pentru formarea etajului II si se scurteaza sarpantele etajului I pentru obtinerea celei
de-a doua subsarpante; anul 4 - se taie axul, se aleg sarpantele etajului III si se
scurteaza prelungirile sarpantelor etajelor I si II in vederea realizarii de noi
subsarpante;
Figura 1
Piramida neetajata (figura 2) - Pomii prezinta un trunchi scurt de 50-60 cm
naltime si un ax pe care se prind 5-6 sarpante solitare, dispuse n spirala si la o
distanta de 30 - 40 cm una de cealalta. Pe primele sarpante de la baza, care sunt si cele
mai viguroase, se formeaza 3-4 subsarpante; pe urmatoarele, numarul subsarpantelor
descreste progresiv, ajungandu-se ca pe ultima sarpanta de la varf sa nu se mai formeze
subsarpante. In acest fel se asigura un echilibru intre sarpantele pomului pe verticala si
o baza mai larga a coroanei, care realizeaza o cantitate mai mare de fructe. Totodata
se usureaza recoltarea fructelor si patrunderea luminii pana la ramurile inferioare.
Etapele realizarii sunt: anul 1, primavara, pomii se scurteaza la inaltimea de 100 cm,
iar in luna mai, cand lastarii au lungimea de 10 -15 cm, se aleg trei ramuri, dupa cum
urmeaza: una la inaltimea de 60 cm de la sol, a doua la 90 cm si intr-o pozitie diferita
fata de prima, iar cea de-a treia la 90 - 100 cm, asezata simetric fata de cei doi lastari.
Ceilalti lastari de pe trunchi se suprima. In anul 2, lucrarile de formare incep cu
scurtarea sarpantelor 1 si 2 la distanta de 60 - 70 cm, pentru ramificare si echilibrare
in mod normal acestea depasind 90 - 100 cm lungime. Pentru realizarea unei sarpante
noi, ramura a treia de la varf, crescuta ca ax, se taie mai sus cu 35 - 40 cm de la
insertia sarpantei 2. Din lastarii crescuti sub punctul de scurtare se aleg doi lastari,
unul pentru sarpanta 3, iar celalalt pentru prelungirea axului. In anii 3, 4 si 5 se
continua cu formarea de noi sarpante si subsarpante, pana se completeaza numarul
lor. Cand pomii livrati din pepiniera au ramuri anticipate si in pozitii dorite, Acestea
pot fi folosite in constructia coroanei, fapt ce permite reducerea timpului de formare cu
1 - 2 ani.
Figura 2

Piramida mixta (figura 3) - pomii prezinta un trunchi inalt de 80 cm si un ax
central pe care se formeaza un etaj de ramuri ca la piramida etajata si alte 3-4
sarpante solitare ca la piramida neetajata; in anul 1, primavara, vergile-altoi se scur-
teaza la inaltimea de 100 cm, iar la inceputul verii se aleg 3-4 lastari pentru formarea
unicului etaj; in anul 2, primavara, se fac aceleasi lucrari ca la piramida etajata, iar
axul se scurteaza la inaltimea de 90 cm de la ultima sarpanta a etajului pentru
formarea primei sarpante solitare; in anii urmatori se continua cu formarea sarpan-
telor solitare prin scurtarea axului pomului la distanta de 35 - 40 cm de la ultima
sarpanta si alegerea lastarilor sarpantei, in asa fel incat sa se realizeze o simetrie a
dispunerii acestora in coroana si sa se evite orice suprapunere a acestora, astfel incat
sa se evite umbrirea; dupa formarea si consolidarea pozitiei ultimei sarpante solitare,
axul pomului se indeparteaza.
Figura 3

Vasul intarziat (figura 4) - pomul prezinta 3 sarpante dispuse simetric in jurul
unui ax scurt, la distanta de 15 - 40 cm; pentru formarea coroanei, primavara, n
primul an de la plantare, vergile altoi se taie la naltimea de 100 cm; vara se aleg trei
lastari egali ca dimensiuni, pentru formarea primelor doua sarpante si pentru
prelungirea axului; primul lastar se alege la inaltimea de 60 cm de la sol pe directia
randului, al doilea la 90 cm, iar cel de-al treilea la 95 - 100 cm; in anul 2, primavara,
se proiecteaza sarpanta a treia prin scurtarea ramurii ce prelungeste axul la 30 - 40
cm ) si se proiecteaza primele subsarpante prin scurtarea sarpantelor la 50 - 60 cm.
Vara se alege un lastar viguros, intr-o pozitie favorabila, pentru formarea celei de-a
treia sarpante; In anii, 3 si 4, se continua cu echilibrarea vigorii sarpantelor si
formarea subsarpantelor.

Figura 4
Palmeta etajata cu brate oblice (figura 5) - are un ax central, vertical, pe care
se afla 3-4 etaje a cte doua sarpante opuse si orientate oblic pe directia rndului.
Primul etaj este inserat la 50-70 cm de la nivelul solului. Distantele dintre etaje
variaza de la 60 cm pna la 130 cm n functie de vigoarea soiului si portaltoiului,
tipul de fructificare si alti factori. Sarpantele aceluiasi etaj pot fi formate din muguri
succesivi sau distantati cu 8 -12 cm. n al doilea caz, axul palmetei si sarpantele se
dezvolta mai bine. Sarpantele formeaza cu axul palmetei unghiuri de 45-55. Fiecare
sarpanta din etajul I are doua subsarpante, care se conduc orizontal, palisndu-se de
prima srma a spalierului, pentru a ocupa spatiul liber dintre sarpantele inferioare ale
pomilor vecini. Pe sarpantele din etajele II-IV nu se lasa subsarpante, ci numai ramuri
de semischelet si de rod, pentru a rezulta un gard fructifer ct mai ngust, usor de
ntretinut. Pentru conducerea corecta a pomilor este necesara instalarea unui spalier
cu trei srme, prinse pe bulumaci distantati la 20 cm unul de altul. In anul 1, prima-
vara, vergile se scurteaza la inaltimea de 50 - 65 cm pentru proiectarea primului etaj,
iar la inceputul verii, cand lastarii au 10 -15 cm lungime, se aleg trei lastari, dintre
care doi pentru sarpante si unul pentru ax. Lastarii de pe trunchi se suprima iar cei
situati in jurul celor alesi se ciupesc la 4 - 5 frunze. In anul 2, primavara, se taie axul
pomului la 60 - 70 cm inaltime, iar la inceputul verii se aleg lastarii care formeaza
etajul II (ca in primul an) si prima subsarpanta din etajul I. In anul 3, primavara,
sarpantele si axul se paliseaza pe sarmele spalierului, axul vertical, iar sarpantele sub
un unghi de inclinare de 45-55. In anii urmatori, se continua cu formarea etajelor III
si IV si a subsarpantelor etajului 1.


Figura 5

Palmeta neetajata - difera de palmeta etajata prin faptul ca sarpantele nu mai
sunt dispuse cte doua n etaje, ci alternativ cte una, de o parte si de alta a axului
coroanei, pe directia rndului si sub un unghi de 50-60 fata de verticala. Aceasta
palmeta are 10-12 sarpante, cu punctele lor de insertie distantate pe ax la 25-30cm,
nct ntre sarpantele suprapuse de aceeasi parte a axului distantele sunt de 50-60 cm.
Pe sarpante nu se gasesc subsarpante, ci numai ramuri de semischelet si de rod.
Trunchiul are naltimea de 30-50 cm.
Palmeta evantai (figura 6) - se foloseste pentru conducerea piersicului si
ciresului plantati in densitati mari. Pomii au un trunchi mic (30-40 cm) si doua
sarpante din care se formeaza in final, prin taieri, mai multe ramificatii periferice care
constituie tot atatea brate. Pentru obtinerea acestor ramificatii, sarpantele si
subsarpantele se scurteaza de doua ori, la o lungime de 30 cm pentru cires si 50 cm
pentru piersic. Pentru formarea unui numar mai mare de ramuri de rod pe aceste
ramuri permanente, lastarii sc ciupesc repetat la 10 - 15 cm la cires si 40 - 50 cm la
piersic. Pomii se conduc pe spalier cu 4 - 5 sarme, sub forma unui gard fructifer inalt
de 2 - 2,3 m si gros de 0,8-1 m.
Figura 6
Coroana Tesa (figura 7) - pomii prezinta un trunchi nalt de 70-120 cm si un
ax scurt de 40 cm pe care sunt inserate 5-7 ramuri de semischelet conduse orizontal.
Este indicata pentru soiurile de mar altoite pe portaltoi vegetativi de vigoare slaba si
plantate la distanta de 3,50 - 3,75 x 1,0 - 1,50 m. Se realizeaza usor si nu necesita
lucrari speciale de formare si ntretinere.
Figura 7
In Romania se practica 3 tipuri de coroane la pomii fructiferi si anume vas, fus si
etajat. Coroana de tip fus-tufa (figura 8) consta n existenta unui ax pe verticala pe
care sunt inserate de la nivelul unui trunchi de 40-50 cm, un numar de 14-16
sarpante, conduse la unghiuri de 60-80 grade fata de verticala. Distanta ntre sarpante
este de 15-20 cm cu o pozitionare a lor n spirala, astfel nct ntre sarpantele care se
suprapun dupa nchiderea unei spire sa se realizeze un spatiu de cel putin 60 cm la
soiurile cu rodire pe ramuri scurte si 80-100 cm la soiurile cu putere de ramificare mai
mare. Sarpantele sunt mentinute pe toata perioada de viata a pomului, pe ele sunt
inserate ramurile de schelet si de rod care vor fi mereu ntinerite. Nu este o coroana
foarte utilizata datorita utilizarii unui numar mare de sarpante cu durata de viata
permanenta.
Figura 8