2010 10 04 Referat Geotehnic

Moderni zare DN 25 Tecuci Sendreni ,
km 0+000 km 68+130
Client: S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCURESTI
Contract: G196d./2007

1/23

Referat geotehnic

Modernizare DN 25 Tecuci Sendreni,
km 0+000 km 68+130

Generalitati
La solicitarea S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCURESTI, s-a elaborat prezentul
studiu geotehnic n vederea in vederea determinarii conditiilor geologo-tehnice ale
terenului de fundare, pentru modernizarea drumului national DN 25 Tecuci - Sendreni, km
0+000 km 68+130, in faza studiu de fezabilitate.
Investigaia a constat n observaii de teren, execuia a 48 de sondaje geotehnice,
ale caror amplasamente au fost de comun acord stabilite cu clientul, prelevarea unor
probe de pamanturi, care au fost analizate in cadrul Filialei Laborator Central CCF S.A.
Bucuresti, pentru determinarea proprietatilor fizico-mecanice, precum si recoltarea unor
probe de apa care au fost analizate chimic in cadrul Departamentului STG Laborator al
PROED S.A. Bucuresti.

Descrierea geo-morfo-hidrologica
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul lucrarii se situeaza in lungul
raului Barlad a carui vale este delimitata la est de Campia Tecuciului si la vest de Campia
Siretului, cu altitudini cuprinse intre 100 si 200m. De asemenea in partea stanga a raului
Barlad se afla o zona nisipoasa de cca. 20 km lungime si 45km latime, in care
predomona relieful de dune, in mare parte fixate printre vegetatie.
Din punct de vedere hidrografic zona este tributara raurilor Barlad si Siret, care
sunt principalii colectori din zona, dar si unor afluenti directi sau indirecti ai celor doua rauri
mentionate mai sus, precum Tecucel, Blaneasa, Carozel, Berheci, Shurul, Calmatui,
Gerul, etc.

km 0+000 km 68+130

2/23
Din punct de vedere hidrogeologic perimetrul cecetat se caracterizeaza prin
prezenta unui complex litologic alcatuit din alternante de pietrisuri, nisipuri si argile.
Orizonturile de pietrisuri si nisipuri favorizeaza infiltrarea apelor rezultate din precipitatii si
topirea zapazii, precum si a celor care alcatuiesc reteaua hidrografica, formand strate
acvifere intinse sau locale, situate insa la adancimi mari (10m 20m). Spre sud si sud-
vest catre terasele Siretului si Barladului, adancimea acestora descreste treptat (2,5m
5,0m), astfel in aluviunile grosiere si medii ale Barladului se gasesc panze freatice cu
debite abundente.
Din punct de vedere al vegetatiei zona apartine stepei si silvostepei, in prezent
vegetatia naturala fiind inlocuita in cea mai mare parte de culturi. Local se mai intalnesc
mici petice de pajisti degradate, alcatuite din firuta, pelinita, barboasa, paius si palcuri de
paduri de stejar in amestec cu carpen si tei sau cu plantatii de salcam, prezente mai alest
in zonele nisipoase, pentru fixarea dunelor de nisip.
Pe dunele de nisip din zona Ivesti Hanu Conachi, alaturi de plantatiile de salcam
se dezvolta o vegetatie spontana psamofila, compusa din Festuca Cinerea, Plantago
Indica , etc, iar in luncile raurilor se intalnesc frecvent zavoaie de plop, salcie sau de catina
rosie, precum si papurisuri, trestisuri si rogozuri.
Din punct de vedere al faunei speciile predominante in aceasta zona prin vulpi,
iepuri, popandai, dihori, soareci dungati, fazani, termite, cainele enot si numeroase pasari
de apa, precum: rate, gaste, starci, lisite, berze, cocostarci, batlani, etc.
Fauna apelor este dominata de crap, caras, salau, biban, lin, rosioara, stiuca, etc.
Din punct de vedere geologic zona se suprapune partii de sud a Platformei
Moldovenesti, in care fundamentul sau se afunda si ia contact cu cel de tip Nord-
Dobrogean.
Cuvertura sedimentara ce acopera soclul rigid al platformei, este constituita din
formatiuni Paleozoice inferioare si superioare, alcatuite din sisturi argiloase negre,
carbunoase, cu pirita fin diseminata, cuartite si sisturi grezoase violacee, cu diclaze
umplute cu anhidrit, care uneori asociaza conglomerate cu elemente de sisturi cristaline
alterate, rosii, intercalate in argilite cenusii si negricioase-verzui, formatiuni Mezozoice
constituite in baza din sisturi argiloase, gresii fine si calcaroase, gresii cuartitice si rar
conglomerate, iar la partea superioara din marne sistoase, feruginoase, cu intercalatii de
subtiri de calcare brun-roscate si respectiv formatiuni Neozoice alcatuite din gresii, marne

km 0+000 km 68+130

3/23
cenusii, marne nisipoase, calcare, conglomerate cu ciment calcaros-glauconitic, nisipuri cu
intercalatii de gresii, pietrisuri, etc.. La zi apar doar cele mai recente formatiuni de varsta
Cuaternara (Holocena), extinse pe podul interfluviilor si care sunt formate din prundisuri
fluvio-lacustre sau fluvio-torentiale, caoperite la randul lor, de pamanturi loessoide.
Holocenul este reprezentat de acumularile de origine fluviatila care alcatuiesc
sesurile aluviale, urmate de nisipurile de dune prezente intre Ungureni si Hanu Conachi.
Dunele s-au format aici numai pe podul terasei inferioare a Barladului. Originea
materialului din alcatuirea dunelor este atribuita nisipurilor aluvionare depuse de raul
Barlad in timpul formarii terasei inferioare, la care, probabil s-a adaugat si un material
remaniat din versantul campului inalt din sectorul Ungureni Matca Corod.
Holocenul inferior este reprezentat prin depozite aluvionare ce apartin terasei joase
de pe partea dreapta Barladului si au o grosime de 3m 6m, altitudinea relativa a terasei
este in jurul cotei de 2m 5m fata de nivelul actual al luncii.
Holocenul superior este constituit din aluviunile actuale ale luncilor, reprezentate
prin nisipuri si pietrisuri.
Din punct de vedere structural zona investigata se caracetrizeaza printr-un
fundament alcatuit din doua unitati distincte care se suprapun partial pe doua depresiuni
de varste diferite.
Intre Siret si Prut fundamentul este un bloc hercinic (chimmerian), prelungire a
catenelor nord-dobrogene, fapt confirmat atat de litologia formatiunilor care intra in
alcatuirea regiunii, cat si de relatiile dintre ele care releva situatii similare celor din
Dobrogea de Nord.
Fundamentul este afectat de un sistem de falii care se desprinde din coltul de sud-
est al regiunii; orientat intai SE-NW, faliile se rasfira cu tendinta de a se dirija NNW si N
catre partea septentrionala a regiunii. Dintre acestea sunt falia Siretului (W Umbraresti
Tudor Vladimirescu N Independenta)cu prelungire probabil pana la gura Siretului, falia
Schela Slobozia Conachi Matca, falia Focsani Namoloasa - Galati si falia Frumusita
care delimiteaza compartimente ce cad in trepte spre SW.

km 0+000 km 68+130

4/23

km 0+000 km 68+130

5/23
Din punct de vedere climatic, perimetrul investigat se incadreaza in climatul
continental de campie, cu veri foarte calde si uscate si ierni geroase, marcate de viscole
puternice, dar si de intervale mai lungi sau mai scurte de incalzire si topire a stratului de
zapada.
Temperatura medie multianual a aerului este de 9-11
0
C:
prima zi cu nghe: <11X 21X si 21X - 01XI;
ultima zi de nghe: >11.IV - 21IV.
umezeala relativ ( % ) :
ianuarie 84 88 si > 88 ;
aprilie < 64;
iulie < 56;
octombrie < 72.
frecvena medie a umezelii relative r 80% la ora 14:00 (%):
iarna 40 - 45;
primvara < 10;
vara < 5 ;
toamna < 20.
nebulozitatea:
numar mediu anual zile senine: 110 - 120;
numar mediu anual zile acoperite:100 120;
numar mediu anual zile cu cantitate precipitatii 80 - 90.

precipitaii atmosferice:
media cantitatilor anuale 400 - 500mm;
numar anual zile cu ninsoare: 15 - 20;
numar anual zile cu strat de zapada:40 - 60;

vnt: frecvente (%) si viteze medii anuale(m/s), pe directii:
N 20 - 23% 2,2 - 2,7 m/s;
S 15 % 1,8 - 2,0 m/s;
NE 17 % 2.2 m/s;
SV 12 - 13% 1,7 - 1,9 m/s.

km 0+000 km 68+130

6/23
A. Investigarea sistemul rutier
Descrierea situatiei existente
Drumul national DN 25 (Plansa nr.1) face legatura dintre orasul Tecuci si drumul
national DN 2B Braila - Galati, traveseaza o serie de localitati, precum Draganesti,
Umbraresti, Ivesti, Hanu Conachi, Independenta, etc, sectorul de drum supus
investigatiilor geotehnice fiind cuprins intre km 0+000 (orasul Tecuci Foto nr.1) si
incheindu-se la km 68+130 (localitatea Sendreni Foto nr.2).
Foto nr.1 Foto nr.2
Intre acesti kilometrii drumul este realizat in aliniament sau in curbe stanga-dreapta,
fiind executat in general la nivelul terenului, iar pe anumite sectoare in usor rambleu sau in
debleu (Foto nr.3, nr.4).
Foto nr.3 Foto nr.4
Sistemul rutier al drumului se prezinta in general degradat (fisuri, crapaturi,
plombari, valuriri, etc Foto nr.5 si nr.6), acostamentele sunt alcatuite in general din
pamant sau balast, degradate si inierbate iar bordurile sunt executate din beton si se
gasesc in stare degradata. De asemenea santurile, acolo unde exista sunt in general din
pamant si sunt colmatate si inierbate, dar si pereate (in zona localitatilor) aflate in stare
degradata.

km 0+000 km 68+130

7/23
In zonele km 35+000, km 42+000 km 44+000 si respectiv km 50+000 (Foto nr.7)
drumul traverseaza zone inundabile, cu baltiri frecvente ale apei langa platforma.
Foto nr.5 Foto nr.6
Foto nr.7

Rezultatele investigatiilor geotehnice
Pe drumul national DN 25 km 0+000 - km 68+130 s-au executat 43 de sondaje
geotehnice, dintre care 35 de sondaje (notate cu Sr) executate prin carotare in sistemul
rutier al drumului, pentru determinarea si stabilirea limitelor dintre componentele acestuia,
iar 8 sondaje (notate cu PM), executate tot prin carotare, deasupra unor lucrari de arta,
pentru a se determina starea sistemului rutier, pana la betonul de rezistenta al
suprastructurii lucrarilor de arta.
a) sondajele executate in sistemul rutier al drumului au determinat urmatoarele
(Anexa nr.1):
Covorul asfaltic a fost determinat in toate sondajele executate, prezinta un singur
strat, grosimea acestuia fiind cuprinsa intre 0,11m (28Sr) si 0,31m (31Sr). Mentionam ca in
sondajele 4Sr, 6Sr, 9Sr, 13Sr, 14Sr, 18Sr, 24Sr si 25Sr asfaltul se prezinta in stare relativ

km 0+000 km 68+130

8/23
buna, la suprafata si degradata sau foarte degradata, in baza, iar in sondajele 12Sr, 29Sr
si 35Sr, asfaltul este in totalitate degradat.
Pavajul din piatra cubica sau din bolovani are grosimi cuprinse intre 0,12m si 0,15m
si a fost interceptat doar in sondajele 19Sr si 20Sr, sub stratul de asfalt.
Stratul de repartitie a fost interceptat doar in sondajele 23Sr si 28Sr, este constituit
din balast stabilizat si are grosimi de 0,11m 0,18m.
b) sondajele executate in sistemul rutier existent deasupra lucrarilor de arta, de la
km 5+547, km 6+615, km 31+395, km 34+530, km 42+720, km 48+020, km 48+542 si km
62+355 au determinat (Anexa nr.2):
- la pasajul c.f. de la km 5+547 a fost executat sondajul 1PM care a determinat:
asfalt de 0,13m grosime.
- la podul de peste raul Bralad, de la km 6+615 a fost executat sondajul 2PM care
a determinat:
- la podul de la km 31+395 a fost executat sondajul 3PM care a determinat:
asfalt de 0,10m grosime;
balast stabilizat de 0,08m grosime.
- la podul de peste canalul Calmatui, de la km 34+530 a fost executat sondajul
4PM care a determinat:
- la podul de peste canalul Geru, de la km 42+720 a fost executat sondajul 5PM
care a determinat:
asfalt degradat, de 0,17m grosime.
- la podul de peste paraul Shurului, de la km 48+542 a fost executat sondajul
7PM care a determinat:

km 0+000 km 68+130

9/23
balast stabilizat de 0,04m grosime.
asfalt degradat, de 0,11m grosime.
Sondajele executate pe acest sector de drum national au fost oprite la adancimi
cuprinse intre 0,11m 0,35m fata de nivelul terenului, iar apa subterana nu a fost
intercepatata in sondajele executate, pe adancimile investigate.
B. Investigare lucrari de arta
In vederea modernizarii sau a inlocuirii unor poduri existente pe drumul national DN
25 s-au executat un numar de cinci sondaje geotehnice, dintre care trei de tipul forajelor
geotehnice, executate pentru lucrarile de arta care sunt propuse spre inlocuire si doua
sondaje de tipul dezvelirilor de fundatii, pentru lucrarile de arta la care se vor face unele
modernizari.
1. Pod km 10+490
La km 10+490 (pe teren km 10+527,15) exista un pod amplasat peste paraul Corozel,
cu deschiderea de 15,50m, cu elevatiile executate din piatra fasonata, legata cu var
hidraulic, aflate intr-o stare generala buna (Foto nr.8), iar ginzile executate din beton, in
stare buna.
Elevatia culeei Tecuci prezinta in unele zone pietre usor dislocate si materialul de
legatura dintre acestea, lipseste, iar elevatia culeei Galati se afla intr-o stare generala
buna.
La data efectuarii observatiilor de teren pe sub pod nu curgea apa.
Foto nr.8
Rezultatele investigatiei geotehnice

km 0+000 km 68+130

10/23
sondajul 1Pv+f executat la km 10+520,70 (culeea Tecuci), in ax DN, a interceptat sub
umplutura constituita din praf argilos-nisipos cafeniu, in amestec cu fragmente de calcar si
resturi metalice, plastic vartos, de 1,00m grosime, pavajul executat din blocuri de calcar,
de 0,40m grosime;
sondajul a avansat si a fost oprit la adancimea de 7,00m fata de nivelul terenului (-11,50m
fata de ax DN), in stratul de nisip, cafeniu-cenusiu, in amestec cu rar pietris saturat, cu
indesare medie, la partea superioara, in baza cu indesare medie-indesat;
elevatia este executata din piatra fasonata, legata cu var hidraulic si se gaseste in stare
usor degradata;
fundatia (Foto nr.9) este executata din beton ciclopian constituit din elemente de calcar, in
masa de var hidraulic, in stare buna si prezinta la cotele de -5,60m si -6,00m doua
evazari exterioare, de 0,10m si respectiv 0,20m latime;
talpa fundatiei determinata prin tatonare se gaseste la cota de -8,20m fata de ax DN, iar
stratul portant este constituit din nisip mic, cafeniu-cenusiu, in amestec cu rar pietris,
saturat, cu indesare medie;
apa subt erana a f ost i nt ercept at a i n sondaj ul execut at , l a adanci mea de
1,40m f at a de ni vel ul t erenul ui , i n st rat ul de ni si p, caf eni u-cenusi u, i n
amest ec cu rar pi et ri s, cu i ndesare medi e.
Foto nr. 9

2. Pod km 19+067
La km 19+067 exista un pod executat din beton, amplasat peste o vale seaca, cu
deschiderea de cca. 7,00m, aflat in stare degradata (Foto nr.10).
Mentionam ca in amonte malurile sunt pereate cu piatra bruta si se gasesc in stare
buna, iar la data efectuarii observatiilor de teren pe sub pod nu curgea apa.

km 0+000 km 68+130

11/23
Foto nr.10
sondajul 1F executat la km 19+072, pe partea dreapta a drumului, la distanta de 7,20m
fata de ax DN, a interceptat sub solul vegetal, de 0,10m grosime, umplutura constituita din
praf argilos, cafeniu, in amestec cu pietris si piatra sparta, plastic consistent, de 1,10m
grosime si stratul de praf argilos-nisipos, galben-cafeniu, plastic consistent, la partea
superioara, in baza in amestec cu rare concretiuni calcaroase, plastic tare, de 2,30m
grosime;
sondajul a avansat in stratul de nisip, galben-cafeniu, cu foarte slab liant argilos, putin
umed, cu indesare medie-indesat, de 6,70m grosime si a fost oprit la adancimea de
15,00m fata de nivelul terenului (-20,80m fata de ax DN), in stratul de nisip argilos,
galben-cenusiu, plastic consistent, la partea superioara, in baza in amestec cu rar pietris;
apa subterana nu a fost interceptata in sondajul executat, pe adancimea investigata.

3. Pod km 59+015

La km 59+015 exista un pod executat din dale de beton, amplasat peste paraul
Lazova, cu deschiderea de cca. 3,00m, aflat in stare usor degradata.
Pe partea dreapta a drumului(in aval), aripa Galati se prezinta in stare degradata
(fisurata Foto nr.11), tot pe aceasta parte podul fiind prevazut si cu o camera de cadere,
care de asemenea se afla in stare degradata (Foto nr.12).
La data efectuarii observatiilor de teren pe sub pod curgea apa.

km 0+000 km 68+130

12/23
Foto nr.11 Foto nr.12
praf argilos, cafeniu, in amestec cu pietris si fragmente de caramizi, plastic vartos, de
2,40m grosime si stratul de praf argilos, cafeniu-galbui, plastic consistent, la partea
superioara, in baza plastic consistent plastic moale, de 1,00m grosime;
sondajul a avansat in stratul de argila, cafeniu-cenusie, plastic vartoasa, la partea
superioara, apoi cenusie, in baza cafeniu-cenusie, slab nisipoasa, de 6,60m grosime si a
fost oprit la adancimea de 15,00m fata de nivelul terenului (-15,80m fata de ax DN), in
stratul de nisip, cafeniu-cenusiu, cu slab liant argilos, saturat, cu indesare medie;
apa subterana a fost interceptata in sondajul executat, la adancimea de 3,50m fata de
nivelul terenului, la limita dintre stratele de praf argilos si argila.

4. Pod km 63+045
La km 63+045 (pe teren ax pod km 63+041,20) exista un pod dalat amplasat peste
un canal de scurgere la Traian, cu deschiderea de 9,60m (Foto nr.13), care are elevatiile
executate din beton, in stare degradata (prezinta foarte multe fisuri la tencuiala exterioara
Foto nr.14).
Cuzinetii podului prezinta degradari la capete, iar grinda este executata din beton si
se afla in stare buna.
Mentionam ca la cca. 25,00m fata de podul rutier exista si un pod c.f., paralel cu
acesta din urma, amplasat pe calea ferata Galati Tecuci (Foto nr.15).
La data efectuarii observatiilor de teren pe sub pod curgea apa.

km 0+000 km 68+130

13/23
Foto nr.15

sondajul 1Pv+f executat la km 63+042,60 (culeea Galati Foto nr.16), pe partea stanga,
la distanta de 1,00m fata de ax DN, a interceptat sub umplutura constituita din praf
argilos, cafeniu, in amestec cu piatra si bolovani de rau, plastic vartos, de 0,80m grosime,
pavajul executat din bolovani, de 0,20m grosime si umplutura alcatuita din praf argilos,
cafeniu, in amestec cu rar pietris, plastic consistent plastic vartos, de 1,90m grosime;
sondajul a avansat si a fost oprit la adancimea de 7,00m fata de nivelul terenului (-10,40m
fata de ax DN), in stratul de praf argilos, cafeniu, plastic consistent plastic moale, la
partea superioara, apoi cafeniu-cenusiu, plastic consistent, in baza slab nisipos;
elevatia este executata din beton si se prezinta in stare degradata (foarte multe fisuri la
tencuiala exterioara);
fundatia (Foto nr.17) este executata din beton cu ciment, in stare buna si prezinta la
cotele de -5,10m si -6,20m fata de ax DN, doua evazari exterioare de 0,60m, respectiv
0,50m latime;

km 0+000 km 68+130

14/23
talpa fundatiei se gaseste la cota de -7,20m fata de ax DN, iar stratul portant este
constituit din praf argilos, cafeniu, plastic consistent plastic moale;
nivelul terenului, in stratul baza stratului de umplutura.

5. Pod km 66+780
La km 66+780 exista un pod amplasat peste un canal de scurgere la Traian, executat
din dale de beton, cu deschiderea de cca. 5,00m, care prezinta elevatia si culeele in stare
degradata (fisurate Foto nr.18).
De asemenea coronamentul si mainile curente sunt din beton si sunt in stare
degradata (Foto nr.19).
La data efectuarii observatiilor de teren, pe sub pod curgea apa.

km 0+000 km 68+130

15/23
praf argilos, cafeniu, in amestec cu pietris, plastic vartos, de 0,85m grosime si stratul de
praf argilos, cafeniu-galbui, plastic tare, la partea superioara, apoi cafeniu, plastic
consistent plastic vartos, de la adsancimea de 3,60m fata de nivelul terenului devine
cafeniu-galbui, consistent, iar in baza, plastic moale, de 8,50m grosime;
sondajul a avansat si a fost oprit la adancimea de 15,00m fata de nivelul terenului (-
17,14m fata de ax DN), in stratul de nisip, cafeniu-cenusiu, cu slab liant argilos, in
amestec cu rar pietris, saturat, cu indesare medie;
nivelul terenului, in stratul de praf argilos, cafeniu-galbui, plastic consistent.

Analizele de laborator
Probele de pmnturi prelevate si analizate au pus n eviden urmtorii indici:
compoziia granulometric este dominat de praf argilos-nisipos, proba prelevata din
sondajul 1F(km 19+072), de la adancimea de 2,50m fata de nivelul terenului:
densitate aparenta n stare umeda = 1,842 g/cm
3
;
densitate aparenta n stare uscata
d
= 1,673 g/cm
3
;
umiditate w = 10,1 %;
indice de plasticitate Ip = 13,1%, plasticitate medie;
indice de consisten Ic = >1,0, plastic tare;
porozitatea n = 38,02%;
indicele porilor e = 0,61;
grad de saturatie S
r
=0,44, umed;
modul de compresibilitate edometrica M
2-3
= 10000 KPa, compresibilitate medie;
coeficient de tasare specifica e
p2
= 5,4 cm/m;
coeficient de compresibilitate a
v2-3
= 0.0001700 1/kPa,compresibilitate medie;
tasare suplimentara Im
3
= 2,0 %, sensibil la umezire;
unghi de frecare interioara = 23
0
;
coeziunea c = 20 KPa.

km 0+000 km 68+130

16/23
compoziia granulometric este dominat de nisip argilos, proba prelevata din sondajul
1F(km 19+072), de la adancimea de 13,50m fata de nivelul terenului:
umiditate w = 26,5 %;
indice de plasticitate Ip = 14,2%, plasticitate medie;
indice de consisten Ic = 0,30, plastic moale.
compoziia granulometric este dominat de argila, probe prelevate din sondajul 1F(km
59+022), de la adancimile de 4,00m, 6,50m si 8,70m, fata de nivelul terenului:
densitate aparenta n stare umeda = 1,904 1,960 g/cm
3
;
d
= 1,553 1,574 g/cm
3
;
umiditate w = 21,8 24,9 %;
indice de plasticitate Ip = 39,8 51,6 %, plasticitate foarte mare;
indice de consisten Ic = 0,83 0,95, plastic vartoasa;
porozitatea n = 41,71 42,47 %;
indicele porilor e = 0,71 0,73;
grad de saturatie S
r
= 0,81 0,93, foarte umeda practic saturata;
2-3
= 8333 - 9091 KPa, compresibilitate
mare;
p2
= 5,7 6,1 cm/m;
v2-3
= 0.0001903 0.0002052 1/kPa,compresibilitate
medie spre mare;
unghi de frecare interioara = 14 - 15
0
;
coeziunea c = 45 - 55 KPa.
compoziia granulometric este dominat de praf argilos, probe prelevate din sondajele
1Pv+f (km 63+042,60 ad.4,10m si 6,50m) si respectiv 1F (km 66+793 ad.2,50m,
4,50m si 7,00m), adancimile fiind raportate fata de nivelul terenului:
densitate aparenta n stare umeda = 1,819 1,929 g/cm
3
;
d
= 1,500 1,613 g/cm
3
;
umiditate w = 12,8 28,4%;
indice de plasticitate Ip = 13,2 22,0 %, plasticitate medie spre mare;
indice de consisten Ic = 0,31 0,57 - >1,0, plastic moale plastic consistent
plastic tare;
porozitatea n = 40,27 44,45 %;

km 0+000 km 68+130

17/23
indicele porilor e = 0,67 0,80;
grad de saturatie S
r
= 0,51 0,90, umed - foarte umed;
2-3
= 7143 - 7692 KPa, compresibilitate
mare;
p2
= 6,7 7,0 cm/m;
v2-3
= 0.0002171 0,0002520 1/kPa, compresibilitate
mare;
tasare suplimentara Im
3
= 2,4 2,6 %, probele prelevate de la km 63+014 (1Pv+f
ad. 4,10m si 6,50m), si km 66+793 (1F ad.2,50m) sunt sensibile la umezire;
unghi de frecare interioara = 13 20
0
;
coeziunea c = 15 - 25 KPa.
compoziia granulometric este dominat de nisip cu pietris, probe prelevate din
sondajele 1Pv+f(km 10+520.70 ad.3,70m) si respectiv 1F (km 66+793
ad.12,80m)adancimile fiind raportate fatade nivelul terenului:
granulozitate = nisip fin20 - 22% , nisip mijlociu 30 - 37%, nisip mare 15 27% si pietris
mic 23 - 26%;
umiditate w = 14,0 - 14,1%;

Analiza probelor de apa recoltate de la km 10+520.70 (ad.1,40m - 1Pv+f), km
59+022 (ad.3,50m - 1F), km 63+042,60 (ad.6,20m - 1Pv+f) si km 66+793 (ad.5,10 1F),
au determinat urmatoarele:
- analiza probei de apa recoltata de la km 10+520.70, indica faptul ca aceasta prezinta
agresivitate foarte slab carbonica, foarte slab sulfatica, fata de betoane, conform STAS
3349/83, iar fata de metale prezinta agresivitate medie, conform I 14/76;
- analiza probei de apa recoltata de la km 59+022, indica faptul ca aceasta prezinta
agresivitate foarte slab carbonica, foarte intens sulfatica (caz I), foarte slab magneziana,
fata de betoane, conform STAS 3349/83, iar fata de metale prezinta agresivitate medie,
conform I 14/76;
- analiza probelor de apa recoltate de la km 63+042,60 si km 66+793, indica faptul ca
acestea prezinta agresivitate foarte slab carbonica, slab sulfatica, foarte slab magneziana,
fata de betoane, conform STAS 3349/83, iar fata de metale prezinta agresivitate medie,
conform I 14/76.

km 0+000 km 68+130

18/23
Clasa de importanta geotehnica

Conform Normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii
geotehnice a terenului de fundare Indicativ NP 074/2007, capitolul B3, categoria
geotehnica are urmatorul punctaj:
conditii de teren terenuri medii 3 puncte;
apa subterana fara epuismente/cu epuismente normale 1 punct/2 puncte;
clasificarea constructiei dupa categoria de importanta normala 3 puncte;
vecinatati risc moderat 3 puncte;
zona seismica 2 puncte, pentru a
g
0,24.
Riscul geotehnic pentru 12/13 puncte, tabel A3, este de tip moderat, iar categoria
geotehnica este 2, tabel A4.
Menionm urmtoarele
din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2006, valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare a
g
= 0.24 0,28g, pentru cutremure avand
intervalul mediu de recurenta IMR = 100ani, iar valoarea perioadei de control (col) a
spectrului de raspuns este Tc=1,0s;
din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a V-a
Zone de risc natural inundatii, cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24h: 100
150mm;
Zone de risc natural alunecari de teren, potential de producere al alunecarilor - ridicat,
probabilitate de alunecare redusa mare;
Zone de risc natural cutremure de pamant zona de intensitate seismica pe scara MSK
este 8
1
, cu o perioada medie de revenire cca. 50ani;
conform Reglementarii tehnice Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra
constructiilor. Actiunea vantului, indicativ NP-082-04*, presiunea vantului bazata pe viteza
mediata pe 10min, avand 50ani interval mediu de recurenta este 0,5 KPa, corespunzand
unui interval de mediere a vitezei vantului pentru 10 min cu viteza caracteristica de 28,9
m/s, iar pentru 1min cu viteza carcteristica de 35m/s;

km 0+000 km 68+130

19/23
conform Reglementarii tehnice Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor, indicativ CR 1-1-3 2005* valorile caracteristice ale incarcarii din zapada
pe sol avand IMR = 50 ani este s
o,k
= 2,0 - 2,5kN/m
2
;

din punct de vedere al macrozonrii seismice, perimetrul se ncadreaz n gradul 8
1
,
corespunztor gradului VIII pe scara MSK, cu o perioada de revenire de minimum 50 de
ani, conform STAS 11100/1-93;
adncimea maxim de nghe a zonelor este de 80 90cm si 90 100cm, conform STAS
6054-77.

Normativul Ts1981 privind clasificarea pamanturilor dupa proprietatile lor coezive
si modul de comportare la sapat, stabilete urmtoarele caracteristici:
- sol vegetal, slab coeziv, categorie de teren usoara, I, I, I, greutatea medie in situ
1200 1400 kg/m
3
, afnarea dup executarea spturii 14-28%, poziia 3;
- praf argilos-nisipos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I, I, I, greutatea medie
in situ 1700 - 1850kg/m
3
- nisip, necoeziv, categorie de teren usoara, I, II, II, greutatea medie in situ 1600 -
1850kg/m
3
- nisip cu pietris, slab coeziv, categorie de teren tare, II, II, -, greutatea medie in situ
1750 - 2000kg/m
3
- nisip argilos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I, I, I, greutatea medie in situ
1500 - 1700kg/m
3
- praf argilos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, II, II, II, greutatea medie in
situ 1600 - 1700kg/m
3
- argila, foarte coeziva, categorie de teren foarte tare, II,II,-, greutatea medie in situ
1800-2000kg/m
3
- umplutura, coeziune mijlocie, categorie de teren mijlocie, I,II,II, greutatea medie in
situ 1600-1900kg/m
3
, afnarea dup executarea spturii 14-28%, poziia 62.

Concluzii
In vederea modernizarii drumului national DN 25 Tecuci Sendreni, km 0+000
km 68+130 s-a efectuat o investigatie geotehnica care a constat executarea unor sondaje
geotehnice, coroborate cu observatiile de teren pe probele de pamanturi si de ape

km 0+000 km 68+130

20/23
prelevate, pe acest tronson drumul aflndu-se la nivelul terenului, in usor rambleu sau in
debleu.
pe acest sector sistemul rutier atat pe drumul propriuzis, cat si deasupra lucrarilor de arta
existente este de tip nerigid, starea acestuia fiind in general degradata (crapaturi, fisuri,
plombari, valuriri, etc), dar exista si multe zone in care acesta se prezinta in stare buna;
sistemul rutier este constituit din asfalt, sub acesta uneori determinandu-se un pavaj din
piatra cubica sau din bolovani si/sau stratul de repartitie constituit din balast stabilizat;
apele subterane nu au fost interceptate in sondajele executate pentru sistemul rutier al
drumului;
conform STAS 1709/1-90 si 1709/2-90 intervalul de drum studiat se incadreaza la conditii
hidrogeologice defavorabile, avandu-se in vedere faptul ca scurgerea apelor de pe terenul
inconjurator drumului este neasigurata, iar sistemul rutier al drumului national este de tip
nerigid;
terenul studiat se incadreaza la tipul climatic I, stabilit pe baza indicelui de umiditate
Thornthwaite Im < 20, conform STAS 1709/1-90.
de asemenea pentru investigarea lucrarilor de arta de la km 10+490, km 19+067, km
59+015, km 63+045 si km 66+780, au fost executate un numar de 5 sondaje geotehnice
care au interceptat la suprafata umpluturi constituite din prafuri argiloase, in amestec cu
pietrisuri sau piatra sparta, fragmente de caramizi, fragmente de calcar si resturi metalice,
plastic consistente plastic vartoase, sub acestea sondajele determinand atat pamanturi
coezive, cat si pamanturi necoezive constituite din prafuri argiloase-nisipoase, parfuri
argiloase, argile, nisipuri argiloase, nisipuri in amestec cu liant argilos si respectiv nisipuri
in amestec cu rare pietrisuri;
mentionam ca stratul de nisip intalnit in sondajul 1F, km 19+072, este din punct de vedere
granulometric lichefiabil;
apa subterana a fost interceptata in sondajele executate, la km 10+520,70 (1Pv+f
ad.1,40m), km 10+530,90 (2Pv ad.1,30), km 59+022 (1F ad.3,50m), km 63+042,60
(1Pv+f ad.2,80m) si km 66+793 (1F ad.5,10m), adancimile fiind raportate fata de
nivelul terenului.
Recomandari

km 0+000 km 68+130

21/23
Tinand cont de cele constatate se recomanda pentru sisemul rutier:
se vor lua masuri de indepartare a apelor din zona drumului prin executarea unor santuri
pereate sau rigole impermeabilizate, longitudinale, precum si curatarea, decolmatarea sau
refacerea santurilor existente, iar acostamentele adiacente santurilor vor fi consolidate
(daca este cazul);
se va reface structura rutiera a drumului prin dispunerea asfaltului si mixturii, pe o
fundatie din materiale granulare (balast sau piatra sparta);
la proiectarea si executia modernizarii terasamentelor se vor respecta prescriptiile STAS
2914-84 in vederea asigurarii gradului de compactare prescris in caietul de sarcini;
pentru prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet se vor respecta
prevederile STAS-urilor: 1709/1-90, 1709/2-90 si 1709/3-90.

Pentru lucrarile de arta propuse pentru modernizare recomandam:

Pentru poul de la km 10+490:
refacerea sau repararea culeei Tecuci, care se afla in stare degradata.

Pentru podul de la km 63+045:
refacerea sau repararea elevatiei si cuzinetilor podului care se gasesc in stare degradata.

Pentru lucrarile de arta propuse pentru inlocuire recomandam:

Pentru podurile de la km 19+067, km 59+015 si km 66+793:
in vederea proiectarii si executarii unor eventuale noi poduri rutiere, fundarea se va face
indirect prin piloti flotanti, exemplificand in anexe calculul unor piloti cu diametre de =
0,6m, = 0,8m si = 1,08m, fisa de 15,00m, injectie la baza si tubaj recuperabil,
incastrati, in stratul de nisip argilos, galben-cenusiu, in amestec cu rar pietris, plastic
consistent, respectiv in stratul de nisip, cafeniu-cenusiu, cu slab liant argilos, cu indesare
medie, fapt pentru care s-a calculat rezistenta la compresiune (valoare maxima);

km 0+000 km 68+130

22/23
capacitatea portanta la compresiune ale acestor piloti, conform anexelor nr.3, nr.4 si nr.5,
pentru d = 0,6m variaza intre 663KN si 948KN (66,3t 94,8t), pentru d = 0,8m variaza
intre 924KN si 1512KN (92,4t 151,2t) si pentru d = 1,08m variaza intre 1323KN si
2569KN (132,3t 256,9t), acestea fiind calculate conform STAS 2561/3-90, punctul 3.2.7.
si respectiv conform STAS 2561/4-90, punctul 5.3.2.;
mentionam ca solutia finala a acestor fundari indirecte va fi data de catre proiectantul de
specialitate.

De asemenea cu caracter general se vor lua in calcul urmatoarele recomandari:

Conform STAS 3300/2-85, anexa B, tabelele 16,17 si 18, pentru fundatii directe, avand
latimea talpii B= 1.00 si adancimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat D
f
=2.00m, valorile de baza ale presiunilor conventionale de calcul pentru pamanturile
intalnite in sondajele executate, sunt:
umplutura P
conv
= 150 kPa;
argila P
conv
= 250 kPa;
nisip P
conv
= 350 kPa.
Pentru stratul de praf argilos, la proiectare si la executie se va tine cont de prescriptiile
Normativului privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (PSU)-
Indicativ P 7/2000, in calcul, luandu-se o presiune conventionala, ca valoare de baza
P
conv
= 170 kPa, corespunzand unei adancimi de fundare de cel putin 1.00m si pentru
fundatii de latime B = 1.00m, conform anexa IV, tabelul IV/I.
Pentru alte adancimi de fundare diferite de 1.00m si alte latimi ale talpii diferite de
1.00m, pentru pamanturile sensibile la umezire (PSU), presiunea conventionala de baza
se va corecta conform STAS 3300/2-85, anexa B, punctul B2, cu mentiunea ca relatiile de
la punctul B.2.2. devin:
- pentru D
f
<1,00m - presiunea conventionala (P
conv)
se determina prin interpolare
intre valoarea P
conv
stabilita pentru D=1,00m si 0,50m P
conv
pentru D=0;
- pentru D
f
> 1,00m = C
D
= K
2
(D
f
1), unde:
D
f
= adancimea de fundare (m);

km 0+000 km 68+130

23/23
K
2
= coeficient conform tabel 19;
= greutatea volumica de calcul a stratelor situate deasupra nivelului talpii fundatiei
(kN/m3);
Incintele sapaturilor pentru fundatii vor fi amenajate (chesoane, palplanse, pante,
puturi, instalatii de pompare, etc.) astfel incat sa permita colectarea si evacuarea rapida a
apei pe toata durata executiei.
Stagnarea apelor de suprafata in sapatura, inainte de turnarea betoanelor nu este
admisa, putand duce la degradarea terenului de fundare.
Este necesar a se urmari realizarea compactarii talpii de fundatie inainte de turnarea
betonului, conform normativelor in vigoare.
In etapa urmatoare de proiectare este absolut necesara detalierea investigatiilor
geotehnice pentru fiecare obiectiv in parte.
Pe timpul executrii lucrrilor, se vor respecta toate normele de protecia muncii
pentru prevenirea accidentelor.
Orice neconcordanta cu prezentul studiu geotehnic, dar si inainte de turnarea
betoanelor fundatiilor, implica prezenta geotehnicianului.

Elaborat Verificat MLPAT Af
ing.O. Ionescu ing.P.Dinu

2010 10 04 Referat Geotehnic

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2010 10 04 Referat Geotehnic

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Moderni zare DN 25 Tecuci Sendreni ,

S-ar putea să vă placă și