Sunteți pe pagina 1din 10

Definitie: hipertensiunea arteriala e un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si

a celei diastolice peste valorile normale. Dupa O.M.S. se considera valori normale pentru
presiunea maxima 140 -160 mm Hg interpretate in raport cu varsta sexul si greutatea iar
pentru minima !0 - !" mm Hg.
Clasificare: in #unctie de etiologie se deose$esc%
Hipertensiunea arteriala esentiala, in care nu se poate evidentia o cauza organica
si hipertensiunea arteriala secundam sau simptomatica, in care este dovedita cauza. Se
deose$esc hipertensiuni secundare renale endocrine neurogene si cardiovasculare.
&n #unctie de evolutie se accepta astazi clasi#icarea propusa de O.M.S.% stadiulI, caracterizat
prin depasirea valorilor normale de 140 -160'!0 - !" mm Hg( stadiul al II-lea, caracterizat
prin semne de hipertro#ie cardiovasculara. Hipertro#ia ventriculului stang poate #i constatata
clinic electrocardiogra#ie radiologie si prin examenul #undului de ochi )angiopatie
hipertensiva*( stadiul al IlI-lea, caracterizat prin aparitia complicatiilor cardiace coronariene
cere$rale si renale.
Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai raspandite $oli. +resiunea arteriala poate
creste #ie prin marirea de$itului #ie prin cresterea rezistentei. ,ele mai multe hipertensiuni au
la $aza cresterea rezistentei peri#erice )hipertensiunea esentiala renala etc*. &nitial procesul
este #unctional - vasoconstrictie - ulterior apar leziuni organice care permanentizeaza
hipertensiunea arteriala. in ceea ce priveste #actorii care realizeaza vasoconstrictia arteriala se
acorda un rol important sistemului nervos central sistemului hipo#izo-suprarenal si
hiperreactivitatii vasculare. &n evolutia hipertensiunii arteriale dupa mai multi ani de evolutie
apar leziuni organice de ateroscleroza care agraveaza tul$urarile.
Hipertensiuni arteriale simptomatice:
De cauza renala. Din acest grup #ac parte hipertensiunile reno-vasculare -anomalii
congenitale ale vaselor renale )stenoze anevrisme* trom$oze em$olii. hipertensiunile din
$olile parenchimului renal )glomerulone#rita acuta si cronica leziunile renale din dia$et
pielone#ritele etc*. &n aparitia hipertensiunii renale rolul principal este detinut de o enzima
care ia nastere in rinichiul ischemic )cu circulatia insu#icienta* si care se
numesterenina. /ceasta se trans#orma in sange intr-o su$stanta hipertensiva
numita angiotensina. 0 importanta precizarea etiologiei renale deoarece unele #orme sunt
suscepti$ile de interventie chirurgicala )hipertensiunea reno-vasculara unele pielone#rite*.
1ratamentul se adreseaza atat $olii de $aza cat si hipertensiunii arteriale.
De cauza endocrina. Din acest grup #ac parte%
- #eocromocitomul - o tumoare localizata in medulara glandei suprarenale caracterizata prin
crize paroxistice de hipertensiune datorate descarcarii in circulatie de catecolamine
)adrenalina si noradrenalina*( 1ratamentul este chirurgical(
- hiperaldosteronismul primar )adenom corticosuprarenal cu secretie excesiva de aldosteron*(
- sindrom ,ushing datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipo#izare care se
caracterizeaza prin hipertensiune o$ezitate vergeturi hirsutism si cresterea eliminarii urinare
a 12-cetosteroizilor( 1ratamentul este chirurgical(
- hipertensiuni endocrine mai apar in hipertiroidism si in cursul sarcinii( in cursul primei
sarcini poate aparea o hipertensiune reversi$ila recidivand eventual cu #iecare noua sarcina(
alteori graviditatea agraveaza o hipertensiune arteriala preexistenta de alta natura.
3*e cauza neurogena. in $oli traumatice tumorale sau in#lamatorii ale creierului care duc la o
crestere a presiunii intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor vasomotori se o$serva
uneori si cresterea tensiunii arteriale.
De cauza cardiovasculara. 4olile insotite de hipertensiune arteriala sunt% coarctatia aortica
$locul complet insu#icienta aortica si ateroscleroza.
Hipertensiunea arteriala esentiala: prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv in
care valorile presiunii arteriale sunt crescute in a$senta unei cauze
organice. Se mai numeste si boala hipertensiva. 0ste cea mai #recventa reprezentand 50 -
!06 din totalul hipertensiunilor si apare de o$icei dupa 70 de ani cu un maximum de
#recventa intre 40 si "0 de ani. &ncidenta este mai mare la #emeie dar #ormele mai grave apar
la $ar$ati. Menopauza si o$ezitatea sunt #actori #avorizanti la #el viata incordata stresanta si
ereditatea. 0reditatea ar 8uca un rol #oarte important a#ectiunea intalnindu-se in proportie de
90 - 506 )dupa di#erite statistici* in antecedentele #amiliale ale $olnavilor. ,eea ce se
transmite ar consta intr-o tul$urare a meta$olismului catecolaminelor )adrenalina si
noradrenalina* care ar sta la $aza vasoconstrictiei arteriale. Se pare ca si alimentatia $ogata in
sare ar 8uca un rol.
Etiopatogenie: ma8oritatea autorilor accepta astazi conceptia nervista potrivit careia
predispozitia ereditara este de natura neurogena legata de o anumita structura a personalitatii
si de o anumita modalitate de raspuns la situatiile de stress% durere #rica suparare. 4oala ar #i
esential nervoasa produsa de o tul$urare in activitatea centrilor nervosi superiori. Di#eriti
excitanti din s#era psiho-emotionala )necazuri gri8i nesiguranta* actionand pe #ondul unei
predispozitii ereditare duc la aparitia unor #ocare de excitatie permanenta la nivelul scoartei
cere$rale determinand secundar o vasoconstrictie arteriala. &n lantul patogenic al
hipertensiunii mai intervin - tot prin intermediul scoartei - sistemul endocrin si rinichiul.
Modi#icarile #undamentale locale care stau la $aza hipertensiunii sunt vasoconstrictia arteriala
si cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare. Mai tarziu apar leziuni organice si
ateroscleroza care gra$esc evolutia si intuneca prognosticul prin complicatii.
Simptome: clasic se deose$esc trei stadii%
Stadiul prehipertensiv poate #i a#irmat pe $aza ascendentei ereditare hipertensive aparitiei
unor puseuri tensionale trecatoare si a unor teste care sta$ilesc cresterea anormala a presiunii
arteriale comparativ cu normalul. ,el mai cunoscut este testul presor la rece care este pozitiv
cand introducand mana in apa la 4: valorile 1./. cresc cu peste 40 mm Hg.
Stadiul de hipertensiune intermitenta, caracterizat prin perioade de hipertensiune #ara alte
semne clinice alternand cu perioade normale.
Stadiul de hipertensiune permanenta: in peste !06 din cazuri hipertensiunea arteriala este
depistata in acest stadiu. Dupa mani#estari se deose$esc%
orma benigna, care evolueaza progresiv si se caracterizeaza prin%
- semne care apar la examenul arterelor artere sinuoase si rigide puls $ine $atut(
- semne de #ragilitate capilara( diverse mani#estari hemoragice )epistaxis metroragii uneori
hematemeze hemoragii retiniene etc*(
- semne cere$rale% ce#alee occipitala de o$icei dimineata la trezire ameteli o$oseala
astenie insomnie tul$urari de memorie si concentrare modi#icari de caracter #recvent
tul$urari de vedere );muste z$uratoare; vedere incetosata*( ce#alee cu caracter pulsatil
ameteala tul$urarile de vedere si tul$urarile trecatoare de constienta si de lim$a8 sunt cele mai
#recvente tul$urari #unctionale comune tuturor #ormelor de hipertensiune( - #urnicaturi la
nivelul extremitatilor ameteli senzatia de ;deget mort;(
- examenul inimii releva su$iectiv palpitatii dureri precordiale di#erite grade de dispnee iar
o$iectiv semne de marire a inimii stangi )hipertro#ie si digitatie*(
- radiologia electrocardiogra#ia #undul de ochi si pro$ele #unctionale renale apreciaza gradul
de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
&n ultimul stadiu al #ormei $enigne r care se instaleaza dupa multi ani de evolutie - apar
complicatii% insu#icienta cardiaca stanga sau totala cardiopatie ischemica complicatii
cere$rale sau renale.
orma maligna are o evolutie rapida si o mortalitate ridicata. +oate #i maligna de la inceput
sau se poate maligniza pe parcurs. <alorile tensionale sunt mari in special cea diastolica
depasind 170 mm Hg rezistente la 1ratament. Starea generala este alterata rapid )astenie
sla$ire paloare ce#alee intensa* #undul de ochi este grav si precoce alterat complicatiile apar
de timpuriu in special insu#icienta renala ) progresiva si ireducti$ila.
i
Evolutie si complicatii: in #orma $enigna cea mai o$isnuita $oala dureaza ani sau chiar zeci
de ani. Su$ in#luenta unui 1ratament corect si precoce pot aparea remisiuni importante.
&n #orma maligna evolutia este #oarte rapida etapele $olii #iind parcurse in 1 - 7 ani.
&ndi#erent de etiologie #iecare #orma de hipertensiune arteriala in raport cu caracterul sau
evolutiv poate #i $enigna sau maligna si parcurge in evolutia sa cele trei stadii din
clasi#icarea propusa de O.M.S.
&n stadiul al &&&-lea apar complicatii% la nivelul aparatului cardiovascular )insu#icienta
ventriculara stanga acuta si cronica insu#icienta cardiaca glo$ala in#arct miocardic anevrism
disecant*( la nivelul circulatiei cere$rale )ence#alopatie hipertensiva trom$oze si hemoragii
cere$rale*( la nivelul rinichiului )tul$urari variate de la alterari #unctionale pana la scleroza
cu insu#icienta renala*.
,omplicatiile depind de #orma clinica - $enigna sau maligna. /st#el in hipertensiunea
$enigna complicatiile se datoreaza aterosclerozei cele mai #recvente #iind trom$oza cere$rala
si in#arctul miocardic. &n hipertensiunea maligna domina degradarea arteriolara. /ici se
intalnesc #recvent ence#alopatia hipertensiva hemoragia cere$rala insu#icienta cardiaca si
insu#icienta renala.
!rognosticul depinde de #orma clinica - $enigna sau maligna - de ereditate de nivelul
tensiunii diastolice si $azale de varsta )tinerii #ac #orme mai grave* de respectarea
1ratamentului de modul de viata recomandat si in s#arsit de aparitia
complicatiilor.
+rognosticul este #avora$il in primul stadiu de $oala #iind mai rezervat in stadiul al doilea si
mai ales in al treilea. Moartea se datoreaza indeose$i complicatiilor cardiace cere$rale si
renale. Su$ in#luenta 1ratamentului actual prognosticul s-a
&m$unatatit.
"ratamentul hipertensiunii arteriale tre$uie sa vizeze anumite o$iective si in primul rand
normalizarea valorilor tensionale. 0l tre$uie sa tina seama de anumite principii si orientari%
- explorarea tre$uie $ine #acuta deoarece sunt hipertensiuni care $ene#iciaza de 1ratament
chirurgical )hipertensiunile reno-vasculare*(
- 1ratamentul tre$uie sa #ie complex igieno-dietetic medicamentos etc(
- 1ratamentul tre$uie individualizat si sta$ilit in conditii de am$ulator nu de spital(
- drogurile hipotensive vor #i administrate la inceput in cantitati mai mici si marite apoi
progresiv pana la normalizarea tensiunii arteriale. 0ste $ine ca drogurile hipotensive sa #ie
asociate si la inceputul 1ratamentului asocierea sa cuprinda un hipotensiv cu un diuretic
tiazidic(
- tre$uie tinut seama de ateroscleroza asociata de aici )mai ales la varstnici* decurgand
prudenta pentru a nu precipita accidente vasculare cere$rale coronariene si peri#erice
)niciodata nu se va incepe cu doze mari $rutale*(
- deoarece multe hipertensiuni sunt consecinta sau sunt asociate aterosclerozei regimul si
1ratamentul vor #i adaptate acesteia din urma. Se vor com$ate o$ezitatea guta dia$etul
zaharat hiperlipoproteinemiile etc(
- repausul nu tre$uie sa #ie a$solut. 0xercitiile #izice mersul pe 8os si gimnastica medicala
#ac parte din 1ratament. 0#ortul #izic va #i dozat si adaptat posi$ilitatilor $olnavului(
- sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare(
- dieta va #i saraca in colesterol si in grasimi saturate )vezi 1ratamentul dietetic al
hipertensiunii arteriale la re#eratul ;=otiuni de alimentatie si dietetica;*(
- este $ine ca 1ratamentul sa #ie si vasodilatator coronarian deoarece asociatia cardiopatie
ischemica - hipertensiune arteriala este #oarte #recventa(
- nu orice hipertensiune urmeaza sa primeasca 1ratament hipotensiv. /st#el in #ormele la$ile
de gradul & etc este su#icient regimul dietetic eventual tranchilizante si sedative.
"ratament: regimul de viata consta in limitarea e#orturilor #izice cu lucru de 6 -5 ore pe zi
dupa caz cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa. /u o mare importanta mi8loacele
psihoterapice com$aterea anxietatii si evitarea situatiilor con#lictuale din mediul de viata sau
de munca. <or #i cautate si incura8ate elementele de satis#actie din pro#esiunea $olnavului vor
#i cultivate preocuparile care produc relaxarea )plim$ari lectura muzica teatru*.
#egimul va #i echili$rat si su#icient urmarindu-se mentinerea unei greutati normale. &n caz de
o$ezitate va #i hipocaloric( in caz de ateroscleroza hipolipidic si hipocaloric etc. Dar
indi#erent de $olile asociate va #i hipo- sau desodat. >egimul strict desodat )orez #ructe
zahar* cu mai putin de 0" g sare'zi se aplica in #ormele #oarte severe dar este greu de
respectat. >egimul desodat relativ )9 - " g sare'zi* este mai usor de acceptat #iind utilizat in
ma8oritatea hipertensiunilor. +entru aprecierea generala a continutului in sare se ia ca reper
#aptul ca ratia de =a,l consumata zilnic de un adult sanatos este de 10 -14 g din care 9'"
provin din sare #olosita la pregatirea alimentelor si cea pusa la masa 9'" sunt #urnizate de
sarea din paine si 1'" de sarea din lapte si derivatele sale produse de mezelarie etc. >egimul
desodat nu poate #i standardizat ci adaptat in #unctie de starea clinica.
"ratamentul medicamentos #oloseste numerosi agenti hipotensivi sedative si hipnotice
)$ar$iturice 4romoval clordelazin tranchilizante* H?dergine )>eder-gin* reserpina
)Hiposerpil* comprimate de 09" mg( >aunervil #iole de l ml - 9" mg i.v. hidrazino#talazine
)Hipopresol dra8euri de 009" g( /presolin( Hipazin -)asociere de reserpina si hidralazina
guanetidina comprimate de 0010 g* clonidina ),atapresan* ganglioplegice )@anlion
+endiomid #iole de 9 ml - 002" g*( metildopa )Dopeg?t comprimate de 09"0 g sau #iole*(
propranolol )&nderal* +arg?lin si i diuretice )=e#rix #urosemid acid etacrinic /ldactona
etc*. 8
1ratamentul vizeaza normalizarea valorilor tensionale. 0#ectul este atins daca 1./. oscileaza
intre !0'20 si 170'!0 mm Hgin ortostatism si nu depasesc 120'110 mm Hg in decu$it. O
atentie deose$ita tre$uie acordata scaderii 1./. &n cazul hipertensiunii cu insu#icienta renala
sau cu tul$urari de irigatie cere$rala sau
coronariana.
1ratamentul hipotensiv este complex cuprinde numeroase droguri cu di#erite moduri de
actiune. &n #unctie de locul si mecanismul de actiune hipotensoarele pot
#i clasi#icate ast#el%
- <asodilatatoare cu actiune asupra peretului vascular #ara relatie cu termina- 8 tiile nervoase%
hidralazina minoxidilul verapamilul ni#edipina diureticele )care actioneaza reducand
volumul sanguin* nitroprusiatul de sodiu si diazoxidul.
- Hipotensoare cu actiune pe receptorii simpatici $locand transmiterea adre-
nergica%
- $locante ale receptorilor al#a adrenergici )prazosin #entolamina*(
- $locante ale receptorilor $eta adrenergici )propranololul si celelalte*A
- $locantele receptorilor al#a si $eta adrenergici )la$etololul - 1enormin*.
- ,u actiune asupra #i$relor nervoase simpatice postganglionare sau terminatiilor nervoase%
guanetidina reserpina si al#a-metildopa. Bltimele doua actioneaza si asupra sistemului nervos
central.
- ,u actiune asupra ganglionilor autonomi simpatici% trimeta#an.
- ,u actiune asupra sistemului nervos central% clonidina al#a-metildopa si
reserpina.
- ,u actiune asupra volumului sanguin% diureticele.
- /ntagonisti ai sistemului renina - angiotensina. Dintre acestia saralazina )antagonist al
angiotensinei &&* si enalapril captopril lisinopril )inhi$itor al enzimei de conversie a
angiotensiei & in angiotensiva &&*.
Hidralazinele au #ost o perioada putin intre$uintate datorita tahicardiei si accidentelor
coronariene provocate. +rin aparitia $eta $locahtelor au intrat din nou in 1ratamentul curent al
hipertensiunii arteriale. /socierea cu $eta $locantele corecteaza e#ectul lor tahicardizant.
+roduc vasodilatatie prin scaderea rezistentei peri#erice. Deoarece retin sarea si apa tre$uie
asociate si cu un diuretic saluretic )=e#rix*. /ctiunea apare dupa 9-7 zile in administrarea
orala si dupa 7 ore in cea i.v. ,a e#ecte secundare apar% ce#alee hipersudoratie anorexie
greturi varsaturi diaree palpitatii si uneori semne de lupus. Se recomanda prudenta in
cardiopatia ischemica unde tre$uie administrata numai in asociere cu $eta $locante
)propranolol*. Drogul principal este Hipopresolul )dihidralazina* comprimate de 9" mg care
se administreaza incepand cu 1 comprimat si se creste progresiv la 7 -6 comprimate. 0ste
utilizat in hipertensiunea usoara sau moderata. /sociat cu Hipo-serpilul )reserpina* preparatul
se numeste Hipazin )/delphan*.
$ino%idilul este utilizat pe scara redusa datorita e#ectelor secundare. /re aceleasi reactii
adverse ca si hidralazina. Deci si el tre$uie asociat cu un $eta $locant si un saluretic. Doza
zilnica este de 90 mg si rareori "0 mg. ),omprimate de 9" mg de " mg si 10 mg*. 0ste util in
hipertensiunile $olnavilor cu insu#icienta renala.
&erapamilul 'Isoptin( si nifedipinul ')dalat, Corinphar( sunt $locante ale calciului cu e#ect
hipotensor dar cu indicatie ma8ora in angor si aritmii. =i#edipinul su$lingual scade rapid
tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut.
*itroprusiatul de sodiu este un hipotensor energic utilizat in hipertensiunea arteriala
paroxistica. /ctioneaza prin vasodilatatie puternica si rapida )=ipride si =ipruss in #iole de
"0 mg*. Se administreaza numai in spital si cu prudenta.
Diazo%idul este inrudit cu clorotiazida dar nu are actiune diureticC. 0ste vaso-dilatator prin
scaderea rezistentei peri#erice )Hiperstat 0udemin in #iole de 90 ml - 700 mg su$stanta*. 0ste
o medicatie de urgenta in ence#alopatia hipertensiva eclampsie hipertensiune arteriala
maligna. 0#ectele secundare sunt asemanatoare hidralazinelor dar produce si hiperglicemie.
!razosinul '$inipiess( este un al#a $locant care produce vasodilatatie $locand al#a receptorii.
0ste administrat in hipertensiunile moderate. &n cele severe tre$uie asociat cu un diuretic si
eventual un $eta $locant. +oate produce verti8 hipotensiune ortostatica tul$urari de tranzit
ce#alee astenie si eruptii cutanate. Da prima doza exista si risc de sincopa. Se administreaza
7-90 mg comprimate de 0" mg 1 mg 9 mg " mg.
entolamina '#egitina(, cu actiune tot al#a $locanta este utilizat in 1ratamentul #eocromoci
tomului.
!ropranololul +Inderal(, "rasicor, &is,en etc. sunt droguri cu actiune $eta $locanta care
actioneaza hipotensiv antiaritmic si coronarodilatator. +roduc $radicardie scad #orta de
contractie a inimii si de$itul cardiac. 0#ectul hipotensor este moderat lent si progresiv.
0#ectele secundare sunt reduse. /re o larga utilizare singur sau asociat. 0ste contraindicat in
insu#icienta cardiaca decompensata $locul /-< astmul $ronsic dia$etul zaharat sever
ulcerul gastric in evolutie. Doza zilnica este de 60 - 940 mg. Se prezinta in comprimate de 10
si 40 mg.
-abetololul '"randate( este un al#a si $eta $locant. 0#ectul hipotensiv este similar asociatiei
propranolol - hidrazino#talazina.
.uanetidina este un drog mai putin utilizat datorita e#ectelor sale secundare )hipotensiune
ortostatica $radicardie diaree modi#icari de li$ido retentie de lichide uscaciune a gurii*.
/ctiunea hipotensiva apare dupa 7-4 zile si persista 6-14 zile. Se prezinta in comprimate de
10 mg. Se incepe 1ratamentul cu 1 comprimat si se creste la 9 - " comprimate. 0ste indicata
numai in hipertensiunea arteriala severa.
.anglioplegicele sunt hipotensoare puternice dar greu de utilizat datorita reactiilor secundare
)hipotensiune ortostatica retentie de urina constipatie tul$urari vizuale*. Suprima excitatiile
simpatice si parasimpatice realizand o simpatectomie chimica. Scade tensiunea arteriala in
cateva minute administrat i.v. dar scade si de$itul coronarian renal si cardiac. 0ste
1ratamentul de electie al hipertensiunii paroxistice si al hipertensiunilor severe si maligne. Se
administreaza 90 picaturi de 7 - 4 ori per os sau 1 #iola de 0.02" g i.m. sau i.v.
)lfa-metildopa ')ldomet, Dopeg/t(, actioneaza predominant central simpati-colitic. Scade
rezistenta peri#erica in special renala si nu in#luenteaza de$itul cardiac. /re actiune
progresiva si este $ine tolerata. ,a e#ecte adverse produce somnolenta uscaciunea gurii
tul$urari digestive )greturi diaree* #e$ra stari depresive si anemii hemolitice. Se incepe
1ratamentul cu 1 comprimat )1 comprimat E 9"0 mg* si se creste progresiv la 7 - 6
comprimate'zi. 0ste indicat in hipertensiunea usoara sau moderata hipertensiunea din
ne#ropatii iar #orma in8ecta$ila in hipertensiuni
maligne.
Clonidina 'Haemiton - 002" mg'compr. Clonidina si Catapresan - 0100 mg' compr.*
actioneaza central si peri#eric. /ctiunea se aseamana cu cea a al#a- 8 metildopei. /re si e#ect
sedativ si $radicardizant. 0#ectele secundare sunt i nesemni#icative. =u este contraindicata in
hipertensiunea cu insu#icienta renala 8 1ratamentul se incepe cu 1 compr. )0100 mg* si se
a8unge la 04"0 - 0600 mg. 0ste 8 indicata in #ormele moderate iar in8ecta$il si in #ormele
severe.
#au0olfia si derivatii sai actioneaza in hipertensiunea arteriala central si peri#eric golind
depozitele de catecolamine. 0#ectul este si sedativ si $radicardizant. Oral se administreaza
Hiposerpilul )09" mg* se incepe cu 1 comprimat si se a8unge la 9 -4 comprimate'zi. 0#ectul
apare dupa 7-6 zile iar actiunea maxima este dupa 7 F saptamani. &n urgente se administreaza
parenteral )>aunervil* cu e#ect dupa 7 - 4 ore. ,a e#ecte adverse apar% somnolenta astenie
diaree transpiratii congestie oculo- nazala stari depresive ulcer gastro-duodenal etc. Se
administreaza in hipertensiunile usoare sau moderate.
Diureticele, )vezi mai sus*%
- Saralazina, utilizata ca test diagnostic pentru hipertensiunea reno-vasculara si i captoprilul
)Hipotensor* cu actiune in hipertensiunea arteriala cu renina crescuta i )9" - 600 mg* sunt
agenti hipotensivi actionand ca antagonisti ai sistemului renina-
angiotensina.
&n practica uzuala sunt utilizate si alte su$stante hipotensive rezultate #ie din asocierea mai
multor hipotensive #ie din asocierea unui agent hipotensor cu unul diuretic. Dintre acestia
sunt utilizate curent =eocristepine si 4rinerdinul.
Scaderea 1./. tre$uie sa #ie lenta deoarece scaderile $ruste pot produce accidente grave in
teritorii vitale% creier miocard rinichi. &n #ormele usoare de hipertensiune arteriala se
recomanda psihoterapia eventual reorientarea pro#esionala regimul hiposodat si hipocaloric
)daca este cazul* sedative saluretice )=e#rix 1-9 comprimate'zi* controlul periodic. &n
#ormele de gravitate medie daca prescriptiile dietetice sedativele si salureticele )=e#rix
#urosemid Gurantril* nu au dat rezultate se adauga Hiposerpil )7 comprimate'zi* Hipopresol
)7 - 4 comprimate'zi* si /ldomet )02" - 1 g'zi*. &n #ormele severe sau maligne la diuretice si
sedative se asociaza /ldomet 02" - 1 g'zi* cu guanetidina )90 mg'zi*. &n caz de esec se
recurge la ,atapresan +arg?lin sau propranolol. &n hipertensiunea cu insu#icienta cardiaca se
administreaza =e#rix sau #urosemid cu /ldoctona si Hiposerpil( in hipertensiunea cu
cardiopatie ischemica si ateroscleroza cere$rala - =e#rix Hiposerpil cu propranolol sau
/ldomet( in hipertensiunea cu insu#i-cienta renala - Hipopresol /ldomet si Hiposerpil.
Brgentele hipertensive reclama o atitudine prompta si
di#erentiala )#eocromocitomul toxicoza gravidica hipertensiunea cu edem pulmonar acut sau
cu accidente cere$ro-vasculare*. Se utilizeaza >aunervil i.v. )1-9 #iole* guanetidina /ldomet
,atapresan sau dihidralazina( de o$icei se asociaza cu #urosemid sau /cid etacrinic i.v. Daca
exista riscul de edem pulmonar acut se asociaza lanatosid-, iar in iminenta de edem cere$ral
- sul#atul de magneziu i.v. >egitina este medicamentul de electie in crizele hipertensive din
#eocromocitom.
1rientari in 1ratamentul hipertensiunii arteriale )St. Suteanu*%
- >eserpina si-a pierdut prioritatea clinica. +oate #i inca #olosita asociata cu hidralazina si cu
un diuretic.
- Diureticele sunt utilizate in ma8oritatea hipertensiunilor arteriale indi#erent de stadiul si
severitatea $olii.
- 4eta $locantele )propranolol* sunt hipotensoare de $aza.
- /l#a-metildopa si clonidina sunt hipotensoare care nu in#luenteaza negativ circulatia renala.
Sunt utilizate in mod o$isnuit.
- Hidralazina a redevenit un hipotensiv de $aza datorita asociatiei cu $eta $locantele acestea
din urma corectandu-i e#ectele secundare.
- @uanetidina si ganglioplegicele reprezinta hipotensoare de exceptie.
- in "06 dintre cazuri diureticele ori $eta $locantele normalizeaza valorile tensionale. &n
celelalte "06 dintre cazuri actioneaza asocierile de hipotensoare cu diuretice. ,ea mai e#icace
si $ine tolerata asociere este cea dintre un diuretic tiazidic un $eta $locant si un vasodilatator
)hidralazina etc* la care se poate adauga un simpaticolitic central )al#a-metildopa sau
clonidina*.
- =u se asociaza doua simpaticolitice centrale sau un simpaticolitic cu un $eta $locant.
- Hidralazina nu se administreaza decat asociata cu un $eta $locant iar simpa-ticoliticele #ara
un diuretic.
,ele mai #olosite antihipertensive sunt $locantele de calciu si inhi$itorii enzimei de conversie.
!rofila%ia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in vederea unui comportament adecvat
de viata chiar orientarea pro#esionala a descendentilor din parinti hipertensivi a $olnavilor in
stadiul prehipertensiv deci a persoanelor suscepti$ile de a #ace $oala. Goarte importanta este
si pro#ilaxia complicatiilor realiza$ila prin asigurarea cooperarii $olnavului si prin
recomandari #erme si 8udicioase. +entru completare vezi 1ratamentul $olilor cardiovasculare
)hipertensiune*.<ezi si 1ratamentul dietetic in =otiuni de alimentatie si dieta.
Din medicatia hipotensoare disponi$ila in prezent patru grupe de medicamente sunt utilizate
mai #recvent% $eta$locantele $locantele canalelor de calciu su$stante actionand pe sistemul
renina-angiotensina si diureticele.
&. 4eta$locantele scad #orta de contractie a cordului excita$ilitatea au actiune antiaritmica
antianginoasa si antihipertensiva. Se su$impart in%
1. $eta$locante neselective% oxiprenoloi )1rasicor etc* pindolol )<isHen etc* propranolol( 9.
$eta$locante selective )+ selective*% metoprolol )4loxan etc* atenolol )<ascoten etc*
ne$ivolol )=e$ilet etc* talinolol ),ordanum etc*.
&&. 4locante ale canalelor de calciu% produc vasodilatatie coronara cu cresterea de$itului
sanguin coronar diminua rezistenta peri#erica si tensiunea arteriala cresc circulatia cere$rala.
/u e#ect inotrop negativ scad #recventa cardiaca scad conducerea la nivelul nodului
atrioventricular diminua travaliul cardiac si consumul de oxigen. O clasi#icare clinica a
$locantelor canalelor de calciu poate #i%
1. $locante ale canalelor de calciu cu e#ecte principale vasculare% ni#edipina )/dalat ,orin#ar
retard etc* nimodipina nicardipina nisoldipina #elodipina )+lendil* amlodipina )=orvasc
etc*(
9. $locante ale canalelor de calciu cu e#ecte principale cardiace% verapamil ),ordamil &soptin
etc* diltiazem )Diacordin ,ardil etc*.
&&&. Su$stante actionand pe sistemul renina-angiotensina%
1. inhi$itori ai enzimei de conversie a angiotensinei )/,0*% captopril ),apoten Garcopril etc*
enalapril )0=/+ >enitec 0dn?t etc* lisinopril etc.
9. antagonisti ai receptorilor de angiotensina &&% losartan ),ozaar* valsartan )Diovan*.
&<. Diuretice%
1. diuretice de intensitate medie
- tiazide% hidroclorotiazida )=e#rix*(
- sul#onamide% clortalidona )H?groton*.
9. diuretice puternice )de ansa*% #urosemid )Gurosemid Dasix etc* acid etacrinic
7. diuretice care economisesc potasiul% antagonisti ai aldosteronului )spironolactona
triamteren amilorid*

S-ar putea să vă placă și