Curs 1

7.10.2008
Conceptul de spatiu
Sociologia urbana se ocupa cu relatia dintre societate si spatiu.
Notiunea de spatiu are mai multe intelesuri in functie de domeniul analizat:
Filosofic spatiul este forma obiectiva si universala a existentei materiei. Are
forma unui intreg neintrerupt cu trei dimensiuni: latime, adancime, inaltime.
Spatiul exprima ordinea coexistentei lucrurilor din lumea reala. Ordinea coexistentei se
refera la pozitia unui lucru in spatiu, la distanta dintre lucruri, la marimea lucrurilor,
forma pe care o iau lucrurile, intinderea, volumul etc.
Matematic spatiul este definit ca fiind o multime de puncte care au anumite
proprietati.Cand vorbim de spatiu vorbim de perspective. Spatiul mai este folosit si in
sensul de loc, o suprafata limitata.
Spatiul mai este folosit ca si sinonim pentru cadru.
Spatiu inteles ca traiectorie, ca lungimea unei traiectorii.
Spatiul se mai poate intelege ca locul liber dintre doua lucruri; ca un interval de
timp.
Timpul reprezinta o dimensiune universala, dupa care se ordoneaza succesiunea
ireversibila a fenomenelor.
Timpul ne serveste sa stabilim durata sau perioada exprimata in minute, secunde.
A uxtapune inseamna a pune mai multe obiecte impreuna, a alatura, a imbina mai multe
lucruri.
!n spatiu poate fi folosit pentru mai multe uxtapuneri. "entru a evita aceste
uxtapuneri se inventeaza esalonarea in timp a activitatilor #ex:orarul, mersul trenurilor$.
Spacing inseamna uxtapunerea intr%o anumita ordine a lucrurilor, fiintelor sau
activitatilor. Spatiul include un set de conditii ordonate intr%un anumit fel, astfel incat noi
sa ne putem desfasura activitatea.
Conceptii despre spatiu:
&$ Spatiul are un caracter obiectiv: substantialismul spatiul este ceva dat, este ceva
natural #'ene (ecartes, Ne)ton$.
*$ Relationismul: Spatiul este inteles ca un mod de coexistenta a lucrurilor. +n absenta
lucrurilor spatiul nu reprezinta decat posibilitatea de plasare a lucrurilor #,eibniz% teoria
monadelor$.
-$ (irectia epistemologica de definire a spatiului #.ant$.
% spatiul si timpul ne servesc pentru orientare, ne auta la ordonare.
/$ Teoria relativitatii 0 1instein
% presupune un sistem de referinta.
% Spatiul poate fi inteles ca o relatie intre elemente dpdv sociologic.
&
Conceptia mecanico-eucliiana #fizico%geometrica$ a spatiului este definita cu
autorul a trei dimensiuni: lungime, latime, inaltime.
Avem o axa de coordonate, un punct 2 si un vector care ne indica directia si sensul in
spatiu.3ectorul ne serveste la punerea in evidenta a miscarii.
Spatiu i!otrop si omogen - Spatiul are aceleasi insusiri peste tot. "entru a
determina pozitia unui obiect in spatiu se poate realiza prin fixarea punctului 2. "unctul 2
se fixeaza printr%o conventie sau arbitrar.
"rincipiul unicitatii si exclusivitatii sociale: o trasatura a realitatii, a lumii fizice
este ca doua obiecte diferite nu pot sa ocupe in acelasi timp acelasi loc.
1xcluziunea se intampla datorita unui principiu al proprietatii.
4eografii au simplificat dimensionalitatea spatiului la latitudine si longitudine.
Cand, cum si in ce conditii apar asezarile umane
%sate si orase%
Re"olutia neolitica: momentul in care avem dovezi ca au aparut primele localitati
locuite de oameni. Stilul de viata nomad a fost inlocuit cu un stil de viata sedentar.
Aceasta trecere a insemnat stabilirea intr%un loc. Oamenii au intemeiat asezari umane, in
care ramaneau pentru perioade lungi de timp #ex. 'oma construita in 56- +.7.$
Curs 2
1#. 10.2008
"roblematica spatiului este cadrul mai larg al discutiilor sociologiei urbane.
Constituirea localitatilor umane:
Spatiul este un cadru de referinta pentru actiunile sociale .
Sociologia a avut mai multe turnuri. "rin anii 852 a fost turnura lingvistica in sociologie,
apoi a avut loc turnura spatiala in sociologie. (in punct de vedere paradigmatic, ne
incadram in sociologia mondiala #turnura spatiala$.
Ant9on: 4iddens in ;T9e Constitution of Societ:< #&==-$ incearca sa arate ca
spatiul si timpul sunt conditii ale constituirii societatii, fac posibila societatea. Aceasta
lucrare a sa marc9eaza turnura spatiala in sociologie. Spatiul devine un element important
in explicarea si intelegerea fenomenelor sociale. +n analiza sociologica spatiul oaca un
rol de referinta, este un cadru de orientare pentru actiunile sociale. Orientarile spatiale au
rost numai daca exista un cadru care permite acest lucru. 1xista o relativitate a cadrului.
Spatiul este tridimensional, putem stabili pozitia unui obiect in spatiu. +mportant
din punct de vedere social este caracterul de excluziune al spatiului. Acelasi punct in
spatiu nu poate fi ocupat decat prin negociere, esalonat in timp. "lasarea evenimentelor
presupune plasarea in spatiu, intr%un anumit punct. Analiza sociologica trebuie sa se
refere si la dimensiunea spatiala a actiunilor sociale.
*
Spatiul nu este o cauza a actiunilor noastre, nu explica ce se intampla actual in
lume #determinismul geografic sustinea ca totul are o cauza fizico%geografica$. Spatiul
este o conditie care face posibile actiunile si interactiunile sociale. Nu putem lucra insa,
cu un concept de asa mare generalitate, spatiul trebuie privit in ipostazele sale concrete.
Spatiul se transforma in locuri. Nu tot ceea ce este spatiu este automat si un loc.
Sociologia analizeaza in ce conditii spatiul se transforma intr%un loc. !n spatiu se
transforma in loc in momentul in care acel loc este incarcat cu semnificatie culturala si
sociala. Semnificatiile sunt utile pentru orientarea actorilor. Trebuie sa stii ce este intr%un
anumit loc pentru a sti cum sa iti controlezi actiunile si interactiunile.
Cand actionam social, consumam timp si spatiu. Acest consum de spatiu se
numeste aproprierea 0 utilizarea unui spatiu sau unui loc, luarea acestuia intr%o gestiune
vremelnica sau permanenta; folosirea locului pentru a putea realiza scopurile pe care noi
ni le propunem. +ntr%un anumit loc vom gasi un set de miloace care ne stau la dispozitie
pentru a ne atinge scopul. Orientarea consta in identificarea acestor miloace. Scopurile
sunt la randul lor formulate in functie de miloacele localizate.
"resupunand ca orice actiune sociala este rationala, trebuie sa includem in analiza
de tip rational si locul in care se desfasoara aceasta actiune. 'ationalitatea este gradata.
'ationalul inseamna predictibilitate si calculabilitate. ,a >eber, punctul de pornire al
rationalitatii este atunci cand se face diferenta intre scop si miloace. 1l vorbeste despre
adecvarea miloacelor la scop. Tipurile ideale de rationalitate a actiunilor cuprind o
gradare a rationalitatii:
a$ Cel mai mare grad de rationalitate o are actiunea de tip scop-rational. Acest tip
de actiune se refera la actiunea care are scop predictibil si calculabil la fel fiind si
adecvarea, miloacele si consecintele.
b$ Al doilea tip este actiunea cu rationalitate "alorica #actiunea care porneste de la
convingeri ferme$ 0 acest tip de actiune este mai putin rational; consecintele nu
mai pot fi prezise si calculate.
c$ Al treilea tip este actiunea e tip traitional este prezenta la nivelul scopurilot
si miloacelor, dar si la consecinte. Nu exista predictibilitate pentru adecvare si
consecinte si acestea nu poti fi nici calculate.
d$ !ltimul tip ideal de actiune este cel afecti" - emotional. 'ationalitatea este
asigurata doar la nivelul scopului, restul nu e sigur.
Activitatile agricole sunt inca traditionale insa adecvarea miloacelor la scop nu
poate fi prezisa precum nici consecintele.
,a o scara ce trece de actiunea individuala, societatea se confrunta cu problema
patrimoniului istoric$ locul devenind scop in sine, proiectele vizeaza conservarea.
"rin seentari!are populatia umana aunge sa ocupe anumite locuri.
"rin moerni!are, spatiul este transformat in locuri, localitati.
"rima revolutie urbana are loc odata cu procesul de sedentarizare, in perioada
neolitica. A doua revolutie urbana coincide cu geneza societatii moderne, cu aparitia
capitalismului, mergand mana in mana cu industrializarea. Obiectul sociologiei urbane
incepe cu aceasta revolutie. Sociologia urbana incepe o data cu aparitia orasului modern.
Atunci cand ?space< devine ?place<. %ocul este o constructie socio culturala. Oamenii
au creat asezarile in momentul in care au fost pregatiti pentru acest lucru. Orice asezare
poarta amprenta intentionalitatii umane. Acest moment de intentionalitate se observa si
cand oamenii au apropriat natura in scopul de a ramane intr%un singur loc.
-
"rintr%un loc intelegem un punct in univers, un amplasament geografic. Sporeste
astfel ideea de excluziune a spatiului. !nicitatea unui loc rezida din diferenta construita si
articulata dintre ;aici< si ;altundeva<. Conditiile pe care le regasesti acolo nu se mai
gasesc in alta parte, cu aceeasi intensitate, in acelasi fel. !nicitatea locului se contureaza
prin raportarea la alte locuri, se subliniaza prin diferenta. "entru unii, localitatea natala
poate fi spatial universala.
Orice loc se caracterizeaza prin delimitari mai mult sau mai putin
flexibile. !nicitatea se arata prin identitate, iar aceasta se defineste prin delimitarea fata
de ceea ce nu este locul respectiv. Ca sa faci acest lucru ai nevoie de granite reale sau
imaginare.
Orice loc are anumite insusiri fizice, are o realitate fizica proprie. Aceasta
fizicalitate poate fi artificiala, modificata intentional dar poate sa contina elemente
naturale. A spune ca ceva este natura, este o definitie socio%culturala. Aceasta fizicalitate
rezulta din faptul ca pe un anumit teritoriu sunt aranate elemente sociale, obiecte
culturale, oameni, intr%un anumit fel, unic. @izicalitatea este construita de oameni. Orice
loc contine elemente materiale ale vietii sociale, la asta se mai adauga consecintele dintre
oameni si elemente fizice.
Orice spatiu are o semnificatie si o valoare. Totul are nume, iar numele sunt date
prin procesul de apropiere a spatiului. Toate locurile au povesti, istorie. Orice loc este
interpretabil. ,ocurile pot fi percepute, pot fi simtite, observate. Orice loc se preteaza la
imaginar, la reprezentari; are semnificatie simbolica si culturala. Toate locurile impreuna
constituie o localitate. Sociologia urbana a inceput sa includa in discursul sociologic
fiecare dintre aceste elemente. ,a toate lucrurile ce tin de materialitate si simbolistica se
adauga si oamenii care ocupa acele locuri.
Curs &
21.10.1008
Spatiul este un cadru de orientare pentru actiunile si interactiunile sociale. Spatiul
ofera posibilitatea de a afla coordonatele scopurilor pe care ni le propunem. +n macro
social nu ne focalizam atentia asupra unei localitati ci asupra unei retele de localitati.
Avem o retea de localitati legate intre ele fiind dependente de ce se intampla intre ele.
Meiu sau 'abitat
'ealitatea sociala este compusa din doua medii: urban si rural.
Termenul de loc este un concept contestat si contestabil. +n geografie s%a pus un
fel de monopol de cunoastere mai bine asupra locului. +n geografie ?locul< este sinonim
cu cel de ?amplasament<, ?punct<, ?arie in spatiu<, ?mediu< #in sens ecologic$.
4eografii au transformat orice loc in local si transformarea aceasta face ca
indirect sa se identifice locul cu comunitatea #de aceea au devenit dusmani ai
sociologiei$. 1i inteleg comunitatea ca fiind un loc in care au loc interactiuni sociale.
,ocul a devenit un set de conditii pentru interctiunile sociale. ,ocul e vazut ca si context
al interactiunilor sociale.
/
Spatiul%teritoriu%locul sunt folosite in analizele sociale ca si context. Nu exista un
acord in sociologie cu privire la definirea comunitati. Tonnies a definit comunitatea si
societatea, el nu este durc9eimian. Tonnies considera ca temeiul constituirii comunitatii si
societatii este vointa umana. 3ointa este de doua tipuri: organica si libera #liberal arbitru$.
Organica 0 datorita ei se constituie comunitatile. Organic 0 ceva ce se dezvolta si
apare de la sine.
Tonnies sustine ca comunitatea este nascuta si se dezvolta in mod natural,
oamenii traiesc de la sine in comunitate. 1l distinge mai multe tipuri de comunitate:
% de sange #rudenie$
% spatiala #vecinatatile, relatii datorate proximitatii fizice a activitatilor care au loc
undeva in spatiu$
% mentala #relatii pe baza afinitatilor axiologce si normative a oamenilor care traiesc intr%
un anumit loc$
Comunitatea mentala face trecerea spre societate. ,a baza ei se afla vointa libera
aceasta functioneaza pe baza principiului intereselor. Societatea este un mod de
organizare a oamenilor in functie de interesele pe care le urmaresc. Societatea este o
creatie artificiala a oamenilor, un artefact. Tonnies afirma ca in societate indivizii sunt
mai liberi decat la nivelul comunitatii. +ndivizii isi pot asuma actiunile in functie de
interesele pe care le au. Societatea trebuie mereu renegociata datorita fluiditatii
intereselor. ,ui Tonnies i s%a reprosat ca referentialul empiric pentru comunitate la
asociat mai degraba ruralului si societatea a asociat%o urbanului #dar el nu afirma asta
clar niciodata$.
Sociologia a identificat, foarte multa vreme, locul in intelesul geografic cu
comunitatea #de aici preferinta pentru monografiile sociologice$. Aetoda preferata de
4usti este monografia ex9austiva. Neaunsul monografiilor este ca nu puteau fi
comparate intre ele, deci nu au valoare macro%sociala. Sublinierea contextului fizic al
actiunilor este o caracteristica a abordarilor micro%sociologice. Contextualitatea fizica era
o constanta a abordarilor geografice. Numitorul comun este dorinta de a explica
comportamentul uman. "entru o analiza de acest tip, este obligatoriu sa studiezi micro%
episoadele cotidiene si inculcarea lor intr%un context, mediu. 3iata noastra este continua
alcatuita din micro%episoade in timp. Actiunile si interactiunile noastre sunt conditionate
temporal si spatial.
4iddens a fost primul care s%a amintit de aceasta comunitate. 1l a stabilit ideea ca
amplasamentul nu este doar un punct in spatiu. 1xista o semnificatie care transcende
semnificatia fizico % geografica a unui loc. Avem amintiri iar aceste amintiri includ si
locuri. ,ocurile sunt valorizate, evenimentele care se petrec intr%un loc sunt valorizate si
ele si le este asociata o dimensiune spatiala. Calitatea contextului conteaza pentru
impresia generala asupra evenimentelor.
(aca vrem sa explicam comportamentul social trebuie sa facem referire la
spatialitatea evenimentelor. ,ocul reprezinta un set de conditii pentru actiune #nu cauza$.
A. ,o) pledeaza pentru depasirea viziunii conditionista a lui 4iddens. 1l priveste
ca un element de atmosfera si aceasta influenteaza succesul sau insuccesul unei actiuni.
Atmosfera poate potenta sau in9iba anumite actiuni. Spatiul permite crearea de atmosfera
in care e posibila realizarea scopului propus. Aceasta spatialitate a devenit importanta in
viata cotidiana. 1xperientele noastre sunt rezultatul vietii noastre cotidiene #nu al unei
abstractiuni % globalul$ iar aceasta include intotdeauna un anumit loc.
6
,umea trairilor cotidiene conteaza foarte mult in analiza sociologica. Analiza
sociologica este interesata de modul de apropriere a spatiului si de investire a sa cu
semnificatie. +n momentul in care acel loc are un nume inseamna ca acel loc are o
semnificatie sociala. @aptul ca noi comunicam inseamna ca noi recurgem la o semantica
sociala. Spatiul sau locul nu inseamna ca actiunea se petrece oriunde ci undeva anume.
Actiunile si interactiunile oamenilor au loc in anumite puncte spatiale pentru ca ele
trebuie sa fie in concordanta cu cerintele spatio%extensive a diviziunii muncii si se refera
implicit la sistemul global de productie si redistributie a marfurilor si serviciilor. Aceasta
conditionalitate reprezinta macro%ordinea socio%spatiala.
Spatiul ofera posibilitatea bunurilor de a fi unul langa altul, in consecinta avem
de%a face cu o ordine. "entru sociologi este important punctul de observatie. Spatiul ne
serveste la orientare. +n semantica cotidiana avem nenumarate sensuri care ne auta sa
indicam directia.
Avem un numar limitat de localitati care interactioneaza intre ele si care formeaza
reteaua de localitati intr%un stat. Sunt doua mari tipuri de localitati care formeaza retele de
tip urban si rural, care interactioneaza intre ele.
Conceptele rual si urban.
Acestea se definesc prin oglinda unul fata de celalalt; exista o serie intreaga de
caracteristici prin care se diferentiaza. Aceste doua concepte au sens numai unul in relatie
cu celalalt.
Meiu urban 0 totalitatea asezarilor de tip urban si populatiile aferente acestei
localitati. Aediu urban reprezinta reteaua localitatilor de tip urban si populatia aferenta
lor. Sunt prezentate niste privilegii care nu se regasesc la nivelul asezarilor rurale
#targuri,mestesuguri, dreptul la urisdictie proprie$.
Meiul urban se caracteriseaza printr%o desitate mai mare a populatiei, a
cladirilor spre deosebire de mediul rural. +n oras predomina peisaele artificial create. +n
orase avem de%a face cu o populatie eterogena, aceasta vine din mobilitatea oamenilor si
din gradul de libertate. Tipurile de activitati economice sunt diferite fata de cele din
mediul rural #predominante sunt cele industriale si serviciile$.
Curs #
28.10.2008
+ndicatori de delimitare rural%urban
Tipuri de indicatori folositi:
&. +ndicatori uridico%administrativi: prin lege localitatile au un anumit statut, ele
sunt fie rurale fie urbane
1x:% cuantumul taxelor si a impozitelor;
% ec9ipamentul edilitar;
B
*. +ndicatori geografici si de urbanizare
1x:% tipuri de folosinta a terenurilor;
% serviciile de cadastru;
% cartea funciara;
% densitatea locuirii, a locurilor de munca;
% distante dintre cladiri;
-. +ndicatori demografici si sociologici
1x:% natalitate; % divortilitate;
% mortalitate; % fertilitate;
% nuptialitate; % marimea gospodariilor;
/. +ndicatori socio%economici
1x:% functiile unei localitati;
% industrie, agricultura, servicii;
% produsul intern brut#"+C$;
% puterea reala de impozitare;
% densitatea locurilor de munca;
Ce se intelege prin urbanizareD
!rbanizarea are dublu inteles.
(ef &: #intelesul clasic$: "rin urbanizare se intelege cresterea numarului de localitati
urbane dintr%o tara sau o regiune si cresterea ponderii populatiei urbane in totalul
populatiei unei tari sau regiuni
(ef *: !rbanizarea are rolul de invatare sociala, mediul urban are rolul de socializare.
'atiunea practica#.ant$se refera la cum ne comportam in societate. ,a inceputul
oricarei cunoasteri sta ratiunea practica.
"rimele probleme care au necesitat o reflectare critica, au fost igienico%sanitare,
legate de incendii. Astfel au dus la primele reglementari urbanistice
Alte ratiuni practice au fost:distantele intre cladiri#pentru prevnenirea
incendiilor$; taxele si impozitele; notiunea asigurarilor de viata.
,a milocul sec E+E cand apare sociologia ca stiinta se nasc si preocupari legate
de orase, de urbanizare.
Clasicii sociologiei #Aarx, (urF9eim, >eber$ nu au elaborat o teorie a mediului
urban, si astfel nu sunt atat de des invocati. Clasicii s%au axat pe elaborarea unei teorii a
societatii moderne, c9iar daca au atins probleme legate de mediul urban, au facuto doar
pentru a ilustra tezele lor despre geneza societatii.
Mar( vorbeste despre modul de productie ca fiind o caracteristica universala a
societatii umane. Aarxistii fac referire la urban si la rural pentru a explica dezvoltarea
mediului de productie capitalist. Aediul urban este mediul favorabil pentru productia
capitalista pentru ca doar in mediul urban se strang mari mese de oameni care pot fi
folosite ca forta de munca. 1i teoretizeaza diferentele dintre urban si rural ca
reprezentand baza diviziunii sociale a muncii.
"ana in epoca moderna mediul rural era considerat mai important decat mediul
urban deoarece orasele antice medievale nu traiau dupa productia industriala urbana ci
dupa activitatile rurale de productie.
Orasele nu au ucat un rol important in istoria omenirii pentru ca nu aveau medii
de productie, ele erau dependente de productia din agricultura din mediul rural.Orasele nu
5
au contribuit la un nou mod de productie pana in epoca moderna. Orasele erau
dependente in mod absolut de rural.
(iferenta dintre burg9ezie si nobilime: nobilimea avea proprietati funciare in
mediul rural iar burg9ezia se baza doar pe comert. Contradictia fundamentala a evului
mediu a fost cea dintre urban si rural. O data cu modul de productie capitalist dezvoltarea
sociala sta sub semnul urbanului. +n epoca moderna lucrurile s%au sc9imbat o data cu
modul de productie capitalist. 1poca moderna este marcata de o urbanizare a ruralului.
A doua revolutie urbana a dus la diminuarea importantei ruralului si dezvoltarea
urbanului #prima revolutie urbana a fost in neolitic cand au aparut prima data orasele$.
"roletariatul sc9imba societatea #este considerat motorul sc9imbarii sociale$, doar el e in
stare de asa ceva pentru ca sunt foarte multi oameni si pentru ca sunt centralizati. Aediul
urban este esential in organizarea proletariatului, pentru ca in oras exista resursele pentru
mobilizarea clasei muncitoare. Aediul urban si industrializarea au fost cele care au putut
sa desprinda oamenii de rural, de agricultura, ele au descatusat oamenii. "ractic proletarii
sunt oameni liberii, nu mai sunt legati de pamanturi. !rbanizarea este vazuta ca un proces
de desprindere de ruralitate. Orasul are potential revolutionar.
)ngels s%a preocupat de conditiile de viata si conditiile de munca pe care le avea
proletariatul la inceputurile lui:promiscuitate, foamete, mizerie, saracie.
!n alt studiu al lui 1ngels a fost ;"roblema locuintelor< in care se axeaza pe
productie, ce conditii trebuie indeplinite pentru ca productia sa aiba loc.
@orta de munca in capitalism se plateste prin salariu. Orice marfa are o valoare de
intrebuintare#utilitate$ si o valoare de sc9imb#data de cantitatea de munca necesara$.+n
capitalism orice devine marfa.
3aloarea de intrebuintare consta in faptul ca forta de munca produce mai mult
decat valoarea de sc9imb pe care o are un anumit produs, o anumita marfa.
"roletariatul nu trebuie sa aiba proprietate imobiliara pentru ca asta ii transforma
in conservatori. "roletariatul nu are nevoie de locuinte stabile pentru a putea migra acolo
unde erau platiti mai bine. (aca ar avea proprietatea imobiliara proletariatul ar castiga
mai putin #primeau bani de c9irie$.

Curs *
#.11.2008
+R,-.% - M,/ 0)1)R
+mportant pentru capitalism este raportul ruralGurban. Nu conteaza productia
materiala pentru >eber ci spiritul capitalist. >eber analizeaza importanta politicului, a
puterii in aparitia oraselor moderne, pornind de la orasele medievale.
;1conomie si societate< apare in capitolul Comunalizare si Socializare.>eber
trateaza problema orasului intr%o tematica care se refera la dominatia legitima.
"entru >eber orasul medieval este o forma ilegitima de dominatie, e o forma de
organizare care contravine normelor si valorilor medievale. >eber face diferenta intre
dominatie si putere.
=
2uterea% capacitatea cuiva de a%si impune interesele sau vointa altora.
3ominatia % o forma mai speciala de putere , capacitatea cuiva de a%si impune
viziunea c9iar si in conditii de rezistenta si c9iar de opozitie din partea celorlalti, daca
este nevoie si cu forta #prin constrangere$. (ominatia are un atu, forta.
>eber distinge - tipuri ideale de dominatie:
% dominatia rationala
% dominatia carismatica
% dominatia traditionala
Cand este vorba de dominatie se pune problema sursei care legitimeaza dominatia.
,a cea rationala sursa este data de statute, norme, legi, ea se poate ca si birocratie.
3ominatia e tip traitional se legitimeaza prin credinta in traditii, obiceiuri, in
caracterul sfant, sacru si imuabil al ordinii sociale. @orma pura in care apare aceasta
forma este patriar9ul.
3ominatia carismatica se bazeaza pe dimensiunea sentimental%afectiva.
1x: profeti, ++sus, eroii din razboi, demagogi.
Scopul actiunii de dominare este sa ii faci pe ceilalti sa te asculte, sa%ti respecte ordinele,
de aceea >eber cauta actorii care reprezinta aceste tipuri de dominatie:
% pt dominatia rationala 0 cel care este superiorul celorlalti #presupune un
sistem ierari9ic%seful$
% pt dominatia traditionala%stapan, rege, imparat
% pt dominatia carismatica% conducatorul
Actorii care asculta ordinele celorlalti:
% rationala #birocratica sau legala$ 0membrii diferiteleor institutii sau cetatenii
% dominatia traditionala% supusii
%dominatia carismatica% discipoli, invatacei
Orasul este considerat o forma ilegitima de dominatie, pentru ca tipurile de
dominatie legitima nu se regasesc in el. 1xista o alta forma de domninatie care se
apropie de dominatia rationala, dar in evul mediu cadrul de referinta era dominatia de tip
traditional. Orasul contribuie la exercitarea dominatiei de tip traditional bazata pe o
ierar9ie piramidala foarte clara. Aceste cadru este spart si incepe sa se impuna
rationalizarea, apare o democratie incipienta in oras care sparge tiparele dominatiei
traditionale. Orasele contribuie la erodarea tiparelor de dominatie de tip traditional, a
ierar9iei piramidale, a relatiilor de dependenta personala, bazate pe un uramant de
loialitate.
>eber incearca sa defineasca ce e un oras .Orasul nu poate fi definit pornind doar
de la criteriul marimii unei localitati. Trebuie sa cautam alte criterii pentru a defini ce este
un oras. !n prim criteriu pe care il propune este criteriul economic. Orasul este o asezare
ai carei locuitori traiesc in preponderenta din mestesuguri si comert. O trasatura
importanta in viziunea lui >eber este profilul non%agricol si existenta unei piete.
,ocuitorii numai asa isi pot satisface nevoile de materii prime.
>eber distinge urmatoarele tipuri ideale de orase, dupa activitatile preponderent
desfasurate:
&. oras producator
*. oras consummator
-. oras commercial
H
!n alt element pe care il propune >eber pt a defini profilul urban al unei
localitati este puterea #c9iar dominatia$. "uterea este considerate in societatea medievala
ca fiind o putere ilegitima, care contravine organizarii feudale. Orasul este intotdeauna o
forma de exercitare a puterii, de aceea este esentiala introducerea dimensiunii puterii in
definire. !n semn exterior al puterii unui oras in societatea medievala sunt fortificatiile.
(incolo de acest semn exterior, in orase mai avem un set de drepturi care garantau
anumite lucruri locuitorilor. Aveau un sistem uridic aparte, in neconcordanta cu sistemul
legal medieval.
'ationalitatea care a generat aparitia orasului a aparut in Occident#1uropa de vest,
Centrala si S!A$. Cadrul de referinta pentru analiza orasului este 1uropa de 3est. Orasul
ca fenomen de masa a fost cunoscut doar de occident.
3efinitie:
O localitate este un oras, in cadrul de referinta al societatii medievale, daca intruneste
urmatoarele caracteristici ideal%tipice:
% caracterul dominant al activitatii ne%agricole
% existenta de fortificatii si a unei piete%
% tribunal propriu, o minima urisdictie.
% caracterul asociativ al locuitorilor, asocierea libera a cetatenilor duce la constituirea
orasului, oamnenii stau in oras de buna voie,
% autonomie fata de stapanii locurilor, cee ce inseamna si autocefalie, posibilitatea de a%
si alege din randul lor conducerea orasului.
Nu in oras s%a nascut capitalismul. +n oras are loc o trecere de la dominatia
traditionala la cea rationala. Orasul a fost c9eia care a descuiat poarta modernitatii.<Aerul
orasului te face liber<. A deveni cetatean al unui oras inseamna sa%ti dobandesti
libertatea. Orasele cuprindeau o ordine sociala aparte care a favorizat aparitia modenitatii.
Capitalismul nu s%a nascut odata cu orasul, dar a gasit aici un mediu propice dezvoltarii
sale. Orasele erau oaze de libertate si isi puteau gestiona singure soarta.
(in punct de vedere uridic, in orase proprietatea funciara era libera, lipsita de
obligatii, spre deosebire de restul proprietatilor feudale. Cel mai inalt in rang intr%un
anumit teritoriu era proprietarul tuturor pamanturilor. "roprietatea funciara libera
presupune degrevarea de taxe si impozite. +n oras exista un statut uridic particular al
persoanei.
+n oras coabitau oamenii cu statute sociale diferite, dar privilegiile aferente
diferentelor de status in orase nu mai functionau. Orasele au fost cadrul in care s%a scapat
de servitute si s%a auns la statutul de om liber. Orasele au oferit conditiile pentru o
mobilitate sociala ascendenta si descendenta. +n societatea feudala statutul era dat prin
nastere, aceasta era o societate imobila. Orasul a erodat dominatia traditionala. Cetatenii
orasului au uzurpat dreptul nobilial. (e aceea orasul este considerat o forma de dominatie
ilegitima. Contribuita orasenilor la nasterea capitalismului, a societatii moderne, a fost
bresa pe care au creat%o in sistemul nobiliar #din punct de vedere uridic erau egali intre
ei$.
Caracterul asociativ 0 cetatenii se asociaza pentru a%si rezolva problemele si au si
miloacele pentru a face asta # nu cer nici voie si nici autor financiar$. "entru ca numai
este nevoi de alte forme de autor se evita dependenta. Cetatenii orasului isi asuma
intreaga responsabilitate si se asociaza eficient. Nucleul de organizare sociala de la care
s%a pornit a fost dat de organizatiile profesionale breslele. Totul era organizat rational. +n
&2
domeniul militar exista principiul de organizare si de inarmare a fortelor armate care i
Occident se baza pe responsabilitatea personala #armele erau proprietate personala numai
in Occident aveai armele acasa, in alt tip de societate armele erau tinute de un individ
important si le impartea in caz de razboi$. Avand ec9ipamentele de lupta acasa, cetatenii
orasului aveau sanse reale sa se opuna oricaror cerinte pe care le considerau exagerate.
@ortificatiilor li se adauga o garnizoana gata de lupta, permanent inarmata.
(atorita acestor circumstante, in conditiile de egalitate si de asociere libera,
vec9ile legaturi comunitare numai reprezentau un liant social. 'elatiile de sange, relatiile
date de religie, sunt inlocuite cu asocierea pe baza de interese. Orasul propune ca si motor
al solidaritatii interesul. Ordinea traditionala este astfel iarasi erodata.
"entru a aparea capitalismul a fost nevoie de resurse de inovatie. Se aunge la
burg9ezie, iar cetatenii orasului se transforma treptat treptat in burg9ezi. Componentele
care contribuie la geneza capitalismului au pornit din oras.
(aca la Aarx raportul urban%rural a fost c9eia modernitatii, in viziunea lui >eber,
inainte sa apara capitalismul trebuie sa apara conditiile care au facut posibila aparitia lui.
>eber vorbeste de forme de democratie care incep sa se manifeste in oras.
3ur4'eim
(urF9eim nu poate ocoli problema urbanului. I(iviziunea sociala a munciiI se
ocupa tangential si de problema orasului. 1l se intreaba care este fundamentul moral al
solidaritatii sociale. Clasicii sociologi erau adeptii unei viziuni fundamentalist morale.
(urF9eim pune la baza solidaritatii sociale principii morale. 1l a identificat progresul
social cu ceva moral cu binele social.
(intr%o logica perversa am auns sa identificam binele cu adevarul. Toata
cunoasterea societatii produsa de aliniamentele de clasa e adevarata. Ca sa%si
indeplineasca rolul revolutionar, proletariatul trebuie sa studieze stiintific realitatea.
+deologia ustifica cautarea adevarului si invers. Aai face diferenta intre falsa constiinta
si autentica constiinta. @alsa constiinta 0 reflectii si discutii asupra societatii in mod
inadecvat. Simtul societatii este un liant moral.
(urF9eim arata ca solidaritatea sociala este o functie a omogenitatii sociale dar si
a eterogenitatii sociale. "artile sociatatii se aseamana intre ele sau sunt distincte unele de
celelalte, dar sunt complementare reciproc, si de aceea exista solidaritate. "roblema lui
(urF9eim este ca fundamerntul moral nu este observabil nemilocit. 1l construieste o
intreaga metodologie ce ne trimite la fundamental moral al solidaritatii. Acest element
vizibil este dreptul represiv si dreptul restitutiv. (reptul represiv se bazeaza pe obtinerea
solidaritatii prin pedepse. (reptul restitutiv se bazeaza pe restabilirea normalitatii prin
ec9ilibrare dupa ce ea a fost zdruncinata de incalcarea anumitor norme. Aunge in
demersul lui pana la diviziunea sociala a muncii care este determinata de * factori:
densitatea materiala si densitatea morala. (ensitatea materiala se refera la densitatea
populatiei intr%un anumit loc #numarul pe o unitate de referinta$. (ensitatea morala se
refera la densitatea relatiilor sociale intr%o anumita populatie. +ntensificarea diviziunii
sociale a muncii este datorata in principal densitatii morale.
Aici atinge (urc9eim probleme urbana. 1l spune ca in mediul urban sunt intalnite
conditii pentru cresterea densitatii morale. Orasele sunt locuri in care densitatea morala
este foarte mare, exista o varietate de interactiuni sociale care determina divziunea
sociala a muncii. (urF9eim propune ca un catalizator al solidaritaii sociale, revigorarea
organizarii profesionale. +n societatile moderne avem nevoie de niste corporatii sociale
&&
care sa asigure liantul social. 1l face referire la rolul breslelor in forma lor de sindiucate
in societatea moderna.

Curs 5
11.11. 2008
Orasul % paradigma ecologica
Scoala de la C9icago
1cologie este un termen lansat in a doua umatate a secolului al E+E%lea in
lucrarea biologului german 1rnst 7aecFel. 1cologia este o stiinta care se ocupa de
interactiunile dintre organisme si mediu. Aceasta paradigma este legata de sociologia
americana. 1cologia urbana trebuie privita in contextul institutionalizarii sociologie in
S!A.
+n &=H* la !nivesitatea din C9icago se infinteaza prima facultate de sociologie in
S!A sub conducerea lui Albion Small #este cel care publica in &=H6 American Journal of
Sociolog:$. Scoala de la C9icago este considerata ca fiind una dintre principalele scoli de
sociologie din S!A. "rimele trei generatii de ganditori ai acestei scoli au marcat
abordarea orasului.
"rima generatie de sociologie este formata din Albion Small, >illiam T9omas #a
definit perspectiva individuala$. Acestui nucleu initial i se adauga alti ganditori #4eorge
7erbert Aead, 1)e: % pragmatismul, 3eblen% analiza stilului de viata$ care dau o
orientare interdisplicinara Scolii.
"entru sociologia urbana a *%a generatie a scolii de la C9icago a fost
semnificativa, punand bazele abordarii ecologice in domeniul urbanului. A *%a generatie
il are in compozitie pe Albion Small, 'obert 1zra "arF, 1rnest Curgess, 1lls)ort9 @erris
si cativa studenti #'obert Ac.enzie, ,ouis >irt9$. "arF si Curgess fac trecerea la a treia
generatie, care%i mai cuprinde pe : 7erbert Clumer si Ogburn.
A *%a generatie a urmarit impunerea perspectivei ecologice si a contat pe
infiintarea unui centru de cercetare #;,ocal Communit: 'esearc9 Center< % &=*-$ care a
propus o alta abordare interdisciplinara 0 sociologie, politologie, antropologie si
economie politica. Obiectul de cercetare a fost comunitatea din C9icago. Acest centru a
realizat foarte multe cercetari empirice care au constituit emblema Scolii de la C9icago.
S%au abordat teme precum: dezvoltarea urbana, cercetarea tematica a comunitatii urbane,
delicventa uvenila, criminalitatea, dezorganizarea familiala, problemele imigrantilor,
problema celor fara de adapost. Aembrii celei de a *%a generatie vor coordona o lucrare
celebra in literatura de specialitate % ;T9e cit:<, &H*6. +n aceasta lucrare este expus
programul de cercetare al Scolii de la C9icago, temeiul cercetarii precum si primele
rezultate ale cercetarilor empirice ale ,C'C.
"reocuparea pentru oras apare la C9icago pt acesta a fost un promotor al
dezvoltarii capitaliste si a devenit un pol de atractie pentru imigranti. Societatea
americana a incercat dupa primul razboi mondial sa inlature anumite vicii. Astfel, in anii
8*2 S!A a interzis productia si comercializarea de alcool % politica pro9ibitiei 0 de aici a
&*
inceput istoria criminalitatii organizate. !nul dintre cei mai mari criminali din S!A a fost
Al Capone. A fost nevoie de o cercetare stiintifica a realitatii din oras pentru a arata
administratiei ce ar trebui sa fie facut.a inceput o cercetare in amanunt a realitatii urbane
de care se leaga Scoala de la C9icago. ,ocal Communit: 'esearc9 Center a folosit
argumente politice si a pornit de la ratiuni practice.
2araigma ecologiei umane este prima teorie cuprinzatoare despre mediul
urban. "entru Statele !nite ale Americii, ecologia umana a fost prima teorie sociologica
de sorginte si de expresie americana. Aceasta teorie a inceput sa se cristalizeze atunci
cand sociologia americana a inceput sa dobandeasca recunoastere sociala 0 un pas fiind
institutionalizarea. (ovada este faptul ca s%au lansat catedre si publicatii. Cei mai multi
din reprezentantii Scolii de la C9icago au studiat in 1uropa.
)cologiei umane ii este inerenta o tensiune uala. 1cologia umana este o teorie
de rang mediu, circumscrisa in sfera urbanului, incercand sa ofere explicatii legate de
procesele dezvoltarii urbane si ale culturii fiind astfel o paradigma a unei sociologii de
ramura. Apoi, fiind prima teorie de sorginte americana ecologia umana a pretins sa fie o
disciplina autonoma cu un edificiu teoretic propriu. Aembrii Scolii de la C9icago
sustineau, astfel, ca perspectiva ecologica nu poate fi subsumata nici unei alte
perspective. )cologia umana stuia!a aaptarea grupurilor e populatie umana la
meiu #obiect care nu este revendicat de vreo alta disciplina$. 1a este o stiinta
fundamentala pentru alte stiinte. Aceasta tensiune apare mereu in Scoala de la C9icago,
este o particularitate ce vine dintr%o traditie de definre a stiintei #are un obiect propriu si
propune o pespectiva de studiu al realitatii.$. Scoala de la C9icago a circumscris ca
perspectiva perspectiva ecologica asupra orasului. Tensiunile Scolii de la C9icago se
observa si in ambiguitatea conceptiei lui Robert 2ar4. "arF oscileaza in modul in care
intelege comunitatea.
Concepte funamentale ale ecologiei:
"erspectiva teoretica ecologica considera ca "iul are caracter e sistem si
sistemele se deosebesc intre ele prin marime si complexitate. Sistemul viu prezinta o
ar9itectura in trepte a lumii, si anume:
a$ nivelul fizico%c9imic
b$ nivelul biologic
c$ nivelul social
,a baza acestei ierar9ii a viului se afla organismul individual, care este format din
niveluri inter%organismice. (incolo de organismul individual avem nivelul
supraorganismic % adica forme de integrare a mai multor organisme individuale.
Organismele care au trasaturi comune formeaza o comunitate. 2opulatiile pot fi
considerate comunitati de indivizi conspecifici.
Aediul este inteles ca si spatiu. 1xista o ierar9ie spatiala a nivelurilor supra%
organismice, avem populatii care se distribuie in mediu. !n prim nivel este bioceno!a
care reprezinta comunitati de populatii. !n alt nivel spatial este dat de ecosisteme$
compuse din comunitati din biocenoza si biotop #sectoare restranse ale crustei terestre$.
1cosistemul reprezinta deci o comunitate intr%un segment al crustei terestre. Cel mai
mare nivel este biosfera, ansamblul lumii vii, totalitatea conditiilor de viata existente pe
planeta.
&-
)cologia umana se ocupa de adaptarea comunitatilor de populatii umane la un
mediu. Orasul reprezinta ec9ivalentul biotopului. Sociologia nu lucreaza insa dupa
ar9itectura prezentata de biologie #gen, specie, subspecie$. ,ogica ecologiei ramane in
sfera teoretica.
Ambiguitatea apare atunci cand "arF incearca sa defineasca comunitatile umane
in registrul biologic. "arF a fost influentat de Simmel, Compte, Spencer, (urF9eim #cel
mai mult$ si C9arles (ar)in. 'obert "arF a preluat de la (urF9eim mai ales perspectiva
metodologica, respectiv un fel de pozitivism. @aptul social nu poate fi explicat decat
printr%un fapt social. "arF a preluat modalitatea in care (urF9eim a circumscris natura
umana, relatia dintre individ si societate #natura umana nu e sociala, e egoista$. Avem
stabilitate sociala pentru ca individul se subordoneaza autoritatii morale a societetii.
Apare aici problema raportului dintre libertatea individuala si controlul social. (urF9eim
spune ca societatea moderna erodeaza constrangerile morale traditionale si le inlocuieste.
Analog, "arF defineste un fel de natura egoista si nesociala a omului, care trebuie
controlat in permanenta de catre societate spre binele lui propriu, dar mai ales spre binele
celorlati. Apare o atitudine di9otomica fata de controlul social si la (urF9eim si la "arF.
Atat (urF9eim cat si reprezentantii S.C deplang decaderea morala si spun ca
dezorganizarea sociala este plata pe care omenirea trebuie sa o plateasca pentru progresul
social.
"entru (urF9eim si reprezentantii Scolii de la C9icago, dezordinea sociala este
un element necesar in procesul de tranzatitie de la societatea premoderna la cea moderna.
+n acest context, mediul urban capata o importanta maora pentru ca el contribuie la
cresterea densitatii morale, creste numarul si intensitatea relatiilor interindividuale. 1xista
si ratiuni practice, avem de%a face cu o societate bulversata de primul razboi mondial.
Aceste enunturi teoretice subliniaza nevoia de stabilitate.
.rbani!area slabeste coeziunea sociala, normele, valorile traditionale incep sa
devina mai putin importante. Acum se sc9imba reprerele, se interevede un alt fel de
societate. +nainte de a fi capitalism avem reprezentare a ceea ce va fi. Aediul urban
descatuseaza potentialul libertatii ai autorealizarii individuale. +ntre ordinea morala si
ordinea sociala exista o relatie nemilocita. Ordinea sociala si natura umana se afla in
opozitie, de aici rezulta ca orice forma de organizare umana trebuie trebuie sa exprime cu
necesitate acest antagonism; ceea ce inseamna ca strucura orasului isi are temelia in
natura umana si este expresia acestei naturii. "rin urmare, structura orasului exprima si
corespunde naturii umane, dra si normativitatii sociale. Structurile fizice si simbolice ale
unui oras reflecta relatia dintre libertatea individului si instantele constrangatoare.
Scoala de la C9icago analizeaza care sunt temeiurile socialitatii si ale
sociabilitatii. -ociabilitatea este expresia naturii umane.Omul nu este doar o fiinta
sociala ci si una biologica, care respecta principiile de functionare ale lumii vii.orice om
va incerca sa ramana viu cat mai mult timp. "rincipiul supravietuirii presupune ca fiecare
om va face totul pentru a supravietui, c9iar daca asta inseamna sa incalce anumite reguli.
(atorita naturii umane careia ii este inerenta dorinta de a supravietui, relatiile dintre
indivizi sunt utilitarist%pragmatice. +ndiviizi sunt valorizati prioritar in raport cu
colectivitatea. Acest nivel al realitatii sociale este definit de "arF ca fiind comunitatea,
nivelul biotic, biologic al existentei sociale #in care prevaleaza principiul supravietuirii
indivizilor sau a grupurilor$. Conditionarea biologica se manifesta la nivelul biotic numit
comunitate. (eci, comunitatea umana este o comunitate ecologica % pentru a putea
&/
explica astfel ca procesele de adaptare ale unei comunitati umane la mediu sunt
ec9ivalente cu cele ale unei comunitati animale.
-ocialitatea inseamna sa cooperezi cu altii, ceea ce presupune consens si
instituirea unui scop comun. +n acest context, in raport cu individul primeaza actiunea
colectiva conditionata de o constiinta colectiva. Colectivitatea este acum valorizata
prioritar in raport cu individul. Acest nivel este numit de "arF societate. (ar
subordonarea individului fata de societate nu se poate realiza decat daca individul
valorizeaza prioritar intregul, nu interesele personale. ,a nivel de societate interesele
asociative primeaza in fata intereselor individuale, iar asocierea trebuie invatata.
+nvatarea asocierii nu este data biologic ci este invatata socio%cultural. Ambiguitatea
conceptiei despre oras depinde de cantonarea intereselor fie in domeniul biologicului, fie
in domeniul culturii.
Curs 7
18.11.2008

1CO,O4+1 !AANA #++$
Comunitatea K unitatea de referinta a analizei, nivelul biotic al existentei sociale.
Aediul K ansamblul fortelor fizice si biologice ce influenteaza o unitate vitala sau un
sistem viu.
3on !exFull 0 biolog, identifica mediul cu ;9abitat<G<ambient<
% in acest mediu se formeaza cercuri functionale : in psi9ologia animal, se numesc
;preama<
@actori de mediu 0 factori abioticiGfizici
% factori biotic 0 tin de sistemele vii; acesti factori elibereaza energii
1co%sistem K biocenoza L biotope
Aecanisme de adaptare:
C9arles (ar)in 0 se preia conceptia sa evolutionista; prezinta viulGviata sub forma unei
retele #)eb of life$ Minterdependenta a tot ceea ce este viu; prin intermediul unei retele
biologice toate fiintele sunt legate intre ele prin simbioza
% aceasta retea functioneaza optim atunci cand toate fiintele au sanse sa supravietuiasca
#biotopul trebuie sa fie intr%o stare de ec9ilibru$; in natura aceasta se intampla in mod
natural, pe baza instinctelor
% lupta pentru supravietuire, la (ar)in, este o competitie intre specii pentru resurse
% competita pentru spatiu #teritoriu$, nise ecologice
% spatiu vital 0 asigura supravietuirea si reproducerea
% competitia pentru resurse nu conditioneaza doar supravietuirea si reproducerea ci
reglementeaza si reproducerea speciilor intr%un biotope
% ;t9e fittest survives< K selectie naturala
% logica lui (ar)in a fost combinata cu conceptia lui (urF9eim despre comunitate si
societate MToate comunitatile umane sunt vazute ca si comunitati biologice.
&6
% daca comunitatea umana este o comunitate biologica, ecologia poate fi analizata din
perspectiva biologica, respectiv ecologica Mlegitatile regnului biologic se aplica si in
cadrul comunitatilor umane
% competita pentru supravietuire si reproducere este o caracteristica a societatii
umaneMexplicarea comunitatii umane poate recurge la argumentele legitatii naturale
% diviziunea sociala a muncii % explica de ce apar diferente in cadrul aceleiasi specii
% aceasta competitie naturala din biologie genereaza diferentiere functionala
% comunitatile umane se diferentiaza internGextern din punctul de vedere al activitatilor
#diviziune sociala a muncii$
% comunitatile umane sunt intotdeauna deopotriva unitati functionale si teritoriale
Orasul K unitate teritoriala si unitate functionala
Comunitatea poate fi analizata ecologic deoarece:
M diferentierea functionala #adancimea diviziunii sociale a muncii$ se datoreaza in
viziunea lui "arF cresterii volumului populatiei #cresterea densitatii materiale 0 ($
M extinderea sistemului de transport si comunicatii #factor de mobilitate fizico%
geografica$ influenteaza mobilitatea sociala 0 are repercursiuni asupra stratificarii sociale
% toate aceste elemente genereaza o adancire din ce in ce mai mare a diviziunii sociale a
muncii iar consecinta acestei dezvoltari este cresterea gradului de interdependenta dintre
aceste specializari
% cresterea densitatii morale M solidaritate organica #(urF9eim$
% oamenii pot sc9imbaGmodifica mediul in care traiesc
% se poate studia adaptarea comunitatii la un mediu observand cum spatiul este divizat in
vederea competitiei #pentru anumite activitati$; localizarea activitatilor in spatiu
,upta pentru supravietuire K competitie in cooperare M castiga cel mai bine adaptat
% in domeniul economic 0 dominatie K reprezinta efectele pe care le produce o anumita
specie asupra altor specii
% pentru ecologia umana, economicul are functia de dominatie 0 trebuie sa urmarim cum
are loc competitia: amplasamente pentru activitati economice accesibile in cadrul
comunitatii K amplasamente
% competitie pentru zonele centrale; presiune competitionala pe zona M creste valoarea
terenurilor in acea zona; proprietate publicaGprivata, terenuri, inc9iriere #strategii
imobiliare$
Curs 8
2*.11.2008
)cologie urbana
"arF considera ca spatiul functioneaza simbiotic si ca exista o competitie
continua a societatii umane. "entru el, competitia este conceptualizata ca o forma de
?interactiune fara contact social<, sau, cu alte cuvinte, o interactiune care nu presupune
constiinta sau comunicare prin simboluri. +n acest fel, "arF, goleste conceptul de
competitie de orice semnificatie sociala si astfel il poate generaliza cu usurinta de la
domeniul ecologiei la cel al sociologiei.
&B
1iotic- persoanele intra in competitie #concurenta economica$.
+rine morala comunitati umane care coopereaza.
"arF este de parere ca este nevoie de o suprastructura culturala pentru a permite
pastrarea unui ec9ilibru in diferitele nise pentru ca acestea sa nu se distruga.
>irt9 aduce o critica lui "arF spunand ca nu
putem sa ne limitam la spatiu urban ca fiind un spatiu delimitat strict de anumite granite,
ci trebuie sa cercetam modul de viata urban #urbanism$
.rbanismul reprezinta modul de viata urban.
.rbani!area se refera la : % extinderea demografica a orasului #definitie te9nicista$
% extinderea modului de viata urbana #definitia lui
>irt9$.
Conform lui >irt9 spatiul urban inseamna: % numarul mare de oameni 0 ceea ce
inseamna segregare etnica;
- densitate mare de oameni, ceea ce duce
la relatii de afectiune superficiale si la o libertate individuala mai mare.
% eterogenitate mare de oameni% +ndivizii
sunt diversi, acestia nu sunt loiali unui singur grup pentru ca sunt membri mai multor
grupuri.
>irt9 considera ca in oras se creeaza comunitati bazate pe relatii de excluziune.
1l afirma ca trebuie sa ne uitam la spatiul urban :
a6 ca la o structura fi!ica$ eterminata spatial si temporal7
b6 ca la un sistem e organi!are sociala7
c6 ca la un sistem e atituini si iei.
Moelul cercurilor concentrice a fost elaborat de >. 1. Curgess, Ninand seama
de condiNiile oraOului C9icago. Autorul considerP cP se pot stabili o serie de zone
concentrice, fiecare zonP caracterizQndu%se printr%un mod particular de utilizare a
terenului, prin anumiti oameni si stiluri de viata distincte.
(upP &H-2, alNi sociologi au examinat procesele creOterii urbane Oi au propus
modele noi sau modificate. Astfel, 7omer 7o:t #&H-H$ a elaborat modelul sectorial, dupP
care oraOul mare este constituit din sectoare, nu din cercuri concentrice, iar 7arris Oi
!llman #&H/6$ au construit modelul nucleelor multiple, dupP care un oras mare nu are un
singur centru, ci mai multe, fiecare avQnd trPsPturi specifice.
Aodelul lui Curgess nu e corect din punct de vedere empiric, deoarece, asa dupa
cum spune 7o:t, acesta nu a tinut seama de existenta transportului public.
Curs 8
2.12.2008
O'AS!,% perspectivP culturalP
&5
,a sfRrsitul secolului al E+E lea, inceputul secolului alEE%lea, conceptia era
pozitivP asupra ruralului. Orasele erau considerate locuri pline de vicii, cu oameni egoisti,
anonimi. 4roaza fatP de oras se poate explica partial prin teama claselor dominante #ce a
mai rPmas din aristrocratie si burg9ezie$ fatP de proletariatul care se concentra Qn mediul
urban. "roletariatul era considerat o fortP distructivP, proletariatul si orasul erau
considerate o amenintare la adresa ordinii sociale. Sn vremea aceea vizionarii, urbanistii,
au Qncercat sP ofere conditiile care sP permitP reconstituirea vec9ilor legPturi morale ale
societPtilor rurale. !n exemplu este dat de ;orasele grPdinP< care Qncercau sP recreeze
9abitatul natural al lumii rurale, oferind conditiile de a reveni la legPturile comunitare
rurale. Scopul a astfel de proiecte a fost sP ofere conditiile care sP permitP reintegrarea
indivizilor Qn societate. ,,Orasele grPdinP,, sunt QnsP forme de segregare, formeazP unitPti
Qn mod artificial, urmPrind un anumit scop.
Apar discutii Qn legPturP cu orasul analizat din perspectivP culturalP. Simmel pune
Qn legPturP directP calitatea vietii spirituale cu mPrimea unui oras. 1l nuanteazP conceptia
cP orasul e sediul viciilor. 1l spune cP orasul este sediul sanselor pe care le oferP #nu
insistP asupra testului de la seminar$.
@oloseste o metodologie de sorginte neoFantianP. .ant a subliniat cP orice
cunoastere este un proces care presupune un subiect si un obiect al cunoasterii. .ant a
subliniat rolul activ al subiectului cunoasterii in procesul cunoasterii. Orice cunoastere
este si o constructie a subiectului cunoscator. Cunoasterea necesitP un efort mental
prealabil observatiei nemilocite. Avem concepte, categorii cu care ne apropiem de
realitate si o cunoastem Qn functie de aceste constructii mentale. Subiectul cunoscPtor
introduce o anumitP ordine Qn realitate care e 9aotica. "entru Simmel aceastP ordonare e
posibilP prin separarea formei de fond #continutul$. @ondul actiunilor, interactiunilor si
relatiilor sociale e de competenta psi9ologiei; Qn sc9imb forma prin care se exprimP acest
continut social e de competenta sociologiei; pentru cP forma pe care o QmbracP continutul
actiunilor, relatiilor sociale poate fi observatP nemilocit. Sociologia e considerata o
stiinta socialP empiricP.
Simmel spune cP sociologia Qncepe cu numPrul -. @orma de la care se porneste Qn
sociologie este triada. 'elatiile dintre douP entitPti nu sunt obiectul sociologiei, sunt de
competentP psi9ologicP pentru cP nu existP alternativP. Sociologia Qncepe de la triade
pentru cP existP o situatie care necesitP o observare mai atentP si existP consecinte care nu
sunt implicate Qn diadP. (in momentul Qn care analizPm triade avem un obiect al
sociologiei pentru cP cantitatea relatiilor e QnsotitP de o sc9imbare a calitPtii relatiilor
sociale. Sociologia poate analiza strategiile care%i fac pe oameni sP fie solidari sau
nesolidari. Analizarea strategiilor de solidarizareG nesolidarizare ne autP sP Qntelegem
fenomenele istorice singulare#la stiintele naturii fenomenle se repetP, la stiinta spiritului
avem obiecte singulare % (ilt9e:$.
Traditia neoFantianP delimiteazP obiectul cercetPrii prin raportare la valori. Sn
momentul Qn care un obiect din realitate are o valoare pentru cercetare, el devine obiect
de cercetare. Simmel spune cP , c9iar dacP sociologia nu poate determina motivele unei
anumite strategii, poate analiza formele pe care le QmbracP o strategie socialP. Sociologia
poate analiza o varietate foarte mare a unor evenimente istoric singulare. Sociologia este
stiinta despre formele interactiunii umane, forme care sunt abstrase din interactiunile
lumii reale.
&=
Simmel este unul din reprezentantii sociologiei pure #conceptuale$ care
elaboreazP un sistem de concepte construite a priori. Sociologia studiazP prin urmare
formele interactiunilor umane, nu si continutul acestora. Socilogia este geometria
formelor sociale, este stiinta care analizeazP si explicP formele sociale. @ormele sociale
sunt miloace prin care se exprimP actiunile si interactiunile sociale; ele indicP si limitele
actiunilor si interactiunilor sociale. +ndividul trPieste Qn societate si societatea trPieste Qn
fiecare individ Qn parte. Societatea este deopotrivP originea dar si negarea individualitPtii.
3iata socialP, realitatea socialP se QntemeiazP pe un paradox insolubil. 1xpansiunea,
dezvoltarea socialP este deopotrivP o conditie dar si o provocare la adresa dezvoltPrii
individualitPtii.
Simmel a Qncercat sP analizeze raportul dintre cantitativ si calitativ Qn relatiile
sociale. Triada e exemplul de Qnceput al societPtii pentru cP apare posibilitatea ca un
individ sP%i domine pe ceilalti si posibilitatea ca unul sP fie pus Qn minoritate. Seriile
sociale Qncep de la -, minim - actori trebuie sP fie pusi Qntr%o situatie pentru cP aceasta sP
fie pusP Qn atentia sociologiei. Salturile de la * actori la - nu sunt doar cantitative ci si
calitative. !n alt salt calitativ apare cRnd se face trecerea de la grupuri mici la grupuri
mari #dificultate cantitativP de definire a grupului micGmare$. (e ce apar diferentele de
naturP calitativP la forme sociale mai mare de -. Triada este o formP de agregare. ,a
nivelul unor agregate sociale mari apar, se manifestP anumite fenomene sociale care nu
apar Qn agregate sociale mici. (iferentele calitative Qntre grupurile mici si mari sunt
evidente. Sn grupurile mici unitatea, coeziunea este datP de obiceiuri, traditii, interactiuni
face to face, existP un control social mare. ,a grupurile mari coeziunea nu poate fi
asiguratP prin control social ci prin manifestarea dreptului. 'elatiile persoanelor devin din
ce Qn ce mai putin numeroase si intense raportate la totalul relatiilor pe care individul le
are Qntr%un grup mare.
Sn grupurile mari existP relatii anonime, depersonalizate. Sn grupurile mici
apartenenta Qti este prescrisP si controlul social nu te lPsa sP te eliberezi. Sn societatea
moderna individul nu apartine unui singur cerc social ci poate opta pentru incluziunea Qn
cercuri sociale diverse. Sn societatea modernP existP o expansiune a libertPtii individuale
care merge mRna Qn mRnP cu o asumare mai mare a responsabilitatilor formelor de
interactiune pe care le acceptP individul.
OdatP cu mPrirea numPrului cercurilor sociale la care poate apartine un individ,
nu creste doar libertatea, ci se modificP si dimensiunile identitatii individuale. +ndividul
riscP sP se piardP Qn masa celorlati, el riscP sP%si piardP identitatea. Confruntati cu un
asemenea risc, indivizii reactioneazP exacerband elemente ale propriei lor identitPti.
AceatP exagerare se referP Qn primul rRnd la o QntPrire foarte mare a constiintei de sine, a
stimei de sine. Constiinta de sine puternicP accentueazP identitatea individului Qn relatiile
cu ceilalti.
Simmel vorbeste de raportul dintre dimensiunea socialP si calitatea interactiunilor
pe fondul consecintelor modernitPtii asupra vietii sociale. Aodernitatea este marcata de *
procese. 1a e legatP de diversificarea diviziunii sociale a muncii din care Simmel derivP
consecinte sociale ale economiei financiare. 1l analizeaza cum valoarea afecteazP
calitatea relatiilor, interactiunilor sociale. (iviziunea socialP a muncii produce - tipuri
de consecinte asupra formelor de interactiune umanP:
a. @ragmenteazP si segmenteazP viata socialP.+ncluziunea socialP Qntr%o societate
slab diferentiatP functional se realizeazP Qntr%un cerc social. Sntr%o societate
&H
diferetiata functional apare posibilitatea ca individul sP apartinP unor cercuri
sociale diferite.
b. "otentarea constiintei de sine prin ordinul de mPrime. Sntr%o societate diferentiatP
functional fiecare individ e expus clipP de clipP unei multimi de stimuli, situatii si
impresii, singura sa certitudine, Qn acest mediu fluid, e personalitatea proprie
#apare egoismul si individualismul$.
c. SnstPinarea individului fatP de civilizatia creatP de el si de ceilalti. SnstrPinarea
este o consecintP inevitabilP a modernizPrii. (iviziunea muncii separP creatorul
de creatia lui. Acest proces se terminP prin reificarea Qntregii creatii umane. Apare
iluzia cP avem de%a face cu o lume obiectivP, desprinsP de creativitatea umanP.
Aceste consecinte sunt amplificate de economia financiarP, de bani. Avantaul
banilor este cP sunt impersonali. Canii sunt un miloc universal de sc9imb, ei
intermediazP sc9imbul de mPrfuri. 1i niveleazP si reduc diferentele calitative la difente
cantitative. Orice calitate este tranformatP Qn purP cantitate cu autorul banilor. "ericolul
social este dat de proprietPtile banilor de a nivela calitPtile, de a transforma
caracteristicile calitative Qn cantitPti. (e aceea, banii reprezintP izvorul libertPtii si
independentei individuluale, permitRnd o incluziune Qn cercuri sociale pRnP la nivel
global si o exprimare liberP a optiunilor individuale.
Canii se opun individului de parcP ar exista Qn mod obiectiv. Canii sunt expresia
rationalitPtii si rationalizPrii lumii moderne. AceastP economie financiarP are de aceea
repercursiuni si asupra modului Qn care ne raportPm la lume. Se tranformP calitatea
oamenilor Qn cantitPti, maximizPm profiturile sociale Qn interactiunea cu altii.
AaximizPm profiturile sociale, deoarece Qn orasele mari oamenii au o excesivP luciditate
si foarte mult calm, existP oameni mai reci, mai distanti, mai precauti Qn metropolP.
APrimea unui oras conteazP Qn analizP. Alege metropola pentru cP acolo sunt
vizibile consecintele modernitPtii. +ndividualitatea, QnstrPinarea sunt mai evidente pe
mPsurP ce creste o localitate. "entru a contracara efectele societPtii moderne, individul
dezvoltP strategii de supravietuire, el contracareazP anonimizarea si atomizarea societPtii
prin exagerarea unor efecte personale #extravaganta$. Aetropolitanul are un comportamen
artificial#totul e premeditat, nu e nimic spontan$, alege contextele Qn care%si prezintP
personalitatea. Situatiile Qn care se aflP orPseanul se sc9imbP foarte repede si pentru a
supravietui acestui flux de stimuli apare o selectivitate la individ si apare blazarea
#mecanism de apPrare Qn situatiile de bombardament constant de stimuli$. Apare o
devalorizare a situatiilor si a altor oameni si apar simpatii si antipatii spontaneK
mecanisme de apPrare Qn fata indiferentei celorlati. Complexitatea face ca viata Qn mediul
urban sP cuprindP relatii impersonale si elemente imprevizibile.
Curs10
8.12.2008

"aradigma sistemicP
*2
(upa al doilea razboi mondial se sc9imbP perspectiva orasului. +nainte orasul era
considerat o entitate culturala, un sistem ecologic, acum el este considerat o entitate
socio%spatiala.
&HB5% 'ex +., Aarc '.
,,'ace, Communit: and Conflict,,
% miscPri care Qsi cautP un suport teoretic#miscPri critice, de Qnnoire$;
% renasterea marxismului% aparitia neomarxismului
% relansarea a abordPrilor de sociologie urbanP #'ace, Communit: and Conflict$
% rezultatele unei cercetPri despre conditiile de locuit si relatiile rasiale din cartierul unui oras
Cadru de referintP: amalgam Qntre: % modelul ecologic #Curgess$ 0 zona de tranzitie
% >eber 0actiunea rationalP#sens subiectiv atasat$
structuri sociale%%%%%%%%%%%%%%%spatiu
structurile sociale structuri rasiale
spatiu segregare
KTreconectarea sociologiei urbane la mainstream%ul socilogic din acea vreme : scoala criticP
de la @ranFfurt% 7abermas si @ranta, +talia, Anglia%neomarxism,
+deea preluatP de Curges si scoal de la C9icago:
(e%a lungul dezvoltPrii sale, orasul s%a divizat Qn comunitPti, care la rRndul lor prezintP
caracteristici de segregare Qn naumite zone din oras, Qn care trPiesc anumite tipuri de
locuitori% subculturP
Segragarea poate fi pusP Qn evidentP cu autorul mecanismelor de proprietate
4rupuri segregate :
a$ clasa milocie superioarP:
%proprietatea unor case relativ mari
%apropiate de centru
%centru dominat de comert si culturP
%distantP mare de site%uri de uzinP
b$ clasa muncitoare:
%c9irie,
%set de experiente comune#experienta mizeriei economice Qn raport cu
alte categorii sociale$% costiintP colectivP puternic conturatP
c$ clasa milocie de os :
% case cu c9irie
% tinde sP imite stilul de viatP burg9ez al proprietarilor imobiliari
filtrarea: descendetP si ascendentP
miscarea dinspre zonele centrale spre periferie
% zona centralP 0 zonP de comert
% imitatia 0 dorinta de a imita un anumit stil de viatP
% categorii: prefessionals, ?cPpitani< industriali, oameni de afaceri; clasa milocie de
os#dar Qn zone ceva mai os calitativ$
% clasa muncitoare: suburbii slab dotate% locuinte sociale, suburbii publice
% salturi ale populatiei dintr%o zonP a orasului Qn alta
% zona de tranzitie 0 zonP abandonatP de proprietari, clPdirile nu au valoare, doar terenul
% apare degradare% apare o folosire comercialP a acestora, subQnc9iriere #migrantii care
acceptP conditii proaste si foarte proaste de locuire$
% zona de tranzitie% zona crepuscularP
*&
% datoritP competitiei pentru spatii de locuire% presiune asupra suburbiilor care sunt greu
de obtinut, iar accesul Qn locuinte de un anumit tip Qn suburbii este inegal distribuit Qntr%o
populatie, sanse
% interes sociologic: modul Qn care sunt accesate resursele aratP sansele indivizilor
% accesul la o locuintP contine Qn sine un potetial conflict Qntre persoanele care doresc sP
aungP acolo
% accesibilitate si conflict 0nou accent pe sociologia urbanP
Conclu!ii:
Clasa milocie de rasP albP are desc9isP optiunea de proprietate Qn suburbii.
Clasa muncitoare de rasP albP 0 locuinte cu c9irie Qn suburbii #Qnc9irierea locuintelor se
face prin intermediul autoritPtilor locale$
'estul populatiei 0 calea baratP spre proprietatea imobiliarP sau c9iar Qnc9irierea printr%o
tacticP administrativP% Qng9esuitP Qntr%o zona de tranzitie.
3aluri de migranti :
"rimul val cautP locuinte prin Qnc9iriere de la proprietarii privati. Cei care dispun cRt de
cRt de resurse preferP sP cumpere o proprietate imobiliarP, c9iar si degradatP; vRnzarea nu se
realizeazP Qntr%un cadru legal neapPrat% cPmPtari% subQnc9iriere% deprecierea locuintelor%
pPrPsirea zonelor.
1x: spatiile din urul gPrilor
AceastP stare de fapt criticatP de reprezentantii liberali si de cei conservatori.
Curs 11
15.12.2008
Sociologia anilor U52% Critica scolii de la C9icago si revenirea la Aarx si
Simmel
- mari autori care constituie sociologia marxista a anilor 852: 7arve:, Costelles,
,efevre% refundamentarea intregii sociologii.
7arve: este cel mai influnet marxist in epoca contemporana. Are aceste explicatii
in care reformuleaza textele lui Aarx si Simmel. "orneste de la faptul ca timpul si spatiul
absolut sunt reprezentari care au aparut odata cu modernitatea.
Timpul absolut% timp egal cu sine insusi.
-patiul absolut% tot ceea ce este egal intr%un punct al sau este egal intr%un alt
punct. Spatiul spre deosebire de timp este reversibil. Acest tip de imaginar al spatiului si
timpului este specific capitalismului si nu poate fi separat de bani. "orneste de la ideea lui
Aarx de bani. Singurul lucru care conteaza este posesia de bani. Canii nu sunt decat alt
bun care exista printre bunuri. Canii sunt acum decuplati de valoarea lor in aur, au
devenit un bun fictiv. "arsons reia aceasta idee si afirma ca banii nu sunt decat un
simbol, apoi 7abermas si ,uc9man% mediu de sc9imb generalizat simbolic. (e la Aarx,
**
7arve: preia faptul ca viata sociala in capitalism iti ofera intr%o mai mare masura
capacitatea de manipulare simbolica a obiectelor, decat a obiectelor in sine.
7arve: atrage atentia ca daca Simmel accentueaza fapul ca banii sterilizeaza
relatia sociala, Aarx afirma ca acestia circula. Se subliniaza ca forta motrica este
acumularea de banii%circulatia, in capitalism # criticat pentru ca aceasta forta ar fi lupta de
clasa$. 7arve: preia ideiile lui T9omson si 4olf% timp dependent de modul de productie%
timpul se naste in fabrica%in fabrica munca incepe la = si se termina dupa un anumit
standard. 7arve: sustine ca pasul generalizarii timpului din fabrica se face prin capital.
Acesta circula% iar aceasta circulatie presupune existenta unei anumite temporalitati, timp
egal peste tot. Spatiul se naste la fel. 'elatiile sociale trebuiau egalizate. Canii
standardizeaza relatiile de sc9imb peste tot. Capitalul realizeaza difuzarea acestui mod de
a gandi si de a relationa. Spatiul si timpul absolut apar in sec. &5 si se generalizeaza in sec
&=.
Cenedict Anderson% capitalistii au nevoie de compartimentalizarea pietelor. C9iar
daca exista spatiu absolut, acesta este compartimentat. Sistemul capitalist isi creeaza
spatii compartimentale pentru as protea competitia.
7arve:: exista spatiu, timp absolut, relativ si relational. Spatiul si distanta in
esenta este un fenomen social. (istanta se masoara in procese si activitati, nu cu rigla.
Se intreaba al cui este orasul. Se porneste de la Aarx de la ;Capitalul<. Spatiul
absolut se bazeaza pe o relatie sociala esentiala numita monopol. !n individ detine un
spatiu, capitalul ia o zona din spatiu, timp si detine monopolul asupra sa. Acesta este
creat de renta absoluta. Spatiul relativ este creat de renta relativa. Capitalul obtine profit
diferit in functie de pozitionarea relativa in spatiu % spatiul einsteinian. !n punct este
constituit de relatia cu celelalte puncte #de la ideea lui ,eibniz de monada% depind unele
de celalalte, dar sunt in acelasi timp autonome$. Apare astfel spatiu relational. Spatiul nu
este ceva in sine ci este o relatie ce se stabileste intre obiecte.
Contradictiile interne ale capitalistului % provine la tendinta continua de
acumulareKT competitie KTproductieKT supraproductie. 7arve: in ;T9e ,imits of
Capital< incearca sa vada cum se spatializeaza aceste contradictii; cum capitalul incearca
sa depaseasca crizele sale prin crearea de spatial fixes si temporal fixes.Cum depasesti
crizele prin rezolvari spatialeD Cum se rezolva temporal crizeleDKT prin capitalul
financiar. +a de la ,efevre ideea ca capitalismul se bazeaza pe un spatiu dea creat si
capitalul creaza un spatiu. 1xista un capital productiv si exista o productie de spatiu care
depaseste crizele.
1xista si un alt circuit conform lui 7arve:, cel al capitalului financiar. Creditul
rezolva problemele, este milocul de time fixing. -patial fi( se rezolva prin piata
pamantului # incearca sa fluidizeze tranzactiile cu pamantul. 3aloarea nu poate fi
inteleasa in afara spatiului. Spatiul este comodificat in capitalism. !n al doilea miloc
spatial fix este decuplarea locurilor de consum de locurile de productie. Al treilea e
modul in care se guverneaza un loc. Se vorbeste despre T9e politics of space.
+ncearca sa reconceptualizeze spatiul pornind de la distinctia dintre spatii &%
organice#percepute prin simturi$, *% percepute#mediate conceptual$, -%imaginate.
Aarxistii din anii U52 aduc in spatiu urban relatiile sociale. Aceste relatii intra in
logica unei societatii definite spatial si temporal. Orasul este teoretizat in aceasta sc9ita,
el inseamna acumulare de oameni si milloace de productie.
"olan:i% - tipuri de relatii%de sc9imb de reciprocitate,
*-
% de piata
% de redistributie
+n viziunea anilor 852, spatiul urban e un spatiu redistributiv, capitalul subinvesteste in
reproductia fortei de munca iar orasul in redistributie creaza locuri in care forta de munca
se poate reproduce.
Curs 12
05.01.2008
Spatiul a devenit o marfa ,ceea ce inseamna ca el e tranzactioneaza, intra in
circuitul sc9imburilor. (eci problematica spatiilor din mediul urban trebuie privita si din
perspective politica si economica.
Spatial, pentru a putea functiona ca si marfa trebuie produs. "roductia se spatiu
trebuie inteleasa in mod similar procesului de productie al orcarei marfi. Astfel s%a facut
simtita prezenta marxismului in sociologia urbana.
3iziunii de politica economica in sociologia urbana ii urmeaza faptul ca orasul a
inceput sa fie privit diferit #ecologii vedeau orasul ca fiind natural$. Naturaletea,
perspective asupra orasului a fost sc9imbata cu perspective in care orasul este un loc in
care se produce ceva. Orasul este o reflectare a societatii in care se produce, este o
amprenta a acestor procese.
7enr: ,evebvre : in capitalism, totul este o marfa si spatial urban e una. "roductia
de spatiu urban e o forma de dominatie de clasa. Teoria marxista occidentala a incercat
sa%si largeasca orizontul t9eoretic definit de Aarx astfel incat miscarea centrala
revolutionara sa poata include noile miscari sociale aparute intre timp.
Aiscarile radicale# ecologista pentru emanciparea negrilor$ trebuiau incluse in
miscarea marxista revolutionara.
A reaparut in discutie problematica urbana si in marxism. 'econsiderarea
marxismului pe filiera urbana a urmat doi pasi:
&.critica a teoriilor urbane, urbanistice si a practicilor urbanistice etic9etand aceste
teorii si practicile ca fiind ideologii.
*. depasirea etapei & prin elaborarea unei teorii despre urban si despre urbanism
fara conotatii ideologice. @ara ca teoriile sa mai reprezinte interesele unei anumite clase.
"roblema a fost in primul rand ca nu se stie ce se intelege prin ideologie, cum se
defineste ideologia. +deologia are mai multe intelesuri: legitimarea unei pozitii de clasa
dominante. Atunci cei care cred ca totul in plan urban e ideologie au dreptate pentru ca
totul ar reflecta interesele burg9eziei.
Se face distinctia intere ideologii teoretice si praxisul stintific. (iferenta dintre
ideologie si stiinta e greu de analizat.
S%a crezut ca marxismul poate exista daca se critica onest propriile argumente. Se
etic9eteaza totul ce este anterior ca fiind ideologie. (epasirea fazei aceasta se face prin
elaborarea unei teorii dezideologizate. Aarxismul occidental a incercat sa se reformeze
descutand si osciland intre doua variante ale conceptiei lui Aarx :
*/
%cea determinista. 1xista trei legitati KTcunoasterea lor KT te9nologie, inginerie
sociala;
%cea umanistica;
A doua varianta sublineaza neaunsurile, restrictiile # asupra dezvoltarii
armonioase a omului $ generate de societatea urbanizata. Se pleda pentru umanizarea
oraselor # user friendl:$. 1le nu mai trebuiau sa fie construite conform ideilor burg9eziei.
3arianta determinista avea o atitudine sceptica fata de umanismul socialist. "rin
calitatea vietii se demonstra suprematia socialismului. "roblema a fost persistenta
conflictelor si a antagonismelor si a fost explicata prin persistenta unui proces de
productie nereformat. (irectia umanista a incercat sa orienteze intreaga miscare
revolutionara spre calitatea vietii #trebuia imbunatatita calitatea vietii$. (irectia
determinista a incercat sa atraga miscarile radicale in miscarea muncitoreasca existenta.
Aceste prapastii dintre umanismul si determinismul socialist pot fi intelese prin lupta
pentru influenta in cadrul miscarilor marxiste #atat in cadrul celei atat in cadrul celei
occidentale cat si intre cele occidentale si cele din tarile socialiste$
7enr: ,evelevre a fost unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai acestei
perioade de efervescenta a miscarilor din anii respective #B2%52$. 1l defineste ideologia
destul de interesant. Orice sistem teoretic care seduce, cucereste oamenii prin ceea ce
afirma astfel incat acestia sa accepte neconditionat relatiile sociale existente, este
ideologie. Tot ceea ce perverteste mintile e ideologie. Orice reprezentare care contribuie
la reproductia relatilor sociale existente este ideologie. "rin urmare, ideologia poate fi
separate de praxis . +deologiile sunt seducatoare , atractive pentru ca ele sunt de fapt niste
teorii sociale generale # descriu si explica societatea in ansamblui ei$. 1ficienta lor se
bazeaza pe faptul ca sustin cu argumente teoretice in mod practic interesele particulare de
clasa. Aceasta ustificare teoretica a practicilor se realizeaza prin aceea ca adevaratele
interese ale clasei dominante sunt mascate prin indiguirea miscarilor politice #ele sunt
canalizate in orice parte numai spre originea dominatiei nu$. Atat timp cat ideologiile au
opturat miscarile politice orientate spre radacinile dominatiei au avut success. Aarxismul
nu este o ideologie pentru ca el vizeaza exact originile dominatiei. Aarxismul este
neideologic fiind revolutionar, el permite intotdeauna actiuni practice de reforma, de
sc9imbare radicala a societatii.
1l a incercat sa separe ideologia de stiinta prin:
% renuntarea la a face diferenta intre ideologie si stiinta. ;(iscutia este dominate de
teorie<.
% are fie urmari practice revolutionare#marxismul$.
% fie sunt teorii sociale care asigura consensul social.
Toate teoriile ne%marxiste sunt teorii ale consensului, sunt doar ideologii ale
burg9eziei. Teoria marxista are urmari practic%revolutionare. Aarxismul este o teorie
politica a practicii socialiste. 1ficienta unei actiuni sociale de sc9imbare depinde de
gradul de informare #stiintifica$ al actorilor care le intreprind. 1l aunge sa vorbeasca
despre problema urbana in termini ideologiei. Spatial este o marfa, are valoare de
intrebuintare, accesul la aceasta marfa depinde de pozitia sociala a actorilor.
*6
Curs 1&
1&.01. 2008
C9estiunea urbana% 7. ,efebvre
,efebvre se incadreaza in reformatorii marxismului pe linie umanista.
Teoria in care se incadreaza conceptia lui este o teorie care are consecinte pentru
practica revolutionara. Teoria lui ,efebvre este o teorie politica a practicii socialiste. Ca
sa fie eficienta teoria trebuie sa fie informata, pentru a actiona se pune accentul pe
informatie.
,efebvre este considerat a fi promotorul unei conceptii utopice despre actiunea
practica a indivizilor.
1laborarea unui set de idei despre urbanism, care aveau menirea sa fundamenteze
actiuni radicale impotriva intruziuniicapitalismului in viata cotidiana a indivizilor.
"ractica de urbanizare si implicit criticand praxisul din aceasta vreme, critica si
teoriile din spatele practicii.
Teoriile concep spatiu ca fiind un obiect pur stiintific
Consecinta acestui principiu in practica este asumarea de amenaarea teritoriului
ca si practici pur stiintifice, matematice.
Aceasta practica este mai degraba o teorie te9nocratica care propune ca spatiul
este derivat din definitia spatiului, iar urbanizarea este conceputa ca fiind prin excelenta
interventie te9nica.
"ractica de urbanizare si amenaarea teritoriului este aplicarea logicii stiintifice.
,efebvre reproseaza conceptiei teoretice si practici lor faptul ca aceste practici
trec cu vederea peste caracterul eminamente politic al spatiului. "oliticile sunt elemente
rationalitate intr%un demers pe care acestia il considera stational.
"olitica este un element irational care actioneaza din exterior si se supra impune
sistemelor spatiale. 1ste un factor esential in configurarea si conservare in procesul de
uxtapunere # admiterea ideii ca in spatiu elementele au un loc al lor, sunt ordonate intr%
un anumit fel$ "rin urmare varianta te9nocratica de urbanizare este considerata de
,efebvre ca o ideologie. #tot ce s%a facut pana la el 0 ideologie$
+deologie 0 orice enunt care are putere de seductie, care ii face pe oameni sa
accepte. "entru proiecte cu finantari de la !1 tot ceea ce poate convinge oamenii sa faca
ceva e ideologie.
Teoria si practica aferenta ei sunt conservatoare. ,efebvre spune ca asemenea
teoriei si practica reuseste sa fie seducatoare fiindca depolitizeaza problematica urbana.
*B
!rbanizarea a fost si atunci ca si azi un proces global. "rin urmare ,efebvre pledeaza
pentru depolitizarea urbanismului si pune in loc politizarea c9estiunii urbane.
Aai intai ,efebvre critica practica urbana prin depolitizare iar in capetele acestei
teorii se afla o alta teorie care spune ca spatiul nu are de%a face cu politica. ,efebvre
recunoaste faptul ca formele spatiale sunt create politic si urbanizarea si amenaarea
teritoriului servesc unor functii politice.
;Spatiul este politic. Spatiul nu este in exclusivitate un obiect al stiintei. Spatiul
este departe de a fi un obiect neutru din punct de vedere politic si ideologic, spatiul
intotdeauna a fost politic. Spatiul care ni%l reprezentam omogen si care in forma lui
deplina este un dat obiectiv este de fapt un produs obiectiv.< "roductia spatiului se poate
asemana cu productia oricarui alt bun.
Ca sa putem utiliza spatiul e nevoie de un proces de productie. Spatiul este o
marfa. Cu cat este mai complexa viata sa, cu atat mai complexa este si amenaarea
teritoriului. Caracterul de excluziune a spatiului a fost patentat de caracterul de
proprietate privata a spatiului. ,efebvre sustine ca in sociologia urbana nu avem nevoie
sa construim o teorie a spatiului in sine. +n sociologia urbana avem nevoie de o teorie a
productiei spatiului in societatea capitalista.
1senta capitalismului este productia de marfuri, daca ai o astfel de teorie poti
intelege capitalismul. Si asupra spatiului se aplica aceleasi principii de analiza a marfii.
Avem nevoia capitalismului de a produce profit si nevoia consumatorilor de a%si
acoperi aceste nevoi . 1xista contradictia sociala intre profit si nevoi #contradictie intre
valoarea de intrebuintare si valoarea de sc9imb$
1xpresia politica a acestor contradictii este competitia intre strategii individualiste
de viata si strategii colectiviste de viata.
Aodul de productie se compune din : &. @ortele de productie #elem. Aateriale$
*. 'elatii de productie
+ntre acestea doua exista o contradictie fundamentala.
Aarx a inclus la nivelul de productie relatia de proprietate , pozitia membrilor
societatii fata de miloacele de productie. (oar o parte a membrilor unei societati au in
posesie miloace de productie #contradictie$
@orta de munca se duce acolo unde se poate valorifica in salariu.
Contradictia fundamentala in capitalism intre fortele de productie si valoarea de
productie a disparut. ,efebvre sustine ca detensionarea acestei contradictii ale
capitalismului se datoreaza procesului de urbanizare. Se vorbeste de efectul de lift 0
capitalismul a reusit sa aduca la un alt nivel intreaga societate. Capitalismul a ridicat
bunastarea intregii societati pastrand diferentele.
Atenuarea diferentelor se datoreaza procesului de urbanizare. ,efebvre spune ca
dizolvarea capitalista nu a auns la propriile limite, deoarece capitalismul a gasit noi
forme de a produce castig. Cea mai mare gaselnita a fost transformarea spatiului in marfa.
Trecerea graduala de la o productie pur industriala la una orientata spre spatiu este
ec9ivalenta cu o revolutie.
'evolutia urbana este ec9ivalentul urban cu revolutia industriala de la inceputul
capitalismului.
*5
,efebvre ne atrage atentia sa nu confundam aceasta constructie teoretica cu
subiectul urban. Obiectul real difera de obiectul construit teoretic. ,efebvre spune sa nu
confundam teoria productiei de spatiu cu orasul. ,a nivel teoretic rezolvarea palpabila a
acestei revolutie urbane este constituirea societatii urbanizate.
Societatea urbana aunge sa stearga aproape total diferentele intre rural si urban.
Obiectul empiric al unei societati in reprezinta orasul. Ca sa analizam orasul ca si
realitate empirica avem nevoie de conceptie, spatiu, viata cotidiana si concepte de
reproductie al relatiilor capitaliste. Cu aceste elemente ,efebvre incearca sa diferentieze
orasul. "entru ,efebvre orasul este contextul spatial global in care relatiile de productie
capitaliste sunt reproduse la nivelul experientei cotidiene a indivizilor, a omului in
general. 1xperienta spatiala cotidiana a omului a fost cucerita#;colonizata<$ de capital si
intreaga experienta este subordonata logicii capitalismului. +n acest fel spatiul capitalizant
isi lasa amprenta asupra tuturor relatiilor sociale si prin intermediul relatiilor sociale
capitalul isi impune logica si la nivel cotidian a indivizilor.
+n viata noastra cotidiana actionam pe baza logicii capitaliste. Sistemul este atat
de puternic, incat isi impune logica si in viata de zi cu zi.
Concluzia:
Orasele, ar9itectura lor, simbolizeaza relatii capitaliste. ,a ora actuala timpul liber
este la fel de comercializat ca si munca. ,ogica capitolului a devenit logica utilizarii
spatiului deci si logica vietii cotidiene.
,efebvre spune ca cei care controleaza productia de spatiu sunt tot cei care
controleaza si productia dar si relatiile sociale
(iagnosticul pe care il da ,efebvre este unul optimist. 1xista si elemente pozitive
care deriva din aceasta revolutie urbana, ea a rezolvat o serie de probleme a societatii
capitaliste.
Are loc o fragmentare si atomizare a populatiei. Aceasta bulversare a
mecanismelor care genereaza solidaritate sociala.
Orasele au fost considerate ca fiind centrul vietii sociale.
(aca datorita revolutiei urbane se modifica spatiul de tip urban, orasele si avem
civilizatie urbana peste tot, apar probleme administrative si politice, raman cu o problema
dominanta politica si administrativa.
,efebvre presupune ca are loc diminuarea, 9egemonia in societate.
"roductia capitalista de spatiu urban se va concentra in anumite localitati, acolo se
arata conditii favorabile.
*=