introducere

Organiza?ia pentru Securitate ?i Cooperare n Europa (OSCE), cu 57 de state partic

ipante in America de Nord, Europa si Asia, acoperind aria geografica de la Vanco
uver la Vladivostok, este cea mai mare organizatie regionala de securitate, al c
arei principal obiectiv este consolidarea pacii, democratiei si stabilitatii pen
tru mai mult de un miliard de persoane.
OSCE este un for pentru dialogul politic la nivel nalt asupra unei game largi de a
specte de securitate si o platforma pentru actiuni menite sa imbunatateasca viet
ile indivizilor si ale comunitatilor din care acestia fac parte, pentru avertiza
re timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor si reabilitarea post
-conflict, viznd cre?terea ncrederii ntre state, prin cooperare.
OSCE abordeaza, prin institutiile sale specializate, o serie de probleme importa
nte din punct de vedere al securita?ii noastre comune, inclusiv controlul armelo
r, terorismul, buna guvernare, securitatea energetica, traficul de fiin?e umane,
democratizare, libertatea mass-media ?i drepturile minorita?ilor.
OSCE considera securitatea o problema complexa ?i lucreaza pentru a aborda cele
trei dimensiuni ale sale - politico-militar, economice ?i de mediu, ?i omul - ca
un tot unitar.
Din punct de vedere al dimensiunii politico-militare, principalul for de activit
ate este Forumul de Cooperare n domeniul Securitatii (FSC) iar cele mai important
e teme abordate aici sunt masurile de cre?tere a ncrederii si securitatii stabili
te prin Documentul Viena si Controlul armamentelor conven?ionale (CFE).
Dintre misiunile OSCE pot fi mentionate cea din Bosnia si Herzegovina, Serbia si
Muntenegru (asistenta oferita pentru punerea n aplicare a Documentul de la Viena
si a Codului de Conduita ?i arme de calibru mic, SALW), Georgia, unde distruger
ea de arme si munitie a fost o importanta masura de cladire a ncrederii1, etc..
Prosperitatea economica este o piatra de temelie a securita?ii, si de aceea OSCE
este dedicata promovarii de cooperare economica ?i buna guvernare ntr-o regiune
care include cea mai mare parte emisfera nordica. n cadrul Secretariatului si acti
vitatea si un Coordonator pentru activitatile economice si de mediu iar ntre teme
le discutate se regasesc si problemele legate de gestionarea deseurilor toxice s
i radioactive.
Dimensiunea umana se refera la sprijinul acordat de catre OSCE statelor membre p
entru a construi institu?ii democratice si de a sustine alegeri corecte ?i trans
parente. Dimensiunea umana se refera la imposibilitatea de a avea siguranta de d
urata fara a respecta omul si drepturile sale fundamentale.
De?i nu ntotdeauna a avut succes, OSCE a fost destul de activa n a fi un bun media
tor n situa?ii de conflict din Europa2.
ISTORIC
Actul Final de la Helsinki (1 August 1975) 3
OSCE si are originile la nceputul anilor 1970, cnd la sfrsitul Conferintei pentru Se
curitate si Cooperare n Europa (CSCE) a fost semnat, de catre 35 de state partici
pante, Actul Final ce a devenit coloana vertebrala a viitoarei organizatii.
Actul Final de la Helsinki sau Declaratia de la Helsinki acopera zece teme princ
ipale cu referire la principiile ce trebuie sa guverneze relatiile dintre state:
egalitatea suverana a statelor, interzicerea utilizarii fortei si a amenintarii
cu forta, inviolabilitatea frontierelor, respectul integritatii teritoriale a s
tatelor, solutionarea pasnica a conflictelor, neamestecul n treburile interne, re
spectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, egalitatea si dreptul
popoarelor la auto-determinare, cooperarea ntre state, ndeplinirea cu buna credin
ta a obligatiilor internationale.
CSCE a constituit, in perioada Razboiului Rece, un important for de dialog si ne
gociere dintre Est si Vest.
Reuniunile oficiale la nivel nalt au fost nso?ite de o serie de sesiuni specializa
te pe teme precum controlul armelor, dezarmare, ?i masuri de consolidare a ncrede
rii.
n 1990, urmare a Cartei de la Paris, CSCE a convenit nfiin?area unui sediu permane
nt n Viena, Austria, si a dobndit institutii permanente - Secretariatul ?i Centrul
de Prevenire a Conflictelor, Biroul pentru Institu?ii Democratice ?i Drepturile
Omului - precum si capacitati operationale; ulterior, n 1992, o serie de decizi
i au determinat constituirea unei forte armate de mentinere a pacii, a naltului C
omisariat pentru Minoritati Nationale, dar si Forumul de Cooperare n domeniul Sec
uritatii, Forumul Economic si de Mediu.
Din 1994, CSCE a evoluat dincolo de rolul ini?ial si a fost redenumita Organiza?
ia pentru Securitate ?i Cooperare n Europa pastrnd sediul la Viena.
Recunoscut drept grupare regionala n baza Capitolului VIII al Cartei Natiunilor U
nite, OSCE este un instrument primar pentru avertizare timpurie, prevenirea conf
lictelor, managementul crizei si reabilitarea post-conflict.
INSTITUTII OSCE
Presedintia n exercitiu
n cadrul OSCE, cea mai mare raspundere politica revine pre?edintelui n exerci?iu,
ministrul de externe al ?arii care de?ine pre?edin?ia OSCE, care se rote?te anua
l. Pre?edin?ia OSCE este asistata de Pre?edintele anterior ?i de cel ce va urma
, impreuna formnd Troika OSCE (n 2013 presedentia a fost detinuta de Ukraina, Irla
nda n 2012 la care se adauga Elvetia ce va conduce n 2014) sustinuta si de Secreta
rul General ce asigura continuitatea activitatilor organizatiei. Ministrii de ex
terne ai statelor ce fac parte din OSCE tin un Consiliu Ministerial anual unde r
evizuiesc activitatile si stabilesc directia generala a Organizatiei.
Statele membre ale OSCE se bucura de un statut de egalitate in cadrul Organizati
ei iar deciziile sunt luate de comun acord.
Consiliul Permanent are sediul la Viena si este responsabil de desfasurarea acti
vitatilor cotidiene, de rutina, ale organizatiei. Membrii Consiliului Permanent
sunt reprezentantii permanenti la OSCE. ai tarilor membre, acesta se reunindu-se
saptamnal la Viena, la nivel de ambasadori.
Consiliile ministeriale sunt reuniuni anuale (dar nu n anul n care se desfasoara s
ummit-ul) la nivelul ministrilor de externe, organizate de tara care detine Pres
edintia anuala n exercitiu, n cadrul carora sunt adoptate principalele decizii.
Una dintre institutiile stabilite prin Carta de la Paris este Consiliul Superior
ce se reuneste de doua ori pe an la Praga, plus o data pe an, ca Forum Economic
. ntrunirile au loc la nivel de directori din ministerele afacerilor externe ale
statelor membre si au rolul de a pregati aplicarea deciziilor luate de Consiliul
Ministerial.
Secretariatul OSCE
Secretariatul la Viena, sub conducerea Secretarului General, numit de Consiliul
Ministerial, sus?ine Pre?edin?ia in decursul mandatului de peste an, sprijina act
ivitatilor OSCE din teren, coordoneaza serviciile administrative si mentinerea c
ontactelor cu alte organizatii internationale si neguvernamentale.
Centrul de Prevenire a Conflictelor (CPC), din cadrul Secretariatului, sprijina
pre?edintele n exerci?iu ?i alte organisme OSCE n domeniile de avertizare timpurie
, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor ?i reabilitarea post-conflict. A
cesta joaca un rol-cheie n cadrul opera?iunilor de teren ale OSCE.
Biroul din Praga al Secretariatului asigura asistenta n domeniul informatiilor pu
blice, adaposteste o parte importanta a arhivelor OSCE. si actioneaza n domeniul
diseminarii documentelor si informatiilor oficiale ale OSCE, gazduieste o parte
din cercetatorii aflati temporar la sediul organizatiei.
Departamentul pentru Administratie si Operatiidin cadrul Secretariatului detine a
tributii administrative, raspunde de politica de personal, de organizarea uniuni
lor si conferintelor, documentare si protocol.
Tot din Secretariat mai fac parte si Unitatea Actiune impotriva terorismului, Co
operare Externa, Sectiunea Gender (responsabilitatea de a asigura un mediu de lu
cru unde femeile si barbatii sunt tratati egal si cu respect), Coordonatorul OSC
E pentru activitatile economice si de mediu dar si Reprezentantul Special si Coo
rdonatorul pentru Combaterea Traficului de Fiinte Umane.
Forumul pentru Cooperare n domeniul Securitatii se reuneste saptamnal la Viena pen
tru a discuta si a decide aspecte militare ale securitatii n spatiul OSCE, n speci
al masuri de crestere a sigurantei si securitatii. Bazele Forumului au fost puse
n 1992 n cadrul summit-ului de la Helsinki iar presedintele este ales dintre stat
ele membre OSCE pentru un mandat de patru luni, deciziile si documentele fiind a
probate prin consens.
Biroul OSCE pentru Institu?ii Democratice ?i Drepturile Omului cu sediul n Var?ov
ia are ca obiectiv promovarea drepturilor omului si democratiei n spatiul OSCE, d
etine inclusiv functia de observator a proceselor electorale si confera asistent
a in acest domeniu.
naltul Comisar pentru Minoritati Nationale are sediul la Haga si rolul sau este a
cela de atentiona din timp asupra tensiunilor etnice, nainte ca acestea sa evolue
ze n forma unui conflict, si de a actiona n consecinta pentru a preveni degenerare
a lor. Mandatul naltui Comisar ar putea fi descris ca un instrument de prevenire a
conflictelor din stadiul cel mai timpuriu cu putinta4.
Reprezentantul pentru libertatea mass media
Misiunea reprezentantului pentru libertatea mass media este de a asista guvernel
e statelor membre n domeniul asigurarii unor surse de informare libere si indepen
dente pentru opinia publica. Spre a-si ndeplini sarcina, reprezentantul pentru li
bertatea mass media este autorizat sa monitorizeze situatia si evolutia acesteia
n cele 57 de state membre ale OSCE, avertiznd timpuriu asupra oricaror incalcari
ale liberta?ii de exprimare. Reprezentantul pentru libertatea mass media promov
eaza respectarea deplina cu angajamentele OSCE n ceea ce priveste libertatea pres
ei.
Adunarea Parlamentara a OSCE
Adunarea Parlamentara a OSCE, cu sediul la Copenhaga, are n componenta sa peste 3
00 de parlamentari din cele 57 statele participante si obiectivul sau principal
este facilitarea dialogului interparlamentar, efectueaza misiuni de observare a
alegerilor si contribuie la ntarirea cooperarii internationale, stabilind impleme
ntarea obiectivelor OSCE de catre statele participante.
Adunarea Parlamentara a fost ini?ial fondata de catre Summit-ul de la Paris din
1990 pentru a promova o mai mare implicare n cadrul OSCE a parlamentelor na?ional
e din statele membre.
Adunarea Parlamentara discuta si subiecte abordate la reuniunile Consiliului Min
isterial ?i summit-ul OSCE al ?efilor de stat sau de guvern si contribuie la dez
voltarea structurilor organizatiei si a cooperarii dintre institutiile OSCE exis
tente.
Pentru a atinge obiectivele propuse, angajatii Adunarii Parlamentare a OSCE util
izeaza o varietate de mijloace: o declara?ie finala ?i o serie de rezolu?ii ?i r
ecomandari se adopta n fiecare an n cadrul sesiunii anuale.
Curtea pentru Conciliere si Arbitraj, cu sediul la Geneva, a fost nfiintata prin
Conventia referitoare la Conciliere si Arbitraj in cadrul OSCE n 1995 si pune la
dispozitia statelor un mecanism pentru solutionarea pasnica a disputelor.
Curtea pentru Conciliere si Arbitraj este mai degraba o structura adiacenta a OS
CE dect o institutie a acesteia, deoarece la ea nu participa toate statele membre
ale organizatiei.