Masini electrice

-lab 1-
Incercarea in gol a transformatorului
electric
1. Obiectul lucrarii . Masurarea pierderilor si a curentului de mers in gol.
Determinarea parametrilor de functionare in gol a transformatorului electric monofazat. In
scopul clarificarii fenomenelor din transformator si a scoaterii in evidenta a aspectelor
practice din cadrul teoriei transformatorului.
Acest regim se realizeaza cand la bornele infasurarii secundare nu este conectat nici un
consummator, adica impedanta de sarcina este infinita. In acest caz I
2
=0 si I
1
=I
10
.Diagrama
de fazori si schema echivalenta corespunzatoare acestui regim sunt date in figura 1.1 .
igura 1.1 !chema echivalenta si diagrama de fazori la functionarea in gol a
transformatorului
2. Schema de montaj.


igura 1.2 !chema de monta" la functionarea in gol a transformatorului
3. Tabelele aparatelor utilizate si al obiectului de incercat .
"#
1
I
10
$
1
%
1
I
10
&'
1
=&$
20
I
10
I
1
I
10a

10
I
10
%
1
#
(1
%
m
#
m
&'
1
=$
)
20
$
1
A
#
*
A
+
1
+
2
$
1
Denumire
aparat
abrica
constructiva
Domeniu de
masura
,lasa de precizie
+oltmetru +
1
+oltmetru +
2
Ampermetru A
*attmetru *

Denumire
aparat de
incercat
!
n
-+A.
$
1n
-+.
$
2n
-+.
I
1n
-A.
I
2n
-A.
abrica
constructiva
/ransformator
monofazat
1000 220 120 3.23 4.21
4.Modul de desfasurare a lucrarii

In schema din figura 1.2 tensiunea $
1
din primar se masoara cu voltmetrul +
1
,
curentul cu ampermetrul A si puterea cu 5attmetrul *, iar in secundar , tensiunea cu
voltmetrul +
2
. recventa retelei de alimentare se considera constanta si egala cu valoarea
pentru care a fost construit transformatorul. /ransformatorul se alimenteaza cu o tensiune
$
1
variabila intre zero si 1,16 $
17
, iar masuratorile care se fac se trec intr&un table, pe baza
carora seconstruiesc curbele I
10
= f8$
1
9, :
10
= f8$
1
9 si cos
10
= f8$
1
9 .
5.Marimi masurate si marimi calculate
$
1
-+.
$
2
-+.
I
10
-mA.
cos sin
i
10
i
10
-;.
:
10
-*.
<
10
-.
%
10
-.
#
10
-.
40 04 106 0.62 0.21 0.0144 1.44 2.46 120.= 220.= 102.6
60 24 116 0.22 0.63 0.0162 1.62 4.36 414.3 160.6 243.2
00 101 120 0.01 0.33 0.0131 1.31 4.336 430.2 2==.= 100.3
30 113 146 0.01 0.3= 0.01== 1.== 0.226 422.3 2=4.6 121.4
20 111 100 0.623 0.20= 0.022 2.2 3.626 600 2=1.6 404.6
=0 161 130 0.622 0.202 0.021 2.1 = 62=.4 423.2 111.1
100 103 126 0.63= 0.216 0.026 2.6 10.326 640.6 111.6 440.0
110 121 200 0.603 0.221 0.023 2.3 12.436 660 111.2 462.0
120 201 210 0.63 0.22 0.022 2.2 14.436 631.4 126.3 402.6
110 216 220 0.64 0.24 0.0102 1.02 16.0 6=0.= 11=.1 4=0.4
140 211 246 0.61 0.20 0.0113 1.13 13.0 631.4 2=1.4 4=1.4
160 24= 230 0.6 0.200 0.0131 1.31 20.4 666.6 233.2 421.1
100 200 110 046 0.2=1 0.0420 4.20 22.2 610.1 212.1 400.=
130 221 140 0.42 0.=03 0.0403 4.03 24.0 600 210 461.6
120 2== 1=0 0.1= 0.=20 0.0610 6.10 23.0 401.6 120.1 424.0
1=0 110 410 0.10 0.=12 0.06=1 6.=1 10.2 441.= 164.1 411.2
200 114 600 0.11 0.=41 0.0023 0.23 11.0 400 112 133.2
210 161 600 0.11 0.=6 0.033 3.3 10.0 136 110.1 160.1
220 102 010 0.22 0.=0 0.0200 2.00 40 14=.2 =3.33 116.2
210 126 316 0.20 0.=06 0.1011 10.11 44 112.= 21.16 101.=
240 400 220 0.21 0.=31 0.1123 11.23 43 2=2.3 03.11 224.2
6.Exemple de calcul
26 , 0
10 106 40
46 , 2
cos
I $
:
cos
1
0 1
=

=

44 , 1 ; i 0144 , 0
23 , 3
10 106
I
I
i
0
1
n 1
0
0
= =

= =

2
10
2
10 10
10 10
10
1
10
2
10
10
10
2
10 10 10
10 m 1
2
10 m 1 10
% < #
cos < %
I
$
<
I
:
% I % :
% % %
9I % 8% :
=
=
=
= =

= +
+ =
= sin < #
10 10
=

= =

=6 , 120
10 106
40
<
I
$
<
1
10
10
1
10
= = = =61 , 220 62 , 0 =6 , 120 % cos < %
10 10 10
= = = 60 , 102 21 , 0 =6 , 120 # sin < #
10 10 10
Masini electrice
-lab 2-
Incercarea in scuirtcircuit a transformatorului
electric
1. Obiectul lucrarii .Determinarea parametrilor de functionare in scurtcircuit a
transformatorului electric monofazat. %egimul de functionare in scurtcircuit este
caracterizat prin $
2
= 0 si se obtine cand bornele secundarului transformatorului se
conecteaza in scurtcircuit, valoarea impedantei circuitului de sarcina fiind < = 0. In acest
caz , alimentarea infasurarii primare se face cu o tensiune variabila $
1>
si mult mai mica
decat tensiunea nominala $
17
. In cazul cand bornele infasurarii secundare sunt
scurtcircuitate, iar infasurarea primara este alimentata la tensiunea nominala, regimul de
scurtcircuit reprezinta un reim de a!arie caracterizat prin curenti foarte mari. De aceea
infasurarea primara se alimenteaza de la o sursa de tensiune reglabila astfel incat curentii
prin infasurari sa nu depaseasca 10 & 20 ; peste curentii nominali, ceea ce constituie
scurtcircuitul de proba. !chema echivalenta si diagrama de fazori a transformatorului in
regim de scurtcircuit este data in figura 2.1 .
%
>
=%
1
?%
2
#
>
=#
1
?#
@
2
A
$
1>

#
$
@
2
=0
a
A
<
2
I
1
$
>
=<
>
I
1
<
1
I
1

>
%
1
I
1
"#
1
I
1
%
2
I
1
%
>
I
1
=8%
1
?%
2
9I
1
"#
2
I
1
"
#
>
I
1
=
"
8
#

1
?
#

2
9
I
1
igura 2.1 !chema echivalenta si diagrama de fazori la functionarea in scurtcircuit a
transformatorului monofazat
". Schema de montaj.
igura 2.2 !chema de monta" la functionarea in scurtcircuit a transformatorului electric
monofazat
3. Tabelele aparatelor utilizate si al obiectului de incercat.
Denumire aparat abrica
constructiva
Domeniu de
masura
,lasa de precizie
+oltmetru +
Ampermetrul A
1
$
1!,
*
+
I
1!,
A
1
A
2 $
1
A
#
a
Ampermetru A
2
*attmetru *

Denumire
aparat de
incercat
!
n
-+A.
$
1n
-+.
$
2n
-+.
I
1n
-A.
I
2n
-A.
abrica
constructiva
/ransformator
monofazat
1000 120 220 4.21 3.23
4. Modul de desfasurare al lucrarii.
/ransformatorul se alimenteaza la retea prin intermediul unui autotransformator
pentru a avea posibilitatea reglarii tensiunii in primar ca in secundar sa nu avem un curet de
scurtcircuit mare, astfel evitand distrugerea transformatorului.
/ensiunea de alimentare a transformatorului $
1>
se masoara cu voltmetrul + ,
curentii prin cele doua infasurai cu ampermetrele A
1
si A
2
, iar cu 5attmetrul * se
masoara puterea absorbita de transformator la scurtcircuit :
>
.
,u rezultatele obtinute se formeaza un tabel si se traseaza caracteristicile la
functionarea in scurtcircuit I
1>
= f8$
1>
9, :
>
= f8$
1>
9 si cos = f8$
1>
9, caracteristici a caror
alura este reprezentata in figura 2.1 .
I
1>
,:
>
cos
>
:
>
I
>
cos
>

igura 2.1 orma caracteristicilor de functionare in scurtcircuit a transformatorului.
5.Tabel cu marimi masurate si marimi calculate.
I
1>
-A.
$
1>
-+.
:
>
-*.
I
2>
-A.
cos
i
>1
-;.
i
>2
-;.
u
>
-;.
0.6 1 1 0.= 0.6 11.23 12.13 3.0
1 2.3 1.6 1.3 0.66 21.36 21.12 2.6
1.6 1.= 6 2.66 0.6= 16.02 16.03 2.1=
2 6.1 3 1.4 0.00 43.6 40.30 2.22
2.6 0.0 12.6 4.2 0.36 6=.12 63.33 1.=4
1 2 1=.6 6 0.21 31.26 02.33 1.33
1.6 =.4 21 6.= 0.2= 21.11 21.16 1.00
4 10.3 41 0.0 0.=6 =6.01 =0.32 1.61
4.21 11.4 60.6 3.23 0.=2 100 100 1.21
6. Exemple de calcul.
; 23 , 11 1123 , 0
21 , 4
6 , 0
i
I
I
i
1 >
n 1
> 1
1 >
= = = =
; 13 , 12 1213 , 0
23 , 3
= , 0
i
I
I
i
2 >
n 2
> 2
2 >
= = = =
66 , 0
1 3 , 2
6 , 1
cos
I $
:
cos
> 1 > 1
>
=

=
; 33 , 1 3 , 1 6 , 0 u u u
; 3 , 1 100
120
60 , 0
100
$
$
u
60 , 0 21 , 4 60 , 1 I # $
60 , 1 0060 , 4 122= , 3 % < #
03 , 2
21 , 0
10 , 2
cos
%
<
10 , 2
1
6 , 1=
I
:
:
; 6 , 0 100
1000
2
100
!
:
u
2 2 2
>a
2
>r >
7 1
>r
>r
7 1 > >r
2
>
2
> >
>
>
>
2 2
> 1
>
>
7
>
>a
= + = + =
= =
= = =
= = =
= =

=
= = =
= = =
Masini electrice
-lab 3-
Masurarea rezistentelor infasurarilor
#.Obiectul lucrarii.Aceasta incercare defineste calitatea unui transformator si de aceea
reprezinta o proba individuala. ,omparatia dintrerezistentele indicate in fisa de calcul si
cele masurate permite B
& controlul calitatii cuprului sau aluminiului privind rezistivitatea si sectiunea,
impuse C
& verificarea calitatii sudurilor sau lipiturilor la coneAiuni C
& verificarea calitatii contactelor de la comutatorul de regla" al tensiunii C
& depistarea intreruperilor sau scurtcircuitelor in conductoarele bobinelor .
". Schema de montaj.
?
$
a
&


a
A
A #
A
+
a
A
A #
A
+
?
$
a
&
a b
igura 1.1 !chema pentru masurarea rezistentei infasurarilor prin metoda ampermetrului si
voltmetrului pentru Ba&rezistente de valori miciC b& rezistente de valori mari
3.Tabele cu aparate utilizate si al obiectului de masurat.
Denumire aparat abrica
constructiva
Domeniu de
masura
,lasa de precizie
+oltmetru +
Ampermetrul A

Denumire
aparat de
incercat
!
n
-+A.
$
1n
-+.
$
2n
-+.
abrica
constructiva
/ransformator
monofazat
400 220 1=
4. Modul de desfasurare a lucrarii.
/ransformatorul se alimenteaza in curent continuu, de preferinta de la o sursa care sa aiba
curentul bine redresat sau cel mai bine de la un element galvanic 8baterie9, pentru a nu avea
nici o componenta alternativa , ca in masuratori sa nu intervina impedante parazite.Da
transformatoarele care au infasurari cu prize de regla", rezistenta se va masura pe toate
prizele, urmarind variatia rezistentei de la o priza la alta pentru sesizarea eventualelor
defecte.
Inainte de masurare si in timpul masurarii este necesar ca temperatura sa fie aceeasi
la toate nivelele si sa fie determinata cat mai eAact, incercarea eAecutandu&se cu
transformatorul in stare practic rece. :entru realizarea egalizarii temperaturii trebuie ca
transformatorul sa fie scos de sub tensiune pe o perioada de minim 1&10 ore, in functie de
putrerea transformatorului.
%eazistenta infasurarilor in curent continuu se poate determina prin B
& metoda voltmetru & ampermetruC
& metoda puntii.
In aceasta lucrare se va folosii metoda !oltmetru $ ampermetru.
Metoda !oltmetru ampermetru. 'ste cea mai folosita datorita simplitatii ei. !e bazeaza pe
legea lui Ehm.
. - =
%
&
'
x
undeB & $ & caderea de tensiune masurata la bornele infasurarii in regim stabilizat, in +C
& I & curentul prin infasurare in regim stabilizat, in AC
& %
A
& rezistenta ce trebuie determinata.
Dezavanta"ul principal al metodei consta in faptul ca citirea aparatelor nu se poate face
decat dupa perioada tranzitorie initiala.
In cazul masurarii rezistentelor de valoare mica 8de ordinul ohmilor sau sub un ohm9,
consumul voltmetrului devine negli"abil si este mai precisa masurarea in schema aval
8figura 1.1,a9. +aloarea rezistententei masurate %
A
, se obtine cu relatiaB
. -

=
!
x
'
&
%
&
'
unde
B $&tensiunea citita la voltmetru, in +C I&curentul citit la ampermetru in A %
v
&
rezistenta interna a milivoltmetrului in ohmi.
In cazul rezistentelor de valoare mare nu se mai poate negli"a consumul voltmetrului
si, devenind negli"abila rezistenta ampermetrului se impune schema amonte 8figura 1.1,b9.
5.Tabel cu marimi masurate si marimi calculate la montajul a!al .
$nde B $&tensiunea masurata la voltmetrul + C I&curentul masurat prin ampermetrul A C %
v
&
rezistenta interna a voltmetrului C I
v
&curentul prin voltmetru C %
A
&rezistenta infasurarii
respective.
Puntea simpl (Wheatstone) n regim echilibrat
Schema electric de principiu este prezentat n Fig.1 .
Fig.1. Puntea simpl (Wheatstone).
a,b - rezisten e bra de punte (1,10,100,1000) ;
R - rezisten decadic
10 x(0,1+1+10+100+1000);
X - rezisten a de m surat ;
R
G
- rezisten a galvanometrului;
R
S
- rezisten a intern a sursei;
E - t.e.m. a sursei;
Principiul metodei de m surare a rezisten ei necunoscute X const n echilibrarea
pun ii prin varia ia rezisten ei R, momentul echilibrului fiind pus n eviden prin faptul c
galvanometrul indic
%
(
= 0
.
Monta" in $-+. I-A.
%
v
->.
I
v
-mA.
%
A
-.
:rimar 0.20 2.6 20 0.11 2.421
!ecundar 0.0= 1 20 0.0146 0.21
Cre terea exactit ii m sur rii rezisten ei electrice cu metoda de punte Wheatstone se
poate face utiliznd metoda de substitu ie (Fig.2). Se fac dou m sur tori succesive:
- prima etap - se m soar rezisten a necunoscut i se ob ine:
'
a
b
' )'
*
= =
1 1
- a doua etap - se m soar cu aceea i raport o rezisten de precizie cunoscut :
'
a
b
' )'
e
= =
2 2
Rezult valoarea rezisten ei :
' '
'
'
* e
=
1
2
Fig.2. Metoda de punte cu substitu ie. Fig. 3. Puntea dubl.
Puntea dubl (Thomson)
:untea simplF nu se poate utiliza la mFsurarea rezistenGelor mici, pentru cF la
conectarea Hn punte, se HnseriazF cu
'
*
rezistenGe parazite 8 de contact Ii de coneAiuni9 ce
pot fi de acelaIi ordin de mFrime cu rezistenGa mFsuratF. :entru a ieIi de sub influenGa
rezistenGelor parazite /homson a imaginat rezistenGa cu patru borne. !chema punGii duble
este prezentatF Hn ig.1, fiind separate circuitul de mFsurare a curentului Ii cel de mFsurare
a cFderii de tensiune. :rincipiul metodei constF Hn alegerea valorilor
'
2
Ii
'
4
Ii variaGia
rezistenGelor
'
1
Ii
'
1
pJnF la aducerea la echilibru a punGii.
6.Exemple de calcul.
:entru primar
= = =
= = =
= = = =
4201 , 2
4==0= , 2
20 , 0
I
$
%
A 4==0= , 2 00011 , 0 6 , 2 I I I
mA 11 , 0 A 00011 , 0
20000
20 , 0
I
%
$
I
%A
A
v %A
v
v
v
:entru secundar
= = =
= = =
= = = =
21 , 0
====066 , 2
0= , 0
I
$
%
A ====066 , 2 0000146 , 0 1 I I I
mA 0146 , 0 A 0000146 , 0
20000
0= , 0
I
%
$
I
%A
A
v %A
v
v
v
Masini electrice
-lab 4-
Incercarea la sarcina a transformatorului electric;
Elemente de calcul a randamentului.
#.Obiectul lucrarii. Determinarea randamentului , a factorului de incarcare , a
variatiei tensiuni u
2
, si a curentului de sarcina I
2
.
Acest regim se realizeaza atunci cand primarul este alimentat de la tensiunea $
1
=$
17
= ct.,
iar impedanta de sarcina <
@
0, adica 0K <
@
K. In aceste conditii intereseaza cum variaza
curentii I
1
si I
2
@
si tensiunea $
2
@
, la sarcina <
@
variabila.
%
1e
=%
1
?%
2
L
=
%
>
#
1e
=#
>
=#
1
?#
L
2
I
1
=&I
L
2
I
1
=I
L
2
&$
L
2
$
1
<
1e
I
1
M#
1e
I
1
%
1e
I
1

2
igura 4.1 !chema echivalenta simplificata 8schema Napp9 a transformatorului
8in ipoteza I
10
O09 8a9 si diagrama de fazori simplificata 8Napp9 a
transformatorului 8b9.
a9 b9
".S chema de montaj
3. Tabelele aparatelor utilizate si al obiectului de incercat .
+
1
*
1
A
1
$
1
I
1
+
2
*
2
A
a
#
A
<
s
igura 4.2 !chema de monta" la functionarea in sarcina a tranformatorului
electric monofazat
>
Denumire aparat abrica
constructiva
Domeniu de
masura
,lasa de precizie
+oltmetru +
1
+oltmetru +
2
Ampermetru A
1
*attmetru *
1
*attmetru *
2

Denumire
aparat de
incercat
!
n
-+A.
$
1n
-+.
$
2n
-+.
I
1n
-A.
I
2n
-A.
abrica
constructiva
/ransformator
monofazat
1000 220 120 3.23 4.21
4.Modul de desfasurarea al lucrarii.
/ransformatorul se alimenteaza de la retea cu tensiunea nominala, astfel
ampermetrul A
1
masurand curentul I
1
, 5attmetrul *
1
masurand puterea activa :
1
, iar +
1
masurand tensiunea la bornele circuitului primar . In circuitul secundar +
2
va masura
tensiunea $
2
, iar 5attmetrul *
2
puterea activa in circuitul secundar. <
s
este impedanta de
sarcina care poate fi de tip %, D sau , , > este un intrerupator bifazat.
Astfel cu aceste date se vor trasa graficele $
2
=f8I
2
9, u
2
=f89, =f89.
Dependenta $
2
=f8I
2
9 cand $
1
=constant si cos
2
=constatnt, reprezinta caracteristica eAterna
a transformatorului si este reprezentata in figura 4.1 .
u
2

0
cos
2
K18capacitiv9
cos
2
=18rezistiv9
cos
2
K18inductiv9
igura 4.1 ,arcteristicile eAterne igura 4.4 +ariatia tensiunii
$
2
=f8I
2
9 secundare in functie de sarcina
igura 4.4 reprezinta u
2
=f89, in conditiile $
1
= constant, cos
2
=constatnt. ,um se
observa din figura 4.4, caderea de tensiune u
2
este pozitiva 8la sarcina rezistiva si
inductiva9, sau poate fi negativa 8la sarcina capacitiva cand
2
K 09C in cazul in care u
2
P 0 tensiunea la bornele secundare ale transformatorului la functionarea in sarcina, este mai
mica decat la functionarea in gol 8$
2
K $
20
9. In cazul in care u
2
K 0 , tensiunea la bornele
secundare ale transformatorului la functionarea in sarcina, este mai mare decat la
functionarea in gol 8$
2
P $
20
9.
igura 4.6 ,racteristica randamentului unui transformator
$
2
I
2
cos
2
K18capacitiv9
cos
2
K18inductiv9
cos
2
=1 $
20
I
27
0

m

0 0..26 0.36 1.0
0.6
Avand pierderile in fier determinate din incercarea de functionare in gol si pierderile in
infasurai determinate din incercarea de functionare in scurtcircuit pentru I = I
7
8adica
pentru = 1 9, se poate determina caracteristica randamentului cu relatia 84.19, dand diferite
valori lui 8deci curentului9. ,aracteristica randamentului pentru un transformator, este
reprezentata in figura 4.
5.Tabel cu marimi masurate si marimi calculate lafunctionarea in sarcina a
transformatorului electric monofazat.
I
1
-A.
$
1
-+.
$
2
-+.
:
1
-*.
:
2
-*.
I
2
-A.


eAp
-;.
u
2eAp
>
0.2 401 242 120 100 0.111 0.046 0.211 &0.211 0.0
0.2 402 241 240 200 1.123 0.122 0.211 &0.410 0.0026
1.1 402 240 100 120 2.113 0.2== 0.222 0 0.6=3
1.3 402 240 440 420 2.243 0.1=1 0.=64 0 0.6=3
2.2 402 21= 620 620 1.301 0.60= Q 0.410 0.6=4
2.0 401 21= 040 040 4.102 0.6== Q 0.410 0.6=0
1 401 212.6 300 340 6.06 0.0=4 0.=31 0.026 0.6=4
1.46 401 212 220 240 6.213 0.3== 0.=64 0.211 0.6=1
1.= 401 213 1000 =40 0.6=2 0.=03 0.=4 1.26 0.6=1
4.1 401 213 1020 1040 3.236 1 0.=02 1.26 0.6=1
6.Exemple de calcul.
A 111 , 0
0 , 0
2 , 0
I
>
I
I
I
I
>
0 , 0
401
242
>
$
$
>
2
1
2
2
1
1
2
= = = =
= = =
; 211 , 0 100
240
242 240
$ 100
$
$ $
$
211 , 0
120
100
:
:
; 6 , 4 046 , 0
232 , 3
111 , 0
I
I
2
20
2 20
2
1
2
n 2
2
=

=
= = =
= = = =
Masini electrice
-lab 5-
Determinarea grupelor de coneiuni
#.Obiectul lucrarii. Ducrarea are ca scop determinarea grupei de coneAiuni a unui
transformator trifazat. ,ele mai folosite metode eAperimentale de determinare a grupei de
coneAiuni a unui transformator sunt urmatoarele B
& metoda compensarii C
& metoda directa 8cu fazmetrul9 C
& metoda celor doua voltmetre C
& metoda alimentarii in curent continuu.
In aceasta lucrare se va folosii metoda celor doua voltmetre.
".Schema de montaj.
A R , 7
a b c n
A R
a b c
, 7
n
a b
igura 6.1 !chema de legaturi pentru determinarea grupei de coneAiuni alimentand
transformatorul trifazat pe M./. 8a9, respectiv pe I./. 8b9
3.Tabele cu aparate utilizate si al obiectului de incercat

Denumire aparat abrica
constructiva
Domeniu de
masura
,lasa de precizie
+oltmetru +
1
+oltmetru +
2

Denumire
aparat de
incercat
!
n
-+A.
$
1n
-+.
$
2n
-+.
I
1n
-A.
I
2n
-A.
abrica
constructiva
/ransformator
monofazat
1000 220 120 3.23 4.21
4.Modul de desfasurare al lucrarii.
:entru verificarea grupei de coneAiuni prin metoda metoda celor doua !oltmetre se
conecteaza impreuna bornele a si A, iar transformatorul se alimenteaza in gol pe oricare din
cele doua infasurari 8figura 6.19.
!e masura mai intai tensiunile de faza si cele de linie, iar dupa aceea se va masura
succesiv tensiunea la borneleA&b, A&c, R&b, ,&b, R&c si ,&c. Dupa aceea, pe hartie
milimetrica cu a"utorul datelor masurate se va determina grupa de coneAiuni
corespunzatoare transformatorului incercat.
5.Tabel cu date masurate.
%n cazul #
$
A0
=$
R0
=
=$
,0
$
AR
=$
R,
=
=$
,A
$
Ac
$
Rb
$
Rc
$
Ab
$
,c
$
,b
212 406 13.6 440 420 13.1 446 423
%n cazul "
$
A0
=$
R0
=
=$
,0
$
AR
=$
R,
=
=$
,A
$
Ac
$
Rb
$
Rc
$
Ab
$
,c
$
,b
212 406 13 100 124 13 10= 120
Masini electrice
-lab 1
!
"
Instructa# de protectia muncii la eecutarea
lucrarilor de laborator
Masuri de te$nica securitatii muncii in laboratoarele cu profil electric
(eneralitati
a+,ccidente electrice
aptul ca in instalatiile electrice pericolul de electrocutare nu este semnalat prin simturi
ne obliga sa luam masuri riguroase de prevenire.
Din practica s&a constatat ca in instalatiile de "oasa tensiune sub 1000 +, numarul de
accidente prin electrocutare este mult mai mare decat in instalatiile de tensiuni inalte,
datorita nerespectarii regulilor de tehnica securitatii muncii, considerandu&se in mod gresit
tensiunea sub 1000 + mai putin periculoasa.
'fectele patologice ale trecerii curentului electric prin organele vii poarta numele de
electrocutare. 'fectele produse de electrocutari sunt electrotraumatismele si socurile
electrice. In categoria electrotraumatismelor se incadreaza o serie de accidente care produc
de obicei vatamari eAterne B
& arsura electrica, este un traumatism produs de actiunea curentului electric. Acest
accident poate avea loc si in cazul conectarilor gresite a unor intrerupatoare sau in
cazul inlocuirii unor sigurante fara a se fi remediat scurtcircuitul din retea C
& semnele electrice, apar la locul de contact al conductorului electric cu pielea sub
forma de leziuni, umflaturi sau pete C
& electrometalizarea este un traumatism electric produs prin acoperirea unei parti din
suprafata pielii cu o pelicula metalica provenita din metalul volatilizat prin caldura
arcului electric C
& vatamarea ochilor prin lumina puternica a arcului electric, care produce orbirea
temporara sau slabirea definitiva a vederii C
& vatamarea prin cadere aparuta ca urmare a contractiilor muschilor involuntare
produse in cazul electrocutarii .
b+,ctiunea curentului electric asupra corpului omenesc.
,urentul electric strabatand corpul omenesc actioneaza asupra centrilor nervosi si asupra
muschilor inimii, putand provoca in cazuri grave stop respirator, stop cardiac si moartea
prin electrocutare. 'lectrocutarea se poate produce atunci cand omul atinge simultan doua
puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40 +.
Sravitatea unui accident produs prin electrocutare depinde prin urmatorii factori B
& starea pielii si zona de contact C
& suprafata si presiunea de contact C
& marimea, felul si durata de aplicare a tensiunii electrice C
& frecventa tensiunii electrice C
& traseul cai de circuit prin corpul accidentatului .
Curentii nepericulosi mai mici decat 60 mA in curent continuu C mai mici de 10 mA in
curent alternativ.
Curenti periculosi B 60 & =0 mA in curent continuu C 10 & 60 mA in curent alternativ.
Curenti letali B mai mare de =0 mA in curent continuu C mai mare de 60 mA in curent
alternativ.
Masuri de protectie personala in laboratoarele de profil electric
%eguli de protectia muncii B
& nu se vor atige cu mana partile aflate sub tensiune 8la tablourile de distributie sau la
instalatiile aflate sub tensiune9 C
& nu se va lucra cu mainile ude C
& la realizarea monta"elor se vor respecta schemele de lucru indicate, punerea sub
tensiune a monta"ului se face numai dupa verificarea acestuia de catre conducatorul
de lucrare C
& eAecutarea coneAiunii monta"ului se va face cu atentie pentru a se evita desfacerea
lor accidentala in timpul lucrului sub tensiune C
& nu se va efectua nici un fel de modificari asupra monta"ului atata timp cat acesta se
afla sub tensiune.
Masuri de prim a#utor in caz de electrocutare
& rapiditatea in interventie si in aplicarea primului a"utor C
& dega"area accidentatului C
& respiratie artificiala.
Masini electrice
-lab 2
!
-
%onstructia transformatorului electric
-efinitie. &ransformatorul electric este un aparat static cu doua sau mai multe
infasurari cuplate magnetic, cu a"utorul caruia se schimba valorile marimilor electrice ale
puterilor in curent alternativ 8tensiune si curentul 9 frecventa ramanand constanta.
unctionarea transformatorului are la baza fenomenul de inductie electromanetica. :entru
realizarea unui cupla" magnetic cat mai strans, infasurarile sunt asezate pe miez
feromagnetic . Da frecvente mai mari de 10 >Tz transformatorul se realizeaza fara miez
magnetic.
&ransformatorul trifazat se realizeaza ca o unitate separata, avand miezul
feromagnetic de o constructie proprie . Da puteri foarte mari, transformatorul trifazat este
construit din trei transformatoare monofazat, ale caror infasurari primare sunt legate in stea
8U9 sau in triunghi 8D9.
,ele mai importante elemnte constructive ale transformatoarelor sunt B
& miezul feromagnetic C
& infasurarile C
& schela C
& constructia metalica C
& accesoriile.
a9 Miezul feromanetic denumit in unele lucrari prescurtat miezul magnetic, reprezina
calea de inchidere a fluAului magnetic principal al transformatorului, fluA produs de
solenatia de magnetizare a infasuraii primare care se alimenteaza de la o tensiune
alternativa.
Miezul feromagnetic se construieste din 0.16 mm grosime taiate din tabla silicioasa
puternic aliata, laminata la cald sau teAturata, tolele sunt izolate intre ele cu hartie, lac
sau oAizi ceramici 8carlit9. Miezul feromagnetic este format din coloane si "uguri, pe
coloane se aseaza infasurarile. Deoarece infasurarile se eAecuta in afara miezului si
ulterior se monteaza pe coloanele transformatorului C miezul feromagnetic se
construieste dindoua parti separbile, sau se eAecuta din tole cu "ug separabil.
orme ale sectiunii miezului
orme ale sectiuni coloanei
orme ale sectiunii "ugurilor
& la transformatoarele de puteri 8mai mici 1>+A9 sectiunea miezului este patrata sau
dreptunghiulara C
& la transformatoarele de puteri mari 8mai mari sau egale 1>+A9, miezul feromagnetic
are sectiunea realizata cu doua sau mai multe trepte pentru a sporii factorul de
umplere al sectiunii transversale a bobinei.
Mugul este realizat de asemenea in trepte, de sectiune corespunzatoare, pentru a asigura
inchiderea fluAului in directia aAiala de la o treapta a coloanei la treapta corespunzatoare a
"ugului evitandu&se astfel inchiderea campului transversala pe pachetul de tole, ceea ce ar
avea ca urmare aparitia unor pierderi suplimentare in zona de bobinare a "ugului cu
coloane.
Imbinarea miezurilor
a9 "ug suprapus C
b9 "ug intretesut cu coloana la unghi de =0
0
C
c9 "ug intretesut cu coloana la unghi de 10
0
V00
0
C
d9 "ug intretesut cu coloana la unghi de =6
0
.
/ipuri de miez
& in coloane
& in manta
/ipuri constructive ale infasurarilor
a a
a a 2a
aV2 aV2 a
a
a
2
1

2
a

a9concentrice b9biconcentrice c9galeti alternanti

Miezurile feromagnetice ale transformatoarelor se pot clasifica dupa mai multe
criterii.
Dupa forma constructiva a coloanei se deosebesc B
& miezuri cu sectiunea dreptunghiulara sau patrata C
& miezuri cu sectiunea in trepte urmarindu&se inscrierea sectiunii coloanei intr&un cerc,
astfel incat coeficientul de umplere cu fier al cercului sa fie cat mai mare.
Dupa modul de racire al miezului eAista B
& miezuri compacte & fara canale C
& miezuri divizate & cu canale folosite la transformatoarele mari, prin canale circuland
uleiul de racire.
Dupa forma tolei utilizate se intalnesc B
& miezuri impachetate din tole simple C
& miezuri impachetate din tole profil C
& miezuri magnetice spiralizate C
Dupa numarul de coloane se deosebesc B
& miezuri cu doua coloane C
& miezuri cu trei coloane C
& miezuri cu cinci coloane, intalnite, de regula, la transformatorul trifazat in manta C
& miezuri in manta.
Dupa felul strangerii miezului se intalnesc B
& miezuri cu strangere mecanica 8cu buloane, cu ti"e etc9 C
& miezuri lipite 8cu lac de incleiere9.
Infasurarile se clasifica in doua tipuri pincipaleB
& infasurari concentrice & bobinele de inalta respectiv "oasa tensiune cu inaltimi
aproAimativ egale, infasurarea de inalta tensiune avand in mod obisnuit, diametrul
mai mare, deoarece este asezata pe cea de "oasa tensiune, iar infasurarea de "oasa
tensiune, diametrul mai mic asezata in imediata apropiere a coloanei miezului
feromagnetic C
& infasurari alternante & diametrele bobinelor de inalta respectiv "oasa tensiune sunt
egale, in schimb pe inaltimea coloanei transformatorului, bobinele de inalta
alterneaza cu cele de "oasa.
i.t
".t
".t
i.t
i.t
".t
Dupa forma constructiva bobinele pot fi B
& cilindrice C
& stratificate C
& in galeti C
& continue C
& spiralate .
,onstruirea schelei
:rin schela se intelege ansamblul constructiei care indeplineste urmatoarele roluri B
& strangerea "ugurilor miezului magnetic C
& consolidarea aAiala a infasurarilor C
& consolidarea coneAiunilor dintre infasurari C a celor ale comutatorul deregla" si de la
izolatoarele de trecere C
& ridicarea intregii parti decuvabile a transformatorului.
!chela unui transformator cuprinde B
& profiluri de otel 8denumite console9 pentru strangerea "ugurilor C
& profiluri de otel cu sectiune mai mica, care servesc la spri"inirea partii decuvabile de
fundul cuvei 8in partea inferioara9 si la adaptarea tirantilor de suspensie 8in partea
superioara9 C
& tirantii fiAati intre console, care servesc la strangerea aAiala a infasurarilor C
& tirantii de suspensie care servesc la fiAarea schelei de capac si la ridicarea partii
decuvabile.
Aceasta constructie a schelei este adapatata in general la transformatoarele cu putere
pana la 6000 >+A.
Da puteri mai mari se foloseste un alt sistem constructiv, in care transformatorul se
reazema pe fundul cuvei.
,onstructia metalica se eAecuta numai pentru transformatoarele cu racire in ulei si se
refera la cuva, capac si conservator.
Accesoriile transformatoarelor
,ele mai importante accesorii ale transformatoarelor sunt B
& izolatoarele de trecere C
& releul de gaze C
& supapa de siguranta C
& indicatoarele de temperatura C
& comutatorul de reglare a tensiunii C
& filtrul de aer.
,lasificarea transformatoarelor
Dupa modelul de utilizare B
a9 transformatoare de putere C
b9 autotransformatoare C
c9 transformatoare de masura C
d9 transformatoare de putere cu caracteristici speciale C
e9 transformatoare deputere mica .
Dupa modul de racire B
a9 uscate 8cu racire in aer9 C
b9 cu racire in ulei C
Dupa numarul de faze B
a9 monofazate C
b9 polifazate.
Masini electrice
-lab '-
%onectarea si functionarea in paralel
#.Obiectul lucrarii.
Ducrarea are ca obiect determinarea functionarii in parallel a doua transformatoare
monofazate
Doua transformatoare functioneaza in paralel in cazul in care au bornele legate la
aceeasi retea de alimentare, iar bornele secundare sunt legate la o retea receptoare ca in
figura 1.
In eAploatarea sistemului energetic intervine necesitatea functionarii transformatoarelor
trifazate in paralel in urmatoarele situatii B
& pentru a scoate din functiune un transformator in scopul reviziei si al inlocuirii cu un
altul,fara a intrerupe consumatorul, este necesar sa se conecteze in paralel doua
transformatoare pentru ca ulterior sa fie deconectate de la retea transformatorul in
cauza.
& in cazul in care dezvoltarea unui consumator duce la cresterea puterii solicitate, mai
mare decat puterea nominala a transformatorului, se procedeaza la inlocuirea
transformatorului cu un altul de putere mai mare , fie se monteaza in paralel cu
acesta, un alt transformator si functioneaza impreuna in paralel transformatoare care
au acelasi numar de faze.
:entru ca mai multe transformatoare sa functioneze in paralel normal, trebuie satisfacute
urmatoarele cerinte B
a9 la functionarea in paralel in gol curentii prin infasurarile secundare sa fie nuli, ca in
cazul functionarii lor separate C pierderile provocate provocate de curentii de
I
2
I
2b
$
1
$
2
/
a
/
b
I
2a
circulatie incalzesc infasurarile , scade randamentul si limiteaza capacitatea de
incalzire a transformatorului la o putere mai redusa decat cea nominala C
b9 la functionarea in sarcina fiecare transformator sa se incarece cu o putere
proportionala cu puterea nominala, iar curentii de sarcina ai tuturor
transformatoarelor sa fie in faza, in acest fel curentul dat prin circuitul receptor,
pirderile in infasurarile transformatorului sunt minime .
:entru a se realiza prima conditie trebuie ca tensiunile electromotoare induse in infasurarile
transformatorului sa fie egale si in faza . In acest scop este necesarsa fie satisfacute
urmatoarele conditii B
1. /ensiunile nominale primare ale transformatorului sa fie egale C
2. /ransformatoarele sa faca parte din aceeasi grupa de coneAiuni C
1. /ransformatoarele conectate in paralel sa aiba acelasi raport de transformare C
4. ,urentii de functionare in gol sa produca caderi de tensiune egale si in faza
infasurarii primare.
:entru realizarea celei de&a doua conditii, este necesar sa fie satisfacute urmatoarele
conditii B
1. /ensiunile de scurtcircuit nominale ale transformatorelor sa fie egale in modul
si in faza, adica sa aiba si componentele active si cele reactive egale B
u
>a
= u
>a
si u
>r
= u
>r C
2. $nghiul intern de scurtcircuit
sc
al transformatoarelor sa fie acelasi.

sc
= arctg#
sc
V%
sc
:rin norme, sunt permise anumite abateri si functionarea transformatoarelor in
paralel este permisa numai in anumite limite. Astfel, pentru raportul de
transformare B0.6;, iar pentru tensiunea de scurtcircuit B 10;. Abaterile caderilor de
tensiune
produse de curentul de mers in gol, precum si abaterile unghiurilor interne nu sunt
standardizate.
".Schema de montaj
+ 210 $
A#
=
8tensiunea primara din primul
transformator9
/ &
* ,
210 =


8tensiunea primara din al
doilea transformator9
/ &
ax
21 =
8I transformator, tensiunea
secundara9
/ &
x a
21 =
8II transformator ,tensiunea
secundara9
=

0 $
A A
se pot conecta in paralel .
A
@
#
@
a
@
A
@
a A
A #
+ 21 $
A a
=

+ 21 $
aA
=
+ 42 $
a A
=

nu se pot conecta
bornele a cu A
L
.
,onectate A cu A
L
I = 0
,onectarea transformatoarelor are loc cu raport
de transformare diferit
& curentul de circulatie I = 0,01 A
+ 11 $
A a
=

+ 10 $
1
aA
=
A
@
#
@
a
@
A
@
a A
A #
A
@
#
@
a
@
A
@
a A
A #
A
A
@
#
@
a
@
A
@
a A
1
A #
A
A
(bateri
Intrucat in productia curenta din cauza tolerantelor de eAecutie, apar abateri de la
valoarile de calcul ale raportului de transformare ai ale tensiunii de scurtcircuit !/A!
1301V1 & 20 admite abateri pentru rapoartele de transformare in limitele 0.6; din raportul
de transformare garantat, pentru tensiuni de scurtcircuit abaterile 10; din u
>7
iar defaza"ul
maAim dintre tensiunea de scurtcircuit sa nu depaseasca 16
0
.
Edata stabilite aceste abateri, reiese ca pentru o functionare normala, sa nu se
cupleze in paralel transformatoare ale caror puteri nominale se gasesc intr&un raport mai
mare de 6.
Masini electrice
-lab )-
%oordonarea izolatiei principale - masurarea
distantelor de izolatie
+alorile distanGelor de izolaGie necesare, Hn funcGie de tensiunile nominale ale
HnfFIurFrilor transformatoarelor Hn ulei Ii uscate, sunt indicate Hn tabelul 1.
a9 DistanGele de izolare pentru transfornatoarele Hn ulei, Hn cm.
/abelul 1
8a9
W
$
7
8Hnf9
->+.
8b9
W
$
inc
->+.
M/ faGF de miez
WW
Xnf faGF
de "ug
WW
Xntre M/ Ii
I/
Xntre I/ Ii I/ 8Hntre
bobinele de I/ vecine9
a
m"
g
m"
!
"c
!
4
,!
"m
,!
im
a
"i
g
"i
a
ii
g
ii
!
c
1 6 0,1Y0,
4
0,1 & 2 & & & & &
1 10 0,0 0,1 0,2 2 0,0 0,1 0,0 & 1
0 22 0,0 0,1 1 2,2 0,2 0,1 0,3 & 1,2
10 22 0,0 0,1 1 2,6 0,2 0,1 0,2 0,1 1,6
20 60 0,2 0,4 2 1 1,2 0,4 1 0,4 2
16 20 1,4 0,0 4 0 1,2 0,0 1,0 0,6 4,6
00 140 1,2 0,2 2,6 11,6 1,4 0,2 1,2 0,2 =
110 126 2,0 1,0 12 16 4,0 1 2,0 1,0 12,6

W8a9 Xn !/A! 1301V1&20, Hn loc de $
7
se prevede $
m
8tensiunea cea mai ridicatF a
HnfFIurFrii Zvaloare eficace9
8b9 :entru $
m
Ii $
inc
Z vezi tabelul de la Hncercarea cu tensiune aplicatF.
WW DistanGele faGF de masa miezului se determinF pentru fiecare HnfFIurare, Hn funcGie
de tensiunea nominalF $
7
, a acestuia. 'Aemplu B a
m"
, !
"m
Z pentru $
7"
, !
im
Z pentru $
7i
.
DistanGele Hntre HnfFIurFri 8a
"i
Ii a
ii
9 se determinF pentru tensiunea HnaltF $
7i
.
819 DistanGa !
4
serveIte la dimensionarea cuvei.
EbservaGieB Toate distanele sunt indicate din punct de vedere al izolrii. Pentru
scoaterea bornelor i pentru ecranele de protecie se mresc distanele respective c
spaiul necesar acestora.
8b9 DistanGele de izolare pentru transformatoarele uscate, Hn cm.
Not: 19 Dimita maAimF a distanGei a
m"
, este indicatF din punct de vedere al rFcirii.
29 DistanGele a
"i
Ii a
ii
din tabel sunt considerate minime din punct de vedere al izolFrii
Ii nu sub aspectul circulaGiei de rFcire.
19 ,Jnd HnfFIurarea de M/ este spiralatF, la $
7
=1>+ se ia a
m"
[ 2 cm, iar g
m"
= 0,4
mm.

Distantele de izolare la transformatorul de inalta tensiune
!
"
c
!
"
m
g
"i
T
R
"
T
R
i


!
i
c


!
i
m
g
ii



g
i
p
I/
JT
I/
JT
g
p
=
0
.
1
c
m

D
c
g
m"
a
c"
a
"
a
i
a
"i
a
ii
a
"i
a
i
a
"
a
m"
a
m"
/
D
m2
D
m1
,
o
l
o
a
n
a

1
,
o
l
o
a
n
a

2
Mugul magnetic
/abelul 2
$
7
8Hnf9
->+.
$
inc
->+.
M/ faGF de miez Xnf faGF
de "ug
Xntre M/ Ii
I/
Xntre I/ Ii I/ 8Hntre
bobinele de I/ vecine9
a
m"
g
m"
!
"c
!
4
,!
"m
,!
im
a
"i
g
"i
a
ii
g
ii
!
c
1 1 1Y2 & & 1,6 1,0 & 1 & &
1 10 1Y2 & & 2,0 1,6 & 1,0 & &
0 20 1Y2 0,1 4,6 6,6 2,6 0,1 2,6 0,4 4,6
10 22 1Y2 0,4 3,0 2,0 1,6 0,4 4 0,0 3,0
16 12 1Y2 0,6 10 11,0 1,2 0,6 4,6 1 10
20 60 1Y2 0,6 12 11,0 4 0,6 4,6 1 12
/abelul 2 Z Dimensiunile radiale ale conductoarelor profilate utilizate la realizarea
HnfFIurFrilor cilindrice Ii stratificate pentru ca factorul >
r
de ma"orare a pierderilor Hn curent
alternativ la 60 Tz, Hn aceste conductoare, sF nu depFIeascF anumite valori admisibile
8dimensiunile conductoarelor Hn mm9.
7umFru
l
de
straturi
al Hnf.
XnfFsurFri de cupru
N
r
mai mic caB
XnfFsurFri de aluminiu
N
r
mai mic caB
1,06 1,10 1,16 1,20 1,06 1,10 1,16 1,20
1 10,0 11,2 12,6 11,2 11,0 11,6 16,0 10,2
2 3,1 2,0 2,6 =,6 2,0 10,0 10,2 11,0
1 6,0 0,1 3,1 3,6 0,4 2,0 =,1 10,0
4 4,36 6,0 0,1 3,1 6,= 0,= 2,0 2,0
6 4,0 6,0 6,0 0,0 6,1 0,4 0,= 3,4
0 1,36 4,36 6,0 6,0 4,3 6,= 0,4 0,=
3 1,66 4,26 4,36 6,0 4,4 6,6 0,0 0,6
2 1,16 4,0 4,6 4,36 4,1 6,1 6,6 0,0
= 1,16 1,36 4,26 4,6 1,2 4,3 46,1 6,6
10 1,0 1,66 4,0 4,26 1,2 4,4 6,1 6,6
Masini electrice
-lab *-
Determinarea rezistentei si a coeficientului
de absorbtie
MFsuarea rezistenGei de izolaGie a HnfFIurFrilor transformatorului %
iz00
Ii a
coeficientului de absorbGie N
s
=%
iz00
V%
iz16
, se eAecutF conform !/A! 1301V3&20 Ii a
instrucGiunilor de eAploatare. Aceste mFsurFtori se fac Hnainte de determinarea tangentei \ Ii
a capacitFGii HnfFIurFrilor, precum Ii Hnainte Ii dupF proba cu tensiune mFritF.
:entru a putea face o comparaGie cu valorile mFsurate anterior, se recomandF
folosirea aceluiaIi tip de megohmetru Ii anume avJnd tensiunea de B & 1000 +, pentru
HnfFIurFri pJnF la 10 >+ inclusiv
& 2600 +, pentru HnfFIurFri peste 10 >+ inclusiv
!e roteIte uniform manivela megohmetrului cu viteza de aproAimativ 120 rotVmin timp
de 00s, notJndu&se indicaGiile aparatului la 16s8%
iz16
9 Ii la 00s 8%
iz00
9. MFsurFtorile se vor
eAecuta la o temperaturF a izolaGiei apropiatF de cea indicatF Hn buletinul fabricii
constructoareC abaterea maAimF pentru transformatoarele de peste 10 M +A este de ] 6^,.
Da transformatoarele sub 10 M+A, coeficientul N
1
, de variaGie a rezistenIei de izolaGie
Hn funGie de diferenGa de temperaturF _t = t
2
Z t Hn ^,, dintre cea indicatF Hn buletinul
fabricii constructoare %
iz00
8t
2
9 Ii cea care ar fi rezultat Hn fabricF la temperatura t
1
, de la
punerea Hn funcGiune %
iz00
8t
1
9 este dat Hn tabelul 1.
:entru transformatoarele noi, la punerea Hn funcGiune se face la altF temperaturF t
1
,
diferitF de cea indicatF Hn buletinul fabricii constructoare t
2
, atunci, Hn scopul comparFrii
valorilor obGinute la mFsurare cu cele din buletin, este necesarF mai HntJi recalcularea
valorii din fabricF la temperatura t, care se face astfelB
a9 dacF t
2
Pt
1

%
iz00
8t
1
9 = N ` %
iz00
8t
2
9C
b9 dacF t
2
Kt
1

%
iz00
8t
1
9 =
0
1
` %
iz00
8t
2
9
+aloarea mFsuratF deci, se comparF cu cea recalculatF.
De eAemplu Hn buletinul de fabricF %
iz00
8t
2
9 mFsuratF Hntre HnfFIurarea de HnaltF
tensiune Ii HnfFIurarea de "oasF tensiune pusF la masF, este 1460 Ma la t
2
= 21^,.
Xn timpul mFsurFrii la punerea Hn funcGiune, temperatura din tabelul 1 rezultF N
1
= 1,11. Deci rezistenGa de izolaGie din buletin recalculatF la 12^, va fiB %
iz00
8t
1
9
= 1460`N
1
= 1460`1,11 = 101= Ma
,um la punerea Hn funcGiune a transformatorului valoarea lui %
iz00
8mFs9 nu trebuie sF
scadF sub 30; din valoarea de fabricF, rezultF cF %
iz00
8mFs9 este bunF dacF se obGine la
mFsurFtoare valoarea %
izmFs
[ 0,3`101==1134 Ma.
DacF t
1
ar fi fost mai mare decJt t
2
atunci Hn relaGia de mai sus , %
iz00
8t
2
9 ar fi scFzut de
N
1
ori 8Hn loc de inmulGire cu N
1
trebuia efectuatF HmparGirea cu N
1
9.
$lterior Hn eAploatare, valoarea %
iz00
nu va scadea sub valorile minime admise indicate
Hn tabelul 2.
:entru HnfFIurFrile cu $
7
b 600+, la care nu eAistF buletine ale fabricii, valoarea
minimF a rezistenGei de izolaGie la 20^,, va fi de 2 Ma.
,oeficientul de absorbGie pentru transfoarmatoarele de"a aflate Hn eAploatare,
cosniderJnd o stare satisfFcFtoare a izolaGiei interne, trebuie sF aibF la 20^, valorileB
N
s
[ 1,2 pentru transformatoarele cu $
7
K 110 >+.
N
s
[ 1,1 pentru transformatoarele cu $
7
[ 110 >+.
,a urmare a umezirii izolaGiei sau aunor defecte ale acesteia, valoarea lui N
s
se
micIoareazF, apropiindu&se de 1.
/abelul 1
_t
-c,.
1 2 1 4 6 10 16 20 26 10 16 40 46 60 66 00 06 30
N1 1,04 1,04 1,11 1,13 1,22 1,6 1,24 2,26 2,36 1,4 4,16 6,1 0,2 3,6 =,2 11,2 11,= 13
,oeficientul N
1
de variaGie a rezistenGei de izolaGie Hn funGie de diferenGa de temperaturF
Hntre mFsurFtorile %
iz00
Hn fabricF Ii la punera Hn funcGiune.
+alorile minime admise de rezistenGele de izolaGie 8%
iz00
9 Hn Ma, a transformatoarelor
eAistente Hn eAploatare la temperaturile izolaGiei de 20^, Ii 60^,.
/abelul 2
$
7
->+. %
iz00
-Ma.
20^, 60^,
b 00 100 =0
110Y220 000 120
400 1000 100
Masini electrice
-lab +-
Masurarea rigiditatii dielectrice si a ung$iului de pierderi
dielectrice ale uleiului de transformator
#.Scopul lucr1riiB Ducrarea are ca scop determinarea rigiditFGii dielectrice, la
frecvenGa industrialF 60 Tz, a unei monstre de ulei de transformator precum Ii mFsurarea
unghiuluide pierderi.
".2onsidera3ii teoretice: rigiditatea dielectricF a materialelor caracterizeazF
proprietatea acestora de a rezista la strFpungere atunci cJnd sunt supuse unui cJmp electric.
'
s
= $
s
Vd undeB $
s
= valoarea efectivF a tensiunii de strFpungere
d = distanGa dintre electrozi
'
s
= rigiditatea dielectricF
!&au formulat diferite teoriiB teoria ionizFrii, la lichide moleculele fiind mai apropiate
decJt la gaze, drumul liber ionizat este mai mic Ii ca urmare, rigiditatea dielectricF '
str
este
mare decJt la gaze.
Xn teoria pur electricF, se considerF cF Hn procesul de strFpungere, sunt determinaGi
electronii emiIi de electrozi, Hn urma prezenGei pe suprafaGa lor a cJmpului electric.
Xn urma strFpungerii termice, se considerF cF, datoritF HncFlzirii lichidului la trecerea
unui curent electric, se formeazF Hn lichid bule de vapori care, Hmpinse de forGe ale
cJmpului de&a lungul liniilor de cJmp electric formeazF punGi gazoase Hntre electrozi, prin
ionizizFri, apar Fn primele faze, descFrcFri electrice Hn punGile gazoase, care iniGiazF
strFpungerea lichidului.
:e baza acesto teorii se pot eAplica Ii influenGele unor factori eAterni asupra
riguditFGii dielectrice cum ar fiiB a9 influenGa impuritFGilor b9 influenGa temperaturilor c9
influenGa presiuniii d9 influenGa distanGei dintre electrozi f9 influenGa frecvenGei.
Determinarea rigidit,-ii dielectrice la temperatura camerei
-eterminarea riidit13ii dielectrice la temperatura camerei pentru uleiul de
transformator de face conform ST,S 4"56$63.
$leiul trebuie uscat Hnainte de Hncercare prin HncFlzire Hntr&un vas deschis la 11 ] 6^,, timp
de 1 ore apoi rFcit la temperatura camerei Hn sticle. $leiul trebuie sF umple Hntregul volum
al sticleiC nu seadmit bule de aer sub dopC trebuie Hncercat, fFrF a fi deshidratat.
4.Modul de lucru. !e aplicF tensiunea, care se ridicF uniform de la 0 pJnF la
strFpungere cu o vitezF de maAim 2 >+ pe secundF.
Determinarea rigidit,-ii dielectrice la temperatura .ariabil,
!e studiazF variaGia rigiditFGii dielectrice a uleiului mineral Hn funcGie de temperaturF.
MenGionFmB a9 dependenGa mFrimii $
s
8respectiv '
s
9 de temperaturF a umiditFGii
uleiului.
b9 Hn cazul Hn care uleiului deshidratat mFrimea $
s
este practic
independentF de temperaturF, pJnF la valoarea acestuia la care lichidul Hncepe sF se
vaporizeze cJnd $
s
scade cu temperatura
c9 Hn cazul uleiiului nedeshidrat se observF o creItere iniGialF a mFrimii
$
s
cu temperatura care se datoreazF scFderii umiditFGii uleiului din cauza reacGiilor chimice
dintre moleculele de apF Ii de ulei, care micIoreazF numFrul moleculelor de apF libereC
apoi ca Hn cazul uleiului deshidratat, urmeazF o scFdere a mFrimii $
s
datoritF vaporizFrii
uleiului.

M,surarea pierderilor dielectrice
:ierderile dielectrice devin hotFrJtoare pentru tensiunile Hnalte Ii foarte Hnalte, Hn
timp ce pentru tensiunile sub 16 >+ are un rol secundar, factorul esenGial Hn acest caz fiind
formarea depunerilor 8la transformatoarele de distribuGie din posturile de transformare9.
!&a constatat cF apariGia pierderilor dielectrice poate sF preceadF Hnceperea formFrii
de depunderi. ,reIterea tangentei unghiului de pierderi dielectrice 8tg \9 a uleiului este
determinatF atJt de prezenGa Hn ulei a produselor de contaminare solubile care adesea se
datoresc materialelor dizolvate care intrF Hn construcGia transformatorului cJt Ii de prezenGa
umiditFGii Hn ulei.
MFsurarea tg \ a uleiului are avanta"ul de a a"uta la depistarea HnrFutFGirii
parametrilor uleiului mai devreme Ii mai bine, decJt mFsurarea oricFrei alte caracteristici.
/angenta unghiului de pierderi dielectrice a uleiului este o mFsurF a pierderilor dielectrice
Hntr&un condensator, cJnd dielectricul acestuia se compune eAclusiv din uleiul considerat.
:entru determinarea tg \, uleiul se introduce Hntr&o celulF specialF, care se HncFlzeIte Hntr&un
vas de termostatare. ,Jnd s&a a"uns la temperatura prescrisF, acesta se menGine constantF,
celula fiind racordabilF la braGul punGii de mFsurare cu care se determinF tg \.
3.7relucrarea datelorB MFrimea $
s
se calculeazF efectundu&se media tensiunii de
strFpugere, obGinJndu&se prin n HncercFri succesive de stFpungere. !e calculeazF Ii dispersia
mFrimilor determinate.
100
9 8
1
2

=
x n
x x
n
i
i

Hn care A
i
este valoarea individualF a mFrimii, iar
n
x
x
n
i
i
=
=
1
este valoarea medie obGinutF Hn cele n HncercFri.
4.-ate experimentale: d = 1,6 mm, $
1
= 13 >+, $
2
= 26 >+, $
1
= 1= >+,
$
4
= 20 >+, $
6
= 12 >+, $
0
= 24 >+, $
3
= 20 >+, $
2
= 10 >+, $
=
= 20 >+, $
10
= 23 >+,
$
11
= 16 >+, materialul = ulei de tranformator.
Din calcule se va eAclude cea mai micF Ii cea mai mare valoare, deciB
$
10
= 23 >+, $
11
= 16 >+ .
5.Exemplu de calcul.
11 , 11
6 , 1
10 13
1
1
1
=

= =
d
&
E
>+Vmm
66 , 20
=
10 9 20 10 20 24 12 20 26 13 8
1
1
=
+ + + + + + +
= = =

=
n
x
x mediu &
n
i
i
s
>+
; 36 , 0 100
66 , 20 =
2226 , 104
100
9 8
1
2
=

=
x n
x x
n
i
i

MFsurFtori pentru ulei de transformator regenerat cu _t d const.

7r.
det.
Materialul DistanGa dintre
electrozi -mm.
$
s
->+.
$
s
mediu
->+.
'
s
->vVmm. (
1
ulei de transf. 1,6
13
20,66
11,11
0,36;
2 26 10,00
1 1= 12,00
4 20 13,11
6 12 12
0 24 10
3 20 11,11
2 10 10,00
= 20 11,11
MFsurFtori pentru ulei de transformator neregenerat cu _t = const.
7r.
det.
Materialul DistanGa dintre
electrozi -mm.
$
s
->+.
$
s
mediu
->+.
'
s
->vVmm. (
1
ulei de transf. 1,6
=
10
0
0,12;
2 = 0
1 12 2
4 10 0,00
MFsurFtori pentru ulei de transformator regenerat cu _t = const.
7r.
det.
Materialul DistanGa dintre
electrozi -mm.
$
s
->+.
$
s
mediu
->+.
'
s
->vVmm. (
1
ulei de transf. 1,6
16
12,31
10
0,4=;
2 13 11,11
1 13 11,11
4 13 11,11
6 26 10,00
0 20 11,11
3 20 11,11
Masini electrice
-lab 1/-
Incercarea cu tensiune indusa
/ransformatoarele de putere pentru tensiunii foarte Hnalte 8 [110 >+9, ca Ii unele
tipuri de transformatoare pentru 16 >+ se eAecutF, Hn general cu izolaGie parGial gradatF.
Acest sistem de izolaGie presupune o tensiune de Hncercare pentru bobina de linie a
transformatorului Ii o altF tensiune de Hncercare pentru bobina de neutru Ii deci este
imposibilF Hncercarea cu tensiune aplicatF. Xn acest caz, izolaGia principalF a HnfFIurFrii se
HncearcF numai prin tensiune indusF.
Xncercarea se eAecutF diferit, Hn funcGie de tipul izolaGiei HnfFIurFrii Ii de mFrimea
tensiunii maAime $
m
, dintre faze. +aloarea tensiunii de Hncercare care rezultF din valoarea
de vJrf HmpFrGitF la 2 , trebuie sF fie egalF cu valoarea tensiunii 8/.X.9. Xncercarea trebuie
sF HnceapF de la o tensiune egalF cu cel mult o treime din valoarea tensiunii de Hncercare
specificatF, tensiunea fiind adusF la acestF valoare atJt de repede cJt permite mFsurFtoarea.
Xnainte de Hntreruperea HncercFrii, tensiunea trebuie redusF rapid la o valoare mai micF de o
treime din tensiunea de Hncercare.
Durata aplicFrii tensiunii de Hncercare este de 00 secunde pentru orice frecvenGF de
Hncercare, mai micF sau egalF cu de douF ori frecvenGa nominalF. DacF frecvenGa de
Hncercare depFIeste dublul frecvenGei nominale, durata HncercFrii t
Hnc
trebuie sF fie datF de
relaGiaB
9 8
e e
min e
120 s
incercare de frec!enta
ala no frec!enta
t
inc
=
dar nu mai micF de 16 secunde. recvenGa ridicatF este necesarF pentru a nu avea curent de
eAcitaGie prea mare Hn HnfFsurarea transformatorului, la tensiunea mult mFritF faGF de
regimul nominal.
Obser!a3ie0 !e stie cF B $
1
f'
1
=
f 2
g
Xn cazul Hn care $
1
este foarte mare, ceea ce ar necesita o solenaGie 8deci un curent de
eAcitaGie9 foarte mare. De aceea se preferF marimea frecvenGei f.
Da Hncercarea transformatorului cu izolaGie neuniformF Ii cu $
m
b 246 >+, tensiunile
de Hncercare la care se supun capetele HnfFIurFrii 8Hntre fazF Ii pFmJnt9 sunt cele din tabelul
1.
Xn cazul transformatoarelor monofazate, Hncercarea se eAecutF, Hn mod normal, cu
capFtul neutru la pFmJnt. 8!/A! 1301V1&209.
Xncercarea izolaGiei principale a transformatoarelor trifazate cu izolaGie gradatF nu se
poate eAecuta prin alimentare trifazatF deoarece, Hn acest caz, tensiunea de Hncercare dintre
bornele HnfFIurFrii de X./. va fi de
1
ori mai mare decJt tensiune faGF de pFrGile puse la
pFmJnt 8neutrul HnfFIurFrii de X./. fiind legat la pFmJnt9.
:entru un tranformator trifazat, se eAecutF trei HncercFri, cu tensiune de Hncercare
monofazatF, legJnd de fiecare datF, la pFmJnt, diferite borne ale HnfFIurFrii.
/ransformatoarele trifazate cu izolaGia HnfFIurFrii neuniforme, cu neutrul dimensionat sF
reziste cel putin o treime din tensiune de Hncercare, se HncearcF dupF schema din figura 1.
,ele 2 faze eAtreme A Ii , se HncarcF dupF una din schemele 1,a Ii b, cJnd fazele
neHncercate se leagF HmpreunF la pFmJnt, iar HnfFIurarea de "oasF tensiune se alimenteazF
direct Hntre douF borne de linie.
:rin alimentarea monofazatF a HnfFIurFrii de "oasF tensiune conectatF Hn triunghi,
fluAul Ii respectiv tensiune indusF Hn faza HncercatF vor fi duble Ii Hn opoziGie de fazF faGF
de cele din fazele neHncercate. aGF de pFmJnt, pe borna fazei Hncercate se va aplica
Hntreaga valoare a tensiunii nominalizate de Hncercare, iar la neutru o treime din aceasta.
aza R se HncearcF dupF schema 1c.
Da strFpungerea netF a izolaGiei de ulei Ii hJrtie sau a intervalului de ulei, Hn cazul
HncercFrii izolaGei principale cu tensiunea indusF, de regulF, amorseazF Ii eclatoarele de
protecGie 8dacF sunt montate9, conectate la neutrul transformatorului.
Da reanclanIarea sursei de tensiune HnaltF, uneori tensiune poate sF fie ridicatF,
aproape pJnF la tensiunea de Hncercare, dupF care se produce o nouF descFrcare sau o nouF
amorsare a eclatorului de protecGie.
Xn unele cazuri HnsF, la reanclanIarea tensiunii Ii la creIterea tensiunii pJnF la
tensiune de Hncercare nu se strFpunge din nou izolaGia.
enomenul se eAplicF prin faptul cF, dupF strFpungerea intervalului disruptiv,
produsele de descompunere a izolaGiei sunt deplasate din canalul de arc, refFcJndu&se
rigiditatea dielectricF a intervalului, astfel HncJt sF reziste la tensiunea de Hncercare. Xn acest
caz, este necesar ca tranformatorul respectiv sF fie Hncercat obligatoriu la impuls de
tensiune.
$
, R A 7
1V1$
n
$
I/
, R A 7
1V1$
I/
a b c
c b a
a9 b9
!chema pentru Hncercare cu tensiune sinusoidalF indusF la 60 Tz a
transformatoarelor cu izolaGie neuniformFB a, b Z Hncercarea fazelor eAtreme
Masini electrice
-lab 11-
Incercarea cu tensiune aplicata
Dupa verificarea starii izolatiei prin metode nedistructive pe platforma de incercare a
fabricii constructoare, transformatorul este supus la o serie de incercari distructive, cu
tensiune inalta sinusoidala.
- incercarea cu tensiune aplicata, cand tensiunea se aplica infasurarii de incercat a
transformatorului de la o sursa eAterioara C
- incercarea cu tensiune indusa, obtinuta chiar de la transformatorul de incercat.
Instalatiile pentru producerea tensiunii sinusoidale cuprind, de obicei o sursa de
alimentare cu tensiune reglabila, un transformator de incercare pentru incercarea cu
tensiune aplicata si transformatoare intermediare pentru incercarea cu tensiune indusa.
,urentul de scurtcircuit pe partea de tensiune inalta, trebuie sa fie suficient pentru a
produce un defect vizibil prin strapungerea izolatiei interne sau conturnarea celor eAterne,
iar puterea de scurtcircuit a instalatiei de incercare trebuie sa fie suficienta pentru ca sa nu
se produca fenomene de autoeAcitatie .
Incercarea cu tensiune aplicata trebuie sa se eAecute cu o tensiune alternativa
monofazata, avand forma cat mai apropiata de cea sinusoidala si o frecventa convenabila,
dar nu mai mica de 40 Tz.
+aloarea de varf a tensiunii de incercare impartita la 2 , trebuie sa fie egala cu
valoarea eficace a tensiunii de incercare .
:entru transformatoarele cu izolatie uniforma, valoarea tensiunii aplicate 8/A9 este cea
prevazuta in tabelul 1, conform !/A! 1301V1&20.
Da transformatoarele avand una sau mai multe infasurari cu izolatie neuniforma,
tensiunile de incercare sunt determinate, atat la tensiunea aplicata cat si la cea indusa, de
infasurarea pentru care valoarea $
m
8tensiune cea mai ridicata a infasurarii9 este cea mai
ridicata.
Incercarea trebuie sa inceapa de la o tensiune egala cu cel mult o treime din
tensiunea de incercare specificata, tensiune fiind adusa la valoarea impusa atat de repede
cat permite masuratoarea. D asfarsitul incercarii se reduce rapid tensiunea la o valoare mai
mica decat o treime din tensiunea de incercare inainte de a o intrerupe 8!/A! 1301V1&209.
In figura 1 este reprezentata schema de principiu a unei instalatii de incercare la
frecventa industriala. In schema sunt indicate elementele de masura si de protectie.
Alimentarea transformatorului de incercare se aplica transformatorului de incercat,
verificandu&se izolatia fiecarei borne a transformatorului fata de masa 8fata de miez, fata de
cuva, fata de schela, etc.9 si izolatia fata de celelalte bobine, legate impreuna la masa.
:entru aceasta, bornele bobinei incercate sunt legate impreuna la borna de inalta tensiune,
iar bornele bobinelor neincarcate sunt conectate impreuna la borna de legare la pamant a
transformatorului care, la randul ei, e conectata la pamant.
:entru controlul si supravegherea incercarii, schema este prevazuta cu doua
ampermetre, dintre care unul 8A9, masoara curentul din infasurarea primara a
transformatorului de incercare, iar celalalt 8A
1
9 masoara,prin intermediul unui transformator
de curent, curentul I
c
din bobina secundara a transformatorului de inalta tensiune.
/ensiunea de incercare se va aplica timp de 00 de secunde.
In cazul strapungerii transformatorului care se incarca, deconectarea sursei de
alimentare trebuie sa se faca printr&un intreruptor automat, de actiune rapida, iar
generatorul de alimentare trebuie dezeAcitat printr&un automat de dezeAcitare rapida. Acest
lucru este necesar pentru a limita amplitudinea oscilatiilor proprii ale circuitului de inalta
tensiune, iar distrugerile provocate de strapungere sa nu fie prea mari, putandu&se stabilii
cauzele strapungerii.
!e considera ca transformatorul a corespuns la incercarea cu tensiune aplicata
daca, in timpul incercarii, nu s&au produs strapungeri sau conturnari ale izolatiei sesizate
vizual, auditiv, din indicatiile aparatelor de masurat 8voltmetru, ampermetru9 sau din datele
aparatelor de inregistrare.
!trapungerea neta, prin ulei, a izolatiei 8de eAemplu strapungerea izolatiei fata de
"ug, strapungerea sau conturnarea pieselor izolante de consolidare a coneAiunilor, etc.9 este
insotita de un zgomot surd in cuva transformatorului,de cresterea curentului absorbit de
transformatorul incercat si de actionarea declansatorului automat al statiei de inalta
tensiune. !trapungerea neta a izolatiei de ulei si hartie sau a intervalelor de ulei 8de
eAemplu, a izolatiei dintre infasurari, a izolatiei dintre infasurari si cuva transformatorului9
este insotita de un zgomot puternic, ascutit, in interiorul cuvei, de o crestere brusca a
curentului absorbit si de trepidarea acului indicator al voltmetrului.
+
A
A
O
6o Tz
//
/.,
/.I./
'
r
r
, R A
,
m
R
m
A
m
c b a
ig.1. !chema de principiu a unei instalatii de incercare la frecventa industriala.
'lemente componenteB /.I./.&transformator de inalta tensiune
/&transformator de incercat
r&rezistenta de protectie
/.,.&transformator de curent
/./&transformator de tensiune
'&eclator cu sfere.

.
/abelul 1
Domeniul
de
tensiune
/ensiunea cea
mai ridicata a
infasurarii,$
m
8valoare
eficace9 -Nv.
/ensiunea nominala
de tinere de impuls
de tensiune de
trasnet 8I././.9,unda
plina sau taiata
8valoare de varf9
->+.
/ensiunea
nominala de
tinere la impuls
de tensiune de
comutatie
8I./.,.9unda
plina 8valoare de
varf9 -Nv.
/ensiunea nominala de
tinere pentru
inceracarea de scurta
durata cu tensiune
aplicata 8/.A.9 si
tensiune indusa 8/.I.9 la
frecventa industriala
8valoare eficace9 ->+.
A 1,0
3,2
12,0
13,6
24,0
10,0
42,0
40
00
36
=6
126
160
1=6
&
&
&
&
&
&
&
10
22
22
12
60
00
20
R 32,6
121
216
126
460
260
&
&
&
140
126
100
W
, 420 1426 1060 010
:entru izolatoarele de trecere incercate, separat, tensiunea de incercare este de 1=6>+.
Schema de montaj
'lementele componenteB
S.!.& generator sincron
A& ampermetru
+& voltmetru
/&transformator
/.I.& transformator de incercat.
+
A
S!
+
/.I
/