MODERNISMUL

DIN CEAS, DEDUS...

de Ion Barbu
1. Modernismul - definitie si trasaturi;
2. Ion Barbu - etae ale !reatiei;
". #arti!ularitati moderniste in Din !eas, dedus$, din %olumul &'o! se!und( de Ion
Barbu.
1. Modernismul ) !urent literar manifestat in Euroa in rima *umatate a %ea!ului tre!ut
si !are in literatura romana a !unos!ut un mare a%ant in erioada interbeli!a, manifestandu-se
la noi !a o forma de rotest la adresa traditionalismului !onser%ator.
+rasaturi,
Sre deosebire de !onser%atorismul traditionalist, atitudinea esteti!a a modernistilor este
des!-isa noului, re%i.orarii temati!e si stru!turale a oe/iei,
- este referat %ersul liber, fara !onstran.eri ro/odi!e 0ritm, rima, masura1, or.ani/at !u
in.ambament2
1
0%ersurile sunt ine.ale si se !ontinua ideea dintr-un %ers !u litera mi!a in !el
urmator1;
- aar teme noi; filosofia artei 0referinta entru arte oeti!e1, moartea !a *o!, ne.area
!redintei, sondarea rofun/imilor eului liri!;
- le3i!ul !unoaste in liri!a modernista aso!iatii !are aar uneori lo.i! in!omatibile,
ermeti/and ima.inea artisti!a si ideea oeti!a, mai ales datorita absorbtiei neolo.ismelor;
- tabloul liri! este ambi.ui/at, ermeti/at si !unoaste mutatii de la amlasarea in mediul rural,
in !onfi.urarea unui uni%ers !itadin;
- oe/ia este o stare de inalta intele!tualitate, nu mai e un rodus artisti! a!!esibil tuturor, !i
oate fi atrunsa numai de !ei a%i/ati; %i/iunea modernista nu mai ofera eisa*e si ni!i a!tiuni,
!i un !umul de sentimente, idei si %i/iuni !are aroie oe/ia de lirismul ur;
- preferinta pentru lirismul subiectiv (cu marci ale eului liric) si ambiguitatea expresiei
2. Ion Barbu de%ine !unos!ut in literatura romana tot !a un romotor al modernismului,
firea sa oeti!a in!isi%a fiind dublata de un .enial matemati!ian.
4era sa liri!a oate fi stru!turata e trei etae. Mai intai, intre 1515-1526 s!rie oe/ii
de!orati%e de o mare finete si ili/are a detaliilor 0,,Coa!ul(, ,,Ban!-i/ele(1; a!easta rima
etaa a fost desemnata de +udor 7ianu !a fiind anasiana. Intre 1526-1528 Ion Barbu !rea/a
oe/ii !are se insira din intele!iunea bal!ani!a, !unos!ute sub numele de &Ci!lul bal!ani!
sau oriental(, in !are %alorifi!a mituri, ane!dote 0&9i.a Crito si laona Eni.el(, &Nastratin
:o.ea la Isarla;(1. A treia erioada a !reatiei lui Barbu este !ea ermeti!a, in !are se re.ases!
oe/iile dintre anii 1528-152< 0,, Din !eas, dedus$(, ,,+imbru(, ,,Ine!atul(, ,,Mod(, ,,=ru( 1.

Din ceas, dedus
Din ceas, dedus adancul acestei calme creste,
Intrata prin oglinda in mantuit azur,
Taind pe inecarea cirezilor agreste,
In grupurile apei, un joc secund, mai pur.
Nadir latent! Poetul ridica insumarea
De harfe resfirate ce-n sbor iners le pierzi
!i cantec istoeste" ascuns, cum numai marea,
#eduzele cand plimba sub clopotele erzi.
". Ion Barbu de%ine rere/entati% entru liri!a modernista, mai ales entru !i!lul
ermeti! in !are oe/iile !unos! o ima.ine artisti!a oa!i/ata si se inte.rea/a .reu in matrita
unei sin.ure interretari. =eniul oeti! este dublat in !a/ul sau de !el de matemati!ian in
ima.inarea unor lumi %irtuale; semn al modernitatii, abstra!ti/area ima.inilor artisti!e, de%ine
o dominanta a %olumului ,,'o! se!und& 015"61 din !are fa!e arte si oe/ia Din !eas, dedus$.
De altfel, Barbu !onfirma intentia sa de a intruni arta !u .eometria, ,,E3ista unde%a in
domeniul inalt al .eometriei un un!t luminos unde se intalneste !u oe/ia; !a si in .eometrie
intele. rin oe/ie o anumita simboli!a de rere/entare a formelor osibile de e3istenta.&
Iata de !e ermetismul oe/iilor lui Barbu e o re/ultanta a unor fa!tori !on*u.ati, ni%elul
ma3im de abstra!ti/are 0ima.inile artisti!e sunt doar in aarenta referente la tema naturii1;
numarul mare de neolo.isme intre !are unele sunt re!etate din domeniul matemati!ii
0&dedus( , &taind( , &.ruuri( , &se!und( , &nadir( , &insumarea(1; difi!ultatile de sinta3a 0in
strofa intai lises! redi!atele1 e !are Barbu le imune !onstient fa! deseori !a ima.inea
artisti!a sa fie re!etata in!omlet, oa!i/and si ideile oeti!e.
Definitorie entru !reatia ermeti!a la Barbu este oe/ia Din !eas, dedus$ . In!a de la
rima le!tura !onstatam !a oe/ia nu are %ersul liber !a mai toate rodu!tiile moderniste, !i
deootri%a, imbra!a sonoritati aroae erfe!te rin e!-ilibrul ritmului, rimei si masurii. Dar
oetul *ustifi!a or.ani/area ro/odi!a erfe!ta rin in!er!area de a re!uera in lina eo!a
moderna e!-ilibrul oe/iei anti!e, ,,Neutand sa aar inaintea !on!etatenilor mei !a oetii de
altadata, !u lira in mana si florile e !a, mi-am oleit %ersul !u !at mai multe sonoritati. #e
lan.a unitatea sirituala, adau. una oeti!a.& 0Ion Barbu1.
Creatia se re!omanda !a o reusita arta oeti!a intru!at ofera rin *o!ul ima.inilor
artisti!e si al ideilor oeti!e roblema raortului dintre realitate si arta.
#oetul sublinia/a in!a din rimul !atren ideea oeti!a tesuta in *urul ade%arului esteti!
!a arta trebuie sa fie o o.lindire a realitatii si o urifi!are a a!esteia rin in!ifrare artisti!a. In
felul a!esta, Barbu !onfirma ideea modernistilor de a fa!e din arta lor un bun a!!esibil doar
firilor in/estrate. Cu oe/ia Din !eas, dedus$ el fa!e tre!erea dintre oe/ia ei!a sre lirismul
rofund, adan! in!ifrat, rin !are oera liri!a se defineste !a o stare de intele!tualitate.
'o!ul simbolurilor si al metaforelor este !omle3 in ambele !atrene din e!onomia
liri!a. ,,Ceasul( rere/inta simboli! !on!retul, arti!iiul %erbului ,,a dedu!e( 0,,dedus(1
su.erea/a ideea oeti!a rin !are Barbu anunta arta !a o !oie infidela a realitatii, iar ,,!alma
!reasta( de%ine o metafora a artei insasi, ale !arei rofun/imi ot fi doar banuite, asa !um sub
/bu!iumul de surafata al marii se as!und adan!imi fara masura. Arta este in %i/iune barbiana
o forma urifi!ata a realitatii, de!i sre deosebire de literatura anterioara modernismului, liri!a
moderna nu mai este mimeti!a 0nu mai ofera tablouri banale !oiate dua realitate1,

,, Intrata prin oglinda in mantuit azur,
Taind pe inecarea cirezilor agreste,
In grupurile apei, un joc secund, mai pur. &

In al doilea si ultimul !atren al oe/iei oetul se !on!entrea/a asura definirii oe/iei
si !reatorului ei. Artistul de%ine in %i/iune barbiana ,,nadir latent(, un un!t sudi! al boltii
!eresti, iar la ni%elul simboli! antiodul lui Dumne/eu, marele !reator, !are o!ua /enitul.
#oe/ia este definita !a o inlantuire de metafore sau !a o simfonie in !are instrumentele afe!ti%e
sunt -arfele. #oetul remar!a fatul !a in!er!area de a re!onstitui in sens in%ers drumul !reator
al metaforei sau al -arfelor ramane entru !ititor sau entru !riti! osibilitatea de a obtine
mereu alte iste de interretare de!at !ea autenti!a .andita de oet,
,, De harfe resfirate ce-in sbor invers le pierzi
Si cantec istoveste: ascuns, cum numai marea,
Meduzele cand plimba sub clopotele verzi.
In felul a!esta oe/ia modernista este definita !a un rodus artisti! intera!ti%, !a!i
ori/ontul ei de semnifi!atii nu !urinde doar %arianta de interretare absoluti%i/ata de autor,
!-iar el !-emandu-si !ititorii sa adau.e noi semnifi!atii se!undare.
Ion Barbu isi !onfirma ermetismul rin e3rimarea metafori!a din ultimele doua
%ersuri unde !onturea/a oetul !a un !reator !e du!e la indelinire rin oe/ia lui un !ante!
adan! in!ifrat si .reu a!!esibil !ititorilor nea%i/ati. #rin !omaratie, ideile oeti!e sunt atat de
ermeti! adaostite sub sonoritatea !u%intelor re!um !ante!ul abstra!t urtat de medu/e sub
!lootele lor. Simfonia medu/elor din %i/iunea barbiana seamana !u mu/i!a sferelor re!urenta
in .andirea romanti!a.
Din un!t de %edere ro/odi!, Din !eas, dedus$ isi distribuie sonoritatile si ideile
moderniste e doua !atrene !u %ersuri de masura e.ala 01"-18 silabe1, rimate in!ru!isat. Sub
ase!tul artei oeti!e se inrudeste !u oe/ia ,,+imbru( si anti!iea/a ermetismul mult mai
abstra!t romo%at in liri!a neomodernista a lui Ni!-ita Stanes!u.
0DE>1
2
1
In.ambament) ro!edeu oeti! !erut de ne!esit?@i ro/odi!e sau de dorin@a de a s!oate An
relief anumite !u%inte, !are !onst? An tre!erea unei ?r@i de fra/? ori roo/i@ie sau a unor
!u%inte dintr-un %ers An %ersul urm?tor.