Sunteți pe pagina 1din 236

DREPTUL FAMILIEI

NOTE DE CURS PENTRU FORMA DE INVATAMANT ID


AUTORI:
Prof.univ.dr. Alexandru a!a!i
Le!"or univ.dr. C. #a$eanu
Le!"or univ.dr. V. Du%i"ra!&e
Edi"ura Univer'i"a"ii Lu!ian la$a Si(iu
)#ID DE UTILI*ARE A MANUALULUI DE STUDIU
In"rodu!ere
Prezentul manual de studiu reprezinta o sinteza a cont inutului disciplinei
Dre+"ul fa%iliei, care este comuna invat amantului la forma de zi i la forma de
invat amant la distant a, conform planurilor de anvat amant in vigoare.
El este destinat student ilor de la forma de invat amant la distant a (ID) i
constituie materialul bibliografic minim necesar pentru parcurgerea, insuirea i
evaluarea disciplinei respective.
Manualul este structurat in conformitate cu standardele i procedurile de uz larg
in invat amant nat ional i internat ional, care se adreseaza invatarii individuale pe baze
interactive.
Parcurgerea manualului, pe baza prezentelor instruct iuni asigura ret inerea
informat iilor de baza, int elegerea fenomenelor fundamentale i aplicarea
cunostinet or dobandite la rezolvarea unor probleme specializate.
Manualul este structurat pe !a+i"ole de '"udiu care reprezinta o parte omogena
din component a manualului, caracterizata de un numar limitat de termeni de referint a
(cuvinte-cheie), care poate fi parcurs i insuit printr-un efort continuu de concentrare
intelectuala care sa nu depaeasca -! ore (intervalul se refera la cont inutul de idei al
modulului de studiu i nu ia in calcul intrebarile recapitulative, temele pentru acasa,
testele de autoevaluare sau pe cele de evaluare).
"iecare unitate de studiu are o structura proiectata din perspectiva e#igent elor
au"oin'"ruirii.
$ezultatele efective ale utilizarii manualului se vor suprapune pe rezultatele
ateptate doar cu condit ia respectarii intocmai a procedurii de parcurgere a modulelor
de studiu, procedura care este prezentate in cele ce urmeaza.
Pro!edura de invat are in 'i'"e% de au"oin'"ruire
%tilizarea manualului de studiu individual se face pe baza unui program de
autoinstruire.
$ecomandam cateva reguli de baza in procedura de realizare a programului de
autoinstruire pe baza manualului de fat a&
'. Modulele de studiu se parcurg in ordinea in care sunt prezentate in manual,
chiar in cazul in care studentul apreciaza ca ar putea (sari( direct la o alta unitate de
studiu. )riteriile i modalitatea de (inlant uire( a modulelor de studiu sunt prezentate la
fiecare modul de studiu i ele trebuie respectate intocmai, sub sanct iunea nerealizarii
la parametrii ma#imali a programului de autoinstruire*
. "iecare modul de studiu cont ine i un test de evaluare i+sau tema pentru
acasa pe care studentul trebuie sa le realizeze, cu scopul evaluarii gradului i
corectitudinii int elegerii fenomenelor i proceselor descrise sau prezentate in modulul
de studiu*
!. Intrebarile de autocontrol, testele de evaluare sau tema pentru acasa nu sunt
de perspicacitate, deci nu trebuie rezolvate cotra cronometru*
,. Ordinea lo$i!a a parcurgerii unitat ii de studiu este urmatoarea&
-se citesc obiectivele i competenet ele modulului de studiu
-se citesc cuvintele cheie
-se parcurg ideile principale ale capitolului sintetizate in rezumat
-se parcurge cont inutul dezvoltat de idei al capitolului
-se parcurge bibliografia recomandata
-se raspunde la intrebarile recapitulative, revazand, daca este necesar, cont inutul
dezvoltat de idei
-se efectueaza testul de autoevaluare i se verifica, prin confruntare cu raspunsurile
date la sfaritul manualului, corectitudinea raspunsurilor
-se efectueaza testul de evaluare i+sau tema de control (dupa caz)
OS.: este recomandabil ca, inainte de efectuarea testelor de autoevaluare, sa se faca
o pauza de !. de minute sau o ora.
/. 0u este recomandabil sa se parcurga mai mult de un capitol de studiu pe zi,
pentru a nu se periclita insuirea temeinica i structurala a materiei. In funct ie de
necesitat ile i posibilitat ile de studiu ale studentului, studiul unui capitol poate fi
fract ionat pe mai multe zile, dedicand cel put in !. de minute pe zi studiului.
PRE*ENTAREA MANUALULUI DE STUDIU I A DISCIPLINEI
Manualul de studiu (Dreptul familiei( reprezinta o sinteza realizata in maniera
interactiva a cursului corespondent utilizat la forma de invat amant zi.
)ont inutul de idei nu a fost redus ci doar sintetizat, in principiu, intr-o maniera
mai accentuat enunt iativa, elementele de detaliu sau de e#plicat ie (necesare pentru
atingerea scopului pedagogic al fi#arii i corelarii cunotint elor) putind fi gasite de
catre student in bibliografia de specialitate recomandata.
O(ie!"ul !ur'ului:
1biectul cursului il reprezinta prezentarea si analiza principalelor institutii ce fac
obiectul de studiu al dreptului familiei, respectiv& casatoria, efectele acesteia, rudenia,
adoptia si ocrotirea parinteasca.
O(ie!"ivele di'!i+linei:
- formarea deprinderilor de a analiza institutiile specifice acestei materii,
individual si sistematic*
- studiul istoric si comparat al institutiilor specifice, aprofundarea unor notiuni
privind casatoria, rudenia, adoptia si protectia copilului*
- dezvoltarea aptitudinilor de a analiza interdisciplinar aceste institutii.
- identificarea si definirea principalelor institutii ale dreptului familiei*
- corelarea notiunilor studiate in anii anteriori la dreptul civil cu cele din
dreptul familiei*
- cunoasterea legislatiei in materie si a propunerilor de modificare a legislatiei
interne pentru a se realiza acordul acesteia cu conventiile europene si
internationale.
De'!rierea '"ru!"urii %anualului:
Manualul este structurat in conformitate cu rigorile studiului individual
(autoinstruire) i este compartimentat in capitole de studiu. 2tructura fiecarui capitol
de studiu este urmatoarea&
'. 1biective (rezultatele modulului)
. )ompetent ele dobandite de student
!. )uvinte cheie
,. $ezumat al ideilor principale
/. )ont inutul dezvoltat de idei al modulului
3. 4ibliografie
5. Intrebari recapitulative
6. 7este de autoevaluare, teste de evaluare, teme de casa
CUPRINS
CAPITOLUL I
NOTIUNI )ENERALE DESPRE FAMILIE SI DREPTUL FAMILIEI
CAPITOLUL II
CASATORIA
CAPITOLUL III
EFECTELE CASATORIEI I
CAPITOLUL IV
EFECTELE CASATORIEI II
CAPITOLUL V
NULITATEA CASATORIEI
CAPITOLUL VI
INCETAREA SI DESFACEREA CASATORIEI
CAPITOLUL VII
RUDENIA SI FILIATIA
CAPITOLUL VIII
FILIATIA FATA DE TATA
CAPITOLUL I-
ADOPTIA
CAPITOLUL -
EFECTELE ADOPTIEI
CAPITOLUL -I
OLI)ATIA LE)ALA DE INTRETINERE
CAPITOLUL -II
ORDINEA IN CARE SE DATOREA*A INTRETINEREA SI PERSOANELE INTRE CARE
SE DATOREA*A
CAPITOLUL -III
OCROTIREA PARINTEASCA
CAPITOLUL IV
OCROTIREA COPILULUI IN CA*URI SPECIALE
Cur'ul I
O(ie!"ive: Introducerea studentilor in materia studiata, identificarea si fi#area
notiunilor de baza, a sediului materiei, a principiilor si a legaturilor dreptului familiei
cu alte ramuri de drept.
Co%+e"en"e: 2tudentii dobandesc notiuni care sa ii a8ute sa delimiteze dreptul familiei
de alte ramuri de drept si sa il fi#eze in cadrul sistemului de drept actual.
Cuvin"e !&eie: fa%ilie, dre+"ul fa%iliei, +rin!i+ii.
Re.u%a": Dreptul familiei s-a desprins relativ recent din dreptul civil cu care are cele
mai stranse legaturi. )odul familiei nu cuprinde o definitie a familiei, dar definitii mai
largi sau mai restranse gasim in legile speciale. Principiile sunt& monogamiei, al
egalit atii in drept uri si in obligatii a sotilor, al ocrotirii casat ori ei si
familiei, mamei si copilului, al casat ori ei liber consi mti t e intre soti.
2e mai analizeaza relatiile soci al e ocrotit e, met oda care est e in
principal cea a egalit atii in drept uri a partilor si met oda st at ut legal,
izvoar el e si legaturile dreptului familiei cu alte ramuri de drept.
Ca+i"olul I
No"iuni $enerale de'+re fa%ilie
Se!"iunea I. No"iunea de fa%ilie
Definirea e#acta a notiunii de familie comporta, indiscutabil, dificultati determi-
nate, pe de-o parte, de faptul ca acest fenomen social, familia, constituie obiect de
cercetare pentru multiple stiinte ca& sociologia, dreptul, psihologia, medicina, stiintele
istorice etc., fiecare incercand sa surprinda aspectele caracteristice din propriul unghi
de vedere, iar, pe de alta parte, fiindca insusi legiuitorul nu este consecvent, dand,
astfel cum vom arata in cele ce urmeaza, acceptiuni diferite acestei notiuni.
In doctrina
'
se vorbeste de familie ca de o realitate sociala, prin ea realizandu-se o
comunitate de viata intre soti, intre parinti si copii, precum si, uneori, intre alte rude.
"amilia este si o realitate biologica, in sensul ca, in cadrul ei se realizeaza procreatia
prin unirea biologica dintre barbat si femeie si, in fine, familia este si o realitate
8uridica, pentru ca, prin norme 8uridice, se reglementeaza cele mai importante relatii
din cadrul acesteia.
Legiuitorul nu da, in nici o reglementare, o definitie generala a notiunii de familie.
'
9 se vedea& I. Al bu, Dreptul familiei, E.D.P., 4ucure:ti, ';5/, p. 5* I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat de dreptul familiei,
ed. a <II-a, Ed. 9ll 4ec=, 4ucure:ti, .., p. '*
M. Banci u, Dreptul familiei, Ed. 9rgonaut, )lu8-0apoca, ';;6, p. /-5.
)ercetand, insa, diferitele categorii de reglementari, se constata ca notiunii de
familie i se atribuie atat un inteles restrans, in sensul ca familia ii cuprinde pe soti si pe
copiii lor minori, cat si un inteles larg, atunci cand parintilor si copiilor lor minori li se
alatura si alte categorii de persoane. )el mai adesea legiuitorul vizeaza intelesul
restrans al notiunii de familie. 1 asemenea acceptiune se regaseste in dispozitiile art.
'-,,, '..-'' din )odul familiei si in cele ale art. ',;
'
).pen., care arata ce se
intelege, in conceptia legii penale, prin >membru de familie( si in 7itlul I?, )apitolul I
al )odului penal, intitulat& >Infractiuni contra familiei(.
9cceptiunea notiunii de familie
'
, astfel cum se regaseste in )odul familiei, este cea de
drept comun.
In legi speciale, functie de scopul urmarit de legiuitor si de domeniul relatiilor
sociale reglementate, notiunea de familie primeste acceptiuni mai largi. 9sa fiind,
potrivit dispozitiilor @egii locuintei nr. '',+';;3

(art. ''5) >prin familie (A) se


intelege sotul, sotia, copiii si parintii sotilor, care locuiesc si gospodaresc impreuna(.
Potrivit dispozitiilor @egii nr. '6+';;' a fondului funciar
!
(modificata si completata
prin @egea nr. '3;+';;5), >prin familie se intelege sotii si copiii necasatoriti, daca
gospodaresc impreuna cu parintii lor( Bart. 6 alin. (,) din legeC.
Dintr-o alta perspectiva este privita notiunea de familie in conte#tul dispozitiilor art.
!./ ).pen., fiind incluse in aceasta toate persoanele intre care e#ista obligatia legala
de intretinere. Pe langa delictul de abandon de familie, in acelasi )apitol I al 7itlului
I? >Infractiuni contra familiei(, legiuitorul mai incrimineaza si relele tratamente
aplicate minorului si nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, in
ambele situatii faptele putand fi savarsite fie de catre parinti, fie de catre persoanele
carora minorul le-a fost incredintat spre crestere si educare (art. !.3 si !.5).
Intr-un sens larg, de data aceasta, legiuitorul roman a avut in vedere familia in
dispozitiile art. '5/ alin. (') lit. c) ).pen. cand a facut referire la >rude apropiate(. In
aceasta categorie sunt inclusi, astfel cum se indica in cuprinsul art. ',; ).pen.,
'
Pentru un amplu articol privind noDiunea de familie, a se vedea T. Bodoa c , )ontribuDii la definirea 8uridicE a familiei :i la
stabilirea conDinutului acesteia, Dreptul nr. '+..,,
p. '!-',!. 9utorul face o analizE interesantE, corelFnd termenii cu legislaDia internaDionalE, totu:i, unele propuneri de lege ferenda
fEcute Gn studiul menDionat sunt criticate ca fiind contrare normelor )onstituDiei :i )onvenDiei 1.0.%. cu privire la drepturile
copilului (I. Imbrescu, $eflecDii Gn legEturE cu folosirea eronatE a unor temeni din sfera dreptului familiei, Dreptul nr. 6+../, p.
''.-''/).

M. 1f. nr. /, din ' octombrie ';;3 :i republicatE Gn M. 1f. nr. !;! din !' decembrie ';;5.
!
M. 1f. nr. !5 din . februarie ';;' :i republicatE Gn M. 1f. nr. ' din / ianuarie ';;6.
ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele
devenite prin adoptie astfel de rude.
)oncluzionand, se constata ca reglementarea 8uridica a relatiilor de familie,
respectiv a celor rezultate din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie, precum si a
relatiilor asimilate cu cele de familie este cuprinsa in )odul familiei si in legi speciale,
dintre care unele au fost mentionate mai sus.
"amilia este, asadar, principala forma de organizare a vietii in comun a oamenilor
legati prin casatorie sau rudenie.
'
Se!"iunea a II/a. Fun!"iile fa%iliei
$elatiile de familie au un caracter comple#, implicand atat legaturi de natura
afectiva, cu caracter nepatrimonial, dar si unele relatii patrimoniale.
In doctrina 8uridica sunt mentionate trei functii ale familiei& cea de perpetuare a
speciei, cea economica si cea educativa

.
0.1. Fun!"ia de +er+e"uare a '+e!iei
1menirea este de neconceput fara continua perpetuare a speciei umane, astfel ca
aceasta functie a familiei are un caracter primordial in raport cu celelalte.
"amilia are la baza, in primul rand, desi nu e#clusiv, atractia biologica dintre barbat
si femeie, determinata de diferentierea de se#. In plus, trebuie evidentiata si dorinta
fireasca a omului de a lasa urmasi, de a avea si de a creste copii. Hotararea unui cuplu
tanar de a avea copii este, desigur, una personala, dar determinata si de realitatile
social-economice, acestea din urma generand, in prezent, o scadere a ratei natalitatii.
0.0. Fun!"ia edu!a"iva
"amilia nu numai ca da copilului primele notiuni despre conduita, morala, bine si
rau, dar imprima personalitatii sale in formare reguli si deprinderi, principii ce
constituie fundamentul pe care apoi se cladeste personalitatea omului matur.
Parintii sunt datori sa creasca copilul ingri8ind, pe langa sanatatea si dezvoltarea lui
fizica, si de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia in raport de
insusirile lui (art. '.' ).fam.). 9ceasta reprezinta, de altfel, o aplicatiune, in planul
relatiilor de familie, a unor drepturi si a unor libertati fundamentale, edictate in
)onstitutia $omaniei Bart. ; alin. (3)C.
'
9 se vedea T.R. Popescu, Dreptul familiei, tratat, vol. I, E.D.P., 4ucure:ti, ';3/, p. '5.

Ibidem, p. ;5* I. Al bu, op. cit., p. ;* I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. /* M. Banci u, op. cit., p. 6.
In cazul neindeplinirii sau al indeplinirii necorespunzatoare a indatoririlor parintesti,
inclusiv a celor educative, intervin anumite sanctiuni ca& decaderea din drepturile
parintesti, potrivit dispozitiilor art. '.; ).fam., darea copilului in plasament etc.
0.2. Fun!"ia e!ono%i!a
"unctia economica a familiei este influentata de gradul de dezvoltare social-eco-
nomica a societatii si, pe de alta parte, importanta acesteia difera de la o societate la
alta
'
. Din punct de vedere al dreptului familiei, ea isi gaseste aplicatiunea in regimul
comunitatii de bunuri al sotilor, precum si in obligatia legala de intretinere in anumite
cazuri speciale.
No"iuni $enerale de'+re dre+"ul fa%iliei
Se!"iunea I. No"iunea, o(ie!"ul 'i i.voarele dre+"ului fa%iliei
reptul familiei reprezinta acea ramura a sistemului de drept care cuprinde totali!
tatea normelor "uridice ce reglementea#a relatiile $patrimoniale si personale% de
familie, pe care societatea are interes sa le indrume "uridiceste.
E#istenta unei ramuri de drept, independenta fata de celelalte, este data de un obiect
distinct de reglementare si o metoda proprie.
$elatiile de familie au o deosebita importanta, rezultand si din reglementarea dis-
tincta pe care legiuitorul le-a dat-o. Ele s-au individualizat si s-au delimitat in sufi-
cienta masura de relatiile de drept civil

, constituind un obiect distinct, de sine-statator,


vizat de dreptul familiei.
In ceea ce priveste metoda, data fiind aplicatiunea principiului egalitatii intre soti,
aceasta prezinta multe asemanari cu cea a dreptului civil. $elatiile dintre parinti si
copii, insa, si, in general, relatiile de ocrotire sunt reglementate printr-o metoda speci-
fica, anume aceea a subordonarii drepturilor persoanelor care ocrotesc interesului
'
9 se vedea M. Banci u, op. cit., p. '..

In sensul cE relaDiile de familie au fost scoase din )odul civil >Gn mod nefiresc( :i pentru a promova o reglementare de tip
sovietic, a se vedea :i &.. 'l t es cu, )onsideraDii Gn legEturE cu instituDia prescripDiei, Dreptul nr. +';;;, p. '/.
persoanelor ocrotite
!
. De asemenea, se foloseste si metoda de reglementare >statut
legal(, normele 8uridice avand un caracter imperativ in ma8oritatea lor.
7ot ca element specific al metodei de reglementare in dreptul familiei, s-a mai
aratat
'
ca, datorita naturii relatiilor de familie, legea cuprinde numai o reglementare
generica, de principiu, a conduitei de urmat, iar continutul concret al relatiilor de
familie urmeaza a fi determinat de catre instantele 8udecatoresti sau de catre alte
institutii cu competenta in domeniu.
%rmatoarele categorii de relatii sociale sunt reglementate de dreptul familiei&
a% Relatiile de casatorie. Dupa ce, dispozitiile art. ,6 alin. (') din )onstitutia
$omaniei contureaza continutul dreptului fundamental al fiintei umane de a se casatori,
normele dreptului familiei vizeaza aspectele legate de incheierea, desfiintarea si
desfacerea casatoriei, precum si raporturile personale si patrimoniale dintre soti (art.
!-,, ).fam.).
b% Raporturile re#ultate din rudenie. $udenia este de doua feluri& de sange, bazata
deci pe legatura de sange intre mai multe persoane, fie in linie dreapta, fie in linie
colaterala, si civila, rezultata din adoptie. Intre persoane legate prin rudenie e#ista
raporturi personale si unele raporturi patrimoniale. )odul familiei se ocupa de rudenie
in art. ,/-3/, iar de obligatia legala de intretinere, ca un efect al rudeniei, in art. 63-;3.
9doptia este, in prezent, reglementata de @egea nr. 5!+.., privind regimul 8uridic al
adoptiei

.
c% Relatiile pri(itoare la ocrotirea parinteasca rezida in totalitatea drepturilor si a
obligatiilor pe care parintii le au pentru realizarea intereselor personale si patrimoniale
ale copiilor, precum si cele relative la cresterea si educarea lor. )odul familiei
reglementeaza aceasta institutie in art. ;5-''.
d% Mai e)ista unele relatii care, prin asimilare cu relatiile de familie, formeaza, de
asemenea, obiect de reglementare al dreptului familiei. In aceasta categorie se includ&
obligatia de intretinere intre fostii soti, la care se refera art. ,' ).fam.* obligatia de
intretinere intre sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot si acel copil,
la care se refera art. 65 ).fam.* raporturile care se nasc in legatura cu plasamentul la
care se refera @egea nr. 5+..,. 7utela, interdictia si curatela, de care )odul familiei
!
9 se vedea I. Al bu, op. cit., p. !!.
'
9 se vedea T.R. Popescu, op. cit., vol. I, p. ''.

M. 1f. nr. //5 din ! iunie ..,.


se ocupa in art. ''!-'/5, desi fac parte din ramura dreptului civil, fiind studiate in
capitolul referitor la >Persoane(, au si ele stranse legaturi cu raporturile de familie. In
trei articole ('/6-'3.), )odul familiei face referire si la competenta si atributiile
autoritatii tutelare cu privire la ocrotirea parinteasca, tutela, interdictie si curatela,
institutie mai pe larg studiata de ramura dreptului administrativ.
e% I#(oarele dreptului familiei. Prin dispozitiile ce consacra principiul egalitatii femeii
cu barbatul, a ocrotirii de catre stat a casatoriei si a familiei, precum si a intereselor
mamei si ale minorilor, )onstitutia devine izvor de prim ordin al dreptului familiei,
)odul familiei
'
constituie insa izvorul organic principal al dreptului familiei.
9laturi de cod trebuie amintite unele dintre cele mai importante acte normative ce
cuprind dispozitii cu privire la relatiile de familie&
- Decretul nr. !'+';/, privitor la persoanele fizice si persoanele 8uridice*
- Decretul nr. !+';/, pentru punerea in aplicare a )odului familiei si a decretului
privitor la persoanele fizice si persoanele 8uridice*
- @egea nr. '';+';;3 cu privire la actele de stare civila*
- @egea nr. 5+.., privind protectia si promovarea drepturilor copilului*
- @egea nr. 5!+.., privind regimul 8uridic al adoptiei.
$eglementarile din )odul familiei si actele normative indicate mai sus sunt comple-
tate cu dispozitiile )odului civil, ale )odului de procedura civila, ale )odului muncii,
ale )odului penal, ale )odului de procedura penala si ale unor acte normative de
natura administrativ-financiara.
Se!"iunea a II/a. Prin!i+iile $enerale ale dre+"ului fa%iliei
Din analiza prevederilor legale care reglementeaza relatiile de familie, rezulta ca, la
baza lor, stau urmatoarele principii&
0.1. Prin!i+iul %ono$a%iei 3ar". 4 C.fa%.5
9cest principiu consta in posibilitatea de a incheia o casatorie numai de catre
persoanele necasatorite, legiuitorul stabilind ca >Este oprit sa se casatoreasca barbatul
care este casatorit sau femeia care este casatorita.( )onsiderandu-l atat de evident in
traditia acestui popor, principiul monogamiei nici nu mai este amintit de catre toti
autorii

. "iind formulat e#pres de catre legiuitor, el trebuie, evident, cuprins in


'
Modificat prin @egea nr. /+';;; (M. 1f. nr. !/ din 6 ianuarie ';;;).

9 se vedea T.R. Popescu, op. cit., p. '/-'3.


categoria principiilor. Incalcarea lui este sanctionata cu nulitatea absoluta a celei de a
doua casatorii incheiate de aceeasi persoana.
Incheierea unei noi casatorii de catre o persoana care este de8a casatorita este
considerata infractiune, in temeiul dispozitiilor art. !.! ).pen.
0.0. Prin!i+iul !a'a"oriei li(er !on'i%"i"e in"re 'o"i
$atiunea care a 8ustificat instituirea acestui principiu a fost aceea ca incheierea
casatoriei sa aiba ca unic temei sentimentele de dragoste si de pretuire dintre soti.
Importanta acestuia rezulta si din aceea ca el este inscris, ca un drept fundamental, in
)onstitutia $omaniei, art. ,6 alin. (') stabilind ca >"amilia se intemeiaza pe casatoria
liber consimtita intre soti A( 9ceeasi formulare este reluata si in )odul familiei, in
dispozitiile art. ' alin. (!). 9ceasta inseamna ca, la incheierea casatoriei, sotii isi vor
manifesta liber consimtamantul, fara vreo ingradire.
0ecesitatea respectarii acestui principiu a facut ca el sa fie stipulat e#pres si in
actele internationale relative la drepturile omului, amintind dintre ele& eclaratia uni!
(ersala a drepturilor omului (art. / si art. 3), Pactul international pri(ind dreptu!
rile ci(ile si politice Bart. ! alin. (!)C, Pactul international pri(ind drepturile econo!
mice, sociale si culturale Bart. '. alin. (')C.
Dispozitiile constitutionale fac, de asemenea, distinctia intre casatoria civila si cea
religioasa, stabilind ca, cea religioasa poate fi celebrata numai dupa incheierea celei
civile Bart. ,6 alin. ()C.
0.2. Prin!i+iul o!ro"irii !a'a"oriei 'i fa%iliei, %a%ei 'i !o+ilului
Principiul este formulat chiar in dispozitiile art. ' alin. (') ).fam., aratandu-se ca >In
$omania statul ocroteste casatoria si familia(. )a si in cazul principiului anterior
mentionat, in actele internationale in materie
'
s-a stabilit ca >familia constituie
elementul natural si fundamental al societatii si are drept la ocrotire din partea
societatii si a statului(.
1crotirea mamei si a copilului, principiu pe care unii autori il trateaza distinct de
cel al ocrotirii casatoriei si al familiei

, este statuat (ca principiu) in dispozitiile art. '


alin. () ).fam., mentionandu-se ca >statul apara interesele mamei si copilului A(.
0.6. Prin!i+iul e$ali"a"ii in dre+"uri 'i in o(li$a"ii a 'o"ilor
'
eclara*ia uni(ersal a drepturilor omului, adoptatE de 9dunarea generalE a 1.0.%. la
'. decembrie ';,6, art. '3 alin. (!).

9 se vedea& I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratatA, op. cit., p. '.* M. Banci u, op. cit., p. '!* +. Fl ori an , Dreptul
familiei, Ed. @umina @e#, 4ucure:ti, ';;5, p. ;.
9cest principiu deriva din egalitatea deplina a femeii cu barbatul in toate domeniile
vietii sociale, egalitate ce este consacrata de )onstitutia $omaniei. In ceea ce-i
priveste pe soti, legea fundamentala arata ca familia se intemeiaza si pe egalitatea
sotilor Bart. ,6 alin. (')C. Egalitatea femeii cu barbatul este prevazuta si in diferite acte
internationale
'
.
)odul familiei, in art. ' alin. (,), contine reglementarea de principiu care consacra
egalitatea femeii cu barbatul atat in relatiile dintre soti, cat si in e#ercitarea drepturilor
fata de copii. 9poi, in art. /, se arata ca >4arbatul si femeia au drepturi si obligatii
egale in casatorie(, iar in art. 3 ca >2otii hotarasc de comun acord in tot ce priveste
casatoria(. In privinta numelui, legea permite sotilor fie sa-si pastreze, fiecare, numele
avut inainte de incheierea casatoriei, fie sa-si aleaga numele unuia dintre ei sau numele
lor reunite.
2i in raporturile patrimoniale ale sotilor isi face aplicatiunea acelasi principiu al
egalitatii.
Parintii au aceleasi drepturi si indatoriri raportat la copiii lor minori (art. ;5 ).fam.)
si, de asemenea, toate masurile privind persoana si bunurile copiilor se iau de catre
parinti in comun, potrivit art. ;6 ).fam. 2otii au obligatii egale in ce priveste
intretinerea copiilor si isi datoreaza, totodata, reciproc intretinere, in caz de nevoie (art.
63 si art. 6; ).fam.).
Se!"iunea a III/a. Le$a"urile dre+"ului fa%iliei
!u al"e ra%uri de dre+"
2.1. Le$a"ura dre+"ului fa%iliei !u dre+"ul !on'"i"u"ional
Principiile fundamentale ale familiei, astfel cum s-a aratat de8a, sunt enuntate in
)onstitutie, si anume& principiul egalitatii in drepturi a femeii cu barbatul Bart. ,6 alin.
(')C* protectia copiilor si a tinerilor (art. ,/) etc.
2.0. Le$a"ura dre+"ului fa%iliei !u dre+"ul ad%ini'"ra"iv
E#ista multiple legaturi ale dreptului familiei cu dreptul administrativ, indeosebi
daca luam in considerare faptul ca o serie de organe ale administratiei publice au
atributii incepand chiar cu actul incheierii casatoriei, ce are loc in fata ofiterului de
stare civila. 9m amintit de8a, intr-o sectiune anterioara, despre atributiile autoritatii
'
eclara*ia uni(ersal a drepturilor omului, art. '3 alin. (')* Pactul interna*ional pri(ind drepturile economice, sociale i
culturale, art. !* Pactul interna*ional pri(ind drepturile ci(ile i politice, art. ! alin. (,)* Gn diferitele declaraDii ale 9dunErii
Jenerale a 1.0.%. :i convenDii internaDionale privind lupta Gmpotriva discriminErii.
tutelare, care supravegheaza modul in care se e#ercita ocrotirea parinteasca sau a celor
in privinta carora s-a instituit tutela.
2.2. Le$a"ura dre+"ului fa%iliei !u dre+"ul !ivil
2ustinerea ca intre dreptul familiei si dreptul civil e#ista numeroase apropieri rezulta
din aceea ca dreptul familiei, ca ramura de sine statatoare in cadrul sistemului de drept,
s-a desprins din dreptul civil* )odul civil de la '63, a reglementat raporturile de
familie ca facand parte din ramura dreptului civil (art. '5-,3.).
Deseori, dispozitiile dreptului familiei se completeaza cu cele ale dreptului civil, ca,
de pilda, reglementarile privitoare la& capacitatea sotilor si a copiilor, numele sotilor,
actele de stare civila, regimul 8uridic al bunurilor comune sau proprii ale sotilor.
2.6. Le$a"ura dre+"ului fa%iliei !u dre+"ul +ro!e'ual !ivil
2olutionarea litigiilor de familie se face de instantele de 8udecata, potrivit procedurii
civile. @egatura dreptului familiei cu dreptul procesual civil este in mare masura
asemanatoare cu cea care se stabileste cu dreptul civil. 0ormele dreptului
procesual-civil sunt cele prin intermediul carora se asigura realizarea normelor de drept
material pe calea constrangerii 8udiciare, in cazul neindeplinirii lor, de bunavoie, de
catre subiecte raportului 8uridic.
)u toate acestea, in vederea ocrotirii mai eficiente a relatiilor de familie, e#ista si o
serie de derogari de la procedura de drept comun.
2.4. Le$a"ura dre+"ului fa%iliei !u dre+"ul %un!ii
%nele dispozitii ale dreptului muncii vin a ocroti familia, interesele mamei si ale
copilului. 9stfel sunt prevederile din )odul muncii si legi speciale privind munca
tinerilor si a femeilor, concediile de maternitate si pentru ingri8irea copiilor bolnavi,
alocatiile de stat si alte prevederi din domeniul asigurarilor sociale etc.
2.7. Le$a"ura dre+"ului fa%iliei !u dre+"ul in"erna"ional +riva"
0ormele dreptului international privat, reglementand raporturile 8uridice cu elemente
de e#traneitate, vizeaza si raporturi 8uridice specifice dreptului familiei, cum sunt&
casatoria si divortul (art. '6-, din @egea nr. './+';;), filiatia (art. /-!! @egea nr.
'./+';;), obligatia de intretinere (art. !,-!/ @egea nr. './+';;), ocrotirea
persoanelor lipsite de capacitate de e#ercitiu sau cu capacitate de e#ercitiu restransa
(art. !3-!; din aceeasi lege).
2.8. Dre+"ul fa%iliei %ai +re.in"a o serie de legaturi si cu dreptul financiar, penal si
procesual!penal.
Te'" de evaluare
1. In !e a!"e nor%a"ive 'e re$a'e'"e re$le%en"area 9uridi!a a rela"iilor de
fa%ilie:
0. Enu%era"i 'i ex+li!a"i +e '!ur" fun!"iile fa%iliei:
2. Care 'un" !a"e$oriile 'o!iale re$le%en"a"e de dre+"ul fa%iliei:
6. Enu%era"i 'i ex+li!a"i +e '!ur" +rin!i+iile $enerale ale dre+"ului fa%iliei.
4. Cu !e ra%uri de dre+" +re.in"a le$a"uri dre+"ul fa%iliei:
TEST )RILA:
'. $udenia poate fi&
a.civila.
b.de sange.
c.de sange sau civila.
. )asatoria religioasa se poate incheia&
a.oricand, inainte sau dupa cea civila.
b.inaintea celei civile.
c.numai dupa incheierea celei civile.
!.Principiul monogamiei inseamna&
a.ca se pot casatori persoane de acelasi se#.
b.ca se poate casatori numai persoana necasatorita, divortata sau vaduva.
c. ca o persoana se poate casatori o singura data.
,.)u ce ramura de drept are dreptul familiei cele mai stranse legaturi&
a. cu dreptul civil.
b. cu dreptul constitutional.
c. cu dreptul administrativ si dreptul muncii.
/. Metoda principala de reglementare a dreptului familiei este&
a. metoda eglitatii in drepturi a subiectelor de drept.
b. metoda subordonarii subiectelor.
c.metoda subordonarii ierarhice.
i(li o$raf i e !o%+l e %e n " ar a:
'.9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, rept ul familiei , Ed. 9ll
4ec=, Editia a < a, 4ucur esti, ..3.
.I.P. "ilipescu, 9.I."ilipescu, Tratat de drept ul familiei , Editura 9ll
4ec=, 4ucur esti, ed. a <II-a
3$aspunsurile corecte la grila sunt& '.c, .c, !.b, ,.a, /.a.)
Cur'ul nr. 0
Ca+i"olul II Ca'a"oria
O(ie!"ive: Delimitarea notiunilor referitoare la principala institutie a dreptului
familiei, casatoria. "i#area conditiilor de fond si forma necesar a fi indeplinite pentru
incheierea valabila a unei casatorii.
Co%+e"en"e: 2tudentii vor aprofunda conditiile de fond si de forma, deci procedura
incheierii casatoriei civile in $omania.
CUVINTE C#EIE: !a'a"orie, !ara!"er !ivil, !ondi"ii de fond, i%+edi%en"e,
nuli"a"e.
Re.u%a": )asatoria are un caracter civil, ceremonia releigioasa fiind subordonata
celei laice. )onditiile a caror nerespectare atrage nulitatea actului 8uridic sunt& varsta,
consimtamantul si diferentierea se#uala* se mai cere comunicarea starii sanatatii, iar
impedimente sunt& e#istenta unei casatorii anterioare nedesfacute, rudenia, adoptia,
tutela, alienatia sau debilitatea mintala. Procedura include conditiile de forma, dintre
care unele sunt sanctionate cu nulitatea absoluta& lipsa publicitatii, a solemnitatii etc.
Se!"iunea I. No"iunea, na"ura 9uridi!a 'i !ara!"erele !a'a"oriei
1.1. No"iunea de !a'a"orie
9cceptiunea data de )odul familiei notiunii de casatorie este diferita, dupa cum
legiuitorul se refera la actul 8uridic al casatoriei sau la starea 8uridica a sotilor in timpul
casatoriei. )asatoria este, intr-adevar, in primul rand, un act 8uridic pentru incheierea
caruia este nevoie ca viitorii soti sa-si e#prime consimtamantul valabil in conditiile
stabilite de lege. In art. !-'6 ).fam., reglementand incheierea casatoriei, legiuitorul
foloseste notiunea de casatorie in acest sens, de act 8uridic care se incheie intre soti.
Dupa incheierea casatoriei, sotii au un statut legal, de persoane casatorite, in tot
timpul cat dureaza aceasta. )odul familiei foloseste notiunea de casatorie in acest al
doilea sens, anume de statut legal al sotilor, in art. /-!3, prin care se reglementeaza
raporturile personale si patrimoniale dintre soti.
,asatoria este deci uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie, inc-eiata in
concordanta cu dispo#itiile legale, in scopul intemeierii unei familii si reglementata
de normele imperati(e ale legii
'
.
1. 0. Na" ura 9uridi !a
In conceptia )odului civil, care reglementa raporturile de familie ca facand parte din
ramura dreptului civil, casatoria avea un caracter prin esenta contractualist, fiind acel
acord de vointa al viitorilor soti, ce se e#prima intr-o forma solemna, in fata ofiterului
starii civile (art. 3'). 1 asemenea reglementare 8uridica a determinat 8uristii epocii

sa
considere casatoria un contract solemn prin care barbatul si femeia stabilesc, intre ei, o
uniune, consacrata de lege, cu scopul de a trai impreuna.
)aracterul de contract civil al casatoriei a fost contestat si la acea vreme, unii
doctrinari sustinand caracterul de institutie care nu poate fi catalogata in domeniul
8uridic al contractelor, intrucat partile nu pot stipula, in privinta uniunii lor, intocmai ca
partile unui contract
!
.
,aracterul contractualist al casatoriei este corect refuzat si de actuala literatura
8uridica de specialitate
,
.
In ceea ce ne priveste, apreciem ca intre actul 8uridic al casatoriei si contractul civil
e#ista deosebiri numeroase si de esenta, care fac astfel inacceptabila, sub actuala
reglementare legala, teoria caracterului contractualist al casatoriei. 9stfel&
a) in timp ce, in cazul contractului, continutul obligatiilor pe care partile si le asuma
este determinat prin vointa lor, in cazul actului 8uridic al casatoriei, statutul de
persoana casatorita este stabilit, in mod imperativ, de lege, iar cei care se casatoresc
trebuie sa-l accepte*
b) in cazul contractului, partile urmaresc un scop diferit, pe cand, in ceea ce priveste
casatoria, scopul comun al sotilor este acela de a-si intemeia o familie*
c) casatoria nu poate fi afectata de modalitati (termen sau conditie), asa cum poate fi
contractul*
d) contractul poate fi modificat si desfacut prin acordul partilor, pe cand casatoria nu
poate fi desfacuta decat de instanta de 8udecata, cu respectarea conditiilor legale*
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratatA, op. cit., p. ',.

Ibidem, p. '6!.
!
@efebvr e , profesor de istoria dreptului, din Paris, citat dupE ,. .amangi u .a., op. cit.,
p. '6,.
,
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat A, op. cit., p. ',.
e) nulitatile, in cazul casatoriei, prezinta anumite particularitati fata de nulitatile
contractelor si ale actului 8uridic in general.
2-a mai sustinut si o alta teorie in privinta naturii 8uridice a casatoriei, si anume aceea a
actului mi)t, potrivit careia, casatoria are o dubla natura, contract si institutie. 9ceasta
teorie a fost e#primata in mai multe variante, in functie de ponderea unuia sau altuia
dintre elementele componente. 9stfel, o parte a autorilor au considerat casatoria ca un
contract ce da nastere unei asociatii de persoane, la fel ca si in cazul contractului de
societate, de mandat sau de locatiune* un alt autor apreciaza casatoria ca fiind, in egala
masura, contract si institutie si, in fine, altii acorda o mai mare importanta caracterului
sau institutional in dauna celui contractual
'
.
1.2. Cara!"erele !a'a"oriei
In dreptul nostru, casatoria are urmatoarele caractere&
a) +ste un act ci(il $sau laic%, in opozitie cu caracterul dominant religios pe care l-a
avut in trecut, incheierea si inregistrarea ei fiind e#clusiv de competenta autoritatii de
stat. )onstitutia $omaniei prevede posibilitatea celebrarii religioase a casatoriei, dar
numai dupa incheierea celei civile Bart. ,6 alin. ()C si fara a avea vreun efect 8uridic.
9ceasta este o reflectare a libertatii constiintei si a cultelor religioase, consacrata de
legea fundamentala.
b) +ste un act solemn, legea stipuland, pentru validitatea casatoriei, solemnitati
deosebite, incepand cu prezenta personala, impreuna, a viitorilor soti pentru e#pri-
marea consimtamantului in fata ofiterului de stare civila (art. '3 ).fam.).
Prin solemnitatea casatoriei nu trebuie inteleasa si publicitatea acesteia, care este o
conditie diferita, pe care legiuitorul o cere a fi intrunita alaturi de cea a solemnitatii

.
c) ,asatoria se inc-eie in scopul intemeierii unei familii, concluzie desprinsa din
continutul dispozitiilor art. ' alin. (!) ).fam. Desi, in mod obisnuit, prin familie se
inteleg parintii si copiii, chiar si numai cei doi soti compun o familie. )asatoria
incheiata cu un alt scop decat cel al intemeierii unei familii este sanctionata cu nulitatea
absoluta, avand in vedere incalcarea unei norme cu caracter imperativ. 2e pot incheia
casatorii intre oameni de varsta inaintata sau intre persoane incapabile de a procrea sau
'
9 se vedea I. Al bu, op. cit., p. /,.

Ibidem, p. /'.
chiar in ultimele momente ale vietii, pentru a legaliza o uniune de fapt pree#istenta,
desi, in aceste cazuri, scopul casatoriei este limitat.
9laturi de aceste caractere, alti autori
'
amintesc si urmatoarele trasaturi& casatoria este o
uniune dintre un barbat si o femeie* casatoria este monogama* casatoria se intemeiaza pe
deplina egalitate in drepturi dintre barbat si femeie etc.
1.6. Uniunea li(era 'au !on!u(ina9ul
)oncubina8ul este o convietuire de fapt, intre un barbat si o femeie, o perioada
relativ indelungata de timp. Ea nu este o uniune 8uridica, nefiind reglementata de lege

,
astfel ca se deosebeste esential de casatorie, care are statut legal, determinat prin
norme 8uridice.
)oncubina8ul nu este interzis de lege, dar nici nu i se pot aplica, prin analogie,
dispozitiile legale referitoare la casatorie
!
. Intre concubini se pot face conventii, daca
acestea ar respecta conditiile de valabilitate din dreptul comun.
4unurile dobandite impreuna de concubini fac obiectul proprietatii comune pe
cote-parti, iar proba calitatii acestor bunuri si a cotelor ce revin e#clusiv fiecaruia se va
face conform dreptului comun, atat intre concubini, cat si intre acestia si terti
,
.
Se!"iunea a II/a. Condi"ii de fond 'i i%+edi%en"e la !a'a"orie
0.1. Ter%inolo$ie. Cla'ifi!are
Pentru incheierea valabila a unei casatorii, legiuitorul a prevazut necesitatea
indeplinirii anumitor conditii de fond, precum si respectarea unor conditii de forma,
dupa cum, in prezenta anumitor impre8urari, e#pres determinate, a interzis incheierea
casatoriei.
In ceea ce ne priveste, consideram utila delimitarea conditiilor de fond de impedi-
mente, intrucat, asa cum s-a aratat
/
, conditiile de fond trebuie dovedite ca fiind inde-
plinite de cei care vor sa se casatoreasca, pe cand impedimentele nu trebuie dovedite,
fiind suficient ca viitorii soti sa declare ca ele nu e#ista (art. '! ).fam.). E#istenta
'
9 se vedea& I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. '/* T.R. Popescu, op. cit., p. 65 :i urm.* M. Banci u,
op. cit., p. '* +. Fl or i an, op. cit., p. '-'!.

In unele state, amploarea fenomenului a impus cuprinderea sa Gn legislaDie& de e#emplu, art. /'/-/'6 ).civ. francez care
reglementeazE concubina8ul, precum :i pactele civile de solidaritate (P.9.).2.), acestea din urmE fiind contracte Gncheiate Gntre
persoane ma8ore de se# diferit sau de acela:i se# Gn vederea organizErii vieDii lor comune. DispoziDiile amintite au fost criticate,
susDinFndu-se cE afecteazE grav prestigiul cEsEtoriei (Fr. Terr/, Introduction gKnKrale au droit, Dalloz, Paris, ..., p. 3;-5.).
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '.,5+';6', $.$.D. nr. +';6, p. 3.* 7.M.4, secDia a I<-a civilE, decizia nr. +';;.,
Dreptul nr. !+';;, p. 3,* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. ,3+';;, Dreptul nr. '.-''+';;!, p. .
,
9 se vedea F. Popescu, I. &i du, Proprietatea comunE a concubinilor asupra bunurilor imobile dobFndite GmpreunE prin acte
cu titlu oneros. Proba acesteia, Dreptul nr. ''+..', p. 3-36.
/
9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. /5.
impedimentelor poate fi invocata de catre terti pe calea opozitiei la casatorie (art. ',
).fam.) sau din oficiu, de catre ofiterul de stare civila (art. '/ ).fam.).
Prin conditii de fond se inteleg acele impre8urari care trebuie sa e#iste la incheierea
casatoriei pentru ca ea sa fie valabila. 2unt conditii de fond& varsta legala pentru
casatorie* consimtamantul viitorilor soti* comunicarea starii sanatatii si diferenta de
se#.
Impedimentele desemneaza acele impre8urari care nu trebuie sa e#iste la incheierea
casatoriei, ca& e#istenta unei casatorii anterioare nedesfacute a unuia dintre soti* rudenia
in grad prohibit de lege* adoptia* alienatia sau debilitatea mintala. Deoarece casatoria se
poate incheia numai daca aceste impre8urari nu sunt prezente, unii autori le denumesc si
conditii de fond negative, dupa cum altii afirma ca si conditiile de fond pot fi considerate
impedimente, intrucat si ele pot fi formulate negativ.
Desigur ca s-ar putea vorbi numai de conditii de fond la incheierea casatoriei,
incluzand in aceasta notiune si ine#istenta impedimentelor, dupa cum s-ar putea
mentiona numai impedimentele, daca in ele ar fi incluse si conditiile de fond formulate
negativ.
)oncluzionand, consideram ca, pentru ratiunile precizate mai sus, este bine a se
distinge impedimentele de conditiile de fond, mai ales ca si legiuitorul consacra, in
art. '!-', ).fam., conceptul de impedimente prin sintagma >piedica legala la
casatorie(.
0.0. Condi"ii de fond la in!&eierea !a'a"oriei
In mod e#pres, )odul familiei prevede trei conditii de fond la incheierea casatoriei&
varsta matrimoniala (art. , ).fam.)* comunicarea starii sanatatii (art. '. ).fam.) si
consimtamantul viitorilor soti (art. '3 ).fam.). @a acestea ar mai putea fi adaugata,
desi legea nu o prevede in mod e#pres, si diferentierea de se#. 0ecesitatea indeplinirii ei
rezulta atat din aceea ca unul dintre scopurile casatoriei este procreatia
'
, cat si din intreg
ansamblul normelor legale care reglementeaza relatiile de familie.
In doctrina, conditiile de fond la incheierea casatoriei sunt clasificate in& dirimante si
prohibitive, dintr-un punct de vedere, si conditii de ordin fizic, psihic si moral, dintr-un
altul.
'
9 se vedea ,. .amangi u .a., op. cit., p. '63.
Diferentierea lor in dirimante si prohibitive are la baza caracterul normei ce le
reglementea#a. 2unt considerate dirimante acele conditii ce sunt stabilite prin norme
imperative si a caror incalcare atrage, ca sanctiune 8uridica civila, nulitatea, iar pro-i!
biti(e, acelea edictate prin norme cu caracter dispozitiv si a caror incalcare nu duce la
nulitatea casatoriei, ci numai la sanctiuni disciplinare aplicate functionarului care a
incalcat dispozitiile legale. In categoria conditiilor dirimante sunt cuprinse& varsta
matrimoniala, consimtamantul la incheierea casatoriei si diferenta de se#, iar in cate-
goria conditiilor prohibitive este amintita o singura impre8urare, anume aceea de comu-
nicare a starii sanatatii viitorilor soti.
)lasificarea constand in conditii de ordin fizic, psihic si moral se face dupa scopul pe
care!l urmaresc si elementele a caror e)istenta, la inc-eierea casatoriei, o (i#ea#a.
2unt astfel considerate conditii de ordin fi#ic& diferenta de se#, varsta matrimoniala si
comunicarea reciproca a starii sanatatii viitorilor soti* e#istenta consimtamantului si
e#primarea libera este o conditie de ordin psi-ic, iar impiedicarea incheierii unei
casatorii intre rude apropiate sau intre persoane intre care e#ista relatii rezultate din
adoptie sau tutela constituie conditii de ordin moral la incheierea casatoriei.
)onditiile de fond la incheierea casatoriei sunt&
0.0.1. Var'"a %a"ri%oniala 3var'"a le$ala +en"ru !a'a"orie5
2tabilirea varstei minime la care se poate incheia casatoria este determinata de
ratiuni de ordin biologic si social-moral, urmarind a se asigura incheierea casatoriei
intre persoane apte de a intretine relatii se#uale normale si de a intelege insemnatatea
actului pe care-l realizeaza.
<arsta minima pentru casatorie trebuie stabilita in relatie directa cu pubertatea reala,
care depinde, dupa cum se cunoaste, de diferiti factori, printre care si cei de ordin
climateric sau fiziologic. Potrivit dispozitiilor art. , ).fam. ><arsta minima de
casatorie este de optsprezece ani.
Pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de saisprezece ani se poate
casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai ori, dupa caz, a
tutorelui si cu autorizarea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in
a carei raza teritoriala isi are domiciliul.
Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a-si manifesta
vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta.
Daca nu e#ista nici parinti, nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este
necesara incuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa e#ercite
drepturile parintesti.(
'
Prin acest act normativ s-a inlaturat, in sfarsit, discriminarea pe motiv de se# care
e#ista la incheierea casatoriei. Inlaturarea discriminarii s-a realizat prin cresterea
'
7e#tul art., a fost modificat prin @egea nr.66+; octombrie ..5 pentru modificarea :i completarea @egii
nr.,+';/! M )odul familiei (M. 1f. 5,; din / noiembrie ..5).
varstei minime la fete de la '3 la '6 ani, iar acesta este un plus al legislatiei actuale. De
asemenea, consideram ca este pozitiva inlaturarea posibilitatii incheierii casatoriei,
pentru motive temeinice, de la '/ ani, varsta care era necorespunzatoare datorita
imaturitatii fizice, biologice si intelectuale a persoanei care era astfel incapacila sa
e#prime un consimtamant valabil, dar si sa realizeze finalitatea casatoriei, aceia a
intemeierii unei familii.
9ceasta reglementare are un minus, anume acela ca permite ca, pentru motive
temeinice, barbatul sa se casatoreasca de la '3 ani, deci cu doi ani mai devreme decat
era permis in legislatia anterioara. 9ceasta scadere a varstei minime legale pentru
casatorie la barbat, chiar si numai ca e#ceptie, este contrara recomandarilor
)omitetului pentru Drepturile )opilului care a sustinut constant ca egalizarea varstei
minime legale pentru casatorie trebuie sa se faca prin ridicarea varstei in cazul fetelor
si nu prin scaderea ei in cazul baietilor
'
.
1 limita ma#ima pana la care se poate incheia casatoria nu este stabilita, ceea ce
inseamna ca se pot incheia casatorii pana la o varsta inaintata si chiar, in e)tremis,
inainte de moarte. In aceste cazuri se legalizeaza, de obicei, situatii de fapt pree#istente.
@egea nu stabileste nicio diferenta ma#ima de varsta intre soti, de unde concluzia ca
incheierea casatoriei poate avea loc indiferent de diferenta de varsta care e#ista intre
ei. %nii autori

apreciaza insa ca o diferenta de varsta prea mare intre viitorii soti poate
fi un indiciu ca se voieste incheierea unei casatorii fictive.
0.0.0. Con'i%"a%an"ul la !a'a"orie
9sa cum am mai aratat intr-o alta parte a e#punerii noastre, consimtamantul la
incheierea casatoriei trebuie sa aiba la baza relatiile de ordin personal, de afectiune si
de incredere intre viitorii soti. )onsimtamantul, dupa cum rezulta din prevederile art.
'3 si '5 ).fam., se e#prima in anumite forme in fata ofiterului de stare civila, care are
indatorirea de a verifica sa nu fie viciat prin eroare, dol sau violenta. De obicei,
consimtamantul se e#prima prin raspunsul afirmativ pe care il dau viitorii soti la
intrebarea ofiterului de stare civila, daca doresc sa se casatoreasca unul cu celalalt. In
cazul persoanelor care nu pot vorbi, el se poate e#prima si in alt mod, insa trebuie sa
fie neindoielnic. Pentru atestarea consimtamantului in cazul surdo-mutilor sau al
persoanelor care vorbesc o alta limba este necesara prezenta unui interpret, impre8u-
rare in legatura cu care se incheie un proces-verbal.
0.0.0.1. Li+'a !on'i%"a%an"ului la !a'a"orie. Incheierea unei casatorii de catre
ofiterul de stare civila in absenta materiala a consimtamantului viitorilor soti este greu
'
Paragraful '3 al InstrucDiunilor Jenerale privind forma :i conDinutul )oncluziilor "inale ale celui de-al Doilea
$aport prezentat de Nemen, DarE Gn care vFrsta minimE legalE pentru cEsEtoria bEieDilor a fost scEzutE de la '6 la '/
ani.

Ibidem.
de imaginat, caci ar insemna ca, impotriva prevederilor art. '5 ).fam., ofiterul de stare
civila sa incheie casatoria, desi una sau amandoua persoanele aflate in fata acestuia
declara ca nu doresc sa se casatoreasca sau nu raspund in niciun fel (deoarece la actul
8uridic al casatoriei tacerea nu valoreaza consimtamant
'
).
Pentru a fi valabil e#primat, consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite conditii&
sa fie neviciat, sa fie actual, sa fie dat personal, simultan si public si constatat de catre
ofiterul de stare civila.
a) ,onsimtamantul ne(iciat. "iind vorba despre un act 8uridic care se incheie prin
acordul de vointa al viitorilor soti, consimtamantul nu va fi valabil daca este viciat prin
eroare, dol sau violenta, o astfel de casatorie, potrivit dispozitiilor art. ' ).fam., fiind
lovita de nulitate. In general, in practica s-au constatat cazuri de vicierea
consimtamantului prin dol (viclenie), in situatii de ascundere de catre femeie a starii de
graviditate, rezultata din relatiile intime avute inainte de casatorie cu alt barbat decat
sotul ei

ori de ascunderea unei boli grave, incompatibile cu desfasurarea normala a


vietii de familie
!
etc.
b) ,onsimtamantul actual. Prin aceasta se intelege necesitatea e#primarii consimta-
mantului in momentul celebrarii casatoriei, in public, in fata ofiterului de stare civila.
Promisiunile anterioare casatoriei nu au valoare 8uridica si nici chiar consimtamantul
e#primat in scris, in declaratia de casatorie.
c) ,onsimtamantul dat personal si simultan de catre (iitorii soti. Pe langa aceea ca
e#primarea consimtamantului trebuie sa se faca in fata ofiterului de stare civila, el
trebuie e#primat si personal, legea neingaduind darea lui prin reprezentant.
Prin simultaneitatea e#primarii consimtamantului trebuie inteles ca el urmeaza a fi
e#primat de catre ambii soti la data celebrarii casatoriei, prin raspunsuri consecutive, la
intrebarea ofiterului de stare civila daca doresc sa se casatoreasca.
d) ,onsimtamantul trebuie constatat direct de catre ofiterul de stare ci(ila. 1fiterul
de stare civila nu va putea declara casatoria incheiata decat dupa ce va constata direct
ca viitorii soti si-au e#primat liber, in fata sa, consimtamantul, fie la serviciul de stare
civila, fie in locul prevazut de legea speciala, astfel cum rezulta din prevederile art. '3
).fam.
'
9 se vedea I. Al bu, )EsEtoria A , op. cit., p. //.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '.,;+';53, ).D. ';53, p. '3..
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. .,+';53, $.$.D. nr. /+';55, p. 35.
)onsimtamantul parintilor
9ceasta conditie de fond este ceruta de legiuitor numai in cazul casatoriei unui
minor intre '3 si '6 ani. )onform legii este necesara incuviintarea ambilor parinti, cu
e#ceptia cazurilor in care unul este decedat sau in imposibilitate de a-si e#prima
consimtamantul, situatie in care incuviintarea unui parinte este suficienta. Daca ambii
parinti se gasesc in situatiile de mai sus se cere incuviintarea tutorelui sau a persoanei
ori autoritatii care a fost abilitata sa e#ercite drepturile parintesti.
)onditia analizata nu este o noutate in legislatia noastra. 9rt.'!' din )odul civil
(articol abrogat urmare a intrarii in vigoare a )odului familiei) prevedea necesitatea ca
tatal si mama minorului ce urmeaza a se casatori sa-si dea consimtamantul la
incheierea acelei casatorii. In perioada amintita ( ';.3-';5,
'
) consimtamantul
parintilor acoperea un numar mai mare de situatii intrucat varsta ma8oratului era de '
de ani.
In opinia noastra trebuie sa distingem planul etic, moral de cel 8uridic. 9stfel, din
punct de vedere moral consideram oportun a se cere incuviintarea parintilor pentru
incheierea casatoriei de catre un minor pentru ca O este natural sa fie asa. Parintii sunt
mai in masura sa 8udece oportunitatea casatoriei decat viitorii soti, care sunt foarte
tineri, abia iesiti din copilarie si adesea orbiti de pasiune. )asatoria este un act
generator de obligatii trainice si indelungate& parintii isi pot da seama daca persoana
aleasa de copilul lor este demna sa-i devina tovaras de viata si sunt in masura sa-l
indrume prin sfaturile si e#perienta lor, cumpanind prezentul si viitorul. 9probarea
parintilor este deci o garantie careia legea ii acorda cea mai mare importanta.(

Din punct de vedere 8uridic consideram ca impunerea acestei conditii reprezinta o


limitare ne8ustificata a capacitatii de e#ercitiu a persoanei minore ce doreste sa se
casatoreasca, atat timp cat aceasta va dobandi capacitate deplina de e#ercitiu imediat
dupa casatorie.
0.0.2. Co%uni!area re!i+ro!a a '"arii 'ana"a"ii
Potrivit prevederilor art. '. ).fam., casatoria nu poate fi incheiata daca sotii nu
declara ca si-au comunicat, reciproc, starea sanatatii. )onsiderentele instituirii unei
asemenea obligatii sunt nu numai de protectie a sotilor, ci si unele de ordin medical,
eugenic
!
.
In practica 8udiciara
,
, s-a considerat ca omisiunea voita a viitorului sot de a aduce la
cunostinta celuilalt boala de care sufera constituie, in principiu, un motiv de anularea
casatoriei. 2-a mai facut precizarea ca, in cazul unor afectiuni minore, obisnuite si
'
9nterior anului ';.3 consimDEmFntul pErinDilor era cerut, sub sancDiunea nulitEDii, pFnE la vFrsta de / de ani
pentru bErbaDi :i pFnE la ' de ani pentru femei. $educerea vFrstei pFnE la care se cerea consimDEmFntul pErinDilor
pentru bErbat de la / la ' de ani a fost criticatE la vremea respectivE GntrucFt s-a arEtat cE >nu Dine seamE nici de
gravitatea actului nici de prime8diile la care tinerii pot fi e#pu:i.( M.4.)antacuzino, +lementele dreptului ci(il,
Editura 9ll, 4ucure:ti, ';;6, nr.35/, p.35..

). Hamangiu, I. $osetti-4ElEnescu, 9l. 4Eicoianu, Tratat de drept ci(il rom0n, vol. I, Editura 9ll, 4ucure:ti,
';;3, nr.!3;, p.'66.
!
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat A, op. cit., p. !.
,
).2.L., secDia civilE, decizia nr. !,+';;., Gn &. Bogdnes cu .a., Probleme de drept A, op. cit., p. '3'.
vindecabile, care nu afecteaza viata, sanatatea sotului sau finalitatea casatoriei,
omisiunea comunicarii nu este relevanta.
9celasi te#t (art. '. ).fam.) face mentiunea ca, in cazul in care, printr-o lege
speciala, este oprita casatoria unor persoane care sufera de anumite boli, se vor aplica
prevederile acelei legi.
)omunicarea starii sanatatii se realizeaza cu certificatul medical, ce urmeaza a fi
ane#at declaratiei de casatorie, si care se elibereaza in temeiul dispozitiilor art. ! lit.
d) si e) din @egea nr. ;/+..3 privind reforma in domeniul sanatatii
'
. 0ecesitatea
prezentarii certificatelor medicale care sa ateste starea sanatatii viitorilor soti este
prevazuta, ca obligatie, si in cuprinsul art. 6 alin. () din @egea nr. '';+';;3 cu
privire la actele de stare civila.
0.0.6. Diferen"ierea de 'ex
Este o conditie neprevazuta in mod e#pres de lege, dar care rezulta implicit din nu-
meroase prevederi legale (art. ', ,, /, ., /, ,5, /, /! si 3. din )odul familiei).
Diferentierea de se# se dovedeste prin certificatele de nastere care atesta si se#ul
persoanei.
Incheierea casatoriei fara indeplinirea acestei conditii duce la nulitatea absoluta a ei,
fiind o conditie esentiala a acesteia

.
0.2. I%+edi%en"e la in!&eierea !a'a"oriei
)lasificarea impedimentelor la casatorie se face in literatura 8uridica dupa criteriul
sanctiunii care inter(ine in ca#ul inc-eierii casatoriei cu ignorarea lor si dupa acela al
persoanelor intre care este oprita casatoria. 9stfel, dupa primul criteriu, impedimentele
se impart in& dirimante si prohibitive, iar dupa cel de-al doilea, in absolute si relative.
2unt impedimente dirimante acelea care, prezente fiind la incheierea casatoriei, atrag
nulitatea absoluta a acesteia, si anume& e#istenta unei casatorii anterioare nedesfacute*
rudenia fireasca in grad prohibit de lege* rudenia in linie dreapta izvorata din adoptie*
alienatia si debilitatea mintala sau lipsa temporara a facultatilor mintale.
Impedimentele pro-ibiti(e sunt acelea care nu atrag nulitatea casatoriei, ci numai
sanctiuni de natura administrativa, aplicabile functionarului care a incheiat casatoria in
'
M. 1f. nr. !5 din 6 aprilie ..3.

7rib. 2uprem, decizia civilE nr. ;5,+';5, $epertoriu II, p. '3* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '';3+';5, ).D. ';5,
p. ';;* Tr. Bodoac, 9specte critice sau controversate Gn legislaDia :i doctrina romFneascE din domeniul dreptului familiei cu
privire la condiDiile Gncheierii cEsEtoriei, Dreptul nr. /+..,, p. '; :i urm. 9utorul aratE cE dife renDierea se#ualE nu este prevEzutE
de lege e#pres ca o condiDie de fond, fapt ce genereazE o ambi guitate Gn legEturE cu prohibirea, Gn sistemul de drept romFnesc, a
cEsEtoriilor dintre persoanele de acela:i se#. 2e concluzioneazE, totu:i, cE astfel de cEsEtorii sunt lovite de nulitate absolutE, bazFn-
du-se pe te#tele actelor normative internaDionale.
pofida reglementarilor legale. 2unt impedimente prohibitive& adoptia, respectiv
casatoria dintre copiii adoptatorului si adoptat sau copiii sai, precum si intre cei
adoptati de aceeasi persoana si relatia izvorata din tutela.
Dupa cel de-al doilea criteriu, impedimentele se impart in& absolute si relative. 2unt
impedimente absolute acelea care impiedica incheierea casatoriei unei persoane cu
orice alta persoana, ca& starea de persoana casatorita si alienatia sau debilitatea mintala
ori lipsa temporara a facultatilor mintale. Impedimente relati(e sunt acelea care opresc
casatoria unei persoane numai cu o anumita categorie de alte persoane, ca& rudenia
fireasca, adoptia si tutela.
)a si in cazul conditiilor de fond, unii autori mai retin o clasificare, si anume& impe-
dimente de ordin fizic, psihic si moral. )lasificarea, fara a avea relevanta 8uridica,
scoate in relief domeniul relatiilor sociale din care izvorasc anumite impedimente.
9stfel, relatia de rudenie fireasca impiedica incheierea casatoriei din ratiuni de ordin
moral si biologic* tutela si adoptia impiedica incheierea casatoriei din considerente de
ordin moral, iar alienatia sau debilitatea mintala, din considerente de ordin biologic,
psihic si moral.
0.2.1. Exi'"en"a unei !a'a"orii an"erioare nede'fa!u"e
Impiedicarea casatoriei unor persoane casatorite este menita a realiza principiul
monogamiei, ca unul dintre principiile de esenta ale casatoriei.
Incalcarea acestui impediment are drept consecinta nulitatea absoluta
'
a celei de-a
doua casatorii (art. '; ).fam.), atragand insa si sanctiuni penale, fapta constituind
infractiunea de bigamie (art. !.! ).pen.).
0ulitatea absoluta poate fi invocata de catre orice persoana interesata (sotii, rudele
acestora sau alte persoane interesate), iar actiunea este imprescriptibila. Desfacerea
primei casatorii, prin divort, nu inlatura nulitatea absoluta a celei de-a doua casatorii
incheiate cu incalcarea impedimentului pe care-l constituie calitatea de persoana
casatorita a unuia dintre soti. 2tarea de persoana casatorita intereseaza la data
incheierii celei de-a doua casatorii. <or fi intrunite elementele constitutive ale
infractiunii de bigamie daca incheierea celei de-a doua casatorii are loc inainte de a fi
desfacuta prima casatorie prin divort. 0u va e#ista bigamie atunci cand cea de-a doua
casatorie a fost declarata nula, dar pentru alt motiv decat bigamia.
'
).2.L., secDia civilE, decizia nr. '/5+';;/, Gn )urtea 2upremE de LustiDie, 4.L.).D. ';;/, Ed. Proema, 4aia Mare, ';;3, p.
35-5'.
In cazul in care sotul din prima casatorie este declarat mort prin hotarare 8udeca-
toreasca, iar celalalt sot se recasatoreste si, ulterior, sotul declarat mort se intoarce,
ceea ce duce la anularea hotararii declarative de moarte, in temeiul dispozitiilor art.
).fam., prima casatorie este considerata desfacuta pe data incheierii celei de-a doua.
Este o solutie adoptata de legiuitor tocmai pentru evitarea bigamiei.
In situatia in care incheierea celei de-a doua casatorii are loc dupa pronuntarea
hotararii declarative de moarte privitoare la sotul din prima casatorie, iar declararea
nulitatii celei de-a doua casatorii a avut loc inainte de ramanerea definitiva a hotararii
declarative de moarte, desi starea de bigamie a e#istat pana in acel moment, nulitatea
se acopera prin disparitia ulterioara a cauzei care a determinat-o.
Impedimentul izvorat din e#istenta unei casatorii anterioare se impune si strainilor
care ar dori sa se casatoreasca pe teritoriul tarii noastre, chiar daca, dupa legea lor
nationala, se admite casatoria poligama sau poliandra, principiul monogamiei fiind de
ordine publica. )ei casatoriti cu mai multe persoane (legea nationala permitand aceasta
in temeiul dispozitiilor de drept international privat, statutul familial fiind reglementat
de le) patriae) nu vor fi considerati ca bigami in sensul legii noastre.
0.2.0. Rudenia
@egatura de rudenie este un impediment la incheierea casatoriei din ratiuni de ordin
biologic, caci descendenta din rude apropiate s-a constatat a fi nesanatoasa, si de ordin
moral, fiindca astfel de relatii intre rudele apropiate ar influenta in mod negativ familia.
9rticolul 3 alin. (') ).fam. prevede ca >Este oprita casatoria intre rudele in linie
dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv(, ceea
ce inseamna ca nu se vor putea casatori& tatal cu fiica, mama cu fiul, bunicii cu nepotii
etc.* fratii si surorile, unchii cu matusile, pe de-o parte si nepotii pe de alta si, de
asemenea, verii primari. 9cest impediment este valabil, deopotriva, pentru rudenia din
casatorie, cat si pentru cea din afara casatoriei.
2i in cazul adoptiei, chiar daca inceteaza legaturile de rudenie intre adoptat si
parintii sai firesti, casatoria este oprita in aceleasi conditii cu cele e#puse de8a
'
.
Potrivit dispozitiilor art. 3 alin. () ).fam., primarul general al municipiului
4ucuresti sau presedintele consiliului 8udetean din localitatea in care isi are domiciliul
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat A, op. cit., p. /.
cel care formuleaza cererea este indrituit a acorda dispensa de rudenie, pentru rudele in
linie colaterala de gradul patru.
0.2.2. Ado+"ia
9rticolul 5 ).fam. interzice casatoria implicand relatiile de adoptie, intre urmatoa-
rele categorii de persoane&
- intre adoptator sau ascendentii lui, pe de-o parte, si cel adoptat ori descendentii lui,
pe de alta parte*
- intre copiii celui care adopta, pe de-o parte, si cel adoptat sau copiii lui, pe de alta
parte*
- intre cei adoptati de catre aceeasi persoana.
In acelasi sens, ca si in cazul dispensei de rudenie, primarul general al municipiului
4ucuresti sau presedintele consiliului 8udetului in a carui raza teritoriala isi are
domiciliul cel care cere incuviintarea poate, pentru motive temeinice, sa incuviinteze
casatoria intre copiii adoptatorului si cel adoptat sau copiii acestuia si intre cei adoptati
de catre aceeasi persoana (art. 5 alin. ultim ).fam.).
0.2.6. Tu"ela
Impedimentul rezulta din prevederile art. 6 ).fam., potrivit carora casatoria este
oprita in timpul tutelei intre tutore si persoana minora, aflata sub tutela sa. @egiuitorul a
inteles sa opreasca incheierea casatoriei intre tutore si femeia minora aflata sub tutela
sa (caci numai la ea se refera te#tul, barbatul minor, aflat sub tutela, neputandu-se
casatori pentru ca nu are varsta legala la casatorie), deoarece perspectiva unei astfel de
casatorii ar aduce minorei pre8udicii morale (fiindca tutorele trebuie sa se ingri8easca
de minor intocmai ca un parinte) sau chiar materiale.
0.2.4. Aliena"ia 'au de(ili"a"ea %in"ala ori li+'a "e%+orara
a di'!erna%an"ului
9rticolul ; ).fam. interzice casatoria debililor, alienatilor mintal si a celor lipsiti
vremelnic de facultatile mintale, in perioada cat nu au discernamant.
9lienatii si debilii mintali sunt opriti sa se casatoreasca, atat pentru ratiuni legate de
consimtamant, neputand e#prima un consimtamant valabil, cat si din considerente de
ordin biologic si social, in scopul de a se inlatura posibilitatea e#istentei unor familii
nesanatoase si nasterea unor copii cu deficiente psihice. 9stfel se e#plica si faptul ca ei
nu pot incheia casatorii nici in perioadele de luciditate si indiferent daca au fost pusi
sau nu sub interdictie
'
. 9sa cum am anticipat de8a

, in cazul celor lipsiti vremelnic de


facultatile mintale oprelistea este temporara, limitata la perioadele cat, din diferite
cauze (starea de betie, hipnoza etc.), persoana nu poate e#prima un consimtamant
valabil. Intr-o atare situatie, pentru cazul in care se invoca asemenea motive in scopul
anularii casatoriei, instanta de 8udecata va trebui sa verifice e#istenta lor in momentul
incheierii casatoriei si daca au dus la e#primarea unui consimtamant formal, fara
discernamant.
2anctiunea de drept civil, aplicabila in cazul incheierii casatoriei de catre alienatul
sau debilul mintal, este nulitatea absoluta, 8ustificata tocmai de lipsa totala a discer-
namantului si poate fi invocata pe calea actiunii in constatarea nulitatii de orice
persoana interesata, actiunea fiind imprescriptibila. In ceea ce-l priveste pe cel lipsit
vremelnic de facultatile mintale, sanctiunea este nulitatea relativa si poate fi invocata
de cel indus in eroare, prin actiunea in anulare, care trebuie introdusa in termenul de 3
luni prevazut de art. ' ).fam.
!
0.6. Dovada i%+edi%en"elor la !a'a"orie
Impedimentele la casatorie fiind impre8urari ce nu trebuie sa e#iste pentru a se putea
incheia valabil casatoria, viitorii soti au obligatia ca, in temeiul dispozitiilor art. '!
).fam., sa precizeze, in declaratia de casatorie, ca nu e#ista nicio piedica pentru
incheierea acesteia. 7ertele persoane sau ofiterul de stare civila, din oficiu, vor putea
insa face dovada e#istentei unor asemenea impre8urari. Daca in urma verificarilor pe
care ofiterul de stare civila este obligat sa le faca, acesta va constata e#istenta unuia
dintre impedimentele mai sus retinute, cererea de incheiere a casatoriei va fi respinsa.
Se!"iunea a III/a. Condi"ii de for%a la in!&eierea !a'a"oriei
)onditiile de forma, impuse de lege la incheierea casatoriei, nu sunt un scop in sine,
ci urmaresc asigurarea respectarii conditiilor de fond si verificarea ine#istentei
impedimentelor la casatorie. 2e mai afirma, in literatura de specialitate, ca impunerea
unor anumite conditii de forma are drept scop recunoasterea publica a casatoriei (art. !
).fam.) si asigurarea unui mi8loc de dovada a acesteia (art. '6 ).fam.).
2.1. For%ali"a"i +re%er$a"oare in!&eierii !a'a"oriei
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '/'5+';35, ).D. ';35, p. '/5-'/;* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 6'3+';6/,
$.$.D. nr. '+';63, p. 3..

9 se vedea supra, pct. ...'.


!
).2.L., secDia civilE, decizia nr. '/+';;., LurisprudenDa )urDii 2upreme de LustiDie (decizii rezumate).
2.1.1. De!lara"ia de !a'a"orie
In conformitate cu dispozitiile art. ' ).fam., cei care vor sa se casatoreasca trebuie
sa faca, la serviciul de stare civila, o declaratie de casatorie, prin aceasta
e#primandu-se vointa, din partea amandurora, de a incheia casatoria. Declaratia de
casatorie se face in scris si, dupa cum rezulta din dispozitiile art. ' alin. (') ).fam., ea
nu va putea fi data prin reprezentare, ci numai personal.
Declaratia de casatorie trebuie sa cuprinda&
- manifestarea de vointa a declarantilor ca vor sa se casatoreasca*
- identificarea fiecaruia prin datele personale*
- declaratia viitorilor soti, in sensul ca nu e#ista nicio piedica la casatorie dintre cele
prevazute de dispozitiile art. ,-'. ).fam.*
- declaratia acestora privind numele pe care doresc a-l purta in timpul casatoriei (art.
5 ).fam.). 9ceasta declaratie poate fi facuta si ulterior, pana la incheierea casatoriei,
in scris, urmand a fi ane#ata declaratiei de casatorie*
- declaratia viitorilor soti ca au luat cunostinta de starea sanatatii lor in mod reciproc*
- indicarea locului unde se va incheia casatoria in situatia in care declaratiile au fost
facute in localitati diferite.
De regula, declaratia de casatorie se intocmeste de catre cei care vor sa se casato-
reasca la serviciul de stare civila unde urmeaza a se incheia casatoria si care poate fi,
la alegere, cel al domiciliului sau al resedintei oricaruia dintre viitorii soti. In aceeasi zi
in care ofiterul de stare civila primeste declaratia de casatorie, acesta va dispune
publicarea ei in e#tras, prin afisarea intr-un loc special amena8at, la sediul primariei
unde urmeaza a se incheia casatoria.
2.1.0. A!"ele anexa de!lara"iei de !a'a"orie
@a declaratia de casatorie se ane#eaza, asa cum rezulta din dispozitiile art. '! ).fam. si
ale art. 6 din @egea nr. '';+';;3, urmatoarele acte&
- certificatele de nastere ale declarantilor, in original, dar la dosar se retin numai copii
legalizate sau certificate de catre ofiterul de stare civila*
- actele de identitate, care, dupa verificare, se restituie de catre ofiterul de stare civila,
urmand a fi prezentate in momentul incheierii casatoriei*
- hotararea 8udecatoreasca de desfacere sau anulare a casatoriei anterioare sau
certificatul de deces al sotului anterior*
- certificatele medicale dovedind starea sanatatii viitorilor soti si care sunt valabile !.
de zile de la eliberarea lor*
- decizia pentru incuviintarea casatoriei inainte de e#pirarea termenului de '. zile,
prevazut de lege, daca e cazul (art. ; din @egea nr. '';+';;3)*
- decizia de acordare a dispensei de varsta, de rudenie sau de adoptie, daca e cazul.
2.1.2. A"ri(u"iile ofi"erului de '"are !ivila in le$a"ura !u de!lara"ia de !a'a"orie
Dupa primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila citeste declarantilor
dispozitiile art. ,-'. si 5 din )odul familiei si le atrage atentia asupra sanctiunilor
legale aplicabile celor ce fac declaratii false (art. ; ).pen.).
)asatoria se poate incheia, potrivit dispozitiilor art. ; alin. (') din @egea nr.
'';+';;3, in termen de '. zile (ce cuprinde atat ziua in care se face declaratia, cat si
ziua in care se oficiaza casatoria) de la data cand a fost facuta declaratia de casatorie.
In acest interval de timp, potrivit dispozitiei art. ', ).fam., se pot face opozitii la
casatorie, care urmeaza a fi verificate de catre ofiterul de stare civila.
Declaratia de casatorie, chiar inregistrata, desi e#prima in scris vointa declarantilor de
a se casatori, nu produce nicio consecinta 8uridica, intrucat consimtamantul viitorilor
soti trebuie e#primat verbal in fata ofiterului de stare civila in momentul celebrarii
casatoriei.
2.0. O+o.i"ii la !a'a"orie
Potrivit dispozitiilor art. ', ).fam., orice persoana poate face opozitie la casatorie,
fara a fi nevoita sa dovedeasca vreun interes, dat fiind interesul general al societatii in
incheierea unor casatorii neafectate de vicii.
1pozitia sau opunerea la casatorie este, asadar, actul prin care o persoana aduce la
cunostinta ofiterului de stare civila e#istenta unei impre8urari care constituie
impediment la casatorie sau neindeplinirea unei conditii de fond pentru incheierea
valabila a casatoriei.
Pentru a fi valabila, opozitia la casatorie trebuie sa indeplineasca anumite conditii&
- sa fie facuta in scris si semnata de cel care o face*
- sa precizeze dovezile pe care se intemeiaza.
Dupa efectuarea verificarilor necesare, ofiterul de stare civila va respinge opozitia in
cazul in care ea nu este intemeiata, procedand la incheierea casatoriei* daca,
intr-adevar, constata ca e#ista o piedica la casatorie, va refuza incheierea acesteia si,
potrivit dispozitiilor art. '. din @egea nr. '';+';;3 privind actele de stare civila, la
cererea partii, va inainta actele 8udecatoriei competente a hotari, de urgenta, asupra
refuzului de incheiere a casatoriei.
2.2. Pro!edura in!&eierii !a'a"oriei
2.2.1. Lo!ali"a"ea 'i lo!ul unde 'e in!&eie !a'a"oria
Potrivit dispozitiilor art. '' ).fam., localitatea in care se va incheia casatoria este
determinata de domiciliul sau de resedinta oricaruia dintre viitorii soti.
In ceea ce priveste locul incheierii casatoriei, dispozitiile art. '3 ).fam. prevad ca
sotii sunt obligati a se prezenta, impreuna, la sediul serviciului de stare civila (din loca-
litatea determinata prin cele mai sus aratate). In cazuri e#ceptionale, casatoria poate fi
incheiata si in afara sediului serviciului de stare civila Bart. '3 alin. () ).fam.C. 2unt
astfel de cazuri, bunaoara, situatiile in care unul dintre viitorii soti sufera de o boala
grava, este infirm sau viitoarea sotie este insarcinata intr-o faza avansata etc.
)asatoria nu se poate incheia la bordul unei aeronave, intrucat orice fel de calatorie
cu acest mi8loc de transport dureaza putin, iar incheierea casatoriei, in aceste conditii,
nu-si gaseste 8ustificarea celeritatii.
2.2.0. A"ri(u"iile ofi"erului de '"are !ivila
Potrivit art. ! din )odul familiei, numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare
civila produce efecte 8uridice, iar ofiterul de stare civila competent este acela al
consiliului local al comunei, al orasului, al municipiului sau al sectorului dintr-un muni-
cipiu in raza caruia domiciliaza sau isi au resedinta unul sau ambii soti.
Daca persoanele care se casatoresc nu-si au domiciliul sau resedinta, cel putin unul,
in raza localitatii unde se incheie casatoria, se incalca normele de competenta rationae
personae (competenta personala) a ofiterului de stare civila, insa, o atare impre8urare
nu atrage nulitatea casatoriei.
In cazul in care ofiterul de stare civila ar incheia casatoria in afara razei teritoriale a
comunei, a orasului, a municipiului sau a sectorului din municipiu corespunzatoare
primariei in cadrul careia isi desfasoara activitatea, se incalca normele de competenta
teritoriala (rationae loci). 1 astfel de depasire a competentei teritoriale este, evident,
posibila numai in cazul in care casatoria nu se incheie la sediul serviciului de stare
civila. 0ici aceasta incalcare a normelor de competenta nu atrage nulitatea casatoriei
'
.
'
9 se vedea Tr. I onacu .a., )EsEtoria Gn dreptul A, Ed. 9cademiei, 4ucure:ti, ';3,, p. 6/.
2.2.2. Sole%ni"a"ea 'i +u(li!i"a"ea !a'a"oriei
Din aceleasi prevederi legale rezulta, deosebit de caracterul solemn al casatoriei,
publicitatea acesteia, in sensul ca publicul trebuie sa aiba acces liber la locul in care se
celebreaza casatoria. 9ceasta conditie este indeplinita chiar daca nu este prezenta nicio
persoana, dar s-au creat conditii pentru accesul publicului
'
.
2.2.6. Mo%en"ul in!&eierii !a'a"oriei
Din dispozitiile art. '3 alin. (') ).fam., se desprinde concluzia ca momentul
incheierii casatoriei este acela in care ofiterul de stare civila constata ca sunt
indeplinite toate conditiile cerute de lege pentru incheierea unei casatorii valabile si ii
declara pe viitorii soti casatoriti. Inregistrarea casatoriei constituie, dupa cum s-a
aratat, numai un mi8loc de proba (nefiind o conditie ceruta ad (aliditatem).
2.2.4. Pro(a !a'a"oriei
>)asatoria nu poate fi dovedita decat prin certificatul de casatorie, eliberat pe baza
actului intocmit in registrul actelor de stare civila( spune art. '6 ).fam. Proba
casatoriei, cand se pretind efecte de stare civila, se face, in e#clusivitate, prin
certificatul de casatorie, insa, atunci cand dovada casatoriei este necesara in alte
scopuri, casatoria este considerata un simplu fapt 8uridic si se vor putea utiliza orice
mi8loace de proba.
0u mai putin este adevarat ca o asemenea interpretare trebuie aplicata cu multa
prudenta, pentru a nu se admite cu usurinta dovada casatoriei

.
Te'" de au"oevaluare
In"re(ari:
1. Se +oa"e 'u'"ine !a a!"ul 9uridi! al !a'a"oriei are !are!"erul unui !on"ra!"
!ivil:
0. Care e'"e diferen"a in"re !a'a"orie 'i '"area de !on!u(ina9:
2. Care 'un" !ondi"iile de fond la in!&eierea !a'a"oriei:
6. Care 'un" i%+edi%en"ele la in!&eierea unei !a'a"orii:
'
7rib. 2uprem, decizia civilE nr. ,,!+';56, ).D. ';56, p. ',-',!. 0ecesitatea prezenDei martorilor la Gncheierea cEsEtoriei a
fost semnalatE Gn literatura de specialitate anterior modifi cErilor intervenite Gn )odul familiei (a se vedea ,.L. Popescu, InstituDia
martorilor la Gncheierea cEsEtoriei, Dreptul nr. ''+';;3, p. /'-/3), urmErindu-se alinierea legislaDiei naDionale la Recomandarea
pri(ind consim*m0ntul la cstorie, (0rsta minim pentru cstorie i 1nregistrarea cstoriilor, adoptatE prin $ezoluDia nr.
.'6 (??)+'.''.';3/ a 9dunErii Jenerale a 1.0.%.

9 se vedea M. +l i es cu, 7ransmisiunea :i GmpErDeala mo:tenirii Gn dreptul $.2.$., Ed. 9cademiei, 4ucure:ti, ';33, p. ';,.

Te'" $ril a:
'.)onsi mt a ma nt ul la casat ori e trebui e sa fie&
a. sincer si serios.
b.sincer, dat de o persoana cu discer na ma nt , personal .
c. nevici at , act ual, personal si dat simult an in fat a ofiterului de
st ar e civila.
.<arst a mat ri moni al a est e&
a.'6 ani la barbat si '3 ani la femei e.
b.'6 ani, at at la barbat cat si la femei e.
c. '3 ani, at at la barbat cat si la femei e.
!.In ce situati e parintii trebui e sa- si dea consi mt a ma nt ul la
casat ori e&
a. in cazul casat ori ei unui minor.
b. in cazul in care viitorul sot est e pus sub int erdicti e.
c. in orice situati e.
,.)omuni car e a reciproca a sanat at ii est e&
a. conditi e de fond prohibitiva, pent r u ca nu atrage nulit at ea
casat ori ei.
b. )onditie de fond dirimant a.
c. Impedi ment la inchei er ea casat ori ei.
/. In cazul bigami ei, sancti unea est e&
a. nulit at ea absol ut a a pri mei casat orii.
b. nulit at ea absol ut a a cel ei de a doua casat orii.
c. nulit at ea absol ut a a ambel or casat orii.
3. $udel e in linie dreapt a de gradul I<&
a. se pot casat ori.
b. 0u se pot casat ori.
c. 2e pot casat ori cu dispens a de rudeni e.
5. 9lienat ul sau debilul mint al&
a. se poat e casat ori numai in perioadel e de lucidit at e.
b. 0u se poat e casat ori.
c. 2e poat e casat ori numai cu avizul unui medi c speci alist.
6. 0epublicar ea decl ar at i ei de casat ori e in e#tr as, prin afisar e la
sedi ul primari ei atr age&
a. 0ulitat ea casat ori ei.
b. 2anctionar e a functionar ul ui vinovat .
c. 0icio sancti une.
d. 0ulitat ea casat ori ei si sanctionar e a functionar ul ui vinovat
i(li o$raf i e !o%+l e %e n " ar a:
'. 9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, Drept ul familiei, Ed. 9ll
4ec=, 4ucur esti, ..3.
. I.P. "ilipescu, 7rat at de drept ul familiei, Editura 9ll 4ec=, 4ucur esti,
ed. a <III-a.
$aspunsuril e corect e la grila& '.c, . b, !. a, ,. a, /.b, 3.b, 5.b, 6.d.
Cur'ul nr. 2
Ca+i"olul III
Efe!"ele !a'a"oriei I
O(ie!"ive: 9profundarea notiunilor referitoare la efectele casatoriei, realizarea unor
cone#iuni cu institutii de drept din ramuri inrudite ( bunuri, mod de dobanire a
drepturilor reale, uzucapiune, salariu etc.), dar si cu istoria dreptului si dreptul
comparat.
Co%+e"en"e:
Cuvin"e !&eie: re$i% %a"ri%onial, !o%uni"a"e %a"ri%oniala, +ro+rie"a"e
deval%a'a.
Re.u%a": Efectele casatoriei sunt personale si patrimoniale. 2ub aspect patrimonal,
in timpul casatoriei sotii sunt supusi regimului matrimonial al proprietatii comune
devalmase, diferita de coproprietatea din dreptul comun si care are ca principala
caracteristica faptul ca nu se cunoaste cota fiecarui sot decat la parta8. $egimul
matrimonial actual este legal, unic, obligatoriu si imuabil, iar regula principala este ca
toate bunurile sotilor sunt comune, cu e#ceptia celor prevazute de art.!' din )odul
familiei, fapt criticat de doctrina care sustine necesitatea reintroducerii conventiilor
matrimoniale care sunt interzise in prezent in $omania.
Efe!"ele ne+a"ri%oniale ale !a'a"oriei.Ra+or"urile +er'onale din"re 'o"i
0.1. Nu%ele 'o"ilor
@a incheierea casatoriei, prevede art. 5 alin. (') ).fam., viitorii soti vor declara
ofiterului de stare civila numele pe care inteleg sa-l poarte in timpul casatoriei. Mentio-
nata dispozitie legala ofera trei posibilitati&
a) sotii sa-si pastreze, fiecare, numele avut inainte de incheierea casatoriei*
b) sa-si aleaga, de comun acord, un nume comun al unuia sau altuia dintre ei* situatie
in care se va schimba numai numele unuia dintre soti*
c) sa-si aleaga ca nume comun numele lor reunite, situatie in care se vor schimba
numele ambilor soti.
@egiuitorul, facand o enumerare limitativa a posibilitatilor de alegerea numelui la
incheierea casatoriei, restrange posibilitatea ca sotii sa poata crea alte situatii relative
la numele ce-l vor purta
'
. 1ptiunea sotilor va fi facuta fie in cuprinsul declaratiei de
casatorie, fie ulterior, dar nu mai tarziu de momentul incheierii casatoriei, printr-un
inscris separat care se va atasa la declaratia de casatorie.
Daca viitorii soti nu s-au pronuntat in niciun fel, pana in momentul incheierii
casatoriei, cu privire la numele ce-l vor purta in viitor, se prezuma ca fiecare ramane la
numele avut pana atunci

.
0.0. O(li$a"ia de '+ri9in %oral
Pornind de la aceea ca la baza relatiilor de familie stau prietenia si afectiunea
reciproca, prin dispozitiile art. ).fam. este reglementata obligatia de spri8in moral,
legiuitorul stabilind ca sotii sunt datori a-si acorda spri8in moral unul altuia.
1bligatia de spri8in moral consta, asadar, in indatorirea pe care o are fiecare sot de a
acorda celuilalt a8utor in cazul in care acesta, datorita varstei sau sanatatii, are nevoie
!
,
precum si de a fi solidar cu celalalt, in toate impre8urarile vietii
,
.
0.2. O(li$a"ia de fideli"a"e
2otii sunt datori, dupa incheierea casatoriei, sa intretina impreuna relatii se#uale si,
in acelasi timp, sa nu intretina astfel de relatii in afara familiei, adica sa fie fideli unul
altuia.
9ceasta obligatie nu este prevazuta e#pres de legiuitor, considerandu-se ca ea este o
consecinta fireasca a casatoriei, ci se desprinde din intreg ansamblul normelor 8uridice
referitoare la familie.
0.6. O(li$a"ia de a lo!ui i%+reuna 3o(li$a"ia de !oa(i"are5
Pentru ca relatiile de familie sa capete continut si finalitate, este necesar ca . Desi
nementionat e#pres, domiciliul comun al sotilor se deduce, indirect, din ansamblul
reglementarilor legate de casatorie. 9stfel, ideea unui domiciliu comun al sotilor ar
rezulta din dispozitiile art. '.. alin. (') ).fam., prin care se stabileste ca minorul
locuieste la parintii sai.
'
Enumerarea limitativE a opDiunilor soDilor, Gn acest sens, a fost criticatE ca GncElcFnd dreptul la viaDa privatE :i familialE, a:a
cum acesta este reglementat de )onvenDia EuropeanE a Drepturilor 1mului. In articol se face trimitere, Gn mod nefericit, la o cauzE
soluDionatE de )urtea EuropeanE a Drepturilor 1mului M cazul 4urghartz contra ElveDiei M, de:i paralela nu este posibilE, datoritE
diferenDelor dintre legislaDia romFnE :i cea elveDianE Gn acest sens, I.,. umi t res cu , %n aspect privind reglementarea alegerii
numelui de familie de cEtre soDi, Dreptul nr. '.+..,, p. '!-'!/.

Pentru o privire criticE asupra 1.J. nr. ,'+..! privitoare la dobFndirea :i schimbarea, pe cale administrativE, a numelui, a se
vedea +. ,-el aru, Privire criticE asupra noii reglementEri a numelui, Dreptul nr. 5+..!, p. /-'5.
!
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat A, op. cit., p. ,..
,
9 se vedea I. el eanu, notE la sentinDa civilE nr. /'/+';33 a fostului 7rib. rai. Jherla, $.$.D. nr. ,+';35, p. ',,.
Este posibil ca, pentru motive temeinice, sotii sa aiba, de obicei pentru perioade
limitate de timp, domicilii separate. "osta instanta suprema
'
s-a pronuntat in sensul ca
impre8urari ca cele impuse de& e#ercitarea unei profesiuni, necesitatea pregatirii de
specialitate, ingri8irea sanatatii sau chiar situatia in care nici una dintre locuintele
sotilor nu asigura norma locativa

, 8ustifica domiciliile separate ale sotilor.


9cestea sunt situatii, dupa cum s-a remarcat si in literatura de specialitate
!
, in care
sunt posibile domiciliile separate ale sotilor, 8ustificate tocmai de temeinicia motive-
lor care au stat la baza alegerii unei asemenea solutii. In lipsa unor motive temeinice,
refuzul unuia dintre soti de a locui impreuna cu celalalt poate constitui motiv de
divort.
9lungarea din locuinta comuna a unui sot de catre celalalt, precum si parasirea
acestuia, asa incat sotul este supus unor suferinte fizice si morale, constituie infrac-
tiunea de abandon de familie, asa cum legiuitorul a incriminat-o prin dispozitiile art.
!./ lit. a) din )odul penal.
In ceea ce ne priveste, acceptam ca intemeiata actiunea in evacuarea unui sot, atunci
cand acesta, prin comportarea sa violenta, ar pune in pericol grav viata sau sanatatea
celuilalt sot (sau a membrilor de familie) si ar duce la imposibilitatea continuarii
convietuirii. Ea este admisibila si in situatia de e#ceptie in care sotul, a carui evacuare
se solicita, este coproprietarul locuintei, fiindca evacuarea dispusa, chiar daca duce la
lipsirea acestui sot de unele dintre atributele dreptului sau de proprietate, este
vremelnica si nu genereaza pierderea dreptului la proprietate.
Ra+or"urile +a"ri%oniale din"re 'o"i
2.1. Con'idera"ii $enerale
2.1.1. Ca"e$orii de ra+or"uri +a"ri%oniale
'
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. 3+';3, ).D. ';3, p. !5.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /,3+';5!, ).D. ';5,, p. '3;* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!!,+';5., ).D.
';5., p. '',-''5* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 3,!+';6, $.$.D. nr. !+';6!, p. 3/.
!
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat A, op. cit., p. ,'.
0umeroasele raporturi patrimoniale care iau fiinta intre soti in timpul casatoriei pot fi
cuprinse in trei categorii&
a) raporturi care se nasc cu privire la contributia sotilor la cheltuielile casniciei*
b) raporturi cu privire la bunurile lor*
c) raporturi privitoare la obligatia reciproca de intretinere.
4unurile sotilor, in legatura cu care se creeaza raporturile care au cea mai mare
pondere in ansamblul relatiilor patrimoniale dintre ei, sunt, potrivit )odului familiei,
impartite in& bunuri comune, care constituie regula, si bunuri proprii, care constituie
e#ceptia. 9ceasta afirmatie isi are temeiul in aceea ca toate bunurile dobandite de soti
in timpul casatoriei sunt prezumate de lege a fi comune. In schimb, pentru ca un bun sa
poata fi considerat propriu al unuia dintre soti, va trebui sa se faca dovada in acest
sens. Prezumtia de comunitate are la baza realitatea ca, in mod obisnuit, sotii
dobandesc bunuri in timpul casatoriei din veniturile ce sunt rezultatul muncii lor.
@egiuitorul a inteles sa acorde prioritate comunitatii de bunuri tocmai datorita faptului
ca aceasta este destinata acoperirii sarcinilor rezultate din casatorie, precum si cresterii
si educarii copiilor.
2.1.0. Re$i%ul %a"ri%onial in dre+"ul ro%an a!"ual. Cara!"eri'"i!i
$egimul matrimonial desemneaza totalitatea regulilor care guverneaza raporturile dintre
soti privitoare la bunurile lor, precum si acelea ce se formeaza in relatiile cu tertii.
1 prima caracteristica a regimului 8uridic al bunurilor sotilor este aceea ca este in
e#clusivitate legal, nefiind ingaduit ca in locul regimului legal sau paralel cu acesta sa
e#iste un regim convenit de parti. 4unurile dobandite de oricare dintre soti in timpul
casatoriei sunt bunuri comune, orice conventie contrara fiind lovita de nulitate, in
temeiul dispozitiilor art. !. ).fam. 0umai anumite bunuri, limitativ determinate de lege
prin art. !' ).fam., sunt considerate proprii ale fiecaruia dintre soti.
2.1.2. Na"ura 9uridi!a a !o%uni"a"ii de (unuri a 'o"ilor
Pentru a califica 8uridic comunitatea matrimoniala a sotilor, doctrina a consacrat
notiunea de proprietate comuna in devalmasie.
2-a propus insa
'
, 8ustificat credem noi, notiunea de comunitate matrimoniala in
devalmasie, intrucat continutul acestei categorii 8uridice este determinat nu numai de
'
9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. '..
dreptul de proprietate, ci si de alte drepturi reale, ca& dreptul de uzufruct, de uz, de
abitatie, de servitute, de superficie, creantele comune si garantiile acestor drepturi.
2otii raspund, potrivit art. ! ).fam., impreuna si pentru datoriile lor comune.
Desigur, este corecta notiunea de proprietate comuna in devalmasie, atunci cand ne
referim la dreptul de proprietate al sotilor, sintagma de comunitate matrimoniala
urmand a fi folosita atunci cand este vorba de intregul comunitatii matrimoniale.
Proprietatea comuna in devalmasie se caracterizeaza prin aceea ca dreptul fiecaruia
dintre soti asupra bunurilor lor nu este determinat prin cote-parti, la fel ca si in cazul
coproprietatii de drept comun.
Ea cuprinde atat drepturi, cat si obligatii (avand pasiv si activ), asemanandu-se deci
cu indiviziunea, dar de un alt tip, fara cote-parti, apartinand ambilor soti in devalmasie
pana la desfacerea casatoriei sau la impartirea
Proprietatea comuna in devalmasie se deosebeste de proprietatea comuna pe
cote-parti in mai multe privinte&
a) in timp ce, in cazul proprietatii comune pe cote-parti, sunt determinate, abstract,
cotele fiecarui copartas, in ceea ce priveste proprietatea comuna in devalmasie, cota
fiecaruia dintre soti nu este determinata in niciun fel, aceasta stabilindu-se numai cu
ocazia unei eventuale impartiri a bunurilor comune*
b) in cazul coproprietatii, oricare dintre coproprietari poate dispune de cota sa
abstracta de proprietate, instrainand-o total sau partial, fara consimtamantul celorlalti.
0ici unul dintre soti insa nu poate dispune in timpul casatoriei, prin acte intre vii, de
dreptul sau asupra bunurilor comune, acesta nefiind determinat*
c) potrivit art. !/ ).fam., oricare dintre soti poate face singur acte de folosinta si de
administrare asupra bunurilor comune, chiar si acte de dispozitie, prezumandu-se ca
are mandat de la celalalt sot, cu e#ceptia actelor de dispozitie privitoare la imobile,
cand este necesar consimtamantul e#pres al ambilor soti, pe cand, coproprietarii nu pot
indeplini astfel de acte decat cu acordul tuturor*
d) proprietatea comuna in devalmasie isi are izvorul in actul 8uridic al casatoriei, pe
cand proprietatea comuna pe cote-parti poate rezulta din multiple cauze precum& legea,
succesiunea, conventia partilor*
e) impartirea proprietatii comune pe cote-parti se face in raport de cotele dinainte
cunoscute, pe cand, in cazul proprietatii comune in devalmasie, cotele nefiind cunos-
cute, ele urmeaza a fi stabilite chiar cu ocazia impartirii, in functie de contributia
fiecarui sot la achizitionarea bunurilor comune*
f) proprietatea devalmasa a sotilor este legata e#clusiv de persoana lor, respectiv de
calitatea de sot, pe cand, in cazul proprietatii comune pe cote-parti, titular al dreptului
de proprietate poate fi orice persoana. )alitatea de coproprietar poate fi si transmisa
prin acte 8uridice, ceea ce nu e posibil in cazul proprietatii comune in devalmasie a
sotilor*
g) e#ercitarea actiunilor posesorii si in revendicare are loc in mod diferit la cele doua
forme de proprietate.
2otii nu pot intenta, unul fata de celalalt, actiunea posesorie, intrucat nici unul nu
e#ercita o posesie e#clusiva, nefiind indeplinite cerintele art. 35, ).proc.civ.
In ceea ce priveste actiunea in revendicare, de vreme ce bunurile comune sunt in
detentia ambilor soti, nici unul dintre ei nu are actiune in revendicare impotriva
celuilalt. Pentru motive temeinice, potrivit dispozitiilor art. !3 alin. () ).fam., sotul
interesat are la indemana actiunea in impartirea bunurilor comune
'
.
Te'" de au"oevaluare
In"re(ari:
1. Ce varian"e +o" ale$e vii"orii 'o"i in le$a"ura !u nu%ele +e !are fie!are din"re
ei ur%ea.a 'a/l +oar"e du+a !a'a"orie:
0. E'"e +o'i(il !a 'o"ii 'a ai(a do%i!ilii 'e+ara"e: Co%en"a"i ra'+un'ul.
2. Prin !e 'e deo'e(e'"e +ro+rie"a"ea !o%una in deval%a'ie de +ro+rie"a"ea
!o%una +e !o"e/+ar"i:
Te'" $rila:
'. 2otii pot la incheierea casatoriei sa aleaga unul numele lor reunite, iar celalalt sa-si
pastreze numele anteriorP
a.da.
b.nu.
c. in anumite situatii, daca au un copil.
'
Ibidem, p. ,.
. @a incheierea casatoriei sotii pot incheia o conventie matrimoniala, un contract de
casatorie care sa le guverneze bunurileP
a. da.
b. nu.
c. nu, dar il pot incheia ulterior, la cinci ani dupa casatorie.
!. $egimul matrimonial in $omania este&
a. cel al preprietatii comune in devalmasie.
b. cel al coproprietatii fortate a sotilor.
c. proprietatea comuna pe cote parti.
i(li o$raf i e !o%+l e %e n " ar a:
9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, Drept ul familiei, Ed. 9ll
4ec=, 4ucur esti, ..3.
I.P. "ilipescu, 7rat at de drept ul familiei, Editura 9ll 4ec=, 4ucur esti,
ed. a <III-a
$aspunsuri grila& '.b, .b, !.a.
Cur'ul nr. 6
Ca+i"olul IV
O(ie!"ive: 9profundarea notiunilor referitoare la efectele casatoriei, realizarea unor
cone#iuni cu institutii de drept din ramuri inrudite ( bunuri, mod de dobanire a
drepturilor reale, uzucapiune, salariu etc.), dar si cu istoria dreptului si dreptul
comparat.
Co%+e"en"e: 2tudentii vor deprinde notiuni pentru a cunoaste comunitatea
matrimoniala si pentru a putea solutiona practic spete avand ca obiect impartirea de
bunuri a sotilor.
Cuvin"e !&eie: re$i% %a"ri%onial, !o%uni"a"e %a"ri%oniala, +ro+rie"a"e
deval%a'a, i%+ar"irea (unurilor !o%une, %anda" "a!i" re!i+ro!, (unuri !o%une
'i (unuri +ro+rii, da"oriile 'o"ilor.
Re.u%a": regimul matrimonial actual presupune ca bunurile dobandite de oricare
dintre soti in timpul casatoriei sunt comune, iar prin e#ceptie, anumite categorii
prevazute e#pres si limitativ de art. !' din )odul familiei sunt proprii. $egimul
datoriilor este invers& toate datoriile sunt comune, cu e#ceptia categoriilor prevazute de
art. ! din )odul familiei. 0atura 8uridica a unor bunuri este controversata. Impartirea
bunurilor in timpul casaoriei nu e permisa decat ca e#ceptie.
Efe!"ele !a'a"oriei II 3!on"inuare5
2.0. unurile 'o"ilor
2.0.1. No"iune 'i !a"e$orii de (unuri ale 'o"ilor
Din analiza prevederilor art. !. si !' ).fam. rezulta ca legiuitorul a instituit doua
categorii de patrimonii legate de persoana sotului& pe de o parte, categoria bunurilor
comune ambilor soti, iar pe de alta parte, categoria bunurilor proprii fiecaruia.
$egula este, deci, ca bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt bunuri
comune, insa, prin e#ceptie, sotii au, cum rezulta din prevederile art. !' ).fam., si
bunuri proprii.
2unt bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti&
a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei*
b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara
numai daca dispunatorul a prevazut ca ele sunt comune*
c) bunurile de uz personal si cele destinate e#ercitarii profesiei unuia dintre soti*
d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau
literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii
'
, precum si alte
asemenea bunuri*
e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei*
'
)onform noii legislaDii Gn materie, inovaDia nu mai este reglementatE.
f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut
aceasta valoare.
2.0.0. unurile !o%une ale 'o"ilor
)ategoria bunurilor comune e#prima, pe plan 8uridic, comunitatea de interese a
celor doi soti* ele sunt destinate sa asigure mi8loacele materiale necesare sustinerii
familiei.
Prezumtia de comunitate are un caracter relativ (iuris tantum. Pentru determinarea
continutului notiunii de bunuri comune se folosesc trei criterii care izvorasc din
prevederile art. !. alin. (') si art. !' ).fam., si anume&
a) bunul sa fie dobandit de soti sau de unul dintre ei*
b) dobandirea bunului sa fi avut loc in timpul casatoriei*
c) bunul sa nu faca parte din categoriile de bunuri proprii enumerate de art. !' ).fam.
Pentru ca aceste criterii sa devina functionale, se cuvin lamurite cateva notiuni
implicate in continutul lor& notiunea de dobandire* calitatea de sot a dobanditorului
legata de timpul casatoriei* data sau momentul dobandirii si modul in care bunurile
devin comune.
a% 2otiunea de dobandire. Intrucat )odul familiei foloseste, fara nicio alta precizare,
notiunea de >dobandire(, urmeaza sa intelegem ca vor fi considerate bunuri comune
acelea care au intrat in patrimoniul sotilor prin oricare din modurile de dobandire
reglementate de legea civila, indiferent daca au fost achizitionate de unul sau de ambii
soti si indiferent de natura bunului.
4unurile vor fi considerate comune numai daca au fost dobandite prin acte 8uridice
oneroase, caci cele dobandite prin mostenire, legat sau donatie sunt, in temeiul
dispozitiilor art. !' lit. b) ).fam., bunuri proprii, afara de cazul in care dispunatorul nu
a precizat ca acele bunuri urmeaza sa fie comune.
In acord cu opinia e#primata in literatura de specialitate, consideram ca, de vreme
ce, potrivit legii, in notiunea de bun se includ si creantele, acestea devin bunuri
comune, daca sunt dobandite in timpul casatoriei, si proprii, daca sunt dobandite in
afara acesteia
'
.
'
9 se vedea T.R. Popescu, op. cit., p. 36. In sensul cE acele creanDe nEscute Gnainte de cEsEtorie Gn patri moniul unui soD, dar
realizate Gn timpul cEsEtoriei, nu sunt bunuri comune, iar cele nEscute Gn timpul cEsEtoriei, dar realizate dupE cEsEtorie, sunt bunuri
comune, a se vedea M. +l i escu, op. cit., p. ';;.
)oncluzionand, asadar, prin dobandire se intelege obtinerea, sub semnul prezumtiei
de comunitate, de catre oricare din soti sau de ei impreuna, a unui drept patrimonial,
real sau de creanta, in temeiul legii, al unui act sau fapt 8uridic
'
.
b% ,alitatea dobanditorului. <or fi considerate bunuri comune, astfel cum rezulta din
prevederile art. !. alin. (') ).fam., acelea ce sunt dobandite fie de catre soti impreuna,
fie de catre oricare dintre soti, singur.
Despartirea in fapt a sotilor nu face sa inceteze comunitatea matrimoniala, asa incat
vor fi considerate bunuri comune si acelea achizitionate in astfel de perioade

. "aptul
ca unul dintre soti nu a contribuit cu nimic la achizitionarea unor bunuri in perioada
despartirii in fapt va fi luat in considerare la stabilirea partii din bunurile comune ce se
cuvine fiecarui sot
!
.
Deoarece numai casatoria genereaza prezumtia de comunitate, in cazul concubina-
8ului aceasta nu functioneaza, ceea ce inseamna ca bunurile dobandite de concubini vor
deveni proprietatea fiecaruia, in proportia in care au contribuit la achizitionarea lor
,
.
c% Momentul dobandirii
In cazul drepturilor de creanta, in virtutea carora se poate pretinde transmiterea
dreptului de proprietate asupra unui lucru, din perspectiva caracterului de bun comun
sau propriu, problemele se complica, atat in literatura 8uridica, cat si in practica
8udiciara e#primandu-se pareri diferite, uneori iremediabil divergente.
Intr-o prima opinie, s-a sustinut ca simpla dobandire a unui drept de creanta marcheaza
momentul in care bunul a intrat in comunitate, chiar daca dreptul de proprietate asupra
bunului ce alcatuieste obiectul acelei creante este dobandit ulterior
/
.
Intr-o alta opinie, s-a sustinut, fara nicio distinctie, ca, de vreme ce in dreptul nostru
orice bun, inclusiv dreptul de creanta, poate deveni comun, din momentul in care
dreptul de creanta, avand ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unui
lucru, a intrat in patrimoniul unuia dintre soti, bunul respectiv devine comun
3
.
'
9 se vedea I. Al bu, )EsEtoria A, op. cit., p. '6.

9 se vedea& . Ri #eanu, . Prot opopescu, op. cit., p. !* Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. ';+';3., @.P.
nr. ;+';3., p. /3* &.. 'l t es cu, 2emnificaDia :i consecinDele 8uridice ale unor situaDii de fapt ivite Gntre soDi, Gn lumina legislaDiei
privitoare la GntErirea familiei, $.$.D. nr. 5+';35, p. ,;-/..
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 6..+';5, $.$.D. nr. +';5, p. '5* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr.
''!.+';5!, $epertoriu II, p. '* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 3!.+';5,, ).D. ';5,, p. '35* 7rib. 2uprem, secDia civilE,
decizia nr. '!+';6!, $.$.D.
nr. '+';6!, p. ;,* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '636+';6, $.$.D. nr. ''+';6!, p. 35.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '6!+';6., $.$.D. nr. ;+';6., p. /5-/6* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr.
','+';6., $.$.D. nr. '+';6', p. 3,* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '.,5+';6', $.$.D. nr. +';6, p. 3..
/
9 se vedea M. +l i es cu, op. cit., p. ';;.
3
9 se vedea T.R. Popescu, op. cit., p. '36.
In fine, s-a mai sustinut ca dreptul de creanta si, respectiv, dreptul de proprietate
intra in comunitate succesiv, in momente diferite, bunurile dobandite astfel devenind,
prin efectul legii, bunuri comune
'
.
9ceste opinii ofera, dupa cum cu usurinta se poate observa, solutii numai pentru
ipoteza in care ambele momente, atat cel al nasterii dreptului de creanta, cat si cel al
dobandirii, pe baza acestuia, a dreptului de proprietate se situeaza in timpul casatoriei,
cand ambele vor fi, evident, bunuri comune, sau in afara ei, cand ambele vor fi bunuri
proprii. E#ista, insa numeroase situatii cand dreptul de creanta, avand ca obiect
transmiterea unui drept de proprietate, este dobandit de unul din soti inainte de
incheierea casatoriei, iar dreptul de proprietate asupra acelui lucru se dobandeste in
timpul acesteia sau invers.
2.0.2. Sfera (unurilor !o%une
In principiu, prezumtia de comunitate se aplica oricaror categorii de bunuri, daca au
fost dobandite de soti in timpul casatoriei, cu e#ceptia acelora care sunt considerate de
lege bunuri proprii.
a% &enitul din munca.
1pinia dominanta in literatura 8uridica este aceea potrivit careia, venitul din munca este
bun comun al sotilor

, in spri8inul ei aducandu-se argumente desprinse mai ales din


prevederile art. !. si !' ).fam., din care prezentam mai 8os pe cele mai importante.
In ceea ce ne priveste, consideram ca se impune distinctia intre salariul neincasat,
cand el apare ca un drept de creanta, iar regimul aplicabil lui este guvernat in e#clu-
sivitate de normele dreptului muncii, si regimul 8uridic al salariului incasat, cand acesta
se evidentiaza ca un drept real de proprietate
!
. In aceasta a doua faza se observa
tendinta autorilor, chiar si a acelora care au sustinut ca salariul este bun propriu
,
,
precum si a practicii 8udiciare
/
, de a considera ca salariul este guvernat de prezumtia
de comunitate instituita de )odul familiei, fiind, asadar, bun comun.
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat A, op. cit., p. 33.

9 se vedea& M. +l i es cu, op. cit., p. !/-/!* T.R. Popescu, op. cit., p. '6/-';'* ,. 3pri an , 2alariul fiecEruia dintre soDi
este bun comun sau bun propriuP, @.P. nr. '.+';/5, p. ''6; :i urm.* A. I ona cu .a., op. cit., p. '!5.
!
9 se vedea P. Anca, nota II la decizia civilE nr. /'3+';6. a 7rib. 8ud. Jor8, $.$.D. nr. '.+';6', p. /!-/5.
,
9 se vedea& I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. ;3* P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. ''..
/
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ';55+';5/, ).D. ';5/, p. ',* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 35+';56,
$.$.D. nr. ''+';56, p. /;.
0u putem ignora ceea ce s-a aratat in literatura de specialitate
'
si in practica 8udiciara

,
anume ca din salariu se pot dobandi atat bunuri proprii, cat si bunuri comune, asa
incat, ceea ce ii determina in ultima instanta caracterul este actul de afectare, destinatia
sa economica. Impartasim astfel parerea ca, nici dupa ce a fost incasat, salariul nu
devine, ipso facto, bun comun, pastrandu-si caracterul de bun propriu pana in
momentul in care din el s-au achizitionat bunuri care pot fi comune sau proprii.
Desi in legatura cu remuneratia autorilor se aplica aceleasi reguli, se impun totusi
anumite precizari determinate de specificul dreptului de autor.
Potrivit prevederilor art. !' lit. d) ).fam., manuscrisele stiintifice sau literare,
schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte
asemenea creatii sunt bunuri proprii, in considerarea efortului si calitatilor legate strict
de persoana celui care le-a creat. Din momentul valorificarii lor se nasc anumite
drepturi patrimoniale cu privire la care se pune problema incadrarii lor in categoria
bunurilor proprii sau comune.
1pinia dominanta in literatura de specialitate, impartasita si de o parte a practicii
(inclusiv cea a fostului 7ribunal 2uprem), este aceea ca remuneratia cuvenita autorilor
pentru operele de creatie intelectuala constituie bun comun al ambilor soti, daca a fost
incasata in timpul casatoriei, chiar daca opera a fost realizata inainte de incheierea ei,
dupa cum remuneratia incasata dupa desfacerea casatoriei constituie bun propriu, chiar
daca opera a fost realizata in timpul ei
!
.
In cazul despagubirilor datorate autorului pentru folosirea fara drept a operei,
momentul in care acestea devin comune este cel al nasterii dreptului de creanta
respectiv
,
.
e lege ferenda, consideram ca remuneratia pentru opere de creatie intelectuala, de
orice natura ar fi, trebuie considerata bun propriu al celui care realizeaza astfel de
opere. 1 atare activitate nu poate fi asimilata, in opinia noastra, cu oricare alta
activitate obisnuita al carei rezultat M salariul M este considerat bun comun. 7ocmai
caracterul e#ceptional al acestei activitati, strict legata de calitatile, talentul si efortul
'
9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. ','.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. .'3+';53, ).D. ';53, p. '3!.
!
9 se vedea P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. ''* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!.;+';53, ).D. ';53,
p. '5.. De menDionat cE, dacE valorificarea unui drept patrimonial de autor implicE prerogative nepatrimoniale ce se aflE la
dispoziDia efectivE a autorului operei, nu se poate vorbi de bun comun al soDilor M T.R. Popescu, op. cit., p. ';,.
,
9 se vedea 3. ,p* 1 n , In legEturE cu bunurile comune ale soDilor :i opera de creaDie intelectualE, @.P. nr. 3+';3., p. ,6.
deosebit al celui care creeaza opere de acest fel, pledeaza pentru considerarea remu-
neratiei dreptului de autor ca bun propriu.
b% Imobilele. Desi prezumtia de comunitate functioneaza si in cazul bunurilor imobile
dobandite in timpul casatoriei, anumite precizari se impun, intrucat, uneori, numai unul
dintre soti figureaza in actul de dobandire sau doar unul dintre soti este inscris in cartea
funciara ori in registrele de transcriptiuni si inscriptiuni.
Daca, asadar, actele 8uridice de dobandire se pot incheia pe numele unui singur sot, tot
astfel se poate face si inscrierea bunului in cartea funciara. 2otii pot insa, de comun
acord, potrivit art. ,, din Decretul nr. !+';/,, sa ceara inscrierea dreptului celuilalt
sot. Daca sotul care figureaza singur in cartea funciara se opune, celalalt sot va putea
sa obtina inscrierea dreptului sau pe calea actiunii in prestatie tabulara
'
. "ostul
7ribunal 2uprem a hotarat

ca sotul interesat este in drept sa ceara, pe calea actiunii in


constatare, prevazuta de art. ''' ).proc.civ., sa se stabileasca dreptul de proprietate in
devalmasie asupra unui bun care figureaza numai pe numele celuilalt sot. Interesul sau
este determinat de impre8urari ca aceea ca bunul sau bunurile sunt in posesia celuilalt
sot care ar putea sa le instraineze, neputandu-se obtine, in timpul casatoriei, impartirea
lor, astfel ca stabilirea neechivoca a drepturilor sale, cu putere de lucru 8udecat, este
admisibila.
; Con'"ru!"iile efe!"ua"e de 'o"i +e "erenul unuia din"re ei
$egula ce urmeaza a se aplica in cazul despre care facem vorbire nu va fi cea izvorata
din prevederile art. ,; si ,;, ).civ. sau, cel putin, nu in intregime aceasta, ci aceea a
regimului comunitatii, care are prioritate, astfel ca, de principiu, indiferent caruia dintre
soti ii apartine terenul asupra caruia s-a construit, daca acea constructie a fost edificata
de soti in timpul casatoriei, ea va deveni bun comun in devalmasie al sotilor. Data fiind
insa comple#itatea situatiilor de fapt, regula enuntata urmeaza a fi aplicata cu anumite
nuantari&
a) In situatia in care, unul dintre soti construieste cu mi8loace comune pe terenul pro-
prietatea celuilalt sot, cu acordul acestuia, sotul proprietar al terenului nu va deveni si
proprietar al constructiei, ci aceasta va fi bun comun in devalmasie al ambilor soti.
2otul constructor avand un drept de superficie, sotul proprietar al terenului ramane pe
'
9 se vedea 4. Brdeanu, Probleme de drept cu privire specialE asupra dreptului de superficie, L.0. nr. '+';/5, p. ,5.

Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. !+';5,, ).D. ';5,, p. ''.
mai departe proprietar asupra acestuia, dar dreptul sau de proprietate este grevat de
dreptul de folosinta al celuilalt sot
'
.
b) Daca unul dintre soti ridica o constructie pe terenul proprietatea celuilalt, cu mi8-
loace comune, dar fara consimtamantul sau chiar impotriva vointei sotului proprietar al
terenului, sotul constructor va fi considerat constructor de rea-credinta, in sensul art.
,;, ).civ., iar drepturile care i se cuvin vor fi considerate bunuri comune.
c) )onstructia edificata de soti impreuna, cu mi8loace comune, pe terenul proprietatea
unuia dintre ei, va fi, evident, bun comun al sotilor, sotul neproprietar asupra terenului
avand un drept de superficie, respectiv drept de proprietate comuna in devalmasie
asupra constructiei si un drept de folosinta asupra portiunii din teren aferenta
constructiei

.
d) In cazul in care unul dintre soti ridica acea constructie cu mi8loace proprii, pe
terenul proprietate a celuilalt sot, cu consimtamantul acestuia, constructia va fi bun
propriu al sotului constructor, care este titularul unui drept de superficie ce greveaza
dreptul de proprietate asupra terenului, al carui titular ramane, pe mai departe, celalalt
sot.
e) Daca o constructie este edificata de unul din soti cu mi8loace proprii pe terenul
celuilalt sot, dar fara consimtamantul acestuia sau chiar impotriva vointei sale, sotul
constructor este de rea-credinta, nedobandind dreptul de superficie si urmeaza a se
aplica dispozitiile art. ,;, ).civ.
f) )and constructia este edificata de catre unul din soti cu mi8loace proprii pe terenul
proprietate comuna a ambilor soti, daca a e#istat si consimtamantul celuilalt sot,
constructia ramane bun propriu al sotului constructor. Daca nu a avut si consim-
tamantul celuilalt sot sau a construit chiar impotriva vointei acestuia, sotul constructor
are numai drepturile izvorate din art. ,;, ).civ.
; Con'"ru!"ii edifi!a"e de 'o"i +e "erenul +ro+rie"a"ea unei "er"e +er'oane
Daca sotii constructori au fost de buna-credinta, proprietarul terenului nu este in
drept sa ceara daramarea constructiei, ci este obligat sa pastreze constructia si sa-i
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. .3/+';/3, @.P. nr. 3+';/5, p. 55* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ',/5+';/3,
@.P. nr. 3+';/5, p. 5/.* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 5.+';3., @.P. nr. '.+';3., p. ;6* 2. Brdeanu, notE, @.P. nr.
3+';/5, p. 5/.* . Ri #eanu, 1bservaDii pe marginea deciziei de Gndrumare nr. '!+';/; a Plenului 7ribunalului 2uprem cu privire
la aplicarea dispoziDiei art. ,;, din )odul civil, @.P. nr. '.+';3', p. 35,.

7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. ';+';3., @.P. nr. ;+';3., p. /.-3.* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /33+ ';5;,
).D. ';5;, p. '/* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '3'+';6, $.$.D. nr. 5+';6!, p. /6.
despagubeasca pe constructori, la alegerea sa, cu echivalentul valoric al materialelor si
cu pretul muncii sau cu sporul de valoare adus fondului prin edificarea constructiei.
)ontravaloarea materialelor si pretul manoperei urmeaza a fi calculate avandu-se in
vedere preturile din momentul edificarii constructiei, si nu acelea din momentul proce-
sului dintre constructor si proprietarul terenului
'
.
In ceea ce ne priveste, impartasim opinia M e#primata in literatura 8uridica

M potrivit
careia, constructorul pe terenul altei persoane are un drept de proprietate rezolubila,
deci un drept de proprietate afectat de un eveniment viitor si nesigur, si anume
manifestarea de vointa a proprietarului terenului, care apare, astfel, ca o adevarata
conditie rezolutorie
!
.
In concluzie, sotii care au construit in timpul casatoriei pe terenul proprietatea unui
tert au un drept de proprietate rezolubila in devalmasie, cu caracteristicile pe care
le-am precizat mai sus. In cazul in care proprietarul terenului e#ercita impotriva lor o
actiune petitorie izvorata din accesiune, raporturile dintre sotii constructori si
proprietarul terenului se vor solutiona dupa cum ei au fost constructori de buna sau
rea-credinta, dupa distinctiile prevazute de art. ,;, ).civ.
; Con'"ru!"iile edifi!a"e de !on!u(ini
4unurile dobandite pe durata concubina8ului vor fi proprietatea aceluia care le-a
achizitionat, in afara cazului in care, la dobandirea lor a contribuit si celalalt concubin,
cand fiecare va avea o cota de proprietate proportionala cu contributia sa, care va
trebui dovedita, nefiind prezumata
,
.
; Dre+"ul de folo'in"a a'u+ra lo!uin"ei
Desi natura 8uridica a dreptului de folosinta asupra locuintei este controversata,
substanta sa patrimoniala fiind in afara de orice indoiala, se pune problema incadrarii
intr-una din cele doua categorii de bunuri ale sotilor. In cazul contractelor de inchiriere
accesorii contractului de munca, drepturile celorlalti membrii ai familiei (inclusiv ale
sotului) sunt derivate din dreptul titularului contractului de inchiriere.
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 5!+';5;, ).D. ';5;, p. /'.

9 se vedea& ,. 4t t escu, In legEturE cu practica 8udiciarE privind parta8ul unor construcDii clEdite fErE autorizaDia legalE,
$.$.D. nr. '+';6, p. ' :i urm.* ,. B1 r san, $egimul 8uridic al A, op. cit., p. !3-!5.
!
9 se vedea ,. B1 rs an, $egimul 8uridic al A, op. cit., p. !5.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /6'+';5,, $epertoriu II, p. !'* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '.,5+';5;,
).D. ';5;, p. ',3* . Radu, E#amen teoretic al practicii 8udiciare privind unele probleme de drept civil :i al familiei, $.$.D. nr.
;+';6,, p. ,5-/,.
Este vorba, asadar, de o stare de indiviziune sui generis
'
, ale carei subiecte sunt toti
membrii familiei, fara insa a fi stabilita vreo cota-parte cuvenita fiecaruia, chiar si
atunci cand impartirea in fapt a locuintei ar fi posibila.
0oua lege a locuintei (@egea nr. '',+';;3, republicata

) aduce unele nuantari


drepturilor locative detinute in temeiul acestui act normativ si stabileste conditii de
continuarea locatiunii in favoarea unor alte persoane si in cazuri limitativ determinate
de legiuitor. 9stfel, drept locativ dobandeste, potrivit prevederilor art. ' lit. =) din
lege, atat titularul contractului de inchiriere, cat si alte persoane care locuiesc
impreuna cu acesta.
0ici in aceasta noua reglementare, consideram noi, nu se poate aprecia ca dreptul de
folosinta a locuintei este bun comun
!
.
In privinta contractului de inchiriere supus dispozitiilor )odului civil (art. ','. si
urm.), dreptul de folosinta asupra locuintei poate fi categorisit ca bun propriu sau
comun dupa cum contractul a fost incheiat inainte sau in timpul casatoriei
,
.
c% 4umele economisite, depuse la ,.+.,. sau la banci. 2-a impus opinia,
8ustificata in ceea ce ne priveste, potrivit careia aceste sume sunt bunuri
comune
5
, daca sunt depuse in timpul casatoriei, indiferent daca sunt
numai pe numele unuia dintre soti sau al amandurora, cu e#ceptia
cazului cand se incadreaza in vreuna din categoriile de bunuri prevazute
de art. !' ).fam. ca bunuri proprii.
%nele precizari credem ca s-ar mai impune, cu atat mai mult cu cat practica 8udi-
ciara s-a confruntat cu asemenea cazuri, relative la sumele de bani depuse de catre soti
la ).E.). pe numele copiilor si caracterul castigurilor obtinute din aceste sume.
)urtea 2uprema de Lustitie
3
s-a pronuntat, corect consideram noi, in sensul ca, daca
sotii au depus aceste sume pe numele copiilor, doar in speranta ca, astfel, sansele de
castig vor fi mai mari, atunci sumele de bani nu au iesit din patrimoniul comun*
daca, insa, prin depunerea acelor sume, sotii au avut intentia de a-i gratifica pe
copii, actul lor echivaleaza cu un dar manual, iar sumele de bani sunt, de la data
'
9 se vedea P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. './.

M. 1f. nr. !;! din !' decembrie ';;5.


!
In acela:i sens, I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. '!'.
,
9 se vedea P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. './.
/
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. .'3+';53, ).D. ';53, p. '3!* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!.;+';53, ).D.
';53, p. '5..
3
7rib. 2uprem, Gn compunerea prevEzutE de art. !; alin. () :i (!) din fosta @ege pentru organi zarea 8udecEtoreascE, nr.
/6+';36, decizia civilE nr. '!+';;', Dreptul nr. 3+';;, p. 6,.
depunerii lor, proprietatea minorilor. "unctie de natura actului 8uridic pe care sotii
l-au efectuat, in conte#tul celor de8a mentionate, se va stabili si caracterul
castigurilor.
d% ,astiguri la diferite sisteme de loterie si pe librete ,.+.,.
Hotaratoare in realizarea castigurilor nu este, in opinia noastra, provenienta sumei
cu care s-a 8ucat si castigat, ci hotararea de a 8uca si sansa, motiv pentru care conside-
ram ca bunurile castigate in acest mod trebuie considerate ca fiind proprii ale aceluia
dintre soti care le-a castigat. "ac e#ceptie castigurile pe librete ).E.). de o valoare mai
mare, a caror provenienta se poate cu usurinta determina. )astigul realizat in acest fel
va avea acelasi regim 8uridic cu cel al sumelor depuse pe livret
'
.
e% Fructele si productele. In ceea ce priveste fructele bunurilor comune, facandu-se
aplicarea regulii accesiunii, instituita de art. ,6! ).civ., nu au e#istat discutii in
literatura* fara nicio indoiala, fructele bunurilor comune au fost, la randul lor,
considerate bunuri comune.
Pareri contradictorii au e#istat in legatura cu fructele bunurilor proprii.
In ceea ce ne priveste, impartasim opinia potrivit careia fructele urmeaza soarta
bunului care le-a produs, cu amendamentul, e#primat in literatura 8uridica

, ca ele
urmeaza a fi, totusi, considerate bunuri comune, daca sunt rezultatul muncii comune a
sotilor
!
.
In ceea ce priveste productele, ele sunt considerate bunuri comune sau proprii dupa
categoria de bunuri care le-a produs, intrucat reprezinta valoarea de inlocuire a
bunurilor respective
,
, consumand insasi substanta acestora.
2.0.6. Dre+"urile 'o"ilor a'u+ra (unurilor !o%une
Drepturile sotilor asupra bunurilor comune sunt circumscrise de prevederile art. !/
).fam., potrivit carora& >(') 2otii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune
si dispun tot astfel de ele. () 1ricare dintre soti, e#ercitand singur aceste drepturi, este
socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. )u toate acestea, nici unul dintre soti nu
'
Pentru mai multe amEnunte, a se vedea P. Popo(ici, 0atura 8uridicE a cF:tigurilor realizate la diferite sisteme de 8oc de
noroc, Dreptul nr. /+..!, p. 6! :i urm.

9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. ',,-',/.


!
Intr-o decizie de speDE s-a considerat cE, Gn cazul unui teren aflat Gn coproprietatea mai multor persoane, fructele produse pe acel
teren nu vor fi incluse Gn masa parta8abilE, dacE sunt rezultatul muncii depuse numai de cEtre unul dintre coproprietari, ele urmFnd a
profita numai acestuia. Pentru ca acele fructe sE profite :i celorlalDi, ace:tia urmeazE sE facE dovada cE au cerut :i ei sE munceascE
terenul, dar au fost GmpiedicaDi. In acest sens, 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 555+';6,, nepublicatE.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 5+';5, citatE* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!/+';5;, $.$.D. nr. ,+';6.,
p. 3'* I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. '!3* +. Fl or i an, op. cit., p. '.6.
poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din
bunurile comune, daca nu are consimtamantul e#pres al celuilalt sot(.
a% Actele de administrare. 9ctele de administrare sunt acelea prin care bunurile se
intretin si se pun in valoare, ca, de pilda& contractul de inchiriere pe o durata
determinata
'
, actiunea in evacuare

, contractul de repararea unui imobil etc.


b% Actele de folosinta. )onceptul de acte de folosinta la care se refera, in al doilea
rand, te#tul art. !/ alin. (') ).fam. cuprinde, in continutul sau, atat facultatea folosirii
in natura a bunurilor comune, cat si aceea de a culege si percepe fructele pe care
bunurile le produc
!
.
c% Actele de conser(are. )odul familiei nu face nicio referire la o atare categorie de
acte. In practica 8udiciara s-a hotarat
,
ca astfel de acte pot fi facute de oricare dintre
soti, chiar daca celalalt se opune, intrucat profita masei de bunuri ce alcatuiesc
comunitatea.
d% Actele de dispo#itie. In categoria acestora se cuprind atat actele de dispozitie 8uri-
dica, ca cele de instrainare sau cele de grevare a unui bun, de renuntare la un drept
patrimonial, cat si cele de dispozitie materiala asupra bunului, precum si actele de
consumare, de stabilire a destinatiei lor economice, de transformare a lor etc.
e% Pre#umtia de mandat tacit reciproc. E#ercitand acte de administrare, de folosinta si
de dispozitie, oricare dintre soti este prezumat ca are mandat din partea celuilalt sot
Bart. !/ alin. () ).fam.C, astfel ca el lucreaza nu numai in numele sau, ci si al celuilalt.
9ceasta prezumtie are un caracter relativ, ceea ce inseamna ca sotul neparticipant la
actul 8uridic respectiv poate face dovada ca s-a opus la incheierea acestuia, fapt ce va
duce la anularea sa.
Prezumtia de mandat tacit va putea fi chiar inlaturata prin conventia sotilor, insa nu
in general si definitiv, ci pentru fiecare act in parte, fiindca altfel ar insemna sa se
modifice, prin conventia sotilor, insusi regimul 8uridic impus de lege in privinta
'
9 se vedea& ,. 4t t escu, Drept civil. Persoana fizicE. Persoana 8uridicE. Drepturile reale, E.D.P., 4ucure:ti, ';5., p.
!5-!6* P. Anca, Drepturile soDilor cu privire la bunurile lor comune, $.$.D. nr. ;+';53, p. '6.

7rib. reg. Ia:i, decizia civilE nr. 3'+';33, $.$.D. nr. /+';36, p. ';, cu notE de 4p. Proca* 7rib. )lu8, decizia civilE nr.
!,5+';/5, @.P. nr. '+';/5, p. '/.!, cu notE de ,. I l u* i u,
4. 6erbnescu* A. 4i t ar u, In legEturE cu dreptul soDilor de a administra :i de a folosi GmpreunE bunurile comune, $.$.D. nr.
/+';53, p. 3-;. In sensul cE nici unul dintre soDi nu poate introduce acDiune Gn evacuarea celuilalt atunci cFnd se ivesc dificultEDi
Gn legEturE cu e#ercitarea posesiei, a folosinDei sau a dispoziDiei, a se vedea 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '/6'+';5;,
$.$.D. nr. '+';6., p. 3.
!
In privinDa neGnDelegerilor dintre soDi privind folosinDa bunurilor comune, a se vedea 7rib. 8ud. 7imi:, decizia civilE nr.
;33+';5, $.$.D. nr. ,+';5!, p. '5,* 7rib. 2uprem, Gn compunerea prevEzutE de art. !; alin. () :i (!) din @egea pentru
organizarea 8udecEtoreascE, nr. /6+';36, decizia nr. 6;+';5, cu notE de R. Pet rescu, $.$.D. nr. 6+';5!, p. '6.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!'/+';5, ).D. ';5, p. '.
comunitatii matrimoniale, ceea ce este inadmisibil. Evident ca o astfel de modificare cu
atat mai mult nu poate fi facuta prin actul unilateral al unuia din soti
'
.
; Li%i"ele %anda"ului "a!i" re!i+ro!
! Limitele legale ale mandatului tacit
1 prima limitare, pe care art. !/ alin. () ).fam. o prevede e#pres, este in privinta
terenurilor sau a constructiilor care, daca fac parte din categoria bunurilor comune, nu
vor putea fi instrainate sau grevate

de niciunul dintre soti fara consimtamantul e#pres


al celuilalt. $atiunea instituirii unei asemenea limitari se gaseste in importanta acestor
acte 8uridice, ce produc efecte notabile relativ la comunitatea matrimoniala.
In fine, desi s-a acreditat ideea ca, de lege lata, necesitatea consimtamantului e#pres
nu poate fi e#tinsa si la bunuri mobile, chiar daca sunt de valoare deosebita, socotim,
alaturi de alti autori
!
, ca, cel putin de lege ferenda, o atare solutie s-ar impune, intrucat
unele bunuri mobile au, prin valoarea lor ridicata, aceeasi insemnatate (daca nu cumva
superioara M de e#emplu, o opera de arta) ca bunurile imobile.
1 a doua limitare a mandatului tacit reciproc, neprevazuta e#pres de lege, dar care
rezulta implicit din interpretarea te#telor, priveste actele cu titlu gratuit intre vii. 2-a
hotarat ca, daca un sot dispune cu titlu gratuit de un bun comun, e#istenta con-
simtamantului celuilalt sot nu se prezuma, intrucat prin astfel de acte se a8unge la
micsorarea comunitatii de bunuri
,
.
1ricare dintre soti insa poate efectua, fara consimtamantul celuilalt, daruri manuale
care, prin valoarea lor redusa, nu afecteaza comunitatea matrimoniala.
! Limitari ale mandatului tacit reciproc prin (ointa sotilor
2otii pot conveni ca anumite acte 8uridice care ar putea fi incheiate numai de catre unul
dintre soti, in virtutea mandatului tacit reciproc, sa fie indeplinite numai cu
consimtamantul e#pres al ambilor.
Actiunea in re(endicare
/
.
'
9 se vedea M. +l i es cu, op. cit., p. !';.

)ontractul de garanDie ipotecarE asupra unui imobil bun comun, Gncheiat de unul dintre soDi fErE consimDEmFntul celuilalt, este
lovit de nulitate, deoarece GncalcE prevederile art. !/ alin. () teza a II-a ).fam., chiar dacE ipoteca a fost intabulatE Gn cartea
funciarE ().2.L., secDia comercialE, decizia nr. ,';+..., Dreptul nr. 5+..', p. '/).
!
9 se vedea . Ri #eanu, A. Les(i oda) , ,. 3pr i an , I. Bcanu, M. I onescu, )onsideraDii pe marginea unor probleme
de drept civil, de familie, $.$.D. nr. 5+';36, p. '.6.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 35+';5,, $.$.D. nr. 6+';5/, p. 35. 2-a susDinut, cu deplin temei, cE prezumDia
instituitE de art. !/ alin. () ).fam. nu se aplicE nici Gn cazul liberalitEDilor :i nici Gn cel al actelor dezinteresate (Gntre vii). 9 se
vedea& L. Mi -ai , Este aplicabilE :i actelor dezinteresate prezumDia mandatului tacit reciproc Gntre soDiP, $.$.D. nr. 6+';6,, p.
,,-,5*
I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. ',.
/
Pentru o analizE amEnunDitE a problematicii acDiunii Gn revendicare, cu privire specialE asupra posibilitEDii intentErii ei de
cEtre un singur coindivizar sau doar cu respectarea regulii unanimitEDii, a se vedea& . ,-i r i c, Posibilitatea e#ercitErii acDiunii Gn
In ceea ce ne priveste, consideram ca, atunci cand procesul se poarta cu privire la
bunuri imobile, ambii soti trebuie sa participe ca parti atat in situatia in care sunt
reclamanti, cat si atunci cand sunt parati.
; Ca.uri '+e!iale de exer!i"area %anda"ului "a!i" re!i+ro!
a% espartirea in fapt a sotilor. )u toate ca in literatura 8uridica s-a sustinut ca,
intrucat legea nu face in aceasta privinta nicio distinctie (fiindca ubi le) non distinguit
nec nos distinguere debemus), mandatul tacit, prezumat de legiuitor, functioneaza pe
toata durata casatoriei, chiar daca sotii traiesc despartiti, practica 8udiciara, in mod
intemeiat socotim noi, a consacrat punctul de vedere opus, in sensul ca, in perioada
despartirii in fapt a sotilor (si cu atat mai mult daca este introdusa actiunea de divort),
consimtamantul nu mai poate fi presupus, ci trebuie dovedit
'
.
b% isparitia unui sot sau punerea sub interdictie. Dreptul de reprezentare pe care
sotii il au intre ei nu se stinge in situatiile amintite, neputandu-se face analogie cu
situatia despartirii in fapt a sotilor.
9ctele de dispozitie vor putea fi incheiate de tutore sau de curator numai cu con-
simtamantul e#pres al celuilalt sot si cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare
(art. '; si art. ',5 ).fam.).
c% Rectificarea datei mortii sau anularea -otararii declarati(e de moarte.
Intrucat data mortii stabilita printr-o hotarare 8udecatoreasca poate fi rectificata,
dupa cum, ulterior ramanerii definitive a hotararii 8udecatoresti de declararea mortii, se
poate constata ca persoana declarata moarta este in viata, se pot ivi situatii cand,
retroactiv, o persoana necasatorita apare ca fiind casatorita sau invers, situatii care au
anumite implicatii si in privinta e#ercitarii mandatului tacit prezumat de lege.
Initial, persoana care a incheiat actul avea calitatea de persoana casatorita, iar,
ulterior, ea apare retroactiv ca persoana necasatorita. 9ctele de dispozitie incheiate cu
privire la bunuri care, la acea data, apareau ca bunuri comune vor fi considerate
valabile, fie ca au fost incheiate cu respectarea dispozitiilor legale privind consim-
tamantul sotilor, fie ca nu.
Intr-o a doua situatie, persoana care a incheiat actul aparea ca o persoana necasa-
torita, iar, ulterior, ea are retroactiv calitatea de persoana casatorita. 9ctele incheiate,
revendicare de cEtre un singur coindivizar, Dreptul nr. '+';;6, p. !-!.* I. Lul , 1pinii privitoare la posibilitatea e#ercitErii
acDiunii Gn revendicare de cEtre un singur coproprietar, Dreptul nr. ,+.., p. 5/-6,.
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /!,+';5/, ).D. ';5/, p. '/.* decizia nr. 35+';5,, $.$.D. nr. 6+';5/, p. 35* decizia
civilE nr. ''/!+';56, $.$.D. nr. '+';5;, p. /'* decizia nr. 3,.+';6, ).D. ';6, p. '3-'5. 9 se vedea :i R. umi t r u , PrezumDia
de mandat tacit de vFnzare a bunurilor comune mobile Gn cazul soDilor despErDiDi Gn fapt, $.$.D. nr. ,+';55, p. ,.
in acest caz, cu privire la bunurile apartinand comunitatii ar urma sa fie anulate, daca
bunurile se incadreaza in categoria acelora pentru valabilitatea carora era nevoie de
consimtamantul e#pres al celuilalt sot. 9vand in vedere insa aparenta creata, tertul cu
care s-a contractat se afla intr-o eroare comuna, invincibila, astfel ca, nefiind de
rea-credinta, el este aparat de o eventuala actiune in anularea acelui act $error commu!
nis facit ius%.
San!"iunile a+li!a(ile a!"elor in!&eia"e !u in!al!area +revederilor ar". 24 C.fa%.
In opinia care a beneficiat de cea mai larga sustinere
'
(probabil si ca urmare a
adoptarii ei de catre fostul 7ribunal 2uprem

), s-a acreditat ideea nulitatii relative si


integrale a actelor de dispozitie incheiate cu incalcarea dispozitiilor art. !/ alin. ()
partea finala din )odul familiei, cu motivarea, in esenta, ca este vorba despre >o
nulitate de protectie( a sotului care nu si-a e#primat consimtamantul, singurul in
masura sa invoce dispozitiile art. !/ alin. () ).fam., putand insa si sa confirme e#pres
sau tacit actul 8uridic.
9lti autori au sustinut si teza nulitatii absolute
!
.
In ceea ce ne priveste, consideram ca un act 8uridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor
art. !/ alin. () ).fam. este lovit de nulitatea absoluta. 9rgumentele pe care ne spri8inim
ideea sunt, cel putin in parte, altele decat cele e#primate in literatura 8uridica.
@egiuitorul nu numai ca a preferat regimul comunitatii de bunuri in devalmasie a
sotilor celui al separatiei de bunuri, dar i-a conferit un caracter imperativ prin regle-
mentarile consacrate, impunandu-l ca atare. @iteratura 8uridica este unanima in a
considera ca prevederea din art. !. alin. (') ).fam. este numai o dispozitie de principiu
ce se realizeaza prin celelalte reglementari privind raporturile patrimoniale dintre soti
cuprinse de art. !.-!3 ).fam. In aceste conditii, dispozitia din art. !. alin. () ).fam.,
prin care se instituie sanctiunea nulitatii absolute pentru orice conventie contrara
comunitatii de bunuri, priveste toate actele 8uridice incheiate cu incalcarea oricareia din
'
9 se vedea& . Ri #eanu, . Prot opopes cu, op. cit., p. 33* T.R. Popescu, Dreptul familiei, vol. I, 4ucure:ti, ';3., p.
!!-!,* ,. 3pri an , Probleme ale lichidErii comunitEDii de bunuri a soDilor, @.P. nr. ,+';3., p. /5* ,. 6erbnes cu, op. cit., p.
6,* M. +l i escu, op. cit., p. !/-!5* . Ri #eanu, )onsideraDii Gn legEturE cu caracterul nulitEDii actelor de dispoziDie Gncheiate de
unul din soDi cu privire la anumite bunuri comune, L.0. nr. +';3/, p. ,;-/,* &. Pan* ures cu, )Fteva probleme privind regimul
8uridic al bunurilor comune, L.0. nr. 5+';3!, p. '.!-'.,* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. ''..+';;, Gn . ,r i u .a., $epertoriu
de 8urisprudenDE :i doctrinE romFnE, vol. II, ';6;-';;,, Ed. 9rgessis, 4ucure:ti, ';;/, p. '!;.

Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '6+';3!, ).D. ';3!, p. 5.


!
9 se vedea& ,. 4asu, <alabilitatea actelor de dispoziDie fEcute de unul din soDi asupra bunurilor comune fErE consimDEmFntul
e#pres al celuilalt soD, L.0. nr. '+';3, p. ;,-;6* Al. Bacaci , $aporturile..., op. cit., p. 5!-5;* idem, 2ancDiunea actelor 8uridice de
dispoziDie cu privire la imobilele bunuri comune, Gncheiate de unul dintre soDi fErE consimDEmFntul e#pres al celuilalt soD, $.$.D.
nr. ''+';6/, p. !3-!5* T. Bodoa c , 1pinii referitoare la nulitatea actelor 8uridice prin care sunt nesocotite unele dispoziDii
legale privind reginul 8uridic matrimonial, $.$.D. nr. ;+..,, p. 5. :i urm.
dispozitiile ce organizeaza comunitatea matrimoniala
'
. Daca nulitatea instituita prin art.
!. alin. () ).fam. vizeaza orice conventie incheiata intre soti, intre acestia si terte
persoane, prin care se eludeaza dispozitiile relative la comunitatea matrimoniala, nu ar
e#ista motive ca aceasta sanctiune sa nu se aplice conventiilor incheiate cu incalcarea
prevederilor art. !/ alin. () partea finala din )odul familiei

.
Pe de alta parte, acceptand teza nulitatii relative, actiunea in anulare a sotului nepar-
ticipant la incheierea actului 8uridic apare ca inadmisibila dupa regulile consacrate in
materia nulitatilor
!
. In plus, avand in vedere ca, de cele mai multe ori, o asemenea
actiune se intenteaza dupa desfacerea casatoriei (cand relatiile dintre soti sunt
deteriorate), daca s-ar accepta ca este vorba de nulitate relativa, termenul de
prescriptie ar fi, in ma8oritatea situatiilor, implinit.
Desigur, problema sanctiunilor aplicabile in cazul depasirii mandatului tacit reciproc
nu trebuie limitata numai la domeniul specific al reglementarilor din )odul familiei,
fiind necesar a se avea in vedere si sanctiunile de drept penal, in cazul savarsirii
infractiunilor de furt intre soti si de abuz de incredere.
2.0.4. Da"oriile !o%une ale 'o"ilor
Potrivit dispozitiilor art. ! ).fam., >2otii raspund cu bunurile comune pentru&
a) cheltuielile facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile lor comune*
b) obligatiile ce au contractat impreuna*
c) obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale
casniciei*
d) repararea pre8udiciului cauzat prin insusirea de catre unul din soti a unor bunuri
proprietate publica, daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor.(
a% ,-eltuielile facute cu administrarea bunurilor comune 7art. 89 lit. a% ,.fam.:.
Din aceasta categorie fac parte cheltuielile facute pentru conservarea, intretinerea si
repararea bunurilor comune. Desi te#tul vorbeste numai de cheltuielile facute cu
administrarea bunurilor comune, tot in aceasta categorie trebuie incluse si cheltuielile
facute cu insasi dobandirea lor.
'
9 se vedea& M. +l i escu, op. cit., p. '53* T.R. Popescu, op. cit., vol. I, p. '3.* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. '..

Pentru detalii, a se vedea Al. Bacaci , $aporturile 8uridice patrimoniale Gn dreptul familiei, Ed. Dacia, )lu8 -0apoca, ';63, p.
5/-55.
!
9 se vedea ,. 4asu, op. cit., p. ;3* 7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. .5+';35, $.$.D. nr. 3+';36, p. '3.
2-a apreciat in doctrina ca, intrucat te#tul legii mentioneaza cheltuielile >facute(, nu
este suficient numai ca scopul sau cauza impulsiva sa fie o cheltuiala de administrarea
bunurilor comune, ci este necesar ca acest scop sa fie indeplinit .
9nalizand dispozitiile art. ! ).fam., se poate formula concluzia ca legiuitorul,
pentru a determina care anume obligatii urmeaza a fi satisfacute din bunurile comune, a
folosit, in principal criteriul naturii acestora, dar si pe cel al modului de contractare.
9stfel, pe de o parte, se mentioneaza cheltuielile facute cu administrarea bunurilor
comune sau obligatiile privind nevoile obisnuite ale casniciei, iar, pe de alta parte,
obligatiile >contractate impreuna( sau de >fiecare din soti(.
b% 3bligatiile contractate de soti impreuna 7art. 89 lit. b% ,.fam.:
7rebuie considerate comune, potrivit art. ! lit. b)
).fam., acele obligatii pentru asumarea carora art. !/ alin. () ).fam. cere participarea
efectiva a sotilor la incheierea actului 8uridic pentru a-si e#prima un consimtamant
e#pres. Daca s-ar accepta ideea ca dispozitiile art. !/ lit. b) ).fam. vizeaza orice fel de
obligatii, indiferent de cauza lor, cu singura conditie de a fi asumate de soti impreuna,
inseamna ca sotii pot, prin conventii incheiate cu terte persoane, sa pre8udicieze
interesele comunitatii de bunuri, ceea ce nu este admisibil
'
.
@egiuitorul mentionand ca este vorba despre obligatii contractate, inseamna ca vor
intra in aceasta categorie nu numai obligatiile asumate prin acte 8uridice bilaterale, ci si
cele constatate prin acte 8uridice unilaterale, intrucat legea prezuma ca s-au facut in
interesul comun al casniciei

.
c% 3bligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru implinirea ne(oilor obisnuite
ale casatoriei 7art. 89 lit. c% ,.fam.:
2copul pentru care sunt contractate aceste datorii este elementul determinant in
considerarea lor ca datorii comune. 9ceste obligatii isi pot avea originea fie intr-un act
8uridic unilateral, fie intr-unul bilateral, insa asumate de un singur sot, fiindca daca ar fi
contractate de ambii soti, ar face parte din categoria celor retinute de art. ! lit. b)
).fam.
Dintre >nevoile obisnuite ale casatoriei(, aflate, evident, in permanenta schimbare in
functie de evolutia societatii, fac parte& procurarea de alimente, plata ta#elor si a im-
'
9 se vedea& M. +l i es cu, op. cit., p. '53* P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. 65-66*
M. Mure an, "amilia A, op. cit., p. ''/* Al. Bacaci , $elaDiile A, op. cit., p. '/..

9 se vedea& M. +l i escu, op. cit., p. ;-;!* I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. '3,-'3/.
pozitelor, cheltuielile facute cu achizitionarea obiectelor casnice, pentru medica-
mentele necesare tratarii unor boli de care sufera un membru al familiei si chiar si cele
facute cu procurarea unor obiecte de uz personal (imbracaminte etc.), desi acestea din
urma sunt bunuri proprii Bart. !' lit. c) ).fam.C.
d% 3bligatia de a repara pre"udiciul cau#at prin insusirea ilicita a unor bunuri
proprietate publica 7art. 89 lit. d% ,.fam.:
)ategoria de obligatii la care se refera art. ! lit. d) ).fam. nu izvoraste din acte
8uridice reprezentand manifestari licite de vointa, ci isi au sursa in comiterea, de catre
unul dintre soti, a unor fapte ilicite cauzatoare de pre8udicii avutului public.
)onsideram si noi, alaturi de alti autori
'
, ca, de lege ferenda, o atare raspundere se
impune a fi instituita nu numai pentru ipoteza insusirii unor bunuri apartinand
proprietatii publice, ci si in cazul bunurilor proprietate privata, cu atat mai mult cu cat
legea fundamentala ocroteste si garanteaza in mod egal proprietatea, indiferent de
titular.
2.0.4.1. Re$i%ul 9uridi! al da"oriilor !o%une ale 'o"ilor
9sa cum rezulta din prevederile art. !! si !, ).fam., e#ista o corespondenta intre
natura creantei si categoria de bunuri din care poate fi satisfacuta. 4unurile comune nu
pot fi urmarite decat de creditorii comuni ai sotilor. )reditorii personali se pot
indrepta, in principiu, numai asupra bunurilor proprii ale sotului debitor, insa, daca
acestea sunt neindestulatoare, ei pot cere impartirea bunurilor comune in proportia
necesara pentru acoperirea creantei lor. 2e observa ca nu se realizeaza o abatere de la
regula fiindca, in masura in care bunurile comune s-au impartit, ele au devenit proprii
ale sotului debitor si astfel pot fi urmarite de creditorii personali.
@a randul lor, creditorii comuni ai sotilor isi pot indrepta pretentiile si asupra
bunurilor proprii ale acestora, daca cele comune nu sunt indestulatoare pentru satis-
facerea creantelor lor.
9ceasta ordine de urmarire a bunurilor sotilor are un caracter imperativ si, prin
urmare, nu se pot accepta abateri de la ea, nici in cazul in care obligatia ar fi solidara.
)ontributia sotilor la datoriile comune in timpul casatoriei trebuie sa fie egala. )u
ocazia impartirii bunurilor comune se va stabili si contributia la datoriile comune,
desigur, proportionala cu partea din comunitate cuvenita fiecarui sot.
'
9 se vedea P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. '!6.
2.0.7. A'+e!"e +a"ri%oniale in dre+"ul fa%iliei derivand din Le$ea nr. 21<1==>
1
+rivind 'o!ie"a"ile !o%er!iale
2otii pot fi asociati sau, respectiv, actionari in orice tip de societate comerciala.
1 prima situatie ce poate aparea este aceea in care ambii soti participa cu bunuri
comune la constituirea sau la ma8orarea capitalului social al unei societati comerciale.
Profitul

obtinut din activitatea comerciala, precum si cota-parte ce revine sotilor


asociati in cazul e#cluderii sau al retragerii din societate ori in cazul dizolvarii
societatii comerciale vor fi bunuri comune.
9 doua situatie este aceea in care numai unul dintre soti participa la constituirea
capitalului social al unei societati comerciale cu bunurile comune.
2olutia difera dupa cum bunul comun este unul mobil sau imobil.
a) )and este vorba de un bun mobil, actul prin care bunul este adus la capitalul social
poate fi incheiat de catre sotul asociat sau actionar fara consimtamantul celuilalt sot in
baza mandatului tacit instituit prin art. !/ alin. () ).fam. In acest caz insa,
beneficiile obtinute si cota-parte ce se cuvine sotului asociat la dizolvarea societatii
sau la retragerea ori la e#cluderea sa din societatea comerciala vor fi tot bunuri
comune, intrucat sunt dobandite in timpul casatoriei, ca fructe civile ale unor bunuri
comune.
b) )and bunul comun adus la capitalul social este imobil, unul dintre soti nu va putea
dispune de el fara consimtamantul e#pres al celuilalt.
Daca acest consimtamant a fost obtinut, iar bunul a intrat in patrimoniul societatii
comerciale in mod valabil, profitul si sumele acordate la dizolvarea societatii comer-
ciale vor fi bunuri comune.
$elativ la profitul obtinut, urmeaza a se face distinctie asemanatoare aceleia care
apare in doctrina in legatura cu salariul.)at timp profitul nu a fost incasat, sotul
asociatului nu le poate revendica, pentru ca dreptul la dividende este unul social,
fundamental al fiecarui asociat si nu poate fi instrainat decat prin conventia partilor
!
.
Dupa incasarea lor de catre sotul asociat, profitul intra in patrimoniul comun al
sotilor.
'
$epublicatE (M. 1f. nr. '.33 din '5 noiembrie ..,).

Prin @egea nr. '3'+..!, referitor la societEDile comerciale, s-a Gnlocuit noDiunea de beneficiu cu cea de profit.
!
).2.L., secDia comercialE, decizia nr. ';'+';;3, 4.L.).D. ';;3, op. cit., p. '6.
In cazul in care asociatul a dispus de bunul comun fara consimtamantul sotului, clauza
corelativa din contractul de societate va fi lovita de nulitate absoluta, intrucat au fost
incalcate limitele mandatului tacit reciproc prevazute e#pres in )odul familiei.
2.0.8. I%+ar"irea (unurilor !o%une ale 'o"ilor
a% Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei
In timpul casatoriei, impartirea bunurilor are caracter de e#ceptie, putandu-se face la
cererea unuia dintre soti sau a creditorilor personali ai sotilor, insa numai pentru
>motive temeinice(. @egiuitorul nu determina ce se va intelege prin >motive
temeinice(, clarificarea continutului acestei notiuni ramanand in sarcina doctrinei si a
practicii 8udiciare.
; I%+ar"irea !eru"a de unul din"re 'o"i
9sa cum rezulta din prevederile art. !3 alin. () ).fam., bunurile comune se pot
imparti la cererea unuia dintre soti, pentru motive temeinice, fie in intregime, fie numai
in parte. 4unurile astfel impartite devin bunuri proprii, iar cele care nu au fost
impartite, precum si cele care se vor dobandi ulterior, raman bunuri comune.
Practica 8udiciara a apreciat, in diferitele solutii de speta, ca este, spre e#emplu,
motiv temeinic impiedicarea, dupa despartirea in fapt, a unui sot de catre celalalt de a
participa la folosirea sau la administrarea bunurilor comune
'
. 2impla despartire in fapt
nu constituie un motiv temeinic pentru impartirea bunurilor comune, decat coroborata
cu alte impre8urari, ca aceea ca unul dintre soti instraineaza sau distruge bunurile
comune ramase in posesia sa sau le ascunde cu intentia de a si le insusi

. $eprezinta,
de asemenea, impre8urare de natura a 8ustifica impartirea bunurilor comune in timpul
casatoriei, faptul ca sumele de bani ce constituie bun comun sunt depuse la ).E.). pe
numele unuia din soti, care-l impiedica pe celalalt sa le foloseasca pentru nevoile
casniciei
!
, sau ca, dupa despartirea in fapt, prin alungarea de la domiciliu a sotiei, sotul
traieste in concubina8 cu o alta femeie in casa construita in timpul casatoriei
,
.
'
7rib. reg. 4ucure:ti, decizia nr. '';+';/;, @.P. nr. ''+';/;, p. ;5.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 53;+';3;, ).D. ';3;, p. '5* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!6+';5', ).D.
';;!, p. '!!* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. .;'+';6', $.$.D. nr. ;+';6, p. 33* 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr.
,.6+';;., Gn I. Mi -u* , ).P.L. ';;., )asa de editurE :i presE >Qansa( 2.$.@., 4ucure:ti, ';;', p. 3.
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 6.+';5!, ).D. ';5!, p. ,;.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '5!6+';36, $.$.D. nr. ,+';3;, p. '55.
"olosirea, dupa separatia in fapt, instrainarea, degradarea bunurilor comune de catre
unul din soti sunt considerate >motive temeinice(, 8ustificand impartirea bunurilor
comune in timpul casatoriei
'
.
"ostul 7ribunal 2uprem s-a pronuntat in sensul ca, in cazul savarsirii de catre unul
dintre soti a infractiunilor de furt sau de abuz de incredere, cererea de impartire a
bunurilor comune este 8ustificata prin e#istenta hotararii de condamnare

.
Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei se poate face numai prin hotarare
8udecatoreasca. )onventia sotilor in aceasta privinta este inadmisibila, fiind lovita de
nulitate absoluta
!
.
>In timpul casatoriei( reprezinta perioada la care se refera art. !3 alin. () ).fam. si
inseamna intervalul cuprins intre incheierea casatoriei si ramanerea irevocabila a
hotararii de divort
,
.
; I%+ar"irea !eru"a de !redi"ori
9stfel cum am aratat de8a, creditorii personali ai unuia dintre soti, in masura in care
nu-si pot satisface creanta prin urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, pot cere
impartirea bunurilor comune, pentru ca, partea ce va reveni sotului debitor, sa poata fi
urmarita pana la satisfacerea in intregime a creantei.
9cest drept de urmarire, credem si noi alaturi de alti autori
/
, apartine tuturor credi-
torilor personali, si nu numai celor chirografari, intrucat legea nu face nicio distinctie
3
.
)reditorii personali vor putea cere impartirea bunurilor comune numai in masura
necesara acoperirii creantei lor, ei fiind in acelasi timp obligati sa urmareasca, in prea-
labil, bunurile proprii ale sotului debitor, ordinea instituita de lege avand un caracter
imperativ, astfel ca, daca nici unul dintre soti nu invoca beneficiul de discutiune, el va
trebui ridicat de instanta din oficiu
5
.
b% Impartirea bunurilor comune la desfacerea casatoriei
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!6+';5', $.$.D. nr. '.+';5', p. '36* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. '63+';;, Gn
&. Bogdnes cu .a., Probleme de drept A, p. '53-'5;* 7rib. 8ud. )onstanDa, decizia civilE nr. '/;+';;, Dreptul nr. /+';;, p.
6

7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. 5+';5,, ).D. ';5,, p. ,;.


!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ',+';33, L.0. nr. /+';33, p. '/.
,
In literatura 8uridicE s-a e#primat :i pErerea, pe care n-o GmpErtE:im, Gn sensul cE, dupE intentarea acDiunii de divorD,
GmpErDirea bunurilor comune Gn temeiul art. !3 alin. () ).fam. nu mai poate avea loc, ea urmFnd a se face odatE cu soluDionarea
acDiunii de divorD, I.P. Fi l i pes cu,
A.I. Fi l i pescu, 7ratat A, op. cit., p. '/'.
/
9 se vedea P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. ','.
3
In sens contrar, I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. '35.
5
9 se vedea M. +l i es cu, op. cit., p. !55.
@a desfacerea casatoriei, potrivit art. !3 alin. (') ).fam., bunurile comune se pot
imparti prin invoiala sotilor si numai in cazul in care acestia nu se inteleg va hotari
instanta de 8udecata.
In ceea ce priveste forma conventiei pe care sotii pot sa o incheie cu privire la
impartirea bunurilor comune, legea nu distinge, astfel incat ea va trebui supusa nor-
melor dreptului comun, fara a se omite ca, in unele cazuri, forma autentica a acesteia
este ceruta ad (aliditatem.
; S"a(ilirea !o"ei !uveni"e fie!arui 'o"
)odul familiei nu prevede niciun criteriu dupa care instantele 8udecatoresti sa
procedeze la stabilirea cotelor ce se cuvin sotilor din bunurile comune. Pornindu-se de
la e#istenta relatiilor de casatorie, ca un prim criteriu, coroborat si cu egalitatea sotilor
din toate punctele de vedere, concluzia ar putea fi stabilirea, in toate cazurile, a unor
cote egale pentru fiecare. 9ceasta concluzie nu poate fi acceptata, intrucat s-ar putea
a8unge la situatia inechitabila ca, oricat de mica ar fi contributia unui sot la dobandirea
bunurilor comune sau chiar daca aceasta ar lipsi in totalitate, el sa beneficieze, totusi,
de o cota de 8umatate din aceste bunuri. )riteriul care se impune a fi folosit, acceptat
fiind si de practica noastra 8udecatoreasca, este acela al contributiei efective a fiecarui
sot la dobandirea bunurilor comune, astfel incat, cu ocazia parta8ului se poate a8unge la
situatia unor cote inegale sau chiar ca unul dintre soti sa nu primeasca nimic, atata
vreme cat nu a avut vreo contributie la dobandirea bunurilor
'
.
7ot practica 8udiciara a fost aceea care a stabilit ca trebuie recunoscuta si contributia
acelui sot care nu a fost anga8at si nu a avut venituri, luandu-se in considerare munca
depusa in gospodarie* tot astfel se va lua in calcul si munca femeii pentru cresterea
copiilor

.
; Pro!edura i%+ar"irii (unurilor !o%une
Dispozitiile legale care guverneaza procedura de solutionarea cererilor care au ca obiect
impartirea bunurilor comune sunt cele de drept comun, respectiv art. 35!
'
-35!
',
din
'
"ostul 7ribunal 2uprem s-a pronunDat Gn sensul cE instanDele 8udecEtore:ti nu trebuie sE porneascE >de la premisa cE
drepturile soDilor asupra bunurilor comune sunt egale, potrivit art. !3 ).fam.* drepturile subiective sunt Gn funcDie de contribuDia
soDilor la achiziDionarea bunurilor comune (A). 0umai Gn cazul Gn care contribuDia nu ar putea fi determinatE, instanDa va fi
GndreptEDitE sE conchidE cE pErDile Gn cauzE au drepturi egale( secDia civilE, decizia nr. 63/+';3., ).D. ';3., p. 6* 7rib. 2uprem,
secDia civilE, decizia nr. '/,+';5., $.$.D. nr. 6+';5', p. '/3.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 5/!+';6., Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;., p. * 7.M.4., secDia a III-a civilE,
decizia nr. './,+';;, cu notE de I. Mi -u* , )ulegere de practicE 8udiciarE civilE pe anul ';;, )asa de editurE :i presE >Qansa(
2.$.@., 4ucure:ti, ';;!, p. !-!!.
)odul de procedura civila
'
, la care se adauga dispozitiile )odului familiei si ale
)odului civil (art. 56 si urm.).
@a inceput, se cuvine facuta precizarea ca dreptul la actiunea in impartirea bunurilor
comune nu se prescrie

.
Instanta competenta material este 8udecatoria, indiferent de valoarea masei parta-
8abile si indiferent daca impartirea bunurilor comune se solicita concomitent cu
actiunea principala de desfacerea casatoriei sau separat
!
.
Potrivit art. 35!
3
din )odul de procedura civila, daca pentru formarea loturilor sunt
necesare operatii de masuratoare, evaluare si altele, pentru care instanta nu are date
suficiente, va pronunta o incheiere prin care va stabili calitatea de copartasi a partilor,
cotele ce li se cuvin, bunurile supuse impartelii si creantele nascute din starea de
proprietate comuna pe care codevalmasii le au unii fata de altii. Daca, dupa
pronuntarea acestei incheieri si inainte de darea hotararii de imparteala, se constata ca
au fost omise unele bunuri, instanta va putea da o noua incheiere care va cuprinde
bunurile omise. 2coatere unui bun cuprins din eroare in masa de impartit va putea fi
facuta de instanta cu acordul codevalmasilor. 7oate aceste incheieri pot fi atacate cu
apel sau, dupa caz, cu recurs, odata cu fondul, fiind supuse acelorasi cai de atac ca si
hotararea data asupra fondului procesului.
In continuare, instanta va trece la formarea si la atribuirea loturilor sau la vanzarea
bunurilor prin buna invoiala ori la licitatie publica, in cazul in care impartirea in natura
nu este posibila
,
. @a formarea loturilor, instantele de 8udecata trebuie sa tina seama de
acordul partilor, marimea cotelor, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, de
faptul ca unul dintre codevalmasi, inainte de a se cere imparteala, a facut constructii,
imbunatatiri cu acordul celuilalt sau altele asemenea.
'
Procedura GmpErDelii 8udiciare face obiectul )ap. <II
'
al )ErDii a <I-a ).proc.civ., astfel cum a fost modificat prin 1.%.J. nr.
'!6+... :i 1.%.J. nr. /;+..'.

7rib. reg. Maramure:, decizia civilE nr. 6,+';3!, L.0. nr. ;+';3,, p. '.;-''., cu notE de
&. Al mai .
!
9ceastE interpretare a art. '5 ).proc.civ. a fost datE Gn soluDionarea unui recurs Gn interesul legii, prin decizia nr. <III+... de
cEtre ).2.L. (M. 1f. nr. 6, din '; februarie ..'). Decizia ).2.L. a fost consideratE a fi >o gravE eroare(, o GncElcarea principiului
separaDiei puterilor Gn stat, prin care ).2.L. modificE >te#te de lege de o claritate fErE repro:, urmErind, Gn esenDE, sE -:i restrFngE
competenDa fErE intervenDia legiuitorului(. )onform autorilor acestei critici, soluDia corectE este aceea cE 8udecEtoria este
competentE Gn soluDionarea GmpErDirii bunurilor comune numai cFnd aceasta se solicitE prin aceea:i cerere cu acDiunea de divorD, iar
cFnd formeazE obiectul unei acDiuni civile separate competenDa urmeazE a se determina funcDie de prevederile dreptului comun,
respectiv de criteriul valoric. 9ceasta este, :i Gn opinia noastrE, soluDia 8ustE* Gn caz contrar, s-ar a8unge, cum s-a arEtat Gn opinia
menDionatE, ca, mergFnd pe logica ).2.L., acDiunile Gn GmpErDirea bunurilor comune Gn caz de nulitatea cEsEtoriei sE fie 8udecate de
tribunal Gn primE instanDE, indiferent de criteriul valoric :i de caracterul principal sau accesoriu al cererii ( &.M. ,i obanu, ;.
Bor oi , M. 2i col ae, notE la decizia nr. <III+... a ).2.L., Dreptul nr. /+..', p. .-5. In acela:i sens, a se vedea ;-.
,omni * , Parta8ul 8udiciar, Ed. @umina @e#, 4ucure:ti, .., p. !/ :i urm.).
,
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. ,+';35, ).D. ';35, p. !* Gn sensul cE vFnzarea la licitaDie este o modalitate
e#tremE, a se vedea 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ,+';6., $.$.D. nr. 5+';6., p. /.
In cazul in care imparteala nu se poate realiza in niciuna din modalitatile prevazute
de lege, instanta va hotari inchiderea dosarului.
Hotararea de parta8 ramasa definitiva si investita cu formula e#ecutorie constituie
titlu e#ecutoriu, putand fi pusa in e#ecutare, chiar daca prin actiune nu s-a cerut si
instanta n-a dispus predarea efectiva a bunurilor.
Dreptul de proprietate in devalmasie se mentine si dupa desfacerea casatoriei pana
la realizarea impartirii bunurilor comune, pentru argumentul hotarator ca si in aceasta
perioada dreptul fiecaruia din fostii soti este numai determinabil sau, cum afirma un alt
autor
'
, >dreptul de proprietate asupra bunurilor comune ale fostilor soti (A) nu este
inca divizat, ci numai de esenta divizibila(.
c% Impartirea bunurilor in ca#ul incetarii casatoriei
In situatia incetarii casatoriei ca urmare a mortii unuia dintre soti, impartirea bunurilor
comporta doua operatii succesive, prima constand in determinarea cotei care se cuvine
sotului supravietuitor din masa bunurilor comune si a doua in determinarea cotei
acestuia in calitate de mostenitor, potrivit dispozitiilor @egii nr. !';+';,,

.
d% Impartirea bunurilor comune in ca#ul desfiintarii casatoriei
)asatoria declarata nula sau anulata fiind considerata ca niciodata nu a e#istat,
efect de esenta sanctiunii nulitatii, nu se pune problema impartirii bunurilor comune,
regimul bunurilor dobandite sub durata casatoriei aparente fiind acela de drept
comun, la fel ca in cazul concubinilor. 0u mai putin insa trebuie precizat ca actele
8uridice de conservare, de administrare ori de dispozitie, incheiate de cei formal casa-
toriti cu terte persoane, trebuie considerate valabile, interesul care se impune ocrotit
fiind acela al tertilor care erau pusi in fata unei aparente pe care nu aveau cum sa o
ignore.
De la regula generala a retroactivitatii nulitatilor, )odul familiei consacra o
insemnata derogare in favoarea sotilor care au fost de buna-credinta la incheierea
casatoriei, ignorand viciul care a atras anularea acesteia.
9stfel cum rezulta din prevederile art. ! si art. , ).fam., >2otul care a fost de
buna-credinta la incheierea casatoriei, declarate nula sau anulata, pastreaza, pana la
data cand hotararea instantei 8udecatoresti ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o
casatorie valabila( si, ca o consecinta, >cererea de intretinere a sotului de buna-cre-
'
9 se vedea . Lupul escu, Dreptul A, op. cit., p. '35.

7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '+';36, ).D. ';36, p. !..


dinta si raporturile patrimoniale dintre barbat si femeie sunt supuse, prin asemanare,
dispozitiilor privitoare la divort(.
In situatia anularii casatoriei, cand doar unul dintre soti a fost de buna-credinta, la
impartirea bunurilor se va face aplicarea dispozitiilor legale privitoare la divort.
2.0.?. unurile +ro+rii ale 'o"ilor
Daca, de regula, bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt prezumate a fi bunuri
comune, prin art. !' ).fam. se determina sase categorii de bunuri care sunt considerate
proprii ale fiecaruia dintre cei doi soti.
a% ,ategoriile bunurilor proprii
; unurile do(andi"e inain"e de !a'a"orie @ar". 21 li". a5 C.fa%.A
"ata de prevederile art. !. ).fam., potrivit carora sunt considerate bunuri comune cele
dobandite in timpul casatoriei, categoria bunurilor prevazute in art. !' lit. a) ).fam. se
intelege a fi formata din bunuri proprii, chiar daca legea nu ar fi prevazut in mod
e#pres aceasta. Pe linia aceluiasi rationament, sunt bunuri proprii si cele dobandite
dupa desfacerea sau incetarea casatoriei, desi te#tul art. !' ).fam. nu se refera la ele.
)hiar daca bunurile au fost dobandite inainte de casatorie sau dupa desfacerea acesteia
de catre soti impreuna, ele se califica tot ca proprii, dreptul sotilor asupra lor fiind
acela de proprietate comuna pe cote-parti, si nu in devalmasie
'
.
; unurile do(andi"e +rin %o'"enire, le$a" 'au dona"ie @ar". 21 li". (5 C.fa%.A
$atiunea pentru care legiuitorul a inteles sa confere acestei categorii de bunuri
caracterul de bunuri proprii este, in cazul mostenirii legale, legatura de rudenie sau de
casatorie dintre mostenitor si cel care lasa mostenirea, impre8urare strict personala, iar
in cazul legatelor sau al donatiilor, caracterul lor intuitu personae, ele fiind efectuate in
considerarea persoanei gratificate.
9stfel cum s-a precizat in literatura 8uridica, vointa dispunatorului ca bunul sa fie
comun nu trebuie sa fie neaparat e#presa, ea putand fi si tacita, dar neindoielnica.
<ointa dispunatorului prin care acesta a inteles ca bunurile donate sa devina comune
ambilor soti poate fi dovedita cu orice mi8loc de proba, inclusiv prin martori sau
'
9 se vedea T.R. Popescu, op. cit., p. '5!* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ',5+';5;, ).D. ';5;, p. ',3-',5.
prezumtii. In lipsa unor asemenea dovezi, bunul va fi considerat, in temeiul art. !' lit.
b% ).fam., bun propriu al sotului gratificat. In general, contributia parintilor la
achizitionarea unor bunuri in timpul casatoriei este considerata a fi o donatie in
favoarea e#clusiva a copilului lor, daca nu s-a specificat e#pres ca s-a dorit gratificarea
ambilor soti.
In privinta darurilor de nunta, in practica 8udiciara s-a decis ca ele urmeaza a fi
considerate bunuri comune ale sotilor, cu motivarea ca sunt dobandite in timpul casa-
toriei, iar scopul lor este acela de a constitui un patrimoniu comun, necesar sotilor la
inceputul casatoriei. In doctrina s-a e#primat si parerea contrara, in sensul ca bunurile
donate, indiferent de momentul primirii lor, trebuie considerate bunuri proprii, daca
dispunatorul nu a prevazut ca ele vor fi comune.
In ceea ce ne priveste, apreciem ca problema ridicata trebuie privita nuantat. 9tunci
cand, cu ocazia sarbatoririi casatoriei, se fac de catre participanti daruri obisnuite, ele,
intr-adevar, se prezuma a fi facute ambilor soti, in ideea enuntata de8a, a constituirii
minimului patrimonial necesar in casnicie. 9r fi e#cesiv sa se pretinda, in astfel de
impre8urari, precizari e#prese, in sensul ca darul se efectueaza in considerarea numai a
unuia sau a ambilor soti. Daca insa este vorba de bunuri avand valori ridicate sau sume
de bani foarte mari, astfel de bunuri trebuie considerate proprii ale sotului care le
primeste, neputandu-se presupune, numai datorita momentului la care donatia a avut
loc, ca vointa donatorilor a fost de a-i gratifica pe ambii soti.
In cazul donatiilor efectuate prin inscris autentic sau al legatelor din cuprinsul unui
testament, vointa dispunatorului M data fiind forma solemna a actului M va fi cea care
va stabili si natura de bun comun sau propriu.
; unurile de u. +er'onal 'i !ele de'"ina"e exer!i"arii +rofe'iunii @ar". 21 li". !5
C.fa%.A
! Bunurile de u# personal. Pentru a fi considerate proprii, bunurile de uz personal
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii&
a) Bunul sa fie dobandit de unul dintre soti. 2e poate intampla ca bunul sa apartina
unuia din soti, dar sa fie folosit de celalalt, situatie in care bunul poate fi considerat
aparent ca fiind propriu al aceluia care il foloseste. 4unaoara, obiectele de
imbracaminte feminina mostenite de sot, dar folosite de sotia acestuia, nu vor putea fi
considerate ca bunuri proprii ale sotiei, ci vor fi bunuri proprii ale sotului in temeiul art.
!' lit. b) ).fam. In consecinta, trebuie precizat ca, daca, in general, destinatia bunului
si folosinta lui efectiva sunt in masura sa ne ofere criteriul de baza in determinarea
caracterului de bunuri proprii in sensul art. !' lit. c) ).fam., uneori, totusi, este nevoie
si de alte criterii, ca, de e#emplu, acela al modului de dobandire.
b) Bunul (a fi considerat propriu al celui care il foloseste, indiferent de modul de
dobandire, in afara de cazul in care modul de dobandire il aseaza intr-o alta categorie
din cele enumerate in art. !' ).fam., astfel cum am aratat mai sus. Deci, bunul va fi
propriu chiar daca a fost procurat cu mi8loace comune. Daca unul dintre soti a contri-
buit cu munca sa la achizitionarea unui bun propriu al celuilalt sot, el are impotriva
acestuia din urma un drept de creanta fundamentat pe imbogatirea fara 8ust temei
'
.
c) Bunul trebuie sa aiba destinatia u#ului personal si sa fie efecti( folosit de unul
dintre soti

. 2ingura, destinatia dupa natura bunului nu este suficienta pentru calificarea


acestuia ca propriu, fiind necesara si folosinta efectiva a bunului de catre unul dintre
soti.
1biectele de lu#, datorita valorii lor mari, nu sunt considerate bunuri proprii, chiar
daca indeplinesc toate conditiile aratate mai sus. )hestiunea nu trebuie insa
absolutizata, ci avuta in vedere intotdeauna situatia de fapt, nivelul de viata al sotilor in
functie de care valoarea bi8uteriilor etc. poate sau nu parea disproportionata.
9ccentuand in mod e#cesiv caracterul de bunuri comune al bi8uteriilor, considerate
obiecte de lu# cu o valoare deosebita, s-a a8uns la concluzia
!
, eronata socotim noi, ca
bi8uteriile oferite de parinti sau de rudele apropiate ale unuia dintre sot celuilalt sot sau
cele oferite de prieteni sau rudele comune oricaruia dintre acestia sunt bunuri comune,
daca donatia a fost facuta cu ocazia nuntii. In primul rand, se impune a se observa ca
aceste obiecte, destinate a fi purtate de o anumita persoana (si nu in comun de catre
ambii soti), nu sunt cadouri facute ambilor soti, chiar cu ocazia nuntii, ci unuia dintre
ei. Pe de alta parte, nu putem accepta nici ideea ca astfel de bunuri sunt >destinate sa
formeze inceputul patrimoniului comun al sotilor(. )u atat mai mult, opinam noi, daca
bi8uteriile sunt donate cu ocazia nuntii de catre parinti, ele vor fi considerate bunuri
proprii ale celui gratificat.
'
9 se vedea . Ri #eanu, . Prot opopescu, op. cit., p. '''.

9 se vedea P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. '';.


!
9 se vedea L. P1 r(u, $egimul 8uridic al bunurilor de valoare deosebitE dobFndite Gn timpul cEsEtoriei, Dreptul nr. '.+';;,
p. ,/-,;* pentru opinii contrare, a se vedea :i nota a-II-a la acela:i articol, de 4. 6erban.
! Bunurile destinate e)ercitarii profesiei. 2unt considerate astfel de bunuri cele
destinate e#ercitarii efective a profesiei unuia dintre soti, ca& uneltele pentru inde-
plinirea unei meserii, instrumentele muzicale, biblioteca de specialitate, atelierul de
pictura sau sculptura etc.
! 4ituatia pluralitatii de profesiuni. Daca unul dintre soti e#ercita doua sau mai multe
profesiuni, bunurile destinate e#ercitarii lor trebuie considerate bunuri proprii, chiar
daca o profesiune este principala si alta secundara sau una este permanenta, iar alta
temporara, afara daca ele nu sunt destinate e#ercitarii unor indeletniciri cu totul
vremelnice
'
.
! 4ituatia profesiunilor succesi(e. Intr-o prima parere

, de mai larga audienta, s-a


apreciat ca, in cazul mai multor profesiuni e#ercitate succesiv, vor fi considerate
bunuri proprii toate bunurile destinate realizarii profesiei, cu conditia sa nu se fi
dovedit ca sotul a abandonat definitiv una din ele. %rmeaza deci a se cerceta in concret
situatia sotului cu mai multe profesiuni, pentru a se evita ca acesta, in cazul revenirii la
profesia anterioara, sa fie pus in situatia de a nu o mai putea e#ercita.
! 4ituatia profesiunii comune a sotilor. In aceasta privinta s-a impus, atat in literatura
de specialitate, cat si in practica 8udiciara, parerea ca bunurile nu sunt comune, ci
proprii, sub forma coproprietatii in cote-parti, egale pentru ambii soti
!
.
1ricare dintre soti insa va putea dovedi ca are o cota mai mare din aceste bunuri,
tinand seama de contributia sa la achizitionarea lor, sau ca anumite bunuri sunt in
intregime proprii daca, de pilda, au fost dobandite inainte de incheierea casatoriei sau
prin donatie
,
.
; unurile do(andi"e !u "i"lu de +re%iu 'au de re!o%+en'a, %anu'!ri'ele '"iin/
"ifi!e 'au li"erare, '!&i"ele 'i +roie!"ele ar"i'"i!e, +roie!"ele de inven"ii, +re!u%
'i al"e a'e%enea (unuri @ar". 21 li". d5 C.fa%.A
9ceasta categorie de bunuri este considerata a fi proprie in virtutea caracterului
e#ceptional al muncii care le-a creat, care reclama un efort deosebit si calitati intelec-
tuale aparte.
'
In acela:i sens, M. +l i es cu, op. cit., p. .;-'.* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. '!!* I.P. Fi l i pescu, A.I.
Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. 55.

9 se vedea . Ri #eanu, . Prot opopescu, op. cit., p. ''.-'''.


!
9 se vedea& M. +l i escu, op. cit., p. ''* T.R. Popescu, op. cit., p. '5;* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. '!,* 7rib.
)apitalei, decizia civilE nr. !'.;+';/3, @.P. nr. /+';/5, p. 3.5.
,
9 se vedea& M. +l i escu, op. cit., p. ''* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. '!,.
1 prima grupa o constituie premiile si recompensele. In interpretarea practicii
8udiciare
'
si a doctrinei

, aici se vor include nu premiile din cadrul sistemului premial


de salarizare, care au acelasi regim 8uridic ca salariul, ci numai acelea care se acorda
pentru merite deosebite. 7ot astfel va fi si situatia recompenselor, care sunt premii
acordate pentru merite deosebite, regasindu-se, de e#emplu, in cazul inventiilor.
In literatura 8uridica mai veche
!
s-a e#primat si opinia ca, intr-o viitoare reglemen-
tare legala, aceasta categorie de bunuri ar trebui inclusa in bunurile comune. 0u
achiesam la acest punct de vedere, motivat tocmai de caracterul deosebit al acestor
bunuri, care isi are izvorul in efortul personal al sotului care le-a obtinut, fiind rezul-
tatul unor creatii si activitati ce e#ced cadrului celor obisnuite.
1 a doua grupa din cadrul acestei categorii o constituie manuscrisele stiintifice sau
literare, sc-itele si proiectele artistice, proiectele de in(entii.
)aracteristica comuna tuturor acestor bunuri este aceea ca sunt rezultatul unei activi-
tati e#ceptionale, care materializeaza capacitatea creatoare, artistica, literara sau stiin-
tifica a unuia sau altuia dintre soti. 9sa cum s-a precizat in literatura de specialitate, nu
este vorba aici de insasi opera de creatie intelectuala ori de drepturile cu caracter per-
sonal nepatrimonial, caci diviziunea in bunuri proprii si comune reglementata in )odul
familiei are in vedere e#clusiv categoria drepturilor patrimoniale.
9stfel de bunuri la care se refera te#tul sunt numai lucrurile materiale in care s-a
materializat opera de creatie intelectuala, fiindca, asa cum a stabilit practica fostului
7ribunal 2uprem
,
, sumele dobandite pentru realizarea operelor literare, artistice, stiin-
tifice si altor opere de creatie intelectuala constituie bun comun, si nu bun propriu al
celui care l-a realizat.
Desi aceasta opinie este, cum am aratat, impartasita de doctrina si de practica
8udiciara, in ceea ce ne priveste consideram ca sumele de bani primite pentru opere
de creatie intelectuala, de orice natura ar fi, ar trebui socotite bun propriu al celui
care a realizat aceste opere, si nu bun comun. 1 astfel de activitate nu poate fi
asimilata, in opinia noastra, cu activitatea obisnuita al carei rezultat sa fie considerat
bun comun.
'
7rib. 2uprem, decizia civilE nr. 3;6+';//, @.P. nr. /+';//, p. //..

9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. '!,-'!/.


!
9 se vedea P. Anca, Incheierea cEsEtoriei A, op. cit., p. ''6-'';* Gn sens contrar, :i I.P. Fi l i pes cu, A. I . Fi l i pes cu ,
7ratat A, op. cit., p. 56.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /6'+';5,, $.$.D. nr. +';5/, p. 35* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!.;+';53,
).D. ';53, p. '5.-'5'.
; Inde%ni.a"ia de a'i$urare 'i de'+a$u(irea +en"ru +a$u(ele +ri!inui"e +er'oanei
@ar". 21 li". e5 C.fa%.A
2umele de bani incasate ca urmare a asigurarii contractuale sau prin efectul legii
sunt bunuri proprii, fiind destinate sa repare pagube e#clusiv personale, sa refaca
capacitatea de munca sau sa asigure e#istenta persoanelor care nu mai sunt capabile de
a munci. @a fel sunt considerate si despagubirile cuvenite sotului care a suferit un
delict civil.
In consecinta, ratiunea ce face ca aceste sume sa fie bunuri proprii consta in aceea
ca prin ele se repara pagube intim legate de persoana celui vatamat
'
.
; Valoarea !are re+re.in"a 'i inlo!uie'"e un (un +ro+riu 'au (unul in !are a
"re!u" a!ea'"a valoare @ar". 21 li". f5 C.fa%.A
Prin prevederea de la art. !' lit. f) se evita confuziunea intre grupa bunurilor proprii
si aceea a bunurilor comune, facandu-se aplicarea subrogatiei reale cu titlu universal la
celelalte categorii de bunuri enumerate in acelasi te#t.
Potrivit art. !' lit. f) ).fam., devin bunuri proprii& bunurile dobandite in schimbul
altor bunuri proprii, sumele incasate ca pret al vanzarii unor bunuri proprii, creantele
pretului de vanzare a unor bunuri proprii, sulta obtinuta in caz de schimb al unui bun
propriu, bunurile cumparate din sumele obtinute ca pret din vanzarea unor bunuri
proprii, indemnitatea de asigurare pentru pre8udiciul adus unor bunuri proprii, despagu-
birile datorate pentru daunele cauzate unor bunuri proprii.
Desigur, enumerarea de mai sus nu are caracter e#haustiv.
b% o(ada bunurilor proprii
Prin instituirea prezumtiei de comunitate a bunurilor dobandite de soti in timpul
casatoriei, legiuitorul a rasturnat sarcina probei, intrucat >calitatea de bun comun nu
trebuie dovedita( Bart. !. alin. (!) ).fam.C, ceea ce ne indreptateste la concluzia ca, in
cazul in care unul dintre soti sustine ca un anumit bun este propriu, trebuie sa faca si
dovada in acest sens. Prezumtia de comunitate avand un caracter iuris tantum, dovada
contrara, respectiv a calitatii de bun propriu, este admisibila prin orice mi8loc de proba
(art. / din Decretul nr. !+';/,).
In ceea ce ne priveste, consideram ca este in afara de orice indoiala faptul ca, prin
dispozitia analizata, legiuitorul a voit sa faciliteze dovada, intre soti, a calitatii de bun
'
9 se vedea M. +l i es cu, op. cit., p. ',-'/.
propriu, inlaturand unele restrictii e#istente in dreptul comun, de vreme ce toate
bunurile dobandite de acestia stau sub semnul prezumtiei de comunitate. 2tabilirea
intelesului art. / din Decretul nr. !+';/, nu trebuia facuta, in opinia noastra, printr-o
interpretare strict literala si rigida a termenilor utilizati, ci avand in vedere atat normele
dreptului probator comun, cat si cele privitoare la e#istenta specifica a categoriilor de
bunuri proprii, stabilite de legiuitor, cu care se interfereaza in mod necesar.
In privinta acelor bunuri a caror calitate de bunuri proprii rezulta din fapte 8uridice
stricto sensu, prevederile art. / din Decretul nr. !+';/, nu aduc nicio derogare
dreptului comun, caci faptele 8uridice se pot dovedi si in dreptul comun prin orice
mi8loc de proba.
@ibertatea deplina in materie de proba se pastreaza si cu privire la acele bunuri a
caror calitate de a fi proprii unuia din soti izvoraste din principiul subrogatiei reale Bart.
!' lit. f) ).fam.C. 9ceasta substituire de bunuri, care are drept scop conservarea
valorica a patrimoniului propriu al fiecarui sot, se infatiseaza tot ca un fapt 8uridic
stricto sensu, a carui dovada este permisa prin orice mi8loc de proba.
0u mai putin se cuvine a se observa disocierea facuta si in literatura 8uridica intre
dovada acestei substituiri valorice, pe de-o parte, si dovada actelor 8uridice prin
intermediul carora astfel de bunuri se dobandesc sau se instraineaza, pe de alta
parte.Impre8urarea ca din cuprinsul inscrisului ce atesta actul 8uridic prin care bunul a
fost dobandit rezulta ca bunul este comun sau ca pretul a fost platit de ambii soti nu
constituie un impediment in administrarea oricarui mi8loc de proba pentru a se dovedi
ca bunul este propriu ca urmarea subrogatiei reale, chiar daca inscrisul este autentic
'
.
Dovada actului 8uridic de dobandire sau de instrainare nu se poate face insa decat in
conditiile dreptului comun.
Daca dobandirea bunurilor este legata de indeplinirea unor solemnitati cerute ad
(aliditatem, nu se pune problema dovedirii aparte a caracterului propriu al bunului,
daca actul 8uridic in sine nu a fost intocmit potrivit legii, fiindca nu s-a realizat conditia
prealabila dobandirii acestora.
9tunci cand legiuitorul admite ca, intre soti, dovada ca un bun este propriu se poate
face prin orice mi8loc de proba, el se refera, neindoielnic, si la marturisire.
'
9 se vedea &. Pan* ures cu, notE la decizia civilE nr. '.+';3 a 7rib. reg. 9rge:, L.0. nr. ''+';3!, p. ''5-'..
)oncluzionand, aratam ca, in privinta dovedirii, intre soti, a calitatii de bun propriu
are loc o interferenta si, totodata, un impact intre reglementarea din dreptul comun in
materie de probatiune si prevederile art. / din Decretul nr. !+';/,, precum si intre cele
care alcatuiesc regimul 8uridic al bunurilor sotilor. 0eclaritatile te#tului legal fac, in mod
necesar, interventia legiuitorului intr-o viitoare modificare legislativa.
In raporturile dintre soti si terti. Determinarea calitatii de bun propriu se poate pune
nu numai in raporturile dintre soti, ci si intre soti si terte persoane ori numai intre alte
persoane.
7ertele persoane, atat in raporturile dintre ele, cat si in raporturile lor cu sotii, vor
putea face dovada calitatii de bun propriu prin orice mi8loc de proba, intrucat, in mod
obiectiv, ele nu poseda inscrisurile pe care sotii le-au intocmit in acest sens.
Te'" de au"oevaluare
In"re(ari:
1. Care (unuri in"ra in !a"e$oria !elor !o%une ale 'o"ilor 'i !u% 'e de"er%ina
a!e'"ea:
0. Veni"ul o("inu" din %un!a e'"e !on'idera" a fi (un !o%un 'au +ro+riu al
fie!aruia din"re 'o"i:
2. Care e'"e e$i%ul 9uridi! al !on'"ru!"iilor edifi!a"e de 'o"i +e "erenul unuia
din"re ei:
6. Care 'un" 'an!"iunile a+li!a(ile a!"elor 9uridi!e in!&eia"e !u nere'+e!"area
+revederilor ar". 24 din Codul fa%iliei:
4. Care 'un" !a"e$oriile de (unuri +ro+rii ale 'o"ilor. Enu%erare.
7est grila&
'. Momentul fata de care se stabileste calitatea de bun comun sau propriu al unui
imobil dobandit prin uzucapiune este&
a. inceputul posesiei.
b. implinirea termenului de prescriptie e#tinctiva.
c. desfacerea casatoriei.
. )are este natura 8uridica a fructelor produse de un bun propriu.
a. fructele sunt tot proprii.
b. fructele sunt comune.
c. fructele sunt proprii, cu e#ceptia situatiei in care ele sunt rezultatul muncii comune a
celor doi soti.
!. @imitele mandatului tacit reciproc dintre soti se refera la&
a. actele de dispozitie avand ca obiect bunurile comune.
b. actele de dispozitie avand ca obiect bunurile imobile comune.
c. actele de administrare si de dispozitie a bunurilor proprii.
,. )heltuielile facute de un sot in timpul casatoriei cu administrarea oricaruia dintre
bunurile lor comune sunt&
a. datorii comune.
b. datorii personale.
c. singurele datorii comune ale sotilor.
/. )e caracter au hotararile de parta8P
a. Hotararile de parta8 au un caracter declarativ, fiecare coproprietar fiind considerat
proprietarul e#clusiv al bunurilor ce i s-au atribuit de la data dobandirii lor.
b. Hotararile de parta8 au un caracter constitutiv.
). Hotararile de parta8 au un caracter declarativ sau constitutiv, dupa caz.
3. In ce situatii este admisibila actiunea de parta8 in timpul casatorieiP
a. @a cererea unui sot, indifferent de situatie.
b. la cererea creditorilor.
c. pentru motive temeinice, la cererea creditorilor unuia dintre soti sau a unuia dintre
soti.
5. 4unurile dobandite de unul dintre soti prin testament, in timpul casatoriei este bun
comun sau propriuP
a. bun comun.
b. bun propriu.
c. bun propriu, daca prin testament nu se prevede altfel.
i(li o$raf i e !o%+l e %e n " ar a:
9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, Drept ul familiei, Ed. 9ll
4ec=, 4ucur esti, ..3.
9l. 4acaci, $aport uril e pat ri moni al e intre soti, Editura Hamangi u,
4ucur esti, ..6
I.P. "ilipescu, 7rat at de drept ul familiei, Editura 9ll 4ec=, 4ucur esti,
ed. a <III-a
Ra'+un' uri !ore!" e la $ril a: 1. a, 0. !, 2. (, 6. a, 4. a, 7. ! , 8. ! .
Cur'ul nr. 4
O(ie!"ive: 9naliza sanctiunilor ce intervin in cazul nerespectarii conditiilor de fond
sau de forma la incheierea casatoriei.
Cuvin"e !&eie: nuli"a"ea !a'a"oriei, nuli"a"e a('olu"a 'i rela"iva, efe!"ele
nuli"a"ii, !a'a"oria +u"a"iva.
Re.u%a": 0ulitatea este sanctiunea care loveste casatoria incheiata cu
nerespectarea conditiior de fond sau de forma prevazute de lege pentru incheierea sa
valabila. $egimul 8uridic este diferit de cel din dreptul comun, respectiv este mai
atenuat, urmarindu-se mentinerea unor casatorii chiar daca nu s-a respectat o conditie,
in scopul prote8arii intereselor copiilor rezultati din casatoria respectiva.
Ca+i"olul al V/lea
Nuli"a"ea !a'a"oriei
Se!"iunea I. Con'idera"ii $enerale +rivind nuli"a"ea !a'a"oriei
Daca ofiterului de stare civila, care nu si-a indeplinit atributiile in conformitate cu
dispozitiile legale, cu ocazia incheierii casatoriei, i se vor aplica sanctiuni de ordin
administrativ si daca sotilor care au facut declaratii false la incheierea casatoriei li se
pot aplica sanctiuni de drept penal, casatoria incheiata cu nerespectarea unor conditii
ce tin de esenta acesteia este lovita de nulitate.
Nuli"a"ea !a'a"oriei nu "re(uie !onfunda"a !u divor"ul. Este adevarat ca atat
nulitatea, cat si divortul pun capat casatoriei, dar intre aceste doua institutii e#ista
deosebiri esentiale. )auzele care determina nulitatea casatoriei constau in
nerespectarea unor conditii impuse de lege, anterior sau concomitent incheierii ei,
efectele nulitatii fiind retroactive (e) tunc), pe cand cauzele care duc la divort sunt
posterioare incheierii casatoriei, care a fost valabil incheiata, si produc efecte numai
pentru viitor (e) nunc).
Se!"iunea a II/a. Cla'ifi!area nuli"a"ilor
9rticolul '; ).fam.
'
prevede ca >Este nula casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor
prevazute in art. ,, /, 3, 5 lit. a), art. ;, '!
'
si '3(. De asemenea, potrivit art. ' ).fam.,
>)asatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin
eroare cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot, prin viclenie sau prin violenta(, iar
art. 5 din @egea nr. '';+';;3 prevede ca este nula casatoria incheiata de catre un ofiter
de stare civila incompetent, afara numai daca, e#ercitand aceasta indeletnicire in public,
nu a creat o aparenta invincibila ca este competent in acest sens, caz in care casatoria, in
temeiul regulii error communis facit ius, este valabila.
In concluzie, o prima clasificare a nulitatilor in materia casatoriei este aceea in
nulitati e#prese, care sunt cele prevazute e#pres de lege, si nulitati virtuale, care nu au
fost consacrate in vreun te#t de catre legiuitor.
1 a doua clasificare a nulitatilor are in vedere nulitatile absolute si nulitatile relative,
la fel ca in dreptul comun.
Se!"iunea a III/a. Ca.uri de nuli"a"e a('olu"a
Desi se pastreaza clasificarea din dreptul comun, in nulitati absolute si relative,
astfel cum am aratat, legiuitorul a cautat sa atenueze consecintele pe care efectul
retroactiv al nulitatii le produce potrivit dreptului comun. 9cesta este motivul pentru
'
9rticolul '; ).fam. a fost modificat prin @egea nr. !+';;; (M. 1f. nr. !/ din 6 ianuarie ';;;).
care, in unele cazuri, desi actul este sanctionat cu nulitatea absoluta, in interesul
mentinerii familiei, el poate fi confirmat, spre deosebire de dreptul comun. 2otul de
buna-credinta este aparat, in sensul ca efectele nulitatii se vor produce fata de el numai
de la data cand a ramas definitiva hotararea prin care s-a declarat nula sau anulata
casatoria, iar in privinta copiilor, in toate cazurile, anularea casatoriei nu are niciun
efect Bart. ! alin. () ).fam.C.
2.1. In!&eierea !a'a"oriei fara re'+e!"area di'+o.i"iilor le$ale
!u +rivire la var'"a %a"ri%oniala 3ar". 1= 'i ar". 6 C.fa%.5
Daca sotul sau sotia nu aveau implinita, la incheierea casatoriei, varsta de '6 ani,
aceasta casatorie este lovita de nulitate absoluta. 2otia sau sotia, potrivit art. , alin. ()
).fam., pot incheia casatoria si la varsta de '3 ani impliniti, daca au obtinut avizul unui
medic, incuviintarea parintilor si autorizarea Directiei pentru protectia copilului. Desi,
in acest caz, nulitatea este absoluta, ea poate fi acoperita in urmatoarele situatii,
prevazute de art. . ).fam.&
a) daca sotul care nu avea varsta legala pentru casatorie a implinit-o intre timp, pana la
constatarea nulitatii*
b) daca sotia a dat nastere unui copil*
c) daca sotia impubera a ramas insarcinata.
Primul caz se refera atat la barbat, cat si la femeie, astfel ca implinirea varstei cerute
de lege pentru incheierea casatoriei duce la inlaturarea considerentelor care ar 8ustifica
interzicerea casatoriei, legiuitorul intelegand sa mentina familia, chiar daca la
momentul incheierii casatoriei nu era indeplinita aceasta conditie a legii.
)elelalte doua impre8urari, nasterea unui copil si sarcina sotiei, se refera numai la
femeie.
In cazul in care s-a nascut un copil, e#ista 8ustificarea mentinerii familiei, mai ales in
interesul minorului, care, si in aceasta situatie, capata prioritate in viziunea legiuitorului.
)asatoria se mentine, potrivit legii, si in cazul in care copilul s-a nascut mort sau
femeia a intrerupt cursul normal al sarcinii, intrucat si prin aceste impre8urari s-a
dovedit ca, in pofida neimplinirii varstei cerute de lege, sotia este pubera si, deci, apta
de a avea relatii con8ugale normale.
In cazul in care numai barbatul nu a avut varsta ceruta de lege, iar sotia a nascut un
copil sau a ramas insarcinata, nulitatea se acopera si in privinta sa. In adevar, tinand
cont de prezumtia de paternitate cuprinsa in art. /! ).fam., potrivit careia copilul
nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei, s-a dovedit si pubertatea
barbatului, iar desfiintarea casatoriei nu ar avea niciun rost
'
.
2.0. Ca'a"oria a fo'" in!&eia"a de o +er'oana !are e'"e de9a !a'a"ori"a 3ar". 1= 'i
ar". 4 C.fa%.5
Principiul monogamiei este unul de baza in dreptul familiei, fiind aparat si pe calea
sanctionarii cu nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii. Momentul in functie de
care se verifica starea de bigamie este acela al incheierii celei de a doua casatorii, si nu
momentul ulterior, eventual al pronuntarii hotararii 8udecatoresti asupra actiunii in
nulitate

. In cazul declararii mortii prin hotarare 8udecatoreasca, cea de a doua


casatorie este valabila, daca a fost incheiata in intervalul de timp de la data fi#ata prin
hotarare ca fiind aceea a mortii si data ramanerii definitive a hotararii declarative de
moarte.
Pentru a ne afla in prezenta bigamiei, se mai cere ca cea de a doua casatorie sa fi
fost efectiv incheiata potrivit legii, caci numai depunerea declaratiei de casatorie nu
este suficienta, fiind, sub aspectul infractiunii de bigamie prevazute de art. !.! ).pen.,
numai o tentativa care nu se pedepseste.
1 situatie care a fost avuta in vedere de legiuitor este si aceea reglementata de art.
).fam., si anume cand, dupa declararea mortii unuia din soti prin hotarare
8udecatoreasca, s-a incheiat o noua casatorie, iar sotul declarat mort s-a intors.
@egiuitorul, prin te#tul precizat, a dat prioritate celei de a doua casatorii, dispunand
ca prima casatorie este desfacuta pe data incheierii celei de a doua. In legislatia ante-
rioara )odului familiei (Decretul nr. '5!+';,. modificat prin @egea nr. ;!+';,,),
situatia nu era aceeasi, sotii din prima casatorie, ca urmarea intoarcerii sotului declarat
mort si a anularii hotararii declarative de moarte, aveau posibilitatea sa ceara anularea
celei de a doua casatorii pentru mentinerea celei dintai care, in atare situatie, era
considerata ca a e#istat tot timpul, chiar pe durata e#istentei celei de a doua. 2e
'
Ibidem, p. !.

InstanDa sesizatE cu acDiune Gn anularea celei de-a doua cEsEtorii a unei persoane, condamnatE pentru bigamie, este obligatE sE
pronunDe nulitatea acestei cEsEtorii, chiar dacE, Gntre timp, prima cEsEtorie a fost desfEcutE printr -o sentinDE de divorD, nedefinitivE
7rib. 8ud. )ara:-2everin, decizia civilE nr. '+';6, $.$.D. nr. ;+';6, p. 33.
recunostea in acest mod, pentru trecut, e#istenta concomitenta a doua casatorii, deci,
implicit, si starea de bigamie.
)u toate acestea ni se pare superioara reglementarea anterioara fata de cea actuala,
intrucat se dadea posibilitate sotilor din prima casatorie sa hotarasca cu privire la
mentinerea casatoriei lor, neimpunandu-li-se de catre legiuitor, ca in prezent, cea de a
doua casatorie, care nu in toate impre8urarile se 8ustifica a fi mentinuta in detrimentul
celei dintai, mai ales atunci cand prima a durat in timp, a dus la nasterea de copii, iar a
doua este abia la inceput. @egaturile statornicite intre sotii din prima casatorie s-ar
putea ca, in astfel de impre8urari, sa fie mai puternice si sa 8ustifice mentinerea primei
casatorii.
)ererea de anularea celei de-a doua casatorii ar fi fara obiect numai in ipoteza in
care prima casatorie ar fi fost declarata nula (si nu desfacuta prin divort), pentru un
oricare alt motiv de nulitate prevazut de lege
'
.
9ctiunea in nulitate poate fi intentata de orice persoana interesata, este imprescriptibila
si nu e conditionata de e#ercitarea actiunii de divort

.
2.2. Ca'a"oria a fo'" in!&eia"a in"re rude in $rad +ro&i(i" de le$e
3ar". 1= 'i ar". 7 C.fa%.5
)asatoria intre rudele in linie dreapta, precum si intre rudele in linie colaterala pana
la gradul I< inclusiv, este oprita potrivit art. 3 si art. '; ).fam. Incheierea unei astfel
de casatorii, in pofida interdictiei instituite de legiuitor, duce pe planul dreptului
familiei la nulitatea absoluta a acesteia, iar, in conformitate cu prevederile dreptului
penal, constituie infractiunea de incest prevazuta de art. .! ).pen.
1 asemenea casatorie este prohibita, indiferent daca rudenia rezulta din casatorie
sau din afara casatoriei, tot astfel fiind oprit sa se casatoreasca cu rudele sale firesti si
adoptatul.
2anctiunea care intervine este nulitatea absoluta, intrucat relatiile se#uale intre rude
sunt prohibite din considerente de ordin biologic si moral, interesul ocrotit fiind unul
general, al intregii societati.
2.6. Ca'a"oria in!&eia"a in"re +er'oane le$a"e +rin ado+"ie
@ar". 1= C.fa%. 'i ar". 1 'i 4> alin. 305 din Le$ea nr. 082<0>>6A
'
).2.L., secDia civilE, decizia nr. 53+';;!, Dreptul nr. '+';;!, p. 6/* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. '/5+';;/, Dreptul nr.
!+';;3, p. 6/.

).2.L., secDia civilE, decizia nr. '3.+';;, Dreptul nr. 6+';;!, p. 5.* ).2.L, secDia civilE, decizia nr. '/5+';;/, Gn )urtea
2upremE de LustiDie, 4.L.).D. ';;/, Ed. Proema, 4aia Mare, ';;3, p. 35-5'.
9rticolul 5 lit. a) ).fam. a fost modificat, implicit, de dispozitiile art. ' si art. /. din
@egea nr. 5!+..,. Dispozitiile )odului familiei opreau incheierea casatoriei intre cel
care adopta sau ascendentii lui, pe de o parte, si cel adoptat sau descendentii acestuia,
pe de alta parte. 2anctiunea incheierii unei astfel de casatorii rezulta din prevederile
art. '; ).fam. si este nulitatea absoluta.
0oua modificare legislativa stabileste ca adoptatul devine ruda cu rudele adopta-
torului, ca si un copil firesc al acestuia, iar drepturile si obligatiile izvorate din filiatie
intre adoptat si parintii sai firesti si rudele acestuia inceteaza. )onsecinta logica ce se
impune este aceea ca este nula atat casatoria incheiata intre adoptator si ascendentii
sai, pe de-o parte, si adoptat si descendentii sai, pe de alta parte, cat si casatoria intre
adoptat si descendentii sai, pe de-o parte, si alte rude ale adoptatorului decat ascen-
dentii, pe de alta parte
'
.
2.4. Ca'a"oria in!&eia"a de aliena"ul 'au de(ilul %in"al
3ar". 1= 'i ar". = C.fa%.5
)asatoria persoanelor alienate sau debile mintal este interzisa pentru motive de
ordin biologic si pentru faptul ca acestea nu-si pot e#prima consimtamantul in mod
constient. )asatoria unei astfel de persoane este nula absolut

, chiar daca a fost


incheiata intr-un moment de luciditate, legiuitorul nefacand in acest sens nicio
distinctie. De asemenea, nu are importanta daca aceste persoane au fost sau nu puse
sub interdictie.
Persoanele lipsite temporar de facultatile mintale nu se pot casatori in intervalul de
timp in care discernamantul le lipseste, intrucat nu pot e#prima un consimtamant
valabil (art. '; ).fam.)
!
. E#ista deci o deosebire de tratament intre situatia persoanelor
care sunt alienate sau debile mintal si cea a persoanelor lipsite numai temporar de
discernamant, in sensul ca, in cazul primelor, interdictia este absoluta din motive de
ordin biologic-social, iar in cazul celor din urma acestea pot sa se casatoreasca, cu
e#ceptia momentelor in care le lipseste discernamantul, interdictia fiind 8ustificata
numai pentru e#primarea unui discernamant valabil
,
.
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. ';'.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 6'3+';6/, $.$.D. nr. '+';63, p. 3.. Pentru omisiunea declarErii bolii de care suferE
viitorul soD, ).2.L., secDia civilE, decizia nr. !,+';;., Dreptul
nr. ;-'+';;., p. !* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. ;6.+';;/, Gn 4.L.).D. ';;/, p. 5'-5!.
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 55;+';6', citatE supra.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '6./+';5, ).D. ';5!, p. ';!. In sensul cE cel lipsit vremel nic de facultEDile mintale
nu se poate cEsEtori cFt timp se aflE Gn aceastE stare, 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 335+';5., $.$.D. nr. +';5, p. '. In
sensul cE, Gn aceste condiDii, cEsEtoria este lovitE de nulitate relativE, 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '/ ';;. apud I.P.
Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit., p. ';'.
2.7. Li+'a de 'ole%ni"a"e
)asatoria va fi lovita de nulitate absoluta atat in situatia in care lipseste numai un
element al solemnitatii, cat si, evident, atunci cand solemnitatea lipseste integral (art.
'; ).fam.)
'
.
%n element al solemnitatii este si prezenta a doi martori la incheierea casatoriei,
astfel ca lipsa acestora va atrage nulitatea absoluta a casatoriei.
In ceea ce priveste prezenta ofiterului de stare civila, consideram, alaturi de alti
autori

, ca acest element face parte din cel al solemnitatii casatoriei, astfel ca, daca
ofiterul de stare civila lipseste, nu este asigurata aceasta conditie esentiala la incheierea
casatoriei.
2.8. Li+'a de +u(li!i"a"e
Publicitatea, asa cum am mai aratat, este o conditie de forma distincta de solem-
nitate, a carei lipsa la incheierea casatoriei duce tot la nulitatea absoluta, potrivit art.
'; ).fam.
Prin urmare, consideram ca, in prezent, clandestinitatea prin ea insasi nu ar putea sa
duca la nulitatea absoluta a casatoriei, decat in cazul in care prin aceasta s-au ascuns
lipsuri esentiale, de fond, la incheierea casatoriei
!
.
2.?. Ne!o%+e"en"a ofi"erului de '"are !ivila
0ecompetenta ofiterului de stare civila trebuie cercetata dintr-un intreit punct de
vedere& cu privire la calitatea sa de ofiter de stare civila* cu privire la teritoriul pe care
isi are competenta si cu privire la persoanele a caror casatorie o poate incheia.
In ce priveste necompetenta sa rationae materiae, aceasta duce in mod indiscutabil
la nulitatea absoluta. Prin e#ceptie, daca inregistrarile au fost facute in registrul de
stare civila de o persoana necompetenta, care a e#ercitat in mod public atributia de
ofiter de stare civila, creand o stare de eroare comuna invincibila, casatoria este
valabila (art. 5 din @egea nr. '';+';;3, ca o aplicatiune a principiului error communis
facit ius).
Instanta care va 8udeca o actiune pentru constatarea nulitatii unei astfel de casatorii
va trebui sa stabileasca doua impre8urari esentiale& una de ordin obiectiv, respectiv
daca persoana necompetenta a e#ercitat in mod public atributia de ofiter de stare
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /;/+';6', $.$.D. nr. '+';6', p. ;;.

9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. ;'. In sens contrar, T.R. Popescu, op. cit., p. !5.
!
In acela:i sens, I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. ;.
civila, si alta de ordin subiectiv, anume daca sotii au cunoscut sau nu impre8urarea ca
acea persoana nu are calitatea de ofiter de stare civila. Daca au cunoscut acest fapt, ei
nu vor mai putea fi considerati in eroare, chiar daca toate celelalte persoane prezente
au fost in eroare.
Daca in privinta necompetentei ofiterului de stare civila cu privire la persoane toti
autorii sunt de acord ca o casatorie incheiata in astfel de impre8urari nu este lovita de
nulitate, in ceea ce priveste necompetenta privind teritoriul pe care instrumenteaza
ofiterul de stare civila (rationae loci), se sustine ca ea duce la nulitatea casatoriei
'
.
7rebuie observat ca, in ambele situatii, este vorba in ultima instanta de acelasi
rezultat, adica incheierea unei casatorii de un alt ofiter decat cel competent dupa
domiciliul sau resedinta viitorilor soti, astfel ca si in cazul necompetentei teritoriale,
consideram noi, nu este cazul sa se prefigureze sanctiunea atat de grava a nulitatii
absolute, afara daca nu ne aflam in prezenta altor incalcari ale legii.
2.=. Ca'a"oria fi!"iva
9tunci cand prin incheierea casatoriei se urmaresc alte scopuri decat intemeierea
unei familii ne aflam in prezenta casatoriei fictive. Partile, in realitate, nu doresc sa se
casatoreasca, sa stabileasca intre ele raporturi personale si patrimoniale specifice
familiei, ci urmaresc realizarea unor interese pe care altfel nu le-ar fi atins.
Invocarea acestui caz de nulitate a casatoriei nu va putea fi facuta daca intre soti,
ulterior incheierii casatoriei, s-au stabilit relatii con8ugale. 9ceasta impre8urare duce la
acoperirea nulitatii, caci in acest mod s-a realizat scopul specific incheierii casatoriei

.
Mai subliniem, de asemenea, ideea retinuta si de alti autori
!
, ca dovada fictivitatii
casatoriei este foarte greu de facut, astfel ca sotii ar putea, in scopul eludarii
prevederilor legale privitoare la divort, sa se foloseasca de aceasta cale fara a e#ista o
posibilitate de verificare reala.
)onchizand, apreciem ca o casatorie poate fi considerata fictiva atunci cand
incheierea ei a fost determinata de atingerea altor scopuri decat acelea specifice casa-
toriei, de catre unul sau amandoi dintre soti, dar numai daca, ulterior, nu s-au stabilit
raporturi con8ugale intre cei ce au incheiat-o.
'
In sens contrar, ibidem, p. '!. In sensul cE sancDiunea este nulitatea absolutE a cEsEtoriei, T.R. Popescu, op. cit., p. !6.

Intr- soluDie s-a arEtat cE nu se pune problema acoperirii nulitEDii absolute a cEsEtoriei fictive, chiar dacE din cEsEtorie a
rezultat un minor, deoarece raporturile de cEsEtorie dintre pErDi e#istau anterior acestei cEsEtorii, iar Gntre acelea:i pErDi mai e#ista
o cEsEtorie, valabilE, GncheiatE Gn Jrecia. Prin a doua cEsEtorie soDul urmErise doar schimbarea numelui pentru a evita o interdicDie
de intrare Gn acel stat, deci, evident, o fraudE la lege.(7rib. Ia:i, sentinDa civilE nr. 3.+..!, citatE supra.).
!
9 se vedea P. Anca, 9naliza cursului de Dreptul familiei, de T.R. Popescu, 2.).L. nr. +';/6, p. !;.
9sadar, va trebui ca instantele 8udecatoresti sa verifice indeplinirea cumulativa a
acestor conditii, fiind admise, in aceasta materie, orice mi8loace de proba si numai in
aceste cazuri sa pronunte nulitatea casatoriei.
2.1>. Frauda la le$e
"rauda la lege este, de asemenea, admisa ca un caz distinct de nulitate absoluta a
actelor 8uridice. In materie de casatorie, realizarea fraudei la lege duce neaparat si la
fictivitatea casatoriei intrucat se urmaresc efecte secundare cum ar fi folosinta
locuiontei, dobandirea unei alte cetatenii sau sustragerea de la raspunderea penala a
autorului violului. 9ceasta ultima posibilitate de fraudare a legii a fost inlaturata prin
abrogarea acestea cauze de nepedepsire din )odul penal.
2.11. Li+'a diferen"ierii de 'ex
9sa cum am mai aratat, la conditiile de fond privind incheierea casatoriei, nedi-
ferentierea de se# fiind o conditie atat de evidenta nu este amintita de legiuitor.
Ine#istenta acestei conditii duce, indiscutabil, la nulitatea absoluta a casatoriei, fiind un
caz de nulitate virtuala. 9sadar, va fi lovita de nulitate absoluta casatoria persoanelor
de acelasi se#, precum si a acelora al caror se# nu este bine precizat, astfel ca, din
acest motiv, este cu neputinta consumarea casatoriei.
2.10. Li+'a !on'i%"a%an"ului
@ipsa consimtamantului duce la nulitate absoluta in temeiul art. '; si al art. '3
).fam., atat atunci cand este vorba de lipsa sa materiala, cat si atunci cand este vorba
de lipsa psihica a acestuia, in cazul celui lipsit vremelnic de facultatile mintale. @a fel,
debilii si alienatii mintali nu pot e#prima un consimtamant valabil, insa, in acest caz,
casatoria va fi nula si din motive de ordin biologic si social.
Se!"iunea a IV/a. Ca.urile de nuli"a"e rela"iva
)asatoria este sanctionata cu nulitatea relativa in cazul viciilor de consimtamant&
eroarea, dolul si violenta. 9rticolul ' alin. (') ).fam. are urmatorul continut& >)asa-
toria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare
cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot, prin viclenie sau violenta(.
+roarea, spre deosebire de dreptul comun, nu duce la anularea casatoriei, dupa cum
rezulta din te#tul precizat, decat daca se refera la identitatea fizica a celuilalt sot.
9ceasta restrangere este menita a evita cazurile in care s-ar putea cere anularea casa-
toriei pentru eroare asupra identitatii civile a celuilalt sot sau asupra calitatilor esentiale
ale acestuia, situatie in care, practic, s-ar incerca o eludare a dispozitiilor legale
privitoare la divort, iar dovada unor chestiuni atat de relative ar fi foarte greu de facut.
In practica 8udiciara s-a hotarat ca nu ne aflam in cazul erorii asupra identitatii fizice
a celuilalt sot daca reclamantul nu a cunoscut ca sotia sa era insarcinata la data
incheierii casatoriei, de vreme ce, cu acea persoana a voit sa se casatoreasca
'
, aceasta
impre8urare, ascunsa de catre parata, fiind insa un dol omisiv, poate duce la anularea
casatoriei.
Eroarea provocata prin (iclenie < dol duce la anularea casatoriei, chiar daca ea nu
poarta asupra calitatilor esentiale ale sotului care a provocat-o, daca aceasta impre8u-
rare a determinat consimtamantul celuilalt sot.
9stfel, in practica 8udiciara s-a decis ca este un dol comisiv, care duce la anularea
casatoriei, faptul unuia dintre soti care, suferind de o boala grava si de durata, a indus
in eroare pe celalalt in privinta starii sale de sanatate, prin prezentarea unui certificat
prenuptial, intocmit pe baza certificatului medical, eliberat de o ruda. @a fel, este dol
prin reticenta faptul de a fi ascuns fata de celalalt sot, cu buna-stiinta, boala de care
sufera sau numai amploarea acesteia, daca boala afecteaza grav relatiile normale dintre
soti

. Malformatia care nu constituie o nediferentiere de se#, dar are caracterul unei


maladii care nu a fost cunoscuta de celalalt sot, intrucat i-a fost ascunsa, constituie
motiv de anularea casatoriei care s-a incheiat ca urmare a unui dol reticent
!
.
&iolenta poate constitui motiv de anulare a casatoriei, insa, date fiind conditiile
impuse de lege la incheierea casatoriei si obligativitatea verificarii prealabile a
acestora, in practica astfel de cazuri se intalnesc foarte rar. In acest sens, s-ar putea
aminti constrangerea e#ercitata de catre parinti asupra fiicei, in sensul incheierii
casatoriei cu o anumita persoana
,
. De asemenea, literatura de specialitate a opinat
/
in
sensul ca violentele e#ercitate asupra sotului al carui consimtamant a fost viciat trebuie
sa aiba o anumita intensitate si gravitate, care sa-l puna in situatia obiectiva de a nu se
putea opune casatoriei. In plus, violentele trebuie apreciate raportat la starea psihica a
sotului respectiv
3
.
'
7rib. 8ud. 7imi:, decizia nr. !5+';5., $.$.D. nr. 3+';5', p. '/.* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!6'+';63, $.$.D. nr.
/+';65, p. 3.

).2.L., secDia civilE, decizia nr. !,+';;., Gn &. Bogdnes cu .a., Probleme de drept A, op. cit., p. '3'.
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '';3+';5, ).D. ';5, p. ';;* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 55;+';6',
$.$.D. nr. '+';6, p. /!.
,
9 se vedea 4c. 6erbnescu, op. cit., p. !6.
/
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. .'.
3
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '../+';5,, ).D. ';5,, p. '33-'35.
0ulitatea este relativa, s-a mai decis in practica 8udiciara
'
, si in cazul incheierii unei
casatorii de catre o persoana lipsita vremelnic de facultatile mintale* nulitatea poate fi
invocata numai de catre cel indus in eroare pe calea unei actiuni care trebuie formulata
in termenul de 3 luni prevazut de art. ' ).fam.
Se!"iunea a V/a. Efe!"ele nuli"a"ilor
9tat nulitatea absoluta, cat si cea relativa, desi produse de cauze diferite si avand
regim 8uridic diferit, genereaza acelasi efect, si anume desfiintarea, atat pentru trecut,
cat si pentru viitor a casatoriei, ca si cum ea nu ar fi e#istat.
)a o consecinta, in privinta raporturilor nepatrimoniale dintre soti, rezulta urmatoarele
efecte&
- daca numele sotilor s-a schimbat prin casatorie, ei redobandesc numele avut inainte.
2otul care a luat numele celuilalt, nu-l va putea mentine si pentru viitor, asa cum este
posibil in cazul desfacerii casatoriei prin divort*
- inceteaza toate obligatiile specifice casatoriei, fiecare sot putandu-se casatori cu
altcineva sau chiar intre ei, daca motivul de nulitate a disparut*
- se considera ca n-au avut niciodata calitatea de soti, astfel ca nicio actiune penala
pentru bigamie sau adulter n-ar mai putea continua

*
- daca unul dintre soti nu a atins varsta ma8oratului, el nu va fi considerat, la fel ca
dupa desfacerea casatoriei, ca are capacitate deplina de e#ercitiu Bart. 6 alin. (!) din
Decretul nr. !'+';/,C.
In privinta raporturilor patrimoniale, consecintele sunt&
- regimul comunitatii patrimoniale va fi retroactiv desfiintat, bunurile dobandite in
aceasta perioada vor fi considerate coproprietatea celor a caror casatorie a fost
desfiintata*
- obligatia de intretinere se considera ca n-a e#istat*
- nu poate e#ista dreptul la mostenire al sotului supravietuitor, daca nulitatea a fost
pronuntata dupa decesul unuia dintre cei aparent casatoriti.
Prin e#ceptie, art. ! alin. () ).fam. dispune ca desfiintarea casatoriei nu are nicio
urmare in privinta copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie, iar art. ,
'
).2.L., secDia civilE, decizia nr. '/+';;., Gn &. Bogdnes cu .a., Probleme de drept A, op. cit., p. '/6-'3..

DacE printr-o hotErFre 8udecEtoreascE cEsEtoria a fost anulatE pentru bigamie, acDiunea de divorD este inadmisibilE. 9 se vedea
7rib. 8ud. Hunedoara, decizia civilE nr. ,5+';6, $.$.D.
nr. ,+';6!, p. 5'.
alin. () ).fam. prevede ca, in privinta relatiilor dintre parinti si copii, se vor aplica
dispozitiile privitoare la divort.
@egiuitorul, in preocuparea sa de a ocroti interesele copiilor rezultati din casatorii
lovite de nulitate, a voit sa creeze o derogare de la regula desfiintarii retroactive a
casatoriei si, evident, a tuturor efectelor sale. Este de observat insa ca, in dreptul
nostru, copiii din afara casatoriei sunt pe deplin asimilati celor din casatorie, astfel ca
derogarea se refera propriu-zis numai la stabilirea filiatiei, copiii rezultati dintr-o
casatorie anulata nemaifiind pusi in situatia de a-si stabili filiatia la fel ca cei din afara
casatoriei. De asemenea, aceste prevederi mai prezinta interes din perspectiva art. /!
alin. () ).fam., in conformitate cu care, copilul nascut dupa declararea nulitatii
casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, cu conditia sa fi fost conceput in timpul
casatoriei, iar nasterea a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie.
)a urmare a dispozitiilor art. , alin. () ).fam., instanta de 8udecata, pronuntand
nulitatea casatoriei, va trebui, la fel ca in cazul divortului, sa dispuna incredintarea
copiilor unuia din parinti, stabilind in acelasi timp contributia parintilor la cheltuielile
de crestere si de educare.
<ocatia succesorala reciproca dintre parinti si copii nu sufera nicio atingere.
Se!"iunea a VI/a. Re$i%ul 9uridi! al nuli"a"ilor
9ctiunea avand ca scop constatarea nulitatii absolute a casatoriei poate fi intentata
de orice persoana interesata, adica de soti, tertii care pot 8ustifica un interes, procurorul
sau, incidental, in cadrul unui proces inceput, poate fi invocata chiar de instanta de
8udecata din oficiu.
9ctiunea in anularea casatoriei nu poate fi pornita decat de catre sotul al carui con-
simtamant a fost viciat, procurorul neputand introduce in temeiul art. ,/ ).proc.civ. o
astfel de actiune
'
. Dreptul material la actiune se prescrie in termen de 3 luni de la inceta-
rea violentei sau de la descoperirea erorii sau a dolului, potrivit art. ' alin. () ).fam.
In preocuparea sa de a nu desfiinta cu usurinta casatoriile, chiar viciate la momentul
incheierii lor, dar ale caror vicii sunt remediabile, legiuitorul a instituit un regim 8uridic
atenuat al nulitatilor fata de dreptul comun. 9stfel, nu numai casatoria anulabila poate
fi confirmata, dar, in anumite cazuri, chiar casatoriile lovite de nulitate absoluta.
'
9 se vedea I. Tui ns c-i , notE la sentinDa civilE nr. !5!+';3' a 7rib. pop. rai. 2ighi:oara, @.P. nr. '+';3', p. '.!-'.3.
9rticolul . ).fam. prevede ca o casatorie incheiata fara ca unul dintre soti sa fi implinit
varsta legala nu va fi declarata nula, daca, intre timp, sotul a implinit varsta ceruta de
lege pentru casatorie sau sotia a dat nastere unui copil ori a ramas insarcinata.
Hotararile 8udecatoresti prin care se pronunta nulitatea casatoriei au efecte
constitutive si sunt opozabile erga omnes.
2e mai impune o precizare, anume aceea ca actiunea prin care se solicita anularea
casatoriei sau constatarea nulitatii acesteia este admisibila, indiferent de faptul ca,
anterior, printr-o hotarare 8udecatoreasca definitiva, acea casatorie fusese desfacuta
prin divort
'
.
Se!"iunea a VII/a. Ca'a"oria +u"a"iva
)asatoria putativa este aceea careia legea ii pastreaza efectele unei casatorii vala-
bile, chiar daca ea este nula sau anulabila, pana la ramanerea definitiva a hotararii
8udecatoresti, pentru sotul sau sotii de buna-credinta la incheierea ei. Ea isi are
reglementarea in prevederile art. ! alin. (') ).fam., potrivit carora >2otul care a fost
de buna-credinta la incheierea casatoriei, declarata nula sau anulata, pastreaza, pana la
data cand hotararea instantei 8udecatoresti ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o
casatorie valabila(.
Dupa cum rezulta din prevederea te#tului, pentru a ne afla in prezenta unei casatorii
putative, trebuie sa fie indeplinite, cumulativ, doua conditii&
- e#istenta unei casatorii nule sau anulabile*
- buna-credinta a unuia sau a ambilor soti.
In privinta celei de a doua conditii, se cuvine a fi mentionat ca buna-credinta consta,
aici, intr-o eroare a unuia sau a ambilor soti cu privire la cauza nulitatii casatoriei.
Eroarea poate privi fie un fapt, ca, bunaoara, ignorarea relatiilor de rudenie in grad
prohibit de lege e#istente intre soti, fie o dispozitie legala, ca aceea care interzice
incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta la infinit si in linie colaterala pana la
gradul I< inclusiv.
4una-credinta trebuie sa e#iste in momentul incheierii casatoriei, cand se apreciaza
indeplinirea conditiilor cerute de lege pentru casatorie, reaua-credinta survenita dupa
acest moment neavand nicio influenta cu privire la putativitatea
'
).2.L., secDia civilE, decizia nr. '3.+';;, Gn &. Bogdnescu .a., Probleme de drept A, op. cit., p. '3!-'3,.
casatoriei.4una-credinta, la fel ca in dreptul comun, este prezumata, dovada
relei-credinte fiind deci in sarcina acelora care o invoca. "ostul 7ribunal 2uprem a
decis ca, odata cu anularea casatoriei, instanta de 8udecata este obligata sa stabileasca
buna sau reaua-credinta a sotilor la incheierea casatoriei
'
.
8.1. Efe!"ele !a'a"oriei +u"a"ive
Efectele casatoriei putative se regasesc in prevederile art. ! alin. (') ).fam., care
consacra e#ceptia de la regula retroactivitatii nulitatilor in favoarea sotului de
buna-credinta.
In cazul in care ambii soti au fost de buna-credinta, in ceea ce priveste raporturile
personale dintre acestia, se disting urmatoarele efecte&
- intre soti, pana la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a pronuntat
nulitatea, a e#istat obligatia de spri8in moral reciproc si de fidelitate, incalcarea
acesteia din urma constituind adulter*
- in privinta numelui nu se vor aplica dispozitiile legale privitoare la divort, art. , alin.
(') ).fam. facand trimitere la aceste dispozitii numai in privinta raporturilor patri-
moniale, astfel ca sotul care si-a schimbat numele prin casatorie isi va recapata numele
avut anterior*
- intre soti prescriptia a fost suspendata, ei avand pentru trecut aceasta calitate*
- sotul care s-a casatorit inainte de varsta de '6 ani isi va pastra capacitatea de
e#ercitiu, daca este minor la data cand casatoria a fost anulata.
In privinta raporturilor patrimoniale dintre soti, se impun anumite precizari&
- impartirea bunurilor comune se face potrivit dispozitiilor legale privitoare la divort*
- tot astfel, obligatia de intretinere a e#istat intre soti si, de asemenea, va e#ista si in
viitor, facandu-se, ca urmarea trimiterii din art. , alin. (') ).fam., aplicarea art. ,'
alin. () si (!) ).fam.*
- daca unul din soti a decedat inainte de ramanerea definitiva a hotararii de declararea
nulitatii casatoriei, celalalt are dreptul la mostenire in calitate de sot supravietuitor.
Daca insa numai unul din soti a fost de buna-credinta, raportat la relatiile personale,
numai sotul de buna-credinta va beneficia de derogarea creata de legiuitor.
'
7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. !+';5,, ).D. ';5,, p. ''.
E#istenta bunei-credinte la unul dintre soti este in masura sa 8ustifice aplicarea
regimului comunitatii cu privire la ambii soti, inlaturand in intregime efectul retroactiv
al desfiintarii actului 8uridic al casatoriei.
Te'" de evaluare
In"re(ari:
1. Enu%era"i !au.ele de nuli"a"e a('olu"a a !a'a"oriei 'i de"alia"i/l +e !el
re.ul"and din in!&eierea unei !a'a"orii de !a"re o +er'oana !are e'"e de9a
!a'a"ori"a.
0. Ca'a"oria +u"a"iva
2. Care 'un" !au.ele de nuli"a"e rela"iva in +rivin"a !a'a"oriei. De.vol"a"i
ra'+un'ul.
Te'" $rila:
'. In ce situatii se poate mentine casatoria incheiata cu nerespectarea varstei
matrimonialeP
a. daca sotul care nu avea varsta legala pentru casatorie a implinit-o intre timp, pana la
constatarea nulitatii*daca sotia a dat nastere unui copil sau daca sotia impubera a ramas
insarcinata.
b. daca s-a obtinut dispensa de varsta.
c. daca s-a nascut un copil.
. )asatoria incheiata cu incalcarea competentei materiale, de o persoana care nu
este ofiter de stare civila&
a. este valabila.
b. este lovita de nulitate relativa doar daca se dovedeste o vatamare.
c. este lovita de nulitate absoluta.
!. Eroarea ca viciu de consimtamant atrage nulitatea casatoriei cand poarta&
a. asupra identitatii civile a celuilalt sot.
b. asupra starii de graviditate a sotiei.
c. asupra identitatii fizice a celuilalt sot.
,. 9ctiunea in anularea casatoriei se prescrie.
a. in termen de trei ani de la casatorie.
b. in termen de 3 luni de cand cel interesat a cunoscut cauza de nulitate.
c. este imprescriptibila.
/. )e este casatoria putativaP
a. casatoria incheiata cu nerepectarea dispozitiilor legale.
b. casatoria care a incetat ca urmare a decesului unuia dintre soti.
c. casatoria careia legea ii pastreaza efectele unei casatorii valabile, chiar daca ea este
nula sau anulabila, pana la ramanerea definitiva a hotararii 8udecatoresti, pentru sotul
sau sotii de buna-credinta la incheierea ei.
i(li o$raf i e !o%+l e %e n " ar a:
9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, Drept ul familiei, Ed. 9ll
4ec=, 4ucur esti, ..3.
I.P. "ilipescu, 7rat at de drept ul familiei, Editura 9ll 4ec=, 4ucur esti,
ed. a <III-a
$aspuns uri corect e grila & '. a, . c, !. c, ,. b, /. c.
Cur'ul nr. 7
O(ie!"ive: 2tudiul doctrinei si 8urisprudentei in materia divortului cu accent pe
procedura si pe intocmirea actiunii si a hotarari de divort.
Cuvin"e !&eie: in!e"area !a'a"oriei, divor", %o"ive de divor", +ro!edura
divor"ului.
Re.u%a": )asatoria inceteaza prin deces si se desface prin divort. In reglementarea
actuala conditiile in care se obtine divortul sunt mai usoare decat in reglementarea
anterioara, astazi fiind permis si divortul prin consimtamant. Motivele de divort nu sunt
prevazute in legislatie, iar procedura are prevederi derogatorii de la dreptul comun,
prevederi cuprinse in partea referitoare la proceduri speciale din )odul de procedura
civila.
Ca+i"olul al VI/lea
In!e"area 'i de'fa!erea !a'a"oriei
Se!"iunea I. In!e"area !a'a"oriei
Potrivit art. !5 alin. (') ).fam., casatoria inceteaza prin moartea sau prin declararea
8udecatoreasca a mortii unuia dintre soti.
1.1. Efe!"ele in!e"arii !a'a"oriei
a) 2otul supravietuitor care, in timpul casatoriei, a purtat numele sotului decedat, poate
sa poarte acest nume si dupa incetarea casatoriei
'
. De asemenea, s-a decis, in practica
8udecatoreasca, ca sotul supravietuitor poate sa poarte acest nume si dupa
recasatorirea sa si chiar impreuna cu noul sau sot

.
b) Daca sotul supravietuitor nu implinise '6 ani, isi mentine capacitatea de e#ercitiu
dobandita prin casatorie.
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!;3+';3!, ).D. ';3!, p. '/'-'/!* T.R. Popescu, op. cit., p. 5/-53* I. Al bu,
Dreptul familiei, op. cit., p. .5.

9 se vedea ,. B1 rs an, notE la decizia civilE nr. 5//+'636 a 7rib. 2uprem, $.$.D. nr. /+';3;, p. ',!-',5.
c) )omunitatea de bunuri inceteaza. Partea din bunurile comune care se cuvenea
sotului decedat formeaza masa succesorala impreuna cu celelalte bunuri ce i-au
apartinut si se va deferi mostenitorilor. 2otul supravietuitor are chemare la mostenire
conform prevederilor @egii nr. !';+';,,
'
.
d) 1crotirea parinteasca se e#ercita numai de catre parintele ramas in viata, potrivit art.
;6 alin. () ).fam.
Incetarea casatoriei se produce de drept si are efecte doar pentru viitor (e) nunc).
Se!"iunea a II/a. De'fa!erea !a'a"oriei
0.1. No"iune. Con'idera"ii $enerale
Divortul reprezinta, asa cum prevede art. !6 ).fam., mi8locul de desfacere a casato-
riei, pentru motive temeinice, care fac sa nu mai fie posibila continuarea casatoriei.
7ot din definitia data divortului rezulta ca acesta nu se poate realiza decat pe cale
8udecatoreasca* chiar in situatia prevazuta de dispozitiile art. !6 alin. () ).fam., cand
divortul are la baza acordul sotilor, instanta de 8udecata este aceea care-l pronunta,
dupa verificarea indeplinirii conditiilor legale.
0.2. Mo"ive de divor" 'i !ri"erii de a+re!iere a a!e'"ora
Pentru a se putea declara desfacuta casatoria in temeiul dispozitiilor art. !6 alin. (')
).fam. M e#ceptand deci divortul avand la baza consimtamantul sotilor M trebuie sa
e#iste motive temeinice, care sa fi dus la vatamarea grava a raporturilor dintre soti si la
imposibilitatea continuarii casatoriei.
@egiuitorul nefacand o enumerare a motivelor de divort, instantele 8udecatoresti sunt
cele care, in functie de situatiile de fapt si de probatoriul administrat, vor aprecia
temeinicia motivelor invocate. Este insa cert ca acestea trebuie sa prezinte o anumita
gravitate de natura sa adanceasca neintelegerile dintre soti si sa 8ustifice desfacerea
casatoriei

.
In practica 8udiciara au fost recunoscute, spre e#emplu, a fi motive temeinice de
divort&
'
Pentru amEnunte, a se vedea capitolul referitor la GmpErDirea bunurilor comune Gn cazul GncetErii cEsEtoriei.

Intr-o decizie de speDE, s-a reDinut cE neGnDelegerile dintre soDi au intervenit abia Gn ultimul timp, dupE o convieDuire de , de
ani Gn care soDii s-au GnDeles bine, au avut copii care au devenit ma8ori, cu e#cepDia unuia, GncE minor :i bolnav, situaDie Gn care, s-a
apreciat de cEtre instanDE, cE soDii au posibilitatea depE:irii acestei stEri de lucruri :i nu se impune desfacerea cEsEtoriei 7.M.4.,
secDia a III-a civilE, decizia nr. 65+';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;., p. '5.
- despartirea in fapt a sotilor, precum si refuzul ne8ustificat al unuia dintre ei de a locui
impreuna cu celalalt. Pentru a fi considerata motiv temeinic de divort, despartirea in
fapt trebuie sa aiba caracter definitiv, iar refuzul convietuirii sa-i fie imputabil sotului
parat, ambele de natura sa faca imposibila continuarea casatoriei pentru sotul
reclamant
'
*
- infidelitatea, incalcarea de catre unul dintre soti a obligatiei de a nu intretine relatii
se#uale in afara familiei

*
- neintelegeri grave intre soti, generate de o atitudine necorespunzatoare a unuia dintre
ei, e#primata prin 8igniri sau prin alte manifestari violente si care au condus la o
deteriorare iremediabila a relatiilor dintre ei, de natura a face imposibila continuarea
casatoriei
!
*
- nepotriviri de ordin fiziologic care afecteaza normala desfasurare a raporturilor intime
dintre soti
,
*
- e#istenta unei boli grave, incurabile, a unuia dintre soti. Prezenta unei boli grave nu
constituie, in sine, motiv de divort* mai mult, celalalt sot are chiar obligatia morala de
a-i acorda spri8in sotului bolnav
/
. Impre8urarea ca boala de care sufera unul dintre soti
afecteaza grav raporturile firesti dintre ei, astfel incat continuarea casatoriei sa nu mai fie
posibila, coroborata si cu ascunderea de catre sotul bolnav a maladiei de care sufera
constituie temeinic motiv de divort
3
.
2-a mai aratat in literatura de specialitate
5
si in practica 8udiciara
6
ca refuzul unuia
dintre soti de a contribui material la sustinerea casatoriei nu poate constitui motiv de
divort, e#istand alte sanctiuni pentru acesta decat desfacerea casatoriei.
0.6. Pro!edura divor"ului
'
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '.+';3;, ).D. ';3;, p. ,5* 7rib. 2uprem,
secDia civilE, decizia nr. 66+';5;, ).D. ';5;, p. '/6* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 3!3+';6', $.$.D. nr. '+';6, p. //* I.
Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. ';/* 7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. ''6'+';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul
';;., p. '6.

9 se vedea T.R. Popescu, op. cit., p. /* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '.6,+';3;, $.$.D. nr. '+';3;, p. '5!-'5,.
Pentru necesitatea reorientErii practicii 8udecEtore:ti, Gn sensul lErgirii posibilitEDilor individuale de a renunDa la cEsEtorie, printr -o
mai largE interpretare a motivelor de divorD (care, uneori, nici nu este cazul sE fie dezvEluite public), a se vedea &. Pt ul ea, 0ota
II la sentinDa civilE nr. 3!66+..', Dreptul nr. '+.., p. .-,.
!
9 se vedea& T.R. Popescu, op. cit., p. /* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '6!+';5', ).D. ';5', p. ',!* 7.M.4.,
secDia a III-a civilE, decizia nr. '6+';;, Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;, p. /-3.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '6!+';5', ).D. ';5', p. '5!.
/
7rib. 8ud. 4istriDa 0EsEud, decizia civilE nr. /!6+';5., $.$.D. nr. ,+';5', p. '!/* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr.
5'3+';6;, Dreptul nr. !+';;., p. 3/.
3
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '.+';5,, citatE.
5
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. 6.
6,
7rib. Ia:i, decizia civilE nr. 5.'+';33, $.$.D. nr. +';35, p. '/3.
Desi aceasta procedura este obiect de studiu al dreptului procesual civil, date fiind
particularitatile pe care le prezinta fata de dreptul comun, vom prezenta, in aceasta
parte a e#punerii, unele dintre acestea.
2ediul materiei il reprezinta dispozitiile art. 3.5-3'; din )odul de procedura civila,
articole grupate in )apitolul <I >Divortul(.
0.6.1. A!"iunea de divor" 'i !ererea de !&e%are in 9ude!a"a
9ctiunea de divort, avand un caracter strict personal, apartine in e#clusivitate
sotilor. 2otul alienat mintal, care nu a fost pus sub interdictie, va putea intenta actiunea
in momentele de luciditate. 2e sustine in literatura 8uridica
'
ca si cel pus sub interdictie
poate formula in momentele de luciditate actiunea de divort, intrucat, in caz contrar, o
incapacitate de e#ercitiu s-ar transforma intr-o incapacitate de folosinta, tutorele
neputand nici el e#ercita actiunile cu caracter personal ale celui interzis. %lterior, daca
cel pus sub interdictie isi pierde luciditatea, tutorele il va putea reprezenta, continuand
actiunea

.
2otul alienat sau debil mintal, pus sub interdictie, va putea figura ca parat in
procesul de divort, prin tutorele sau.
In cazul in care unul dintre soti declara ca nu are cunostinta despre situatia si
domiciliul celuilalt (de obicei cand sotii sunt despartiti in fapt de mai multi ani), el va
putea intenta actiunea de divort, citarea sotului parat, disparut in fapt, urmand a se face
prin publicitate, dupa prevederile art. ;/ din )odul de procedura civila.
)ererea de chemare in 8udecata va trebui sa cuprinda elementele prevazute de art.
'' ).proc.civ. si numele si data nasterii copiilor minori nascuti din casatorie sau care
se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie
!
. 2e vor ane#a cererii
certificatul de casatorie si certificatele de nastere ale copiilor minori, in copii legalizate.
2otul parat poate formula, si el, cerere reconventionala in cazul in care considera ca
sotul reclamant sau ca si acesta se face vinovat de destramarea relatiilor de casatorie,
pe care o poate introduce pana la prima zi de infatisare.
0.6.0. In'"an"a !o%+e"en"a
'
9 se vedea I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit., p. !!* 7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. 6,;+';6,
$.$.D. nr. 3+';6,, p. ,6.

In sens contrar, T.R. Popescu, op. cit., p. /6.


!
Potrivit alin. (') al art. 3' ).proc.civ., modificat prin 1.%.J. nr. '!6+..., Gn cererea de divorD trebuie menDionat :i numele
copiilor >care se bucurE de situaDia legalE a copiilor nEscuDi din cEsEtorie(.
@egiuitorul a stabilit dispozitii derogatorii de la dreptul comun in materia compe-
tentei teritoriale. )onform prevederilor art. 3.5 ).proc.civ., cererea de divort este de
competenta instantei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al
sotilor. Daca, insa, sotii nu au avut un domiciliu comun sau daca, la data introducerii
cererii de divort, nici unul dintre soti nu mai domiciliaza in circumscriptia instantei in
care au avut ultimul domiciliu comun, competenta va apartine instantei de la domiciliul
paratului. Daca paratul nu mai are domiciliul in tara sau daca reclamantul dovedeste ca
a facut toate demersurile, insa fara succes, pentru aflarea domiciliului paratului,
competenta va reveni instantei de la domiciliul reclamantului
'
.
2e mai impune precizarea ca nu ne aflam, in situatiile evidentiate mai sus, in prezenta
unei competente alternative, reclamantul fiind obligat a formula cererea la instanta
competenta, in ordinea si in conditiile de8a aratate, deoarece normele de competenta in
materia divortului au un caracter imperativ, neputandu-se deroga de la ele

.
In ceea ce priveste competenta materiala, aceasta apartine, in prima instanta, 8ude-
catoriei.
De obicei, cand sotii consimt la desfacerea casatoriei pe baza acordului lor de
vointa, tot ei se inteleg si cu privire la solutionarea cererilor accesorii divortului.
@egiuitorul a si avut in vedere aceasta impre8urare, aratand, in cuprinsul alin. (') al art.
3'!
'
).proc.civ., ca sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate
cererile accesorii divortului. Despre ce anume cereri este vorba se specifica in alin. (!)
al aceluiasi articol. 9ceasta din urma dispozitie legala ofera si calea de urmat pentru
instanta in cazul in care, desi sotii consimt la desfacerea casatoriei pe baza acordului
lor de vointa, nu se inteleg la numele pe care-l vor purta, la pensia de intretinere sau la
atribuirea locuintei, situatie in care instanta urmeaza sa administreze probe pentru a
putea hotari.
0.6.2. Pre.en"a +er'onala a 'o"ilor
Prin derogare de la procedura de drept comun, in cazul divortului, potrivit dispo-
zitiilor art. 3', ).proc.civ., partile au obligatia de a se prezenta personal in fata
instantelor de fond, ceea ce nu e#clude dreptul la aparare prin avocat. 0umai ca, in
aceasta din urma ipoteza, avocatul nu poate reprezenta partea in proces, ci numai o
'
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. !6+';3' apud &.M. ,i obanu, op. cit., p. /'!.

).2.L., secDia civilE, decizia nr. ;+';;3, Dreptul nr. 3+';;5, p. '''.
asista. $egula fiind prevazuta e#pres numai pentru instanta de fond, inseamna ca ea nu
se aplica si la 8udecata in caile de atac.
De la aceasta regula, te#tul prevede o serie de e#ceptii&
a) unul dintre soti e#ecuta o pedeapsa privativa de libertate*
b) unul dintre soti este impiedicat de o boala grava*
c) unul dintre soti este pus sub interdictie*
d) unul dintre soti are resedinta in strainatate.
Pentru toate aceste impre8urari, legiuitorul acorda posibilitatea infatisarii sotului prin
mandatar, chiar si in fata instantei de fond.
$atiunea instituirii unor astfel de prevederi consta in aceea ca procesul se poate
desfasura in mai bune conditii atunci cand partile sunt prezente, mai ales ca aspectele
in discutie sunt intim legate de persoana sotilor. Pe de alta parte, in acest mod, instanta
isi poate realiza obligatia legala de a incerca impacarea sotilor
'
.
0.6.2.1. Pre.en"a o(li$a"orie a re!la%an"ului.
In faza 8udecarii pricinii la prima instanta, prezenta reclamantului este obligatorie,
fiindca, potrivit dispozitiilor art. 3'3 ).proc.civ., daca la termenul de 8udecata se
infatiseaza numai paratul, iar reclamantul lipseste ne8ustificat, cererea se va respinge
ca nesustinuta. Este singurul caz in procedura noastra cand actiunea se poate respinge
ca nesustinuta, prin derogare de la normele dreptului comun, care dau posibilitatea
8udecarii cauzei in lipsa uneia sau a ambelor parti (art. '/ si art. , alin. ultim
).proc.civ.)

.
@ipsa paratului nu impiedica 8udecarea procesului, fiindca el este obligat sa fie
prezent numai daca a introdus cerere reconventionala
!
.
In ipoteza divortului prin consimtamantul partilor, prezenta acestora este obligatorie la
termenul fi#at in prima instanta, data la care instanta va verifica daca sotii mai staruie
in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor de vointa.
0.6.6. Sedin"a de 9ude!a"a
Ludecata cererii de divort are loc, respectandu-se principiul publicitatii, in sedinta
publica, insa legiuitorul (art. 3'/ ).proc.civ.) ofera posibilitatea ca instanta sa treaca la
solutionarea pricinii in camera de consiliu, daca prin aceasta se asigura o mai buna
'
9 se vedea I. 4t oenescu, ;r. Porumb, op. cit., p. !3,.

9 se vedea I. 4t oenescu, ;r. Porumb, op. cit., p. !3/* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!5+';6;, Dreptul nr.
,+';;., p. 3,.
!
9 se vedea I. 4t oenescu, ;r. Porumb, op. cit., p. !3/.
8udecare si administrare a probelor. In toate cazurile insa, hotararea se pronunta in
sedinta publica.
0.6.4. Re$i%ul +ro(elor
Mi8loacele de proba admisibile in actiunea de divort prezinta particularitati fata de
dreptul comun. 2pre deosebire de dreptul comun, unde, potrivit art. '6; ).proc.civ.,
rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv nu pot fi ascultati ca martori, in
conformitate cu dispozitiile art. ';. ).proc.civ., in procesele de divort, acestor
categorii de persoane li se vor putea lua declaratii, e#ceptandu-i pe descendenti.
Derogarea s-a creat pornindu-se de la ideea ca, discutandu-se aspecte legate de viata
de familie a partilor, uneori de natura intima, rudele si persoanele cele mai apropiate
partilor sunt cele mai in masura sa le cunoasca.
Instantele 8udecatoresti trebuie sa dea dovada de perspicacitate si de discernamant
in evaluarea acestor probe, data fiind tendinta de partinire ce se manifesta deseori in
practica.
0.6.7. Ma'uri +rovi.orii +e "i%+ul +ro!e'ului de divor"
Mai ales, atunci cand procesul de divort dureaza un timp mai indelungat, se impun a
fi luate, functie de conditiile concrete ale cauzei deduse 8udecatii, anumite masuri
vremelnice al caror continut este determinat de art. 3'!

).proc.civ. 7e#tul se refera la


incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere, alocatia pentru copii si folosinta
locuintei. 7e#tul mai face precizarea ca mi8locul procedural prin care se vor putea lua
aceste masuri este procedura speciala a ordonantei presedintiale
'
.
0.6.8. #o"ararea de divor"
In principal, instanta 8udecatoreasca se pronunta prin hotararea de divort asupra
admiterii sau respingerii cererii de desfacere a casatoriei. Daca e#ista motive temei-
nice, in sensul prevederilor art. !6 ).fam., cererea va fi admisa, iar casatoria desfacuta,
fie din vina sotului parat, daca se dovedeste ca este e#clusiv raspunzator de
destramarea relatiilor de casatorie, fie din vina ambilor soti, daca si reclamantului ii
revine o parte din vina.
Instanta de 8udecata, asa cum am aratat de8a, nu va putea pronunta divortul din vina
e#clusiva a sotului reclamant, urmand ca, atunci cand se constata ca numai acesta este
'
)u privire la cazul special al evacuErii unui soD pentru imposibilitatea convieDuirii, ca mEsurE admisibilE Gn timpul procesului
de divorD, a se vedea :i ,. Turi anu, )u privire la dreptul unui soD de a solicita, Gn anumite situaDii, evacuarea celuilalt soD din
locuinDa comunE, Dreptul
nr. !+';;!, p. , :i urm.
culpabil de neintelegerile intervenite, sa respinga actiunea
'
. Daca e#ista cerere
reconventionala sau actiunea cone#a a paratului, instanta va putea, respingand actiunea
principala si admitand, dupa caz, cererea reconventionala sau cea cone#a, sa pronunte
divortul.
Daca divortul este cerut pentru alienatie sau debilitate mintala cronica sau pentru o
boala grava, incurabila, survenita inaintea sau in timpul casatoriei, instanta va declara
desfacuta casatoria, fara a retine vina unuia sau a altuia dintre soti. In acelasi mod se
va pronunta divortul si in cazul prevazut de art. !6 alin. () ).fam.
9ctiunea de divort se mai poate >stinge(, arata legiuitorul Bart. 3'6 alin. ()
).proc.civ.C, prin impacarea partilor.
$eclamantul poate sa renunte la cererea de divort in tot cursul procesului, chiar daca
paratul se impotriveste, dar numai inaintea instantei de fond, ceea ce a indreptatit
concluzia, e#primata in literatura de specialitate, ca, in fata instantei de apel, o
asemenea renuntare se va face numai cu invoirea paratului

. )onsideram, alaturi de alti


autori
!
, ca renuntarea reclamantului la divort, fara incuviintarea paratului, se va putea
face si in fata instantei de apel. 1ricum, renuntarea reclamantului nu produce niciun
efect asupra cererii paratului Bart. 3'6 alin. (') ).proc.civ.C.
Prin hotararea prin care se pronunta divortul, instanta de 8udecata urmeaza a
solutiona si alte cereri, accesorii divortului.
0.6.?. Ne%o"ivarea &o"ararii de divor"
In situatia in care ambele parti solicita instantei, potrivit dispozitiilor art. 3'5 alin. ()
).proc.civ., hotararea de divort nu se va motiva.
0.6.=. Caile de a"a!
Impotriva hotararii de divort se pot e#ercita ambele cai de atac ordinare, apelul si
recursul, termenul fiind de !. de zile de la comunicarea hotararii Bart. 3'; alin. (')
'
Lud. Media:, sentinDa civilE nr. 3!66+..', P.$. nr. +.., p. '.!-'.,, cu notE criticE de B. i amant , &. Luncean.

9 se vedea B. i amant , &. Luncean, DivorD. $etragerea acDiunii Gn apel. Inadmisibilitate, Dreptul nr. '+';;3, p. '!3 :i
urm.* Gn sensul cE renunDarea la 8udecatE a reclamantului se poate face, fErE GncuviinDarea pFrFtului, :i Gn faDa instanDei de apel, a se
vedea &.M. ,i obanu, op. cit., p. /5* Gn acela:i sens, F. ;0r baci , Din nou despre admisibilitatea renunDErii la 8udecatE Gntr-un
proces de divorD, Gn faDa instanDei de apel, Dreptul nr. 3+';;3, p. /3 :i urm.
!
9 se vedea& ;. Boroi , . Rdescu, )odul de procedurE civilE comentat :i adnotat, Ed. 9ll, 4ucure:ti, ';;,, p. 6,6* &.M.
,i obanu, op. cit., p. /5.
).proc.civ.C.In ceea ce priveste capetele de cerere accesorii, intrucat legea nu distinge,
s-a concluzionat
'
ca termenul de !. de zile se aplica si acestora.
Divortul pronuntat in temeiul dispozitiilor art. 3'!
'
).proc.civ. nu este supus
niciunei cai de atac, hotararea pronuntata fiind definitiva si irevocabila Bart. 3'; alin. (,)
).proc.civ.C. 7otusi, in cazul in care, prin aceeasi hotarare, instanta dispune si cu
privire la alte cereri, accesorii divortului, relativ la care partile nu s-au inteles, acele
dispozitii ale instantei pot fi atacate cu apel sau cu recurs, insa tot in termenul special
de !. de zile prevazut pentru divort. In acest din urma caz, consideram ca va trebui sa
se procedeze si la comunicarea hotararii, chiar daca in ceea ce priveste capatul
principal nu se poate e#ercita nicio cale de atac ordinara.
9lte particularitati ale apelului si ale recursului in materia divortului rezulta din
cuprinsul art. 3'; ).proc.civ. si sunt urmatoarele&
- daca la solutionarea apelului sau, dupa caz, a recursului formulat de catre reclamant
se prezinta numai paratul, acesta va fi respins ca nesustinut*
- apelul sau recursul paratului se va 8udeca insa chiar daca se prezinta numai
reclamantul*
- hotararea pronuntata in materia divortului nu este supusa revizuirii. In literatura de
specialitate s-a opinat

ca aceasta prevedere se refera numai la cererea principala, res-


pectiv la divort, astfel incat capetele de cereri accesorii vor putea fi supuse revizuirii.
0.6.1>. Da"a de'fa!erii !a'a"oriei
Potrivit legislatiei romane, casatoria se considera desfacuta pe data la care hotararea
prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila Bart. !; alin. (') ).fam.C. In acest
conte#t, inscrierea pe marginea actului de casatorie a hotararii de divort are ca efect
numai opozabilitatea fata de terti cu privire la raporturile patrimoniale Bart. !; alin. ()
).fam.C, deoarece, in privinta statutului civil al persoanei, hotararea 8udecatoreasca are
efect constitutiv erga omnes
!
.
Hotararea de divort se va comunica, din oficiu, serviciului de stare civila competent
pentru a face mentiunea pe marginea actului de casatorie
,
.
'
Ibidem, p. !,* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '/;;+';65, $.$.D. nr. ,+';66, p. 53.

9 se vedea &.M. ,i obanu, op. cit., p. /!'. Printr-o hotErFre, rEmasE izolatE, s-a admis revizuirea Gn materie de divorD pentru
contrarietate de hotErFri, 7rib. reg. 7Frnava Mare, sentinDa civilE nr. ';3+';/', L.0. nr. 3+';/', p. 3/3, apud &.M. ,i obanu, op.
cit., p. ,!3.
!
9 se vedea& . Lupul escu, 9ctele de stare civilE, Ed. QtiinDificE :i EnciclopedicE, 4ucure:ti, ';6., p. 6.* +. ,-el e,
)aracterul :i efectele Gnscrierii hotErFrii de divorD, $.$.D. nr. +';36, p. 6;-;/* I.P. Fi l i pes cu, %nele probleme Gn legEturE cu
menDiunea despre hotErFrea de divorD Gn actul de cEsEtorie, $.$.D. nr. ;+';36.
,
9 se vedea . Lupul escu, 9ctele ..., op. cit., p. 6* Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '.+';5,, citatE supra.
0.6.11. Efe!"ele de'fa!erii !a'a"oriei
9ctul 8uridic al casatoriei producand efecte de ordin patrimonial si perso-
nal-nepatrimonial intre soti, pe de-o parte, si intre acestia si copii, pe de alta parte,
evident ca desfacerea casatoriei genereaza o serie de efecte contrare. Desi, astfel cum
vom arata in cele ce urmeaza, in general, drepturile si obligatiile nascute din casatorie
intre soti dispar odata cu desfacerea acesteia, intre parinti si copii ele se mentin,
primind o alta infatisare.
a% +fecte cu pri(ire la relatiile personale dintre soti
; Nu%ele
1data cu divortul, fiecare dintre soti isi va relua numele avut inainte de incheierea
casatoriei Bart. ,. alin. (!) ).fam.C. 2olutia isi gaseste aplicarea in cazul in care unul
dintre soti sau ambii si-au schimbat numele la incheierea casatoriei. Daca unul dintre
soti a luat, la incheierea casatoriei, numele celuilalt, dupa divort el va reveni la numele
purtat anterior. 9cesta poate fi numele sau de familie, al adoptatorului, daca a fost
adoptat sau numele de familie al fostului sot, daca, urmare a unei casatorii anterioare, a
pastrat acel nume

.
Pentru ca, prin revenirea la numele avut anterior incheierii casatoriei, sa nu se aduca
pre8udicii morale acelei persoane, mai ales in situatia in care a devenit cunoscuta sub
acest din urma nume, e#ista posibilitatea ca sotul care si-a schimbat numele sa-si
pastreze numele dobandit la incheierea casatoriei. 9cest aspect va putea fi realizat fie
ca efect al intelegerii sotilor, acord de care instanta 8udecatoreasca va lua act Bart. ,.
alin. (') si () ).fam.C, fie urmare a hotararii instantei, atunci cand e#ista motive
temeinice care sa 8ustifice pastrarea numelui, in conditiile opozitiei celuilalt sot.
; O(li$a"ia de '+ri9in %oral, de fideli"a"e, +re!u% 'i !ea de a lo!ui i%+reuna
inceteaza odata cu desfacerea casatoriei.

7rib. )lu8, decizia civilE nr. '!!;+';3', L.0. nr. /+';3!, p. '!,, cu notE de I. ,i oceanu* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia
nr. '!;6+';3!, L.0. nr. 5+';3,, p. '3!.
; Ca+a!i"a"ea de exer!i"iu dobandita de femeia minora prin casatorie se pastreaza,
chiar daca la data divortului ea nu implinise '6 ani.
Divortul, de asemenea, nu are nicio influenta in ceea ce priveste cetatenia
'
.
b% +fecte cu pri(ire la relatiile patrimoniale dintre soti
; Co%uni"a"ea de (unuri a 'o"ilor inceteaza prin impartirea bunurilor comune.
; Lo!uin"a !o%una a 'o"ilor. 2i cu privire la acest aspect ne-am referit anterior, cand
am facut vorbire despre modul de solutionare, de instantele 8udecatoresti investite cu
8udecarea actiunilor de divort, a unora din cererile accesorii acestuia.
2e impune precizarea ca, in cazul in care locuinta poate fi impartita intre fostii soti
cu respectarea normelor legale, daca se asigura functionalitatea ei si avand in vedere si
atitudinea fostilor soti (mai ales in cazul in care acestia consimt la o atare impartire de
locuinta), se va proceda ca atare. Plenul fostului 7ribunal 2uprem s-a si pronuntat in
acest sens

.
Daca intre soti nu intervine nicio invoiala, instantele de 8udecata sunt chemate sa
dispuna caruia dintre soti urmeaza a i se atribui locuinta, functie de interesele minorilor
si de celelalte criterii de preferinta despre care am facut vorbire anterior
!
.
9celeasi criterii vor fi avute in vedere si atunci cand se dispune atribuirea sau
parta8area in natura a locuintei ce formeaza proprietatea comuna a sotilor.
O(li$a"ia de a 'u+or"a !&el"uielile !a'ni!iei 'i de '+ri9in %a"erial in!e"ea.a, de
asemenea, ca urmare a desfacerii casatoriei.
; O(li$a"ia le$ala de in"re"inere dintre soti inceteaza, dar ia nastere, in anumite
conditii, obligatia legala de intretinere intre fostii soti.
; Dre+"ul la %o'"enire, pe care sotul supravietuitor il are potrivit @egii nr. !';+';,, cu
privire la bunurile ramase la moartea celuilalt sot, se pierde.
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. !;.

Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. /+';5/ (pct. 6), ).D. ';5/, p. 6 :i urm.* Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de
Gndrumare nr. /+';3;, (pct. /), ).D. ';3;, p. '5 :i urm.
!
Pentru dezvoltEri Gn ceea ce prive:te situaDia locuinDelor cu regim special (locuinDe de serviciu, de intervenDie, de necesitate :i
de protocol), a se vedea& 6. Bel i grdeanu, $egimul 8uridic actual A, op. cit., p. !6* Fr. ea=, op. cit., p. 5;-6'.
c% +fecte cu pri(ire la raporturile personale dintre parinti si copii
; In!redin"area !o+iilor %inori. Prin hotararea de divort, asa cum rezulta din
prevederile art. , ).fam., instanta de 8udecata este obligata sa se pronunte si
asupra incredintarii copiilor minori, daca e#ista. 9ceasta inseamna ca instanta va
dispune incredintarea copiilor, chiar daca prin actiunea de divort acest lucru nu s-a
cerut. 2otii se pot invoi in legatura cu incredintarea copiilor minori, insa, potrivit
prevederilor art. , alin. (,) ).fam., invoiala lor va produce efecte numai daca a
fost incuviintata de instanta de 8udecata.
@a incredintarea copiilor unuia sau altuia dintre soti, instanta va avea in vedere, in
mod e#clusiv, interesul minorilor, sens in care va cerceta posibilitatile materiale si
garantiile morale ale unei bune cresteri si educari a copiilor minori, dispunand incre-
dintarea aceluia dintre parinti care ofera, din toate punctele de vedere, cele mai optime
conditii
'
.
Posibilitatile materiale mai bune ale unuia dintre parinti sunt un criteriu pe care
instantele urmeaza a-l avea in vedere la incredintarea minorilor, dar nu sunt de natura a
influenta in mod decisiv hotararea, atata vreme cat se dovedeste ca, fata de celalalt
parinte minorul este mult mai atasat, iar acesta a manifestat o preocupare sporita in
educarea copilului si, astfel, interesul minorului impune incredintarea lui spre crestere
si educare catre acest din urma parinte

.
9rticolul , alin. (') ).fam. prevede ca instanta va trebui sa asculte parintii si
autoritatea tutelara si pe copiii minori, daca au implinit varsta de '. ani. 9utoritatea
tutelara trebuie citata obligatoriu in proces, dar absenta sa nu impiedica instanta sa
treaca la solutionarea cauzei, cu conditia ca, in toate situatiile, autoritatea tutelara sa-si
fi e#primat parerea in scris prin ancheta sociala
!
. 1pinia autoritatii tutelare nu este
obligatorie pentru instanta, ea coroborand datele din ancheta sociala cu celelalte probe
din dosar
,
.
'
7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. ';+';3, ).D. ';3, p. !,* 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '.+';3;, ).D.
';3;, p. ,6.

7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. 3!+';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;., p. ,;* 7.M.4, secDia a I<-a civilE,
decizia nr. !!.+';;' :i 7.M.4, secDia a I<-a civilE, decizia nr. 5!+';;', Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;', p. !.-!'* 7.M.4,
secDia a I<-a civilE, decizia nr. ,+';;, Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;, p. !;-,.. )u privire la GnDelesul noDiunii de interes
al minorului, a se vedea ).2.L., secD. civ., dec. nr. 33/+';;', Gn revista Dreptul nr. 5+';;, p. 6.
!
9 se vedea . Prot opopescu, 9ncheta socialE Gn procesele civile cu minori, L.0. nr. !+';3,.
,
7rib. 2uprem, Gn compunerea prevEzutE de art. !; alin. () :i (!) din fosta @ege pentru organi zarea 8udecEtoreascE, nr.
/6+';36, decizia nr. /+';65, $.$.D. nr. ''+';65, p. 5'.
Minorul care are varsta de peste '. ani va fi audiat in camera de consiliu, fara pre-
zenta altor persoane. 1ptiunea sa este relevanta si instantele vor tine seama, in general,
de ea. 0u mai putin important de observat este faptul ca, la o asemenea varsta, minorii
sunt usor de influentat, astfel incat hotararea pe care instanta de 8udecata o va lua cu
privire la incredintarea minorului spre crestere si educare unuia dintre parinti va tine
seama de interesul acestuia, chiar impotriva alegerii minorului
'
.
In aprecierea interesului copiilor minori, instanta de 8udecata trebuie sa aiba in vedere
un comple# de factori, ca varsta si se#ul copilului, atasamentul acestuia pentru unul
sau altul dintre parinti, posibilitatile materiale ale parintilor, comportarea lor morala
etc.

2e apreciaza, de asemenea, ca, in procesele in care sunt implicati copii minori, este
indicat ca si procurorul sa formuleze concluzii
!
.
1 problema delicata, ivita in fata instantelor de 8udecata in unele procese de divort,
este si aceea de separare a copiilor, pentru ca fiecarui parinte sa i se incredinteze unul
sau mai multi minori.
1pinia pe care o sustinem si care a fost adoptata si de o mare parte a practicii
,
este
aceea ca, pe cat posibil, sa nu se procedeze la o separare a copiilor, mai ales atunci
cand intre ei s-au stabilit stranse legaturi de afectiune, despartirea lor fiind de natura a
le crea traume psihice.
In situatiile in care cresterea si educarea copiilor nu poate fi asigurata de niciunul
dintre parinti, instanta de 8udecata va putea, potrivit art. , alin. () ).fam., sa dispuna
incredintarea copiilor minori unor rude ori altor persoane sau unor institutii de ocrotire.
9ceste masuri vor fi luate avandu-se in vedere si dispozitiile @egii nr. 5+.., privind
protectia si promovarea drepturilor copilului.
; Exer!i"area o!ro"irii +arin"e'"i
'
7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. +';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;., p. 3.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '6,!+';5, ).D. ';5, p. '/.
!
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. 5;.
,
7rib. 8ud. Hunedoara, decizia civilE nr. /'5+';56, $.$.D. nr. '+';5;, p. /3* 7rib. 8ud. Maramure:, decizia civilE nr. 6+';6,,
$.$.D. nr. 5+';6,, p. 3,* 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. 5.+';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;., p. 5-6*
7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. 6.!+';6', Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;', p. 6-;* 7.M.4., secDia a I<-a civilE,
decizia nr. !!3+';;, Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;, p. ,..
De regula, la desfacerea casatoriei, copiii minori sunt incredintati unuia dintre parinti
care, potrivit art. ,! alin. (') ).fam., e#ercita fata de ei drepturile parintesti. )elalalt
parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copiii si de a veghea la
cresterea, la invatatura si la pregatirea lor profesionala.
In practica 8udecatoreasca s-a decis ca solutionarea cererilor cu privire la modul de
e#ercitare a dreptului parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul, de a avea legaturi
personale cu aceasta, este de competenta instantelor 8udecatoresti
'
. 9ceste legaturi
personale se realizeaza prin vizitarea copilului de catre parinte, luarea copilului de
catre acesta in anumite zile la domiciliul sau, vizitarea la scoala etc.

Desi te#tul legal Bart. ,! alin. (!) ).fam.C vorbeste numai de dreptul parintelui de a
avea legaturi personale cu copilul, iar in practica 8udiciara s-a decis
!
ca alte rude
apropiate, cum ar fi bunicii, nu pot revendica dreptul de a avea legaturi personale cu
copilul, ni se pare gresita o atare concluzie si, in orice caz, ea nu este conforma
intereselor copilului minor, care, si in situatia divortului dintre parintii sai, este bine sa
aiba raporturi firesti atat cu acestia, cat si cu rudele sale. 2ocotim, asadar, ca o actiune
a bunicilor sau a altor rude apropiate pentru vizitarea minorului ar trebui admisa,
fi#andu-se anumite date rezonabile in acest sens, aceasta avand efecte benefice asupra
echilibrului sufletesc al minorului
,
.
Potrivit art. ,, ).fam., in cazul schimbarii impre8urarilor avute in vedere la
incredintarea copilului minor, instanta 8udecatoreasca va putea modifica masurile luate
printr-o hotarare anterioara cu privire la modul de e#ercitare a drepturilor parintesti.
d% +fecte cu pri(ire la raporturile patrimoniale dintre parinti si copii
)onform art. , alin. (!) ).fam., prin hotararea de divort, instanta 8udecatoreasca
trebuie sa stabileasca si contributia ambilor parinti la cheltuielile de crestere si educare
a minorilor. De regula, parintele caruia nu i s-a incredintat copilul este obligat la o
anume cota din venitul sau net, pe care urmeaza sa o plateasca pentru minor parintelui
caruia copilul i-a fost incredintat. Instanta de 8udecata va lua masuri pentru infiintarea
popririi Bpotrivit art. ,/! alin. () ).proc.civ.C. Parintii vor putea conveni si cu privire
'
7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. .+';3,, ).D. ';3,, p. ,'* 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. 35;+';;, Gn I.
Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;, p. ,5-,6.

9 se vedea 3. Popa, P. Andrea, E#erciDiul dreptului unui pErinte de a avea legEturi personale cu minorul care nu i-a fost
GncredinDat spre cre:tere :i educare cu ocazia divorDului, L.0. nr. '+';3/, p. ''* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr.
'66,+';5;, ).D. ';5;, p. '35* 7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. '/.+';;., Dreptul nr. /+';;, p. 3/.
!
7rib. pop. rai. @ugo8, sentinDa civilE nr. 3/+';33, cu note de 4. Bona, &. L# res cu, $.$.D. nr. 3+';35, p. ','.
,
7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. 5!+';56, $.$.D. nr. ,+';5;, p. /6* 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia civilE nr.
'5!/+';;, Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;, p. /.-/'.
la cuantumul contributiei fiecaruia la cheltuielile de crestere si educare a copilului,
insa, invoiala lor trebuie incuviintata de instanta de 8udecata, care va veghea ca sumele
stabilite sa corespunda nevoilor reale ale minorului. Parintele caruia i s-a incredintat
copilul nu va putea, in principiu, renunta la pensia de intretinere ce se cuvine minorului
din partea celuilalt parinte, decat daca s-ar constata ca are mi8loace indestulatoare
pentru a asigura conditii bune pentru cresterea si educarea minorului
'
. )hiar in situatia
in care fiecare parinte a primit cate un copil pentru crestere si educare, daca unul din
parinti are posibilitati materiale mai mari, el va putea fi obligat sa plateasca celuilalt
parinte o suma stabilita de instanta, astfel ca ambii copii sa beneficieze de conditii
apro#imativ egale

. Daca nevoile copilului minor sau posibilitatile materiale ale


parintilor s-au schimbat, instanta poate stabili, printr-o noua hotarare 8udecatoreasca, o
alta contributie de intretinere, neputandu-se opune e#ceptia autoritatii de lucru 8udecat.
E#ercitarea drepturilor parintesti cu privire la bunurile copilului si actele sale
patrimoniale se face, astfel cum rezulta din art. ,! alin. (') ).fam., de catre parintele
caruia copilul i-a fost incredintat. Daca, insa, el a fost incredintat unei terte persoane
sau unei institutii de ocrotire, instanta va trebui sa stabileasca care dintre parinti ii va
administra bunurile si-l va reprezenta sau ii va incuviinta actele 8uridice Bart. ,! alin.
() ).fam.C.
Te'" de evaluare
In"re(ari:
1. Ce 'i'"e%e 'au !on!e+"ii !unoa'"e"i in le$a"ura !u divor"ul:
0. Care 'un" %o"ivele !are +o" du!e la de'fa!erea !a'a"oriei:
2. E'"e o(li$a"orie +re.en"a re!la%an"ului la +ro!e'ul de divor": Dar a
+ara"ului: Ce 'an!"iune in"ervine in !a.ul li+'ei re!la%an"ului de la 9ude!area
+ri!inii:
6. Ce +ar"i!ulari"a"i +re.in"a re$i%ul +ro(elor in +ro!e'ul de divor":
4. Exer!i"area o!ro"irii +arin"e'"i du+a divor".
Te'" $rila:
'
7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '.+';3;, ).D. ';3;, p. ,6.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 55;+';5,, ).D. ';5/, p. ';.
1. )asatoria inceteaza prin&
a. divort.
b. decesul unuia dintre soti.
c.constatarea nulitatii.
. In ce conditii se poate pronunta divortul prin consimtamantP
a. pana la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei si nu
e#ista copii minori rezultati din casatorie.
b. pana la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei*
c. nu e#ista copii minori rezultati din casatorie.
!. )are este instanta competenta sa 8udece cererea de divort
a. tribunalul de la domiciliul paratului.
b. instanta in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.
c. 8udecatoria de la domiciliul paratului.
,. )e persoane pot fi ascultate ca martori in procesele de divort si nu pot fi ascultate in
dreptul comunP
a. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv, cu e#ceptia descendentilor, pot fi
ascultati ca martori.
b. orice persoana.
c.nicio ruda a partilor.
/. In ce termen poate fi atacata hotararea de divortP
a. '/ zile.
b. . de zile.
c.!. de zile.
i(li o$raf i e:
9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, Drept ul familiei, Ed. 9ll
4ec=, 4ucur esti, ..3.
I.P. "ilipescu, 7rat at de drept ul familiei, Editura 9ll 4ec=, 4ucur esti,
ed. a <III-a
$aspuns uri corect e grila & '.b, . a, !.b, ,. a, /.c.
Cur'ul VII
O(ie!"ive: 9profundarea institutiilor privind rudenia, afinitatea si filiatia.
)omparatie intre %odali"a"ea in !are 'e '"a(ile'"e %a"erni"a"ea, !u a!!en" +e
'i"ua"iile +ra!"i!e.
Cuvin"e !&eie: afini"a"e, rudenie, filia"ie fa"a de %a%a: '"a(ilire 'i dovada.
Re.u%a": )apitolul de fata se refera la rudenie si afinitate cu accent pe clasificare,
dovada si efecte, dar si la maternitate care este mai usor de dovedit pentru ca se
bazeaza pe faptul nasterii.
Ca+i"olul al VII/lea
Rudenia 'i filia"ia
Se!"iunea I. Rudenia
1.1. No"iune. Cla'ifi!are
Rudenia este definita de art. ,/ ).fam. ca fiind legatura care se ba#ea#a pe descen!
denta persoanelor una din alta sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent
comun.
)eea ce defineste )odul familiei este rudenia fireasca, bazata pe legatura de sange
dintre doua persoane, respectiv pe faptul nasterii, insa rudenia mai izvoraste si din
actul 8uridic al adoptiei, in acest caz fiind vorba de rudenie civila. Ea consta in legatura
izvorata din adoptie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptator si
rudele sale, pe de alta parte.
1 prima clasificare a rudeniei se poate face, asadar, dupa i#(orul ei, in&
- rudenie de sange si
- rudenie ci(ila.
1 a doua clasificare se face dupa linia de rudenie, in&
- rudenie in linie dreapta, care se bazeaza pe descendenta unei persoane din alta, (de
e#emplu& bunic-nepot)*
- rudenie in linie colaterala, bazata pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent
comun, ca, bunaoara, rudenia dintre frati, veri primari etc.
$udenia de sange se mai poate clasifica in&
- rudenie din casatorie, ca aceea dintre parinti si copiii rezultati din casatorie*
- rudenie din afara casatoriei, ca aceea dintre parinti si copiii conceputi in afara
casatoriei.
In dreptul nostru, ca urmare a asimilarii depline a copilului din afara casatoriei cu
cel din casatorie (art. 3! ).fam.), nu e#ista deosebiri esentiale de regim 8uridic intre
cele doua categorii de rude. %nele diferente, asupra carora vom reveni, apar insa in
ceea ce priveste stabilirea filiatiei si a numelui copilului din afara casatoriei.
1.0. )radele, in"inderea 'i efe!"ele rudeniei
@egatura de rudenie este e#primata prin gradele de rudenie, care stabilesc
intinderea, dar si masura apropierii rudeniei intre doua persoane.
Potrivit art. ,3 ).fam., gradul de rudenie se stabileste, in linie dreapta, dupa numarul
nasterilor, fiul fiind, asadar, ruda de gradul intai, nepotul si bunicul de gradul doi
s.a.m.d., iar in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la persoana al carei
grad de rudenie se stabileste, pana la ascendentul comun si apoi coborand pana la
persoana fata de care gradul de rudenie se stabileste, astfel ca, fratii sunt rude de
gradul doi, verii primari sunt rude de gradul patru etc. Desi art. ,3 ).fam. se refera
numai la rudenia de sange, in mod asemanator se va stabili si intinderea rudeniei civile,
izvorate din adoptie.
Durata rudeniei este permanenta, daca vorbim despre legatura de sange, deci despre
rudenia fireasca. $udenia bazata pe adoptie dureaza atata timp cat fiinteaza actul
8uridic al adoptiei.
Afini " a" e a
@egatura unuia dintre soti cu rudele celuilalt sot este desemnata prin notiunea de
afinitate. 9ceasta alianta nu e#ista intre rudele unui sot si rudele celuilalt sot, iar intre
soti nu e#ista nici rudenie, nici afinitate.
Pentru stabilirea gradelor afinitatii, in tacerea legii, se vor aplica prin asemanare
regulile de la rudenie, sotul fiind afinul rudelor celuilalt sot in acelasi grad in care sotul
sau este ruda cu persoanele in cauza. 9stfel, unul din soti este afin de gradul intai cu
parintii celuilalt sot sau de gradul doi in linie colaterala cu fratii si surorile celuilalt sot.
Se!"iunea a II/a. FILIATIA. No"iune
Filiatia poate fi definita fie ca sirul descendentei unei persoane, una din alta, fie ca
legatura directa dintre parinti si copii.
"iliatia fata de tata se numeste paternitate si se bazeaza pe faptul conceptiei, iar
filiatia fata de mama se numeste maternitate si are la baza faptul nasterii.
"iliatia poate fi din casatorie sau din afara casatoriei.
Filia"ia fa"a de %a%a
0.1. Ele%en"e
)um filiatia fata de mama are la baza faptul usor de dovedit al nasterii, stabilirea ei
nu ridica atatea probleme ca filiatia fata de tata. )ertitudinea maternitatii este
e#primata si prin adagiul latin mater in iure semper certa est.
Elementele de stabilire a maternitatii sunt prevazute in art. ,5 ).fam.
Primul element este >faptul nasterii(, iar al doilea este >identitatea copilului(,
respectiv copilul a carui filiatie se stabileste trebuie sa fie acela pe care femeia fata de
care se stabileste filiatia l-a nascut.
In consecinta, stabilirea maternitatii se face prin certificatul de nastere, prin recu-
noastere si prin hotarare 8udecatoreasca, iar dovada ei se face numai prin certificatul de
nastere si hotarare 8udecatoreasca.
Probleme mai deosebite pot sa apara in practica datorita dezvoltarii si in tara noastra
a procrearii medicale asistate. In conditiile in care, de lege lata, nu e#ista o regle-
mentare in domeniu, stabilirea maternitatii poate fi dificila atunci cand, prelevand
material genetic (ovul) de la o femeie M mama donatoare M si folosind fecundarea in
(itro, embrionul format este implantat unei alte femei M mama purtatoare
'
.
0.0. S"a(ilirea 'i dovada %a"erni"a"ii +rin !er"ifi!a"ul de na'"ere
"iliatia fata de mama se dovedeste, potrivit art. ,5 alin. () ).fam., >prin certificatul
constatator al nasterii(. Din formularea te#tului ar rezulta ca certificatul de nastere face
dovada numai cu privire la faptul ca mama a nascut, nu si cu privire la identitatea
copilului, de vreme ce el >constata( nasterea. Problema este delicata in sine si a format
obiect de controversa in doctrina.
Este evident astfel ca atat faptul nasterii, cat si identitatea copilului se inregistreaza pe
'
9 se vedea &. obo#i (I), ;. Lup an, I. Apet rei (II), "iliaDia Gn cadrul asistenDei medicale a procreErii, Dreptul nr.
;+..', p. ,' :i urm.
baza declaratiei unuia dintre parinti, ceea ce inseamna ca puterea doveditoare a
certificatului de nastere in privinta ambelor aspecte este aceeasi, adica pana la proba
contrara. 7otusi, potrivit art. /' ).fam., starea civila a copilului nu poate fi contestata
atata timp cat el foloseste o stare civila conforma cu certificatul de
nastere.0econformitatea starii civile cu acest certificat este deci o conditie impusa de
lege pentru ca maternitatea sa poata fi luata in discutie. 9sa cum s-a aratat in doctrina
'
,
conformitatea starii civile nu poate e#ista decat in ipoteza in care certificatul de nastere
dovedeste ambele elemente, adica atat faptul nasterii, cat si al identitatii copilului. In
acelasi sens consideram si noi ca, intr-adevar, certificatul de nastere dovedeste nu
numai faptul ca femeia a nascut, dar si ca acel copil despre a carui stare civila este
vorba este copilul pe care ea l-a nascut.
)and insa copilul nu este cel nascut de mama, ca in cazul substituirii de copii,
impre8urari care se intampla uneori

, posesia de stat a acelui copil nu mai este


conforma cu certificatul de nastere, fiind admisibila actiunea in 8ustitie pentru stabilirea
situatiei reale. In cadrul acesteia se va putea folosi orice mi8loc de proba.
Daca nu se dovedeste o stare civila neconforma certificatului de nastere, puterea
doveditoare a acestuia este absoluta si nu este admisa nicio actiune in reclamatie de
maternitate sau in contestare de maternitate. $ezulta deci ca art. /' ).fam. instituie o
prezumtie absoluta de filiatie.
)onformitatea starii civile cu certificatul de nastere se realizeaza prin trei elemente&
- nomen < copilul poarta numele mamei*
- tractatus M copilul este considerat ca atare de mama si de familia lui*
- fama M respectiv, copilul este tot astfel considerat si de alte persoane
!
.
De la aceasta putere doveditoare a certificatului de nastere e#ista o singura e#ceptie,
in cazul adoptiei, cand, potrivit legii, se intocmeste un nou act de nastere pentru cel
adoptat, in care adoptatorii sunt trecuti ca parinti firesti
,
.
0.2. S"a(ilirea %a"erni"a"ii +rin re!unoa'"ere
$ecunoasterea este actul prin care o femeie marturiseste legatura de filiatie dintre ea
si un copil pe care-l declara ca este al sau.
'
9 se vedea& I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit., p. ;;.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 6.;+';5;, ).D. ';5;, p. 5 :i decizia nr. 5!'+';5., ).D. ';5., p. '6!.
!
Pentru sensul acelora:i noDiuni, Gn general, Gn ceea ce prive:te starea civilE a unei persoane, a se vedea ;-. Bel ei u, op. cit.,
p. !!.
,
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, 9dopDia :i protecDia copilului aflat Gn dificultate, Ed. 9ll, 4ucure:ti, ';;5, p. !/.
a) $ecunoasterea are un caracter declarativ, intrucat are efecte retroactive, copilul fiind
considerat ca are ca mama pe femeia care l-a recunoscut din momentul nasterii sale.
b) $ecunoasterea este irevocabila. )a urmare, femeia care a facut marturisirea nu mai
poate reveni asupra ei, chiar daca a facut-o prin testament (art. ,6 alin. ultim ).fam.).
c) $ecunoasterea are caracter personal, ceea ce inseamna ca nu poate fi indeplinita
decat de catre mama. 0ici mostenitorii, dupa moartea mamei, nici rudele si nici
reprezentantul legal al femeii incapabile nu pot efectua o astfel de recunoastere. Ea
poate fi insa facuta de un mandatar cu procura speciala, autentica.
d) $ecunoasterea este facultativa, ea trebuind sa fie voluntara si libera de orice
constrangere.
e) $ecunoasterea este un act unilateral, respectiv o manifestare unilaterala de vointa.
f) $ecunoasterea nu poate fi facuta decat in formele prevazute de lege.
"ormele in care se poate face recunoasterea, prevazute e#pres si limitativ in art. ,6 alin.
() ).fam., sunt urmatoarele&
'. Declaratia la serviciul de stare civila, care poate fi facuta la orice serviciu de stare
civila, insa, se poate inregistra doar in localitatea de nastere a copilului (art. '5 @egea
nr. '';+';;3).
. Inscrisul autentic notarial sau alt inscris considerat de lege autentic (art. ''5'
).civ.).
!. 7estamentul, in oricare din formele sale, autentic, olograf, mistic sau privilegiat.
Desi testamentul este esentialmente revocabil
'
, recunoasterea facuta in cadrul sau
este, asa cum rezulta din art. ,6 alin. (!) ).fam., irevocabila. )a urmare, revocarea
testamentului prin care s-a facut si o recunoastere de maternitate nu produce efecte
asupra acesteia din urma.
0.2.0. Ca+a!i"a"ea !eru"a +en"ru re!unoa'"ere
2ingura conditie care se cere pentru valabilitatea recunoasterii, sub acest aspect,
este ca manifestarea de vointa sa fie facuta de o persoana constienta, cu discernamant.
$ecunoasterea va putea fi valabil facuta chiar de o persoana fara capacitate de
e#ercitiu sau cu capacitate de e#ercitiu restransa

.
0.2.2. Ca.urile de re!unoa'"ere a %a"erni"a"ii
'
9 se vedea Fr. ea= .a., Mo:tenirea testamentarE. 7ransmisiunea :i GmpErDeala mo:tenirii, Ed. 9ctami, 4ucure:ti, ';;3, p. /.

9 se vedea Tr. I ona cu , )apacitatea de e#erciDiu a drepturilor civile :i ocrotirea sub aspect patri monial a lipsei :i a
restrFngerii acestei capacitEDi Gn lumina recentei legislaDii a $.P.$., 2.).L. nr. '+';/3, p. 3;.
9rticolul ,6 ).fam. prevede limitativ doua cazuri in care recunoasterea poate avea loc&
a) daca nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila si
b) in cazul in care copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti
necunoscuti.
0.2.6. Co+iii !are +o" fi re!uno'!u"i
Intrucat art. ,6 ).fam. face referire in privinta recunoasterii numai la copilul nascut,
s-a pus problema daca poate fi recunoscut copilul conceput sau copilul decedat.
a) In privinta recunoasterii copilului conceput s-au conturat doua opinii. Intr-o parere
s-a sustinut ca recunoasterea acestuia nu este compatibila cu dispozitiile art. ,6
).fam.
'
9 doua opinie insa, pe care o impartasim si noi, afirma ca recunoasterea
copilului conceput este admisibila in lumina prevederilor art. 5 alin. () din Decretul
nr. !'+';/,, dar va produce efecte numai daca, la nastere, copilul se afla in una din
situatiile la care se refera art. ,6 ).fam.

b) )u privire la copilul decedat e#ista, de asemenea, mai multe opinii.


Intr-o prima opinie, se arata ca dispozitiile art. /5 ).fam., potrivit carora recu-
noasterea copilului decedat de catre tata se poate face numai daca a lasat descendenti,
ar trebui aplicate prin analogie si pentru cazul recunoasterii de catre mama, in aceasta
privinta codul neprevazand nimic
!
.
Dupa o alta parere, recunoasterea copilului mort s-ar putea face, chiar daca nu a
lasat descendenti, recunoasterea fiind un act unilateral pentru care nu se cere consim-
tamantul celui recunoscut
,
.
In ceea ce ne priveste, de vreme ce )odul familiei nu prevede nimic in aceasta
privinta, dar, prin art. /5 alin. ('), reglementeaza recunoasterea copilului decedat de
catre tata, cu conditia sa fi lasat descendenti firesti, nu vedem de ce nu s-ar aplica prin
analogie aceste dispozitii, realizandu-se astfel simetria necesara intre situatia tatalui si
cea a mamei. In plus, o solutie unitara este ceruta si pentru a nu se face recunoasteri
interesate sub aspect patrimonial, deci e#ista identitate de motive cu cele care au dus la
adoptarea dispozitiei din art. /5 alin. (') ).fam. (ubi eadem est ratio, eadem le) esse
'
9 se vedea& 4c. 6erbnes cu, op. cit., p. '/5* P. Anca, op. cit., p. !5.

9 se vedea& Al.I. 3proi u, )azurile de nulitate absolutE a recunoa:terii filiaDiei, L.0. nr. '+';3', p. '!!* I.P. Fi l i pes cu, A.I.
Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit., p. !.,-!./.
!
9 se vedea P. Anca, op. cit., p. !6.
,
9 se vedea& T.R. Popescu, op. cit., p. ;-!.* 4c. 6erbnescu, op. cit., p. '/5.
debet)
'
.
0.6. S"a(ilirea 'i dovada %a"erni"a"ii +rin &o"arare 9ude!a"orea'!a
0.6.1. Condi"ii +en"ru exer!i"area a!"iunii
9rticolul /. ).fam. prevede ca stabilirea maternitatii prin hotarare 8udecatoreasca
poate avea loc&
a) in cazul in care, din orice impre8urari, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face
prin certificatul constatator al nasterii si
b) in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al
nasterii.
9ctiunea in stabilirea maternitatii facand parte din categoria actiunilor de stat si
avand un caracter strict personal, fapt ce se desprinde din insasi formularea art. /
).fam., poate fi introdusa numai de copil.
0ici o alta persoana

nu pot e#ercita o atare actiune, de vreme ce te#tul precizeaza ca


ea >apartine( numai copilului.
)opilul, chiar cu capacitate de e#ercitiu restransa, poate introduce actiunea in stabi-
lirea maternitatii fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal
!
.
Daca insa copilul este lipsit de capacitate de e#ercitiu, fiind sub ', ani sau pus sub
interdictie, actiunea va fi e#ercitata, potrivit art. / alin. (') ).fam., de reprezentantul
sau legal, fara ca acesta sa aiba nevoie de incuviintarea autoritatii tutelare. Mostenitorii
copilului decedat nu pot introduce actiunea, dar o pot continua pe cea introdusa de
copil in timpul vietii Bart. / alin. () ).fam.C.
9ctiunea se e#ercita impotriva femeii despre care se pretinde a fi mama a copilului,
iar daca aceasta a decedat, se poate e#ercita si impotriva mostenitorilor acesteia, astfel
cum prevede art. / alin. (!) ).fam.
9ctiunea este imprescriptibila in timpul vietii copilului (art. / alin. ultim ).fam.).
Hotararea 8udecatoreasca prin care s-a admis actiunea in stabilirea maternitatii are
'
2oluDia contrarE a fost criticatE Gn doctrinE :i pentru cE ar crea o situaDie mai favorabilE pentru pretinsa mamE Gn raport cu
situaDia pretinsului tatE, T. Bodoac, %nele aspecte critice..., loc. cit., p. ''.-'''.

In ceea ce prive:te procurorul credem cE formularea actualE a articolului ,/ ).proc.civ. permite acestuia sE intenteze aceastE
acDiune, cu respectarea condiDiilor legale. $edactarea actualE a art.,/ este Gn sensul cE Ministerul Public poate introduce acDiunea
civilE ori de cFte ori este necesar pentru apErarea drepturilor :i intereselor legitime ale minorilor (A). In redactarea anterioarE
te#tul interzicea procurorului sE introducE acDiunile strict personale :i, cu toate acestea au e#istat pEreri cE procurorul ar putea
introduce acDiunea Gn stabilirea maternitEDii (P. Anca, op. cit.,
p. /,-//* +. Poenaru, $olul procurorului Gn procesul civil, Ed. QtiinDificE, 4ucure:ti, ';3,, p. ;,* &. Pt ul ea, )u privire la
dreptul procurorului de a introduce acDiunea Gn stabilirea filiaDiei copiilor minori din afara cEsEtoriei, @.P. nr. '.+';3', p. /3* P.A.
4#abo, Probleme legate de acDiunea civilE a procurorului, L.0. nr. 5+';/3, p. '5).
!
In acela:i sens, I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. !'/-!'3* P. Anca,
op. cit., p. /!, iar Gn sens contrar, cE este nevoie de GncuviinDarea prealabilE a tatElui sau a tutorelui, T.R. Popescu, op. cit., p. !5.
caracter declarativ, ea constatand un fapt anterior, si anume raportul de filiatie care se
stabileste retroactiv, de la nasterea copilului. )opilul dobandeste fata de mama si
rudele acesteia pozitia copilului nascut in afara casatoriei.
Potrivit art. ! din Decretul nr. !'+';/,, o atare hotarare este opozabila erga omnes.
0.4. Con"e'"area %a"erni"a"ii
0.4.1. Con"e'"area %a"erni"a"ii '"a(ili"e +rin re!unoa'"ere
9rticolul ,; ).fam. prevede ca >$ecunoasterea care nu corespunde adevarului poate
fi contestata de orice persoana interesata(.
In consecinta, contestarea s-ar putea face de copilul recunoscut care considera ca nu
femeia autoare a recunoasterii este mama sa* de catre mostenitorii care au interesul de
a-l inlatura pe cel recunoscut de la mostenirea mamei lor* de insasi femeia care a facut
recunoasterea, daca aceasta s-a aflat in eroare* de catre orice alte persoane care ar
putea dovedi un interes legitim in acest sens si de catre procuror, atunci cand este
necesar pentru prote8area drepturilor minorilor sau ale interzisilor, caci starea civila
intereseaza intreaga ordine de drept.
De vreme ce legea nu cuprinde nicio dispozitie cu privire la termenul in care o astfel
de actiune s-ar putea introduce, inseamna ca ea este imprescriptibila. In dovedirea
actiunii se pot folosi orice mi8loace de proba.
Daca actiunea este admisa, legatura de filiatie care s-a stabilit prin recunoastere este
desfiintata retroactiv si se poate introduce actiunea in stabilirea maternitatii, cele doua
actiuni fiind distincte
'
.
0.4.0. Con"e'"area %a"erni"a"ii '"a(ili"e +rin !er"ifi!a"ul de na'"ere
9ctiunea in contestarea maternitatii are ca scop inlaturarea legaturii de filiatie ates-
tata in certificatul de nastere. )onditia admisibilitatii ei consta, astfel cum am mai
precizat, in e#istenta unei discordante intre folosirea starii civile a copilului si certifi-
catul de nastere

, impre8urare prevazuta e#pres in art. /' alin. () ).fam.


9ctiunea are ca obiect, in primul rand, inlaturarea legaturii de filiatie care rezulta din
certificatul de nastere, ce nu corespunde realitatii si, in al doilea rand, stabilirea
legaturii de filiatie fata de alta femeie, care se pretinde a fi adevarata mama. 9ceasta
este situatia cand actiunea este pornita de copil, pentru ca numai el poate cere si
'
Din punct de vedere procesual, cele douE acDiuni pot fi formulate succesiv sau simultan, chiar Gn cadrul aceluia:i proces, de
aceea:i persoanE sau de persoane diferite, GnsE caracterul lor distinct nu dispare (&.M. ,i obanu, op. cit., p. ;.).

9 se vedea I.P. Fi l i pescu, &.M. ,i obanu, 9specte ale contestErii maternitEDii, $.$.D. nr. !+';36, p. '/-/.
stabilirea adevaratei maternitati, dupa contestarea aceleia din certificatul de nastere.
)and insa actiunea in contestare este introdusa de alte persoane, ea are ca obiect
numai contestarea, nu si stabilirea maternitatii.
2i aceasta actiune este imprescriptibila si se poate dovedi prin orice mi8loc de proba.
2ituatia vizata prin te#tele legale este, desigur, aceea in care certificatul de nastere a
fost eliberat ca urmare a declaratiei de nastere si a inregistrarii acesteia in registrul de
stare civila. )and insa certificatul de nastere s-a eliberat ca urmare a recunoasterii si
aceasta nu corespunde realitatii, contestarea maternitatii se face asa cum am aratat mai
sus.
In doctrina s-a pus intrebarea daca se poate contesta maternitatea atunci cand
certificatul de nastere a fost eliberat ca urmare a unei hotarari 8udecatoresti.
2-a raspuns ca, intr-o astfel de situatie, vor putea intenta actiune in contestarea
recunoasterii numai persoanele care nu au fost parti in litigiul anterior, intrucat, desi
hotararea 8udecatoreasca le este opozabila si lor, ei pot face dovada contrara. Pentru
partile din proces, actiunea este inadmisibila, ele trebuind sa respecte autoritatea de
lucru 8udecat a hotararii 8udecatoresti, pe care o pot ataca numai prin caile de atac
prevazute de lege
'
.
Te'" de evaluare:
1. S"a(ili"i !e $rad de rudenie exi'"a in"re ur%a"oarele !a"e$orii de +er'oane: /
(uni! B ne+o"C
- veri +ri%ariC
- o +er'oana 'i varul +ri%ar al "a"alui 'au.
0. Indi!a"i for%ele in !are 'e +oa"e fa!e re!unoa'"erea de %a"erni"a"e.
2. Care 'un" ele%en"ele +rin !are 'e reali.ea.a !onfor%i"a"ea '"arii !ivile !u
!er"ifi!a"ul de na'"ere:
6. Indi!a"i 'i"ua"iile in !are 'e +oa"e '"a(ili %a"erni"a"ea +rin &o"arare
9ude!a"orea'!a.
4. Con"e'"area %a"erni"a"ii '"a(ili"e +rin re!unoa'"ere e'"e diferi"a de revo!area
re!unoa'"erii:
'
9 se vedea& P. Anca, op. cit., p. /6* I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit., p. !';.
ILIO)RAFIE COMPLEMENTARA&
'. 9l. 4acaci, <. Dumitrache, ). Hageanu, Dreptul familiei, editia a < a, Editura )H
4ec=, 4ucuresti, ../ )apitolul $%DE0I9 2I 9"I0I797E9 si capitolul "iliatia*
. 9."ilipescu, I.P."ilipescu, 7ratat de dreptul familiei, Editia a <II a, Editura )H
4E)R, 4ucuresti, )apitolele corespunzatoare*
!. <.Dobozi, J.@upsan, I.9petrei, Filiatia in cadrul asistentei medicale a procreerii,
in revista Dreptul nr.;+..', p.,' si urm.
Cur'ul VIII
O(ie!"ive: 9naliza paternitatii din casatorie si din afara ei, cu accent pe situatiile
practice si pe intocmirea cererilor catre instanta ce rezulta din filiatie.
Cuvin"e !&eie: filia"i e fa" a de "a" a din !a' a" ori e 'i din afara
!a' a" ori ei , '" a(i l ire, dovada, +re.u%" i a de +a" erni " a" e ,
"a$ada +a" erni " a" i i , dovada +a" erni " a" i i .
Re.u%a" : Pat er ni t at e a est e mai greu de st abilit pent r u ca se
bazeaza pe fapt ul concepti ei. Pat er ni t at e a se st abil est e diferit daca
est e din casat ori e sau din afar a ei, insa drept uril e copilului sunt
identice. Prezumt i a de pat er ni t at e actioneaza in favoar ea copilului
din casat ori e, iar prezumt i a aplicat a gresit sau din eroar e se inlat ur a
prin tagada de pat er ni t at e sau prin actiunea in cont est ar e a
pat er ni t at ii.
Ca+i"olul VIII. Filia"ia fa"a de "a"a
1. Con'idera"ii in"rodu!"ive
"iliatia fata de tata sau paternitatea consta in legatura 8uridica bazata pe faptul
conceptiei, care e#ista intre tata si fiu.
Desi sub aspectul statutului 8uridic, copilul din afara casatoriei are aceeasi situatie
cu cel din casatorie, )odul familiei reglementeaza distinct paternitatea copilului din casa-
torie (art. /!-// ).fam.) de aceea a copilului din afara casatoriei (art. /3-3. ).fam.),
intrucat, asa cum vom arata, paternitatea se stabileste deosebit in cele doua situatii.
In timp ce filiatia fata de mama, avand la baza faptul material si neindoielnic al
nasterii, se poate dovedi mult mai usor, filiatia fata de tata, rezultand din faptul
conceptiei, se stabileste mai anevoios.
9ceasta dificultate decurge din aceea ca faptul conceptiei nu poate fi dovedit direct,
ci trebuie probate impre8urari cone#e, certe, din care sa se poata deduce procreatia.
9stfel, in ce priveste copilul din casatorie, faptul cone#, cert, este casatoria, iar in
privinta copilului din afara casatoriei, faptul cone# consta in relatiile se#uale intretinute
de mama cu pretinsul tata in perioada timpului legal al conceptiei.
2tabilirea paternitatii din casatorie are loc prin prezumtiile legale de paternitate,
astfel cum sunt consacrate prin art. /! ).fam., iar a copilului din afara casatoriei, prin
recunoastere sau prin hotarare 8udecatoreasca, potrivit art. /3 ).fam.
0. S"a(ilirea filia"iei fa"a de "a"al din !a'a"orie
0.1. Pre.u%"ia de +a"erni"a"e
9rticolul /! alin. (') ).fam. prevede& >)opilul nascut in timpul casatoriei are ca tata
pe sotul mamei(. Instituirea prezumtiei se e#plica prin aceea ca faptul conceptiei nu
poate fi dovedit nemi8locit, astfel ca se dovedeste un fapt cone# M nasterea, din care se
trage apoi concluzia in privinta conceptiei
'
.
In literatura 8uridica

s-a aratat ca aceasta prezumtie este realista si supla.


Este realista, intrucat, indeobste, copilul nascut in timpul casatoriei este conceput de
mama cu sotul ei si este supla, pentru ca, atunci cand sotul mamei nu este tatal
copilului, el poate rasturna prezumtiile prin actiunea in tagada paternitatii.
Prezumtia, astfel cum este instituita de art. /! alin. (') ).fam., include si pe copilul
conceput inainte de incheierea casatoriei, dar nascut in timpul acesteia, legiuitorul
presupunand ca barbatul care se casatoreste cu o femeie insarcinata, ipso facto, se
'
PrezumDiile sunt definite de lege drept consecinDele ce legea sau magistratul le trage dintr -un fapt cunoscut la un fapt
necunoscut (art. '';; ).civ.).

9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. !..


considera a fi tatal acelui copil. Este deci vorba de prezumtia de recunoastere tacita a
paternitatii copilului conceput inainte de incheierea casatoriei, care este mai puternica
decat recunoasterea e#presa a filiatiei. 2olutia adoptata de legiuitor in privinta copilului
conceput inainte de casatorie, dar nascut in timpul acesteia, are meritul de a fi si
practica, intrucat dovada filiatiei fata de tata se face, astfel, prin dovada nasterii
copilului in timpul casatoriei, nefiind necesara proba mai greu de facut a conceptiei
copilului. 9ceasta din urma se va dovedi cu a8utorul altei prezumtii, aceea a timpului
legal al conceptiei
'
.
9lineatul () al art. /! ).fam. prevede& >)opilul nascut dupa desfacerea, declararea
nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput
in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua
casatorie.( 2e instituie astfel prezumtia de paternitate in favoarea copilului nascut dupa
incetarea casatoriei, dar care a fost conceput in timpul acesteia. 9ceasta este cea de-a
doua prezumtie cuprinsa in art. /! ).fam. si difera de prima prin temeiul sau. 9stfel,
prima prezumtie se bazeaza pe nasterea copilului in timpul casatoriei, iar cea de-a doua
se bazeaza pe conceptia lui in timpul casatoriei.
In situatia in care femeia insarcinata din prima casatorie se recasatoreste, ne aflam in
cazul asa-numitei duble paternitati sau a conflictului de paternitate, care se
solutioneaza aplicand prezumtia prioritara stabilita de lege sau de instanta de 8udecata

.
%n alt caz de dubla paternitate semnalat in literatura 8uridica
!
ar fi acela al biga-
miei mamei copilului, cand prezumtia prioritara este considerata cea a paternitatii fata
de cel de-al doilea sot al mamei, desi cea de a doua casatorie este lovita de nulitate.
0.0. Ti%+ul le$al al !on!e+"iei
Pentru a suplini faptul ca nici in prezent stiinta nu poate stabili cu ma#ima precizie
momentul conceptiei, legiuitorul a instituit, prin art. 3' ).fam., prezumtia timpului
legal al conceptiei, care se stabileste facand diferenta dintre durata ma#ima a gestatiei,
fi#ata de legiuitor la !.. de zile, si durata minima, fi#ata la '6. de zile. $ezulta,
asadar, ca perioada legala de conceptie este de '. de zile
,
.
9rticolul 3' ).fam. prevede& >7impul cuprins intre a trei sute si a o suta optzecea zi
'
Ibidem, p. 3'.

9 se vedea& P. Anca, $udenia A, op. cit., p. '.', I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. !-!!.
!
Ibidem.
,
9ceste perioade s-au stabilit prin generalizarea datelor biologice, potrivit cErora cea mai scurtE gestaDie a fost de '63 de zile,
iar cea mai lungE de 63 de zile. @egiuitorul le-a fi#at totu:i la !.. :i, respectiv, '6. de zile, pentru a evita erori Gn defavoarea
copilului.
dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiei. El se socoteste de la zi la
zi(.In cazul paternitatii din afara casatoriei, pentru a se admite actiunea in stabilirea
paternitatii, este nevoie sa se dovedeasca e#istenta relatiilor se#uale dintre mama si
pretinsul tata, in perioada legala de conceptie
'
.
0.2. Cara!"erul +re.u%"iei
Doctrina este unanima in a aprecia ca prezumtia timpului legal al conceptiei are un
caracter absolut. 2ensul in care trebuie sa se interpreteze acest caracter nu este insa
acelasi.
)oncluzionand, aratam, asadar, ca, in masura in care, pe cale stiintifica, se stabileste
cu certitudine ca faptul conceptiei a avut loc intr-o anumita parte din timpul legal al
conceptiei, trebuie sa acceptam toate consecintele ce, pe plan 8uridic, decurg din aceasta
impre8urare, intrucat, prin aceasta, nu se infrange caracterul irefragabil al prezumtiei

.
2. Ta$ada de +a"erni"a"e
7agada de paternitate desemneaza actiunea prin care se urmareste rasturnarea in
8ustitie a prezumtiei de paternitate care opereaza impotriva sotul femeii casatorite care
a nascut un copil (art. /,-// ).fam.).
9ctiunea in tagada paternitatii se deosebeste de contestarea paternitatii, intrucat, in
cazul celei dintai, prezumtia a fost bine aplicata, copilul fiind nascut sau conceput in
timpul casatoriei, dar fiind o prezumtie relativa, se permite dovada contrara, pe cand,
in cazul celei de-a doua, prezumtia a fost gresit aplicata, urmarindu-se nu rasturnarea,
ci inlaturarea ei
!
.
Desi o prezumtie relativa
,
, prezumtia de paternitate nu poate fi rasturnata in orice
conditii, pentru aceasta fiind necesara, potrivit legii, actiunea in 8ustitie
/
. 0u este deci
eficienta simpla declaratie a sotului de tagaduire a paternitatii, admisa in unele
legislatii, si nici conventia sotilor in acest sens. De asemenea, in privinta subiectelor
care pot intenta aceasta actiune, legea este restrictiva, permitand numai sotilor si
copilului sa o e#ercite. Prezumtia nu poate fi inlaturata nici prin inregistrarea directa a
copilului la serviciul de stare civila pe numele altui barbat, bunaoara a concubinului
3
, si
nici prin recunoasterea paternitatii de catre un alt barbat
5
.
2.1. A!"iunea in "a$ada +a"erni"a"ii
'
).2.L., secDia civilE, decizia civilE nr. 3,+';;, Gn &. Bogdnes cu .a., Probleme de drept ..., p. '6,-'63.

9 se vedea I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. !;.
!
9 se vedea I. Albu, Dreptul familiei ..., op. cit., p. !/* 7rib. 2uprem, decizia civilE
nr. 5//+';56, ).D. ';56, p. '5-'5!.
,
)urtea )onstituDionalE, Gn Decizia nr. 56+';;/ (M. 1f. nr. ;, din . decembrie ';;/), a arEtat cE& >susDinerea cE aceastE
prezumDie ar avea un caracter relativ trebuie GnlEturatE, deoarece ea este contrazisE de Gntreaga economie a art. /! :i a art. /,
).fam.(
/
9cDiunea Gn tEgada paternitEDii este singura cale pe care soDul mamei o are pentru a GnlEtura prezumDia de paternitate, Gn
acest scop nefiind admisE contestarea recunoa:terii. 9 se vedea 7rib. 8ud. 4acEu, decizia civilE nr. 36+';6', $.$.D. nr.
'.+';6', p. 5..
3
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 33,+';55, $epertoriu III, p. ;.
5
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 55/+';56, ).D. ';56, p. '5-'5!.
9rticolul /, ).fam.
'
in formularea actuala a largit cercul persoanelor care pot
introduce aceasta actiune, ingaduind e#ercitarea ei de catre soti si de catre copil.
Mostenitorii acestora nu pot introduce actiunea, dar o pot continua, cu conditia sa nu
se fi perimat sau titularul sa nu fi renuntat la 8udecata. Prin continuarea actiunii de catre
mostenitorii tatalui, aceasta isi interverteste in parte caracterul, caci, in cazul
mostenitorilor prevaleaza interesele de ordin patrimonial, hotararea pronuntata in acest
caz pastrandu-si insa toate efectele pe planul statutului civil al copilului, la fel ca si in
cazul e#ercitarii actiunii de catre titular.
In redactarea anterioara, art./, conferea actiunii in tagada paternitatii un pronuntat
caracter personal, in conditiile in care titular era doar sotul mamei.
In literatura 8uridica s-au semnalat situatii cand sotul mamei, in pofida evidentei ca,
date fiind anumite impre8urari, nu poate fi tatal copilului nascut de sotia sa, nu
intelegea sau nu avea posibilitatea sa intenteze actiunea in tagada paternitatii.
)oncluzionand, urmare a declararii ca neconstitutional a art. /, ).fam., caracterul
personal al actiunii in tagada paternitatii a fost inlaturat, astfel ca se impunea
modificarea legislatiei in acord cu practica instantei europene. 9ceasta modificare a
survenit prin @egea nr.66+..5.
In anumite situatii, actiunea poate fi e#ercitata si prin reprezentare. 9stfel, tutorele
sotului pus sub interdictie poate e#ercita actiunea, cu incuviintarea autoritatii tutelare.
)and tutore al barbatului casatorit este chiar mama copilului, data fiind contrarietatea
de interese intre ei, se va numi un curator, potrivit art. '! si ',5 ).fam., curator care
va putea e#ercita actiunea.
9ctiunea in tagada paternitatii se introduce impotriva copilului care, fiind de regula
minor, este reprezentat de mama sa. Daca mama a decedat sau nu are capacitate de
e#ercitiu, copilul va fi reprezentat de un tutore. Intre ',-'6 ani, copilul va participa
singur la proces, actiunea avand caracter strict personal. Mama copilului participa,
asadar, la proces in dubla calitate& de reprezentat al copilului si in nume propriu, caci,
potrivit art. /, alin. (,) ).fam., ea trebuie citata in toate situatiile in proces, deci si
atunci cand nu are calitatea de a-l reprezenta pe copil. Daca actiunea e este introdusa
de copil sau de mama acestuia calitatea de parat o va avea sotul mamei sau
mostenitorii acestuia.
9ceasta dispozitie care asigura participarea mamei in proces, in toate cazurile este
in masura sa contribuie la apararea intereselor copilului, dar si la descoperirea adeva-
rului, mama fiind cea care cunoaste impre8urari esentiale in acest sens.
Ter%enul de in"rodu!ere a a!"iunii
Potrivit art. // ).fam., termenul de introducere a actiunii este de ! ani

de la data
nasterii copilului. Pentru sotul mamei termenul curge de la data la care a luat
cunoastinta de nasterea copilului. Daca actiunea nu a fost introdusa in timpul
minoritatii copilului, acesta o poate porni intr-un termen de ! ani de la data ma8oratului
sau. 9sa cum rezulta din chiar te#tul legii, termenul de ! ani este un termen de
'
Modificat prin @egea nr.66+..5 ( M.1f. nr.5,; din / noiembrie ..5).

In forma anterioarE a legii, termenul era de 3 luni. 2ub aceastE reglementare am propus, de lege ferenda, prelungirea
acestui termen, a:a cum s-a GntFmplat Gn ma8oritatea DErilor europene. 9m arEtat chiar cE, Gn unele legislaDii se prevede cE
pentru copil Gncepe sE curgE un nou termen de la vFrsta ma8oratului, iar Gn alte state, dreptul la acDiune nu se prescrie, de
e#emplu, Gn Danemarca, 2uedia :i 0orvegia* a se vedea R. Fran=, @Setablisement et les consKTuences de la filiation maternelle
et paternelle en droit europKen, $evue internationale de droit comparK nr. '+';;;, p. ; :i urm.
prescriptie, supus dispozitiilor Decretului
nr. '35+';/6 privind prescriptia e#tinctiva referitoare la suspendarea, intreruperea si
repunerea in termen
'
.
Desi principiul enuntat in literatura 8uridica este acela conform caruia actiunile
avand ca obiect drepturi personale nepatrimoniale sunt, ca regula, imprescriptibile

,
legea a prevazut in cazul actiunii in tagada paternitatii un termen de prescriptie relativ
scurt, datorita necesitatii sociale de a clarifica statutul civil al persoanelor, statut care
trebuie sa reflecte realitatea.
Dovada ne+a"erni"a"ii
9rticolul /, alin. (') ).fam. prevede ca >Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu
neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului(. Din modul de redactare a te#tului,
rezulta ca legiuitorul a inteles sa fie destul de restrictiv in privinta posibilitatilor
recunoscute sotului mamei de a rasturna prezumtia de paternitate, caci acesta este pus
in situatia de a dovedi nu orice impre8urari care ar fi in masura sa faca indoielnica
paternitatea sa, ci altfel de impre8urari care impun concluzia imposibilitatii acesteia. In
dovedirea acestor impre8urari nu e#ista restrictii, putand fi folosite orice mi8loace de
proba.
)are sunt impre8urarile de natura a forma o astfel de convingere nici legiuitorul nu le
putea determina e#haustiv, cum nici noi nu putem decat sa amintim unele dintre ele,
care s-au conturat ca atare in doctrina si mai ales in practica 8udiciara.
Imposibilitatea ca sotul mamei sa fie tatal copilului poate fi determinata fie de nepu-
tinta fizica
!
, respectiv impotenta barbatului sau departarea dintre soti, determinata de
impre8urari care au impiedicat pe soti sa se intalneasca (de e#emplu, starea de deten-
tie), fie de neputinta morala
,
, care e#ista in situatia unor neintelegeri grave, a unor
relatii atat de mult deteriorate incat, moralmente, au facut imposibile relatiile intime
intre soti
/
.
2impla despartire in fapt a sotilor nu este, prin ea insasi, in masura sa duca la con-
'
7rib. 8ud. 2ibiu, decizia civilE nr. 5;+';66 cu note de (I) B. iamant, &. Lunceanu, (II) T. Pamblic, A. ,iuc, (III) 4.
6erban, Dreptul nr. 6+';;., p. /5 :i urm. In sens contrar, cE acDiunea Gn tEgada paternitEDii, ca orice acDiune cu caracter
nepatrimonial, se supune )odului civil care nu cunoa:te repunerea Gn termen, a se vedea P. Anca, op. cit., p. 56-5;.

9 se vedea A. Ionacu, op. cit., p. 3.-3'.


!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /'6+';5!, Gn I.;. Mi -u* , $epertoriu II, p. ,.* 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia
nr. '/.+';;', Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;', p. /;.
,
9 se vedea P. Anca, $udenia ..., op. cit., p. !.* T.R. Popescu, op. cit., vol. II, p. ,6* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr.
5,'+';3;, Gn I.;. Mi -u* , $epertoriu II, p. ,.* decizia civilE
nr. ,!+';6, $.$.D. nr. '+';6, p. 36 :i decizia civilE nr. 5!5+';6/, $.$.D. nr. +';63, p. 5/.
/
9ceastE imposibilitate e#istE cFnd, de e#emplu, Gntre soDi, Gn perioada concepDiei, au fost douE procese, iar soDul a GntreDinut
relaDii e#tracon8ugale cu o altE femeie (7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. !+';55, ).D. ';55, p. ''.).
cluzia ca sotul mamei nu este tatal copilului, mai ales daca se dovedeste ca intre soti
relatiile intime au continuat si in aceasta perioada
'
.
"aptul ca, in timpul legal al conceptiei, sotia a avut relatii se#uale cu alti barbati nu
este suficient pentru admiterea actiunii in tagada paternitatii, intrucat acest fapt nu
e#clude, prin el insusi, paternitatea sotului. Dovada relatiilor adulterine este insa un
indiciu care obliga instanta sa administreze si alte probe, ca e#pertizele stiintifice,
pentru a verifica temeinicia actiunii

.
E#pertizele medico-8udiciare se folosesc ca mi8loace de proba atat in cazul
actiunilor in tagada paternitatii, cat si in acela al actiunilor in stabilirea paternitatii
copilului din afara casatoriei. Ele au la baza analiza pe cale stiintifica a transmiterii
caracterelor ereditare de la parinti la copii.
In stadiul actual de dezvoltare a stiintelor biologice si medicale, e#pertizele
medico-legale clasice (serologica, antropologica si dermatoglifica) pot stabili cu certi-
tudine nepaternitatea in cazul in care e#ista incompatibilitate intre grupa sanguina a
copilului si cea a parintilor sai, respectiv combinatia grupei sanguine a mamei cu aceea
a tatalui, dar nu pot stabili cu certitudine paternitatea. Ele ofera numai indicii care,
coroborate cu alte probe, pot a8uta instantele in stabilirea paternitatii
!
.
E#pertizele genetice efectuate in sistemul H@9, care se bazeaza pe analiza
transmiterii genetice a caracterelor, pot stabili cu o probabilitate de ;;U paternitatea
unui copil.
9sa cum am aratat de8a, e#pertizele medico-legale eredo-biologice sunt de mai multe
feluri& serologice, antropometrice-somatice, dermatoglifice si genetice.
E#pertiza serologica consta in analiza grupelor sanguine ale copilului, mamei
acestuia si tatalui prezumat, in cazul paternitatii din casatorie, sau a celui presupus, in
cazul paternitatii din afara casatoriei. )oncluziile sale sunt certe, in sensul ca, in
anumite cazuri, paternitatea unui barbat se e#clude datorita incompatibilitatii grupelor
sanguine. In sensul stabilirii legaturii de filiatie, concluziile sale nu sunt decat
probabile
,
.
E#pertiza antropologica se bazeaza pe transmiterea, pe cale ereditara, a unor parti-
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ,6,+';53, ).D. ';55, p. '5.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 6'+';3', L.0. nr. ,+';3, p. ',,.
!
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. ;'+';33, ).D. ';33, p. '56-'6!* >.B. I anco(es cu, 2tabilirea paternitEDii :i proba
grupului sanguin, L.0. nr. ,+';/5, p. 3/'.
,
9 se vedea I. ?uai , &. Mrgi neanu, M. Terbancea, L. Popa, Introducere Gn teoria :i practica medico-legalE, vol. II, Ed.
Dacia, )lu8-0apoca, ';5;, p. '63 :i urm.
cularitati anatomice, ca& fizionomia fetei, conformatia nasului, a urechilor, malformatii,
boli ereditare etc.
'
Metodele senzorial-subiective au inceput a fi suplinite printr-o
prelucrare matematica. 0ea8unsul acestui tip de e#pertiza este acela ca ea se poate
efectua doar dupa ce copilul a implinit varsta de trei ani.
E#pertiza dermatoglifica se bazeaza pe analiza tabloului dermatoglific al copilului a
carui entitate distincta este rezultatul combinatiei programelor genetice ale ascen-
dentilor

.
E#pertiza genetica, cea mai noua metoda de stabilire a paternitatii, este singura care
poate concluziona cu o probabilitate de ;6-;;U ca un anumit barbat este tatal unui
copil. 9ceasta e#pertiza se bazeaza pe analiza factorului genetic H@9, ale carui
caracteristici se transmit si pe cale ereditara. 2tudiile H@9 au valoare in sfatul genetic
prenatal si in terapia preventiva a bolilor congenitale si de familie, insa, constituie, asa
cum am aratat, si un instrument puternic pentru testarea paternitatii
!
.
In plus, pentru a completa aceste probe, se practica si e#pertiza capacitatii de pro-
creare. 9tunci cand prin aceasta e#pertiza se constata impotenta se#uala de coabitare a
barbatului sau sterilitatea sa, care poate fi congenitala sau dobandita, paternitatea
acestuia este evident e#clusa
,
.
)a metode indirecte pentru dovedirea paternitatii se utilizeaza si cercetarea duratei
sarcinii. Prin aceasta se pot preciza, stiintific, timpul dintre raportul fecundant si data
nasterii, gradul de dezvoltare a copilului si particularitatile sale la nastere sau, ulterior
acestei date, greutatea placentei, dimensiunile copilului pe luni de sarcina, tulburarile
sarcinii etc.
/
2.6. Efe!"ele ad%i"erii a!"iunii in "a$ada +a"erni"a"ii
Daca actiunea in tagada paternitatii s-a admis, copilul devine, retroactiv, copil din
afara casatoriei, modificandu-i-se, in acest sens, statutul civil
3
. In cazul e#istentei
asa-numitului conflict de paternitate, daca sotul mamei din cea de-a doua casatorie, in
cursul careia copilul s-a nascut, tagaduieste cu succes paternitatea, copilul nu doban-
deste statutul 8uridic al copilului din afara casatoriei, intrucat functioneaza prezumtia de
'
9 se vedea ,. &ul pe, )ercetarea filiaDiei Gn lumina progreselor Gnregistrate de e#pertiza antropologicE, $.$.D. nr. '.+';55,
p. !;.

9 se vedea I. +nescu, <aloarea probatorie a e#pertizei dermatoglifice Gn cercetarea filiaDiei, $.$.D. nr. !+';6', p. ,-5.
!
9 se vedea .ar ri s on@ s , Principals of internal medicine, 7enth Edition, @ondon, ';6!, p. !!.
,
9 se vedea &. Bel i , Indreptar de practicE medico-legalE, Ed. MedicalE, 4ucure:ti, ';;., p. '!,-'!3.
/
9 se vedea M. Aernbac-, Medicina 8udiciarE, Ed. MedicalE, 4ucure:ti, ';/6, p. !.6.
3
9 se vedea I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit., p. !,. :i urm.* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. '63+';;., Gn
&. Bogdnes cu .a., Probleme de drept ..., p. '6;.
paternitate fata de fostul sot al mamei, potrivit art. /! alin. () ).fam.
'
0umai daca si
acesta din urma ar obtine o hotarare 8udecatoreasca, prin care s-ar admite actiunea sa in
tagaduirea paternitatii, copilul devine retroactiv din afara casatoriei.
9dmiterea actiunii in tagada paternitatii va produce efecte asupra numelui, ocrotirii
si domiciliului copilului, precum si asupra obligatiei de intretinere.
6. Con"e'"area filia"iei fa"a de "a"al din !a'a"orie
9sa cum am aratat mai sus, tagada paternitatii presupune rasturnarea prezumtiei de
paternitate ce il vizeaza pe sotul femeii care a nascut copilul, pe cand contestarea
paternitatii urmareste inlaturarea prezumtiei de paternitate care a fost aplicata gresit
sau fraudulos. 2e pot ivi astfel de situatii atunci cand numai aparent copilul s-a nascut
sau a fost conceput in timpul casatoriei, daca, bunaoara, parintii copilului au trait in
concubina8, sau copilul s-a nascut inainte de incheierea casatoriei parintilor sau dupa
!.. de zile de la data desfacerii sau a desfiintarii ei.
)ontestarea paternitatii copilului aparent din casatorie nu este reglementata de
)odul familiei, dar, in mod unanim, doctrina accepta admisibilitatea ei ca singura cale
de inlaturare a prezumtiilor de paternitate aplicate fara temei

.
2pre deosebire de actiunea in tagada paternitatii, care poate fi intentata numai de sotul
mamei, actiunea in contestarea paternitatii copilului aparent din casatorie poate fi
introdusa de orice persoana interesata, chiar si de copil.
Dreptul la actiunea in contestarea paternitatii este considerat imprescriptibil, iar in
dovedirea actiunii se admite orice mi8loc de proba.
4. S"a(ilirea filia"iei fa"a de "a"al din afara !a'a"oriei
2tabilirea filiatiei fata de tatal din afara casatoriei se poate face, astfel cum rezulta
din art. /3 ).fam., prin recunoastere si prin hotarare 8udecatoreasca.
4.1. Re!unoa'"erea de +a"erni"a"e
$ecunoasterea este actul personal al unui barbat prin care acesta marturiseste ca
este tatal unui copil conceput si nascut in afara casatoriei. $ecunoasterea este un act
personal, care nu poate fi efectuat decat de tata sau de un mandatar al tatalui cu pro-
cura speciala, autentica.
A% ,opiii care pot fi recunoscuti
'
9ceasta este situaDia Gn care mama intrE Gntr-o nouE cEsEtorie Gnainte de na:terea copilului :i Gnainte de a se fi Gmplinit !.. de zile
de la Gncetarea, desfiinDarea sau desfacerea cEsEtoriei precedente.

9 se vedea& P. Anca, $udenia A, op. cit., p. 6!-6,* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. /5 :i I.P. Fi l i pescu, A.I.
Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit., p. !,6* A. I ona cu .a., op. cit., p. 3,.
)opiii nascuti sau conceputi in timpul casatoriei, asa cum am vazut, beneficiaza de
prezumtia de paternitate reglementata de art. /! alin. (') si () ).fam.
a% ,opilul conceput. Mai intai, s-a sustinut ca nu se poate recunoaste un copil numai
conceput
'
, insa, ulterior, in doctrina s-a impus parerea ca un copil conceput poate fi
recunoscut cu singura conditie ca, la nastere, el sa aiba situatia de copil din afara
casatoriei

.
b% ,opilul decedat. 9rticolul /5 alin. (') ).fam. prevede e#pres ca poate fi recunoscut
copilul din afara casatoriei dupa ce a decedat, dar numai daca a lasat descendenti
firesti.
c% ,opilul recunoscut. Impartasim parerea acelor autori
!
care sustin ca nu se poate
face recunoasterea unui copil de8a recunoscut, cata vreme filiatia acestuia, anterior
stabilita, nu este inlaturata pe o cale recunoscuta de lege.
B% Forma recunoasterii
Potrivit art. /5 alin. () ).fam., recunoasterea de paternitate se poate face fie prin
declaratie la serviciul de stare civila, odata cu inregistrarea nasterii sau ulterior, fie dupa
aceasta data, prin inscris autentic
,
sau prin testament
/
. 0erespectarea acestor forme
atrage, la fel ca in cazul recunoasterii de maternitate, nulitatea absoluta a actului.
,% ,apacitatea ceruta pentru recunoastere
Pentru efectuarea unei recunoasteri valide de paternitate nu este necesara capaci-
tatea ceruta in genere pentru actele 8uridice, fiind suficient ca persoana sa aiba discer-
namant. 9ceasta inseamna ca recunoasterea va fi valabil facuta si de catre tatal minor
si de cel pus sub interdictie, daca s-a aflat intr-un moment de luciditate
3
. Minorul cu
capacitate de e#ercitiu restransa va putea face recunoasterea fara nicio incuviintare.
% +fectele recunoasterii
'
9 se vedea Al. 3proi u, )azurile de nulitate ..., op. cit., p. '!'* 4c. 6erbnes cu, op. cit., p. '55, pct. !.

9 se vedea& P. Anca, $udenia ..., op. cit., p. 63* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. ,/*
I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. !/.. 9:a, de e#emplu, recunoa:terea unui copil GncE nenEscut fEcutE prin
testament de tatEl care ar deceda Gnainte de na:terea copilului este valabilE dacE, la na:tere, copilul are situaDia 8uridicE de copil din
afara cEsEtoriei.
!
9 se vedea P. Anca, $udenia ..., op. cit., p. 63.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /;+';55, ).D. ';55, p. 6;-;'. Prin decizia nr. 6'.+..', pronunDatE de secDia civilE
a ).9. 2uceava (nepublicatE), s-a hotErFt cE livretul militar constituie Gnscris autentic, prin asimilare, astfel cE reclamanta a fost
recunoscutE Gn forma legalE, dacE Gn livretul tatElui sEu defunct, la rubrica >situaDia familialE(, figureazE >un copil minor Gn
GntreDinere(. 2oluDia a fost criticatE, arEtFndu-se cE, Gn materie de recunoa:tere a paternitEDii, livretul militar nu constituie Gnscris
autentic Gn accepDiunea conferitE de art. /5 alin. () ).fam., raportat la art. ''5' ).civ. ( T. Pung, Din 8urisprudenDa )urDii A,
loc. cit., p. ',').
/
9 se vedea +. Poenaru, $ecunoa:terea prin testament a copilului din afara cEsEtoriei, L.0.
nr. !+';/3, p. ,3!.
3
9 se vedea Tr. I ona cu , op. cit., p. 3;. In sens contrar, cE minorii :i interzi:ii nu pot face o recunoa:tere valabilE, a se vedea
I. 4t oenescu, 4. 'i l ber st ei n , Drept procesual civil, teoria generalE, E.D.P., 4ucure:ti, ';55, p. !65.
)a urmare a recunoasterii, copilul are stabilita filiatia fata de cel care a facut recu-
noasterea. El ramane insa tot copil din afara casatoriei. Efectele care decurg din
stabilirea filiatiei privitoare la nume
'
, ocrotirea parinteasca, obligatia de intretinere etc.
se produc nu numai de la data recunoasterii, ci retroactiv, din momentul conceptiei.
+% ,ontestarea recunoasterii de paternitate
Daca recunoasterea de paternitate nu corespunde adevarului, ea poate fi contestata
de orice persoana interesata Bart. /6 alin. (') ).fam.C.
4.0. S"a(ilirea +a"erni"a"ii +rin a!"iune in 9u'"i"ie
2pre deosebire de vechiul sistem al )odului civil, care conditiona cercetarea pater-
nitatii de anumite impre8urari, ca rapirea mamei de pretinsul tata in perioada timpului
legal al conceptiei, convietuirea notorie a mamei cu barbatul care se pretinde a fi tatal
copilului, violul, seductia etc., )odul familiei, prin reglementarea adusa cercetarii de
paternitate (art. /;-3. ).fam.), consacra principiul libertatii depline in aceasta materie,
intentarea actiunii in stabilirea paternitatii necunoscand nicio ingradire. 1biectul unei
atare actiuni il constituie stabilirea filiatiei fata de tatal copilului nascut in afara
casatoriei.
A% reptul la actiune
9rt. /; ).fam.

prevede ca actiunea in stabilirea paternitatii apartine copilului si se


porneste in numele sau de mama sau de reprezentantul sau legal.
1data ce mama copilului sau reprezentantul sau legal a introdus actiunea, nici unul
dintre acestia nu poate renunta la ea, nici chiar cu avizul autoritatii tutelare, intrucat
aceasta actiune apartine copilului si urmareste stabilirea starii civile a acestuia. )opilul
din afara casatoriei, recunoscut, dar care si-a pierdut paternitatea ca urmare a
contestarii recunoasterii, poate intenta actiunea in stabilirea paternitatii
!
.
1 problema care, de asemenea, a fost discutata in literatura 8uridica este aceea daca
un copil recunoscut poate sau nu introduce actiunea in stabilirea paternitatii fata de un
alt barbat decat cel care a facut recunoasterea. 2-a raspuns afirmativ, cu motivarea ca
'
7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. ',63+';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;., p. .. )Fnd filiaDia faDE de tatEl
din afara cEsEtoriei a fost stabilitE, ulterior, prin recunoa:tere, instanDa va putea GncuviinDa copilului sE poarte numele tatElui sEu.

9rticolul /; ).fam. a fost atacat ca neconstituDional, pe considerentul cE acest te#t contravine art. , alin. () :i art. '3 alin. (')
din )onstituDie, prin aceea cE instituie femeia printre persoanele care pot porni acDiunea, GncElcFnd astfel egalitatea Gn drepturi
dintre un bErbat :i o femeie. E#cepDia a fost respinsE prin Decizia nr. 3+..' a )urDii )onstituDionale (M. 1f. nr. ! din 5 ianuarie
..), GntrucFt dispoziDia reglementeazE dreptul la acDiune al copilului Gmpotriva presupusului tatE, drept care se e#ercitE Gn numele
sEu de mamE, Gn calitate de reprezentant legal al copilului. 9ceastE normE nu instituie vreo discriminare Gntre cetEDeni pe
considerente de se# :i nici nu GncalcE principiul constituDional al egalitEDii Gn drepturi.
!
9 se vedea T. Pop, 7ermenul Gn care poate fi introdusE acDiunea Gn stabilirea paternitEDii din afara cEsE toriei Gn cazul nulitEDii
actului de recunoa:tere, $.$.D. nr. ''+';36, p. 6'-6!.
niciun te#t de lege nu se opune si ca hotararea 8udecatoreasca prin care se stabileste
paternitatea din afara casatoriei indeplineste si functia de contestare a recunoasterii
facute anterior, astfel ca va ramane valabila ultima paternitate stabilita
'
.
)opilul din afara casatoriei, adoptat, poate, de asemenea, intenta actiunea in stabi-
lirea paternitatii.
)opilul din casatorie, atata timp cat actiunea in tagada paternitatii nu a fost admisa,
nu poate promova actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei. Daca actiunea
in tagada paternitatii este intentata, instanta sesizata cu actiunea in stabilirea
paternitatii va trebui sa suspende 8udecata pana la solutionarea definitiva a actiunii in
tagada paternitatii

.
9ctiunea in stabilirea paternitatii nu poate fi intentata pentru copilul conceput si nici
pentru cel decedat, caci aceasta actiune apartine copilului si, deci, ea poate fi pornita
numai dupa nasterea sa si numai cat timp el este in viata
!
. 9ctiunea pornita de copil in
timpul vietii poate fi continuata de mostenitorii sai Bart. /; alin. () ).fam.C, dar, in acest
caz, actiunea se interverteste dintr-o actiune personala intr-o actiune patrimoniala,
astfel ca ea va putea fi continuata atat de mostenitorii legali ai copilului, cat si de cei
testamentari, precum si de creditorii acestora
,
.
In ce priveste procurorul, el poate interveni in procesul avand ca obiect stabilirea
paternitatii, in temeiul art. ,5 din Decretul nr. !+';/, si art. ,/ ).proc.civ., si chiar
poate intenta el insusi actiunea, ca, de pilda, in cazul in care mama refuza sa introduca
aceasta actiune
/
.
9ctiunea in stabilirea paternitatii se introduce impotriva barbatului despre care
mama, reprezentantul legal al copilului sau copilul insusi pretind a fi tata din afara
casatoriei. Potrivit art. /; alin. ultim ).fam., actiunea poate fi introdusa si impotriva
mostenitorilor pretinsului tata, chiar daca ei au renuntat la mostenire, intrucat actiunea
continua sa aiba caracter personal, tinzand la stabilirea legaturii de filiatie.
B% Termenul de introducere a actiunii
In ceea ce priveste termenul, art.3. din )odul familiei distinge dupa cum actiunea
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, %nele probleme Gn legEturE ..., op. cit., p. ;!-;,.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 65!+';5', $.$.D. nr. +';5* decizia nr. '.,/+';6', ).D. ';6', p. '/;.
!
9 se vedea& T.R. Popescu, op. cit., p. 6,-6/* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. ,5.
,
9 se vedea& &. +conomu, op. cit., p. ;,-;/* 4c. 6erbnescu, op. cit., p. '6,* I.P. Fi l i pescu, %nele probleme Gn
legEturE ..., op. cit., p. ;/-;5.
/
9ceastE opinie a e#istat Gn doctrinE :i Gnainte de modificarea art.,/ ).proc.civ., a se vedea &. Pt ul ea, )u privire la dreptul
procurorului ..., op. cit., p. /3-/6.
este pornita de mama sau de copil. 7ocmai pentru ca este vorba despre o actine de
stare civila, art.3. alin., din )odul familiei prevede ca actiunea apartinand copilului nu
se prescrie in timpul vietii acestuia.
Dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii pornita de mama este supus prescriptiei
intr-un termen scurt, de un an de zile, care, potrivit art. 3. ).fam., incepe sa curga de
la nasterea copilului, de la ramanerea definitiva a hotararii prin care copilul si-a pierdut
calitatea de copil din casatorie Bart. /, alin. (') ).fam.C* de la data incetarii convietuirii
mamei cu pretinsul tata sau de la incetarea intretinerii prestate de acesta copilului.
Instituirea acestui termen scurt de prescriptie
'
, prin e#ceptie de la regula ca actiunile
in materie de stare civila sunt imprescriptibile

, se datoreaza dorintei legiuitorului de a


ocroti interesele copilului minor, si anume&
- pentru a asigura copilului intretinerea necesara la care este indatorat si tatal
acestuia*
- pentru a nu se pierde probele necesare actiunii prin trecerea unui timp indelungat
!
*
- pentru a nu lasa loc eventualelor scandaluri si santa8e
,
.
9rticolul 3. alin. () si (!) ).fam. reglementeaza trei situatii distincte in care termenul
de un an curge de la o alta data decat aceea a nasterii copilului&
- cand copilul devine din afara casatoriei, ca urmare a faptului ca paternitatea a fost, cu
succes, tagaduita, termenul pentru intentarea actiunii in stabilirea paternitatii curge din
momentul ramanerii definitive a hotararii care a admis actiunea in tagada paternitatii,
intrucat, inainte de aceasta data, copilul beneficia de prezumtia de paternitate a sotului
mamei, actiunea in stabilirea paternitatii fiind inadmisibila
/
*
- cand mama a convietuit cu pretinsul tata, termenul de un an curge de la incetarea
convietuirii.
In practica 8udiciara s-a precizat ca prin convietuirea mamei cu pretinsul tata se
intelege traiul in comun in aceeasi locuinta sau e#istenta unor legaturi statornice, cu
caracter de continuitate. Desi vizitele intamplatoare, legaturile sporadice ale pretinsului
tata cu mama copilului nu pot fi considerate convietuire in sensul legii, s-a decis ca,
'
7ermenul este unul de prescripDie, :i nu de decEdere, deci i se aplicE prevederile Decretului
nr. '35+';/6 referitor la prescripDia e#tinctivE, Gn ceea ce prive:te suspendarea, Gntreruperea :i repunerea Gn termen.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ;/.+';55, ).D. ';55, p. '.;.
!
DimpotrivE, unii autori, tocmai Gn acest scop, s-au pronunDat pentru necesitatea mEririi termenului* ,. &ul pe, )ercetarea
filiaDiei Gn lumina ..., op. cit., p. , (motivat de Gmpre8urarea cE e#per tiza antropologicE pentru stabilirea filiaDiei se poate efectua
numai dupE Gmplinirea vFrstei de ! ani a copilului).
,
9 se vedea 4c. 6erbnescu, op. cit., p. ';/.
/
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 65!+';5', $epertoriu II, p. ,.* 7rib. reg. )raiova, colegiul I civil, decizia nr.
!6;'+';/6, cu notE de ,. rni ceanu, @.P. nr. /+';/;, p. '..
atunci cand, din motive obiective, ca, bunaoara, din cauza serviciilor aflate in localitati
diferite, pretinsul tata nu poate sa convietuiasca cu mama copilului, vizitele facute chiar
la intervale mai mari vor putea fi considerate ca relatii de convietuire
'
*
- cand pretinsul tata a prestat intretinere pe seama minorului, termenul de ' an pentru
introducerea actiunii in stabilirea paternitatii curge de la incetarea acestei impre8urari

.
Intretinerea, care face ca termenul de prescriptie sa curga de la incetarea ei, consta
in a8utorul material, substantial si continuu, acordat benevol de pretinsul tata al
copilului
!
. )ontinuitatea intretinerii nu trebuie inteleasa ca fiind luna de luna, ci in
raport de intentia celui care o presteaza si de alte elemente de fapt, care dau caracterul
acestei intretineri
,
.
7ermenul se calculeaza de la data incetarii convietuirii sau a intretinerii, chiar daca
aceste impre8urari intervin dupa ce copilul a devenit ma8or, intrucat, art. 3. alin. (!)
).fam. nu distinge intre copilul minor si cel ma8or
/
.
,% o(ada paternitatii
Intrucat legatura de filiatie are la baza faptul conceptiei, trebuie facuta dovada
relatiilor se#uale dintre mama copilului si pretinsul tata, dovada destul de greu de facut
in mod direct.In dovedirea acestor impre8urari sunt admise orice mi8loace de proba
3
. In
privinta probei cu martori, se admite ca pot fi audiate in cauza si rudele partilor, de
orice grad, cu e#ceptia descendentilor (art. ';. ).proc.civ.), intrucat, data fiind natura
impre8urarilor de fapt ce trebuie dovedite, aceste persoane sunt in masura a le cunoaste
mai bine
5
. )u toate acestea, socotim noi, instantele 8udecatoresti trebuie sa manifeste
vigilenta in aprecierea acestor depozitii si sa le inlature pe acelea care ar suferi de
partinire.
7ribunalul 2uprem a stabilit ca se poate folosi in proces si marturisirea, iar intr-un
astfel de caz, cand paratul recunoaste la interogatoriu ca el este tatal copilului, nu mai
'
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. ',;;+';3,, ).D. ';3,, p. '!'* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. 5;;+';;., Gn &.
Bogdnes cu .a., Probleme de drept A, p. '6..

).2.L., secDia civilE, decizia nr. '3,3+';;, Dreptul nr. 6+';;!, p. 6/. 2ituaDia este aceea:i :i Gn cazul Gn care bunicul patern al
minorului, cu acordul :i Gn numele pretinsului tatE, presteazE GntreDinere, mai ales, Gn cazul Gn care pretinsul tatE se aflE Gn armatE.
!
9 se vedea& &. +conomu, op. cit., p. ;5* I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit.,
p. !5!-!53* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. /,-//* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '63+';/6, ).D. ';/6, p. /.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 3.5+';56, ).D. ';56, p. '3;* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. 5;;+';;., citatE supra.
9stfel, chiar dacE o perioadE de timp pretinsul tatE a fost lipsit de libertate, atFt Gnainte de aceasta, cFt :i dupE punerea sa Gn
libertate, a oferit copilului e#act ceea ce reclamau nevoile sale imediate.
/
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 6.+';6', $.$.D. nr. '+';6, p. !,.
3
9 se vedea& M. MaBo, 2tabilirea 8udecEtoreascE a paternitEDii A, op. cit., p. /,-/3* ,. Lungu, %nele probleme de drept ...,
op. cit., p. '!!-'!,.
5
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. 33/+';35, ).D. ';35, p. '3,* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. !5.+';;!, Dreptul nr.
6+';;,, p. 66* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. !5;+';;!, Gn ,. ,ri u .a., $epertoriu ... pe anii ';6;-';;,, p. 3!5-3!6.
este nevoie sa se 8udece actiunea, instanta urmand numai sa constate recunoasterea si
sa dispuna inregistrarea ei la serviciul de stare civila
'
.
Impre8urarea ca, in timpul conceptiei, mama a avut legaturi intime cu mai multi
barbati, nu numai cu paratul, nu poate duce prin ea insasi la respingerea actiunii,
e)ceptio plurium concubentium nefiind admisa

. 1 atare solutie se impune numai


daca, in raport cu probele administrate, legaturile respective sunt de natura sa
formeze convingerea 8udecatorului in sensul ca paratul nu este tatal copilului
!
.
In astfel de situatii, dar si in altele, se impune folosirea obligatorie a e#pertizelor
medico-legale, iar daca prin asemenea e#pertiza s-a e#clus paternitatea, puterea
probatorie a acesteia este de neinlaturat
,
.
% +fectele -otararii de stabilire a paternitatii
Prin hotararea 8udecatoreasca de admitere a actiunii in stabilirea paternitatii,
barbatul chemat in 8udecata este declarat tata al copilului, caruia i se elibereaza, potri-
vit @egii nr. '';+';;3, un alt certificat de nastere. Hotararea 8udecatoreasca are efect
declarativ, deci si pentru trecut, pana la conceptia copilului, fiind opozabila erga
omnes. )opilul ramane tot copil din afara casatoriei, dar, prin efectul legii, el este
asimilat pe deplin cu copilul rezultat din casatorie. Hotararea 8udecatoreasca produce
efecte cu privire la& numele copilului, domiciliu, drepturile parintesti, obligatia de
intretinere si incredintarea lui pentru crestere si educare. Daca actiunea este respinsa,
se poate intenta o noua actiune impotriva altui barbat, daca termenul de prescriptie nu
s-a implinit.
e5 Con"e'"area +a"erni"a"ii !o+ilului din afara !a'a"oriei
Paternitatea stabilita prin hotarare 8udecatoreasca nu poate fi contestata. Prevederile
art. /6 ).fam., potrivit carora recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi
contestata, se aplica numai daca paternitatea a fost stabilita potrivit art. /5 ).fam.,
respectiv cand recunoasterea s-a facut prin declaratie la oficiul de stare civila, prin
inscris autentic sau prin testament. Hotararea prin care a fost stabilita paternitatea pe
cale 8udecatoreasca nu poate fi reformata decat prin mi8locirea cailor de atac recu-
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ;3+';5!, ).D. ';5!, p. /;* 7rib. 8ud. DGmboviDa, decizia civilE nr. !+';36, $.$.D.
nr. '.+';36 cu notE de M. Bar bu, T.M. ane, ;-. Pruanu* B. i amant , &. 2egru, $ecunoa:terea M mi8loc de probE Gn
procesele de statut civil, $.$.D. nr. '.+';5!, p. /5.

9 se vedea Al. Bacaci , 9specte noi sau controversate Gn stabilirea paternitEDii prin hotErFre 8udecEtoreascE, $.$.D. nr.
'+';66, p. '6 :i urm.
!
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. 33/+';/3, ).D. ';/3, vol. I, p. ,!* decizia civilE nr. ''33+';5., decizia civilE nr.
55.+';5. :i decizia civilE nr. 5,,+';5., $epertoriu II, p. ,'-,.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '/.,+';5', ).D. ';5', p. ',3.
noscute de lege
'
, ea beneficiind si de autoritatea lucrului 8udecat.
)onsideram insa ca, atunci cand recunoasterea de paternitate s-a facut in cadrul unui
proces inceput, iar instanta, fara sa administreze alte probe, a luat numai act de
recunoasterea facuta de parat, contestarea recunoasterii este admisibila, intrucat, pe de
o parte, in acest caz paternitatea nu a fost stabilita de instanta, ea constatand numai
recunoasterea, iar, pe de alta parte, aici nu poate fi vorba de autoritatea lucrului
8udecat, caci instanta nu a 8udecat fondul, marginindu-se sa constate efectuarea, in fata
sa, a actului 8uridic al recunoasterii

.
TEST DE EVALUARE
1. Indi!a"i +re.u%"iile !e '"au la (a.a '"a(ilirii +a"erni"a"ii !o+ilului din
!a'a"orie.
0. Cara!"erul +re.u%"iei "i%+ului le$al al !on!e+"iei.
2. Cine +oa"e in"rodu!e a!"iunea in "a$ada +a"erni"a"ii:
6. Care e'"e %o"ivul +en"ru !are "er%enele de +re'!ri+"ie '"a(ili"e +en"ru
a!"iunile rela"ive la +a"erni"a"e 'un" '!ur"e, '+re deo'e(ire de al"e a!"iuni de '"are
!ivila !are 'un" i%+re'!ri+"i(ile:
4. Co+ilul de!eda" +oa"e fi re!uno'!u" de "a"al 'au:
7. Cui a+ar"ine 'ar!ina +ro(ei in a!"iunea in "a$ada +a"erni"a"ii 'i !ui, in
a!"iunea in '"a(ilirea +a"erni"a"ii din afara !a'a"oriei:
2pete&
'. Este posibila recunoasterea unui copil din casatorie cat timp paternitatea nu este
tagaduitaP
0u, intrucat opereaza prezumtia de paternitate, necontrazisa pe calea actiunii in
tagada, deci nici instanta de 8udecata nu poate stabili o alta filiatie ( 7.2., sectia civila,
dec.5!+';5.).
. Daca presupusul tata recunoaste la interogator ca este tatal copilului care este
solutia instanteiP
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 53,+';56, $epertoriu II, p. !'* 7rib. 8ud. Hunedoara, decizia civilE nr. ;63+';55,
$.$.D. nr. /+';56, p. /6* decizia civilE nr. ''/6+';6', $.$.D. nr. /+';6, p. 3..

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ''5'+';6;, Dreptul nr. ,+';;., p. 5;.
In acest caz nu mai este nevoie sa se 8udece actiunea in stabilirea paternitatii, iar
instanta se va margini sa constate recunoasterea ( 7.2., sectia civila, decizia
;3+';5!).
!. )are este sensul sintagmei M daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal
copilului- din art./, alin.' ).fam.P
Prin notiunea de ne+u"in"a se intelege nu numai imposibilitatea fizica ori biologica de
a procrea, ci si imposibilitatea morala, derivata, de e#emplu din relele raporturi
statornicite intre soti, in cursul unui proces de divort, datorita unor denunturi la
autoritati sau in alte situatii similare ( 7.2., sectia civila, decizia 5,'+';3;).
Te'" $rila:
1. Prezumtia de paternitate are urmatorul continut&
a. )opilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
b. )opilul nascut sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
c. copilul nascut la !oo de zile de la desfacerea casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
.Prezumtia timpului legal al conceptiei este o prezumtie&
a. absoluta.
b. relativa.
c.absoluta, dar este admisibila dovada ca faptul conceptiei a avut loc intr-o anumita
parte din timpul stabilit de lege ca fiind al conceptiei.
!. )ine poate introduce actiunea in tagada paterintatii&
a. numai sotul mamei.
b. orice persoana interesata.
c. sotul mamei, mama si copilul.
,. 7ermenul pentru introducerea actiunii in tagada paternitatii este&
a. de ! ani de la data nasterii copilului.
b. de trei ani de la data cand sotul mamei a cunoscut nasterea copilului.
c. de 3 luni de la nasterea copilului.
/.%rmare a admiterii actiunii in tagada paternitatii&
a. copilul devine, retroactiv, copil din afara casatoriei.
b. copilul pierde calitatea de copil din casatorie.
c. sotul mamei nu mai este tatal copilului.
3.In ce termen se prescrie actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei
pentru copilP
a. in termen de un an de la nasterea copilului.
b. Este imprescriptibila in timpul vietii copilului.
c. In termenul general de trei ani.
ILIO)RAFIE MINIMALA&
'.9l. 4acaci, <. Dumitrache, ). Hageanu, Dreptul familiei, editia a < a, Editura )H
4ec=, 4ucuresti, ../ )apitolul "iliatia*
. 9."ilipescu, I.P."ilipescu, 7ratat de dreptul familiei, Editia a <II a, Editura )H
4E)R, 4ucuresti, )apitolele corespunzatoare*
!. 7. 4odoasca, %nele consideratii 8uridice ce decurg din declararea neconstitutionala
a dispozitiilor art./, alin. ).fam., in revista Dreptul nr.'+..,, p.6;-;6.
$aspuns uri corect e grila & '.b, . c, !. c, ,. a, /. a, b, c, 3. b.
Cur'ul I-
O(ie!"ive: Fixarea unor !on!e+"e deo'e(i" de i%+or"an"e in a!"ualul !on"ex"
in"erna"ional +rivind +ro"e!"ia !o+ilului 'i ado+"ia, !u a!!en" +e ado+"ia
in"erna"ionala 'i +e +ro!edura ado+"iei.
Cuvin"e !&eie: ado+"ie, !ondi"ii de fond 'i i%+edi%en"e, +ro!edura ado+"iei.
Re.u%a": 9doptia este o institutie care a avut o importanta speciala inca din dreptul
roman. Ea este astazi o masura de protectie a copilului, fapt ce se rasfrange si asupra
conditiilor in care se poate incheia si asupra procedurii. 9doptia se incheie pe toata
viata.
Ca+i"olul I-
Ado+"ia
Se!"iunea I. Con'idera"ii in"rodu!"ive
1.1. No"iune
In ansamblul institutiilor avand ca scop ocrotirea copilului, un loc principal il ocupa
adoptia.
9ceasta institutie s-a nascut din nevoia sociala de a ocroti copilul, chiar si in afara
unor legaturi de sange, iar legaturile ce iau nastere intre persoane in baza ei sunt
denumite, generic, rudenie civila.
Putem defini adoptia ca fiind actul "uridic prin care se stabilesc relatii de rudenie,
asemanatoare rudeniei firesti, intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si
adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte.
Legislatia actuala defineste adoptia ca fiind operatiunea "uridica prin care se
creea#a legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie
intre adoptat si rudele adoptatorului (art. ' din @egea nr. 5!+.., privind regimul
8uridic al adoptiei, denumita in continuare legea).
1.0. Prin!i+iile ado+"iei 3ar". 0 din le$e5
A% Principiul interesului superior al copilului
)onsacrarea acestui principiu este urmarea fireasca a faptului ca scopul adoptiei
este acela de a asigura protectia intereselor patrimoniale si nepatrimoniale ale copiilor
lipsiti de ocrotire parinteasca sau de o ocrotire corespunzatoare.
@egea nu prevede e#pres ce trebuie sa se inteleaga prin interesul superior al
copilului, dar, din intreaga reglementare cuprinsa in @egea nr. 5+.., si @egea nr.
5!+..,, rezulta ca acesta se realizeaza atunci cand se asigura copilului o dezvoltare
fizica si morala normala, similara celei asigurate in familia fireasca.
B% Principiul cresterii si educarii copilului intr!un mediu familial
Intrucat, de-a lungul timpului, s-a constatat ca institutionalizarea copiilor lipsiti de
ocrotire parinteasca sau a caror situatie de familie este periclitata prin comportamentul
parintilor, respectiv internarea lor in centre cu un numar crescut de copii aflati in
ocrotire este o solutie gresita si care nu a condus la bune rezultate, tendinta actuala
este aceea de a asigura ocrotire in centre mici, de tip familial. In acest scop, se
urmareste cresterea numarului de asistenti maternali si, in timp, inlaturarea totala a
centrelor cu numar mare de copii ocrotiti.
,% Principiul continuitatii in educarea copilului, tinandu!se seama de originea sa
etnica, culturala si ling(istica
9cest principiu trebuie avut in vedere la incuviintarea adoptiei interne si a constituit
motivul pentru care adoptia internationala a copilului cu domiciliul in $omania este
permisa numai in cazul in care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare,
care domiciliaza in strainatate, este bunicul copilului pentru care a fost incuviintata
deschiderea procedurii adoptiei interne.
% Principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia, in
raport cu (arsta si gradul sau de maturitate
Pentru punerea in practica a acestui principiu, @egile nr. 5 si nr. 5!+.., au
prevazut obligatia organelor administrative, implicate in procedura adoptiei, dar si in
protectia speciala a copilului, sa-l informeze si sa-l consilieze in legatura cu orice
masura ce urmeaza a se dispune cu privire la persoana sa, precum si obligatia
instantelor de a asculta copilul mai mare de '. ani, de fiecare data cand urmeaza a se
lua o masura in privinta acestuia. 2e poate dispune si ascultarea copilului mai mic de
'. ani, atunci cand instanta considera necesar.
)and autoritatea competenta refuza ascultarea copilului mai mare de '. ani, e#ista
obligatia emiterii unei decizii motivate in acest sens.
+% Principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura
adoptiei
In scopul solutionarii cat mai rapide, cu caracter definitiv, a situatiei unui copil, in
lege s-au prevazut termene speciale foarte scurte, pentru indeplinirea actelor si opera-
tiunilor necesare, atat in fata autoritatilor administrative, cat si in fata celor 8udiciare.
1.2. S"ru!"ura 'i na"ura 9uridi!a a ado+"iei
In vederea incheierii actului 8uridic al adoptiei, este nevoie de acordul de vointa al
adoptatorului, al parintilor celui adoptat si al adoptatului, daca a implinit varsta de '.
ani, precum si de atestatul adoptatorului sau familiei adoptatoare.
Dupa indeplinirea acestor formalitati, instantele 8udecatoresti incuviinteaza, prin
hotarare 8udecatoreasca, adoptia (art. !5 din lege).
9sadar, se observa ca, in vederea incheierii adoptiei, sunt necesare mai multe acte si
operatii 8uridice succesive, cu naturi 8uridice diferite.
9stfel, actele 8uridice prin care anumite persoane indicate de lege isi e#prima con-
simtamantul la adoptie sunt acte de dreptul familiei* atestatele si confirmarile organelor
cu atributii in domeniul adoptiei sunt acte administrative, iar hotararea 8udecatoreasca
de incuviintare a adoptiei este un act de drept procesual civil.
Se!"iunea a II/a. Cerin"e le$ale +en"ru in!&eierea ado+"iei
Pentru incheierea actului 8uridic al adoptiei este necesara indeplinirea a doua cate-
gorii de conditii&
- de fond si
- de forma.
)onditiile de fond pot fi subclasificate in&
- pozitive M care trebuie indeplinite, deci sa e#iste pentru nasterea acestui act 8uridic si
- negative M in prezenta carora adoptia nu se poate incheia. Ele au fost denumite si
impedimente la adoptie
'
.
0.1. Condi"iile de fond !eru"e la ado+"ie
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, 9dopDia A, op. cit., p. 5.
0.1.1. Con'i%"a%an"ul
In cadrul procedurii adoptiei, trebuie sa-si e#prime consimtamantul parintii firesti
ori, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti,
declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, copilul care a implinit '. ani,
precum si adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare Bart. '' alin. (') din legeC.
A% ,onsimtamantul adoptatorului
9doptia poate fi incheiata de o persoana sau de o familie, respectiv de doi soti, caz
in care ambii vor fi denumiti adoptatori.
1 persoana, chiar casatorita, poate incheia singura actul 8uridic al adoptiei, numai ea
devenind adoptator
'
.
)onform art. ; alin. (') si art. '' alin. () din lege, consimtamantul adoptatorului tre-
buie sa fie al unei persoane cu capacitate deplina de e#ercitiu si sa fie neviciat. 9sadar,
minorul necasatorit si persoana pusa sub interdictie nu pot e#prima un consimtamant
valabil la adoptie (art. 6 din Decretul nr. !'+';/, si art. ''5 din )odul familiei).
In legatura cu alienatul sau debilul mintal, s-au e#primat doua pareri opuse in literatura
8uridica.
Intr-o prima opinie

, s-a sustinut ca aceste persoane pot e#prima, in perioadele de


luciditate, un consimtamant valabil la adoptie, la fel ca la incheierea oricarui act
8uridic. In spri8inul acestei idei s-a sustinut ca legislatia, )odul familiei si, in prezent,
@egea nr. 5!+..,, nu cuprinde vreo dispozitie derogatorie de la dreptul comun, asa
cum prevede, bunaoara, in cazul incheierii casatoriei (art. ; ).fam.).
Intr-o a doua opinie
!
, la care ne raliem, s-a sustinut ca alienatul si debilul mintal,
nepusi sub interdictie, nu pot e#prima un consimtamant valabil pentru adoptie, intrucat
aceste persoane nu pot realiza finalitatea adoptiei, care este cresterea si educarea celui
adoptat, deci adoptia nu ar fi in interesul acestuia din urma.
)ontroversa este astazi solutionata prin alin. (!) al art. 6 din lege, care prevede ca
>Persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta(.
"acandu-se referire e#presa la bolile psihice, evident ca aici se includ si alienatia si
debilitatea mintala, boli grave ce afecteaza discernamantul persoanei respective.
)onsimtamantul adoptatorului sau al familiei adoptatoare se da in fata instantei
'
De e#emplu, un soD adoptE copilul celuilalt soD, copil provenit dintr-o cEsEtorie anterioarE sau din afara cEsEtoriei (Al.
Ci cl ea, )onsideraDii privind Gnfierea copilului celuilalt soD, Dreptul nr. 3+';;', p. ,').

9 se vedea T.R. Popescu, op. cit., p. '3.


!
9 se vedea& I. Rucreanu, $udenia A, op. cit., p. '6-';* I.P. Fi l i pes cu, 9dopDia A, op. cit., p. 6.
8udecatoresti, odata cu solutionarea cererii de incuviintarea adoptiei Bart. '6 alin. (')
din legeC.
B% ,onsimtamantul sotului adoptatorului Bart. '6 alin. ()C
9rticolul 5 alin. (') prevede, ca dispozitie de principiu, ca adoptia unui copil de
catre mai multe persoane este interzisa, insa, prin derogare, ea este ingaduita in cazul
in care se face de catre sot si sotie, simultan sau succesiv. In acest caz, ambii soti
e#prima, in conditiile precizate mai sus, consimtamantul lor ca adoptatori.
Este insa posibila si situatia ca numai unul dintre soti sa aiba calitatea de adoptator.
In acest caz, legea cere, ca o conditie de fond pentru incheierea adoptiei, si consim-
tamantul celuilalt sot, care nu devine, prin aceasta, adoptator. Pentru consimtamantul
sotului persoanei care doreste sa adopte se prevede o cerinta de forma, respectiv
e#primarea sa in fata instantei 8udecatoresti odata cu solutionarea cererii de
incuviintarea adoptiei.
Lustificarea acestei conditii de fond se gaseste tot in finalitatea adoptiei, respectiv
normala dezvoltare si interesul adoptatului. 9cesta trebuie sa se integreze in noua sa
familie si, de aceea, este necesar ca sotul adoptatorului sa consimta la adoptie.
,% ,onsimtamantul parintilor firesti ai celui care urmea#a a fi adoptat sau al
tutorelui, daca este ca#ul Bart. '' lit. a) din legeC
Pentru incheierea valabila a adoptiei, ambii parinti firesti ai copilului care urmeaza a
fi adoptat trebuie sa-si e#prime consimtamantul in acest sens, chiar si atunci cand
acestia sunt divortati sau copilul a fost incredintat unei a treia persoane sau unei
familii, in conditiile art. , ).fam. (cand, la divort, copilul nu a fost incredintat unuia
dintre parinti)
'
.
Mai mult, chiar si parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li
s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la
adoptia copilului. In acest caz insa, consimtamantul reprezentantului legal este
obligatoriu Bart. ' alin. () din legeC.
)hiar parintele minor, in cazul copilului din afara casatoriei, poate sa-si e#prime
valabil consimtamantul la adoptie, nefiind nevoie sa fie reprezentat, daca este sub ',
ani, sau incuviintat in prealabil, daca depaseste aceasta varsta

. 2-a argumentat aceasta


'
9 se vedea +.A. Bar as c- .a., op. cit., p. ';!-';5.

9 se vedea . Rus u, ,. 'i ra (I), I. Al bu (II), <aliditatea consimDEmFntului pErintelui minor la Gnfierea copilului minor din
afara cEsEtoriei, $.$.D. nr. 6+';36, p. 3'-3;.
solutie prin aceea ca parintele este titularul ocrotirii parintesti, iar autoritatea tutelara
(in prezent instanta 8udecatoreasca) va incuviinta sau nu adoptia in functie de faptul
daca aceasta este sau nu in interesul celui care urmeaza sa fie adoptat Bart. '/, ', si ''
alin. () din legeC.
In mod e#ceptional, instanta 8udecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor
firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste,
prin orice mi8loc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la
adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand
seama si de opinia acestuia, cu motivarea e#presa a hotararii in aceasta privinta.
)onsimtamantul parintilor poate fi e#primat numai dupa trecerea unui termen de 3.
de zile de la nasterea copilului Bart. '3 alin. (')C si poate fi revocat de acestia in termen
de !. de zile de la data inscrisului autentic prin care a fost e#primat Bart. '3 alin. ()C.
Dupa e#pirarea acestui termen, consimtamantul parintelui devine irevocabil.$evocarea
consimtamantului dupa trecerea acestui termen nu mai produce efecte. 7otusi, daca
motivele care au determinat-o sunt intemeiate, instanta poate sa respinga incuviintarea
adoptiei
'
.
Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat in conditiile legii
mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice impre8urare, in
imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este
indestulator.
Daca ambii parinti se gasesc in oricare dintre situatiile prevazute mai sus sau daca
este adoptata o persoana ma8ora Bart. / alin. (!)C, consimtamantul parintilor firesti ai
copilului nu este necesar.
% ,onsimtamantul celui care urmea#a a fi adoptat
9cest consimtamant se cere, potrivit legii, daca minorul a implinit varsta de '. ani,
varsta la care se apreciaza ca el este in masura sa 8udece daca adoptia este in interesul
sau sau nu.
9rticolul '5 din lege prevede ca acest consimtamant se da in fata instantei si
inseamna o simpla ascultare a minorului.
In acelasi sens, in literatura 8uridica

s-a aratat ca este vorba despre o capacitate


speciala, instituita de lege in favoarea minorului care a implinit '. ani, consimtamantul
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, 9dopDia A, op. cit., p. '.

9 se vedea A. I ona cu .a., "iliaDia A, op. cit., p. ;;.


acestuia avand o puternica semnificatie afectiva. @uarea consimtamantului minorului
de instanta de 8udecata, in mod nemi8locit, reprezinta inca o garantie oferita de lege ca
interesul minorului va fi corect apreciat. 9nterior e#primarii consimtamantului, directia
in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul care a implinit varsta de '. ani il va sfatui
si informa pe acesta, tinand seama de varsta si de maturitatea sa, in special asupra
consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie si va intocmi un raport in
acest sens.
0.1.0. Ca+a!i"a"ea de+lina de exer!i"iu a ado+"a"orului 'au a fa%iliei 3a !elor
doi 'o"i5 !are ado+"a
0ecesitatea indeplinirii acestei conditii rezulta din prevederile art. ; alin. (') din
lege, care arata ca nu pot adopta decat persoanele care au capacitate deplina de
e#ercitiu, dar si din cerinta legala ca adoptatorul sa e#prime un consimtamant valabil la
adoptie.
Persoana care are capacitate deplina de e#ercitiu poate adopta, indiferent daca este
casatorita sau nu si indiferent daca are sau nu alti copii. De asemenea, nu e#ista nicio
restrictie in ceea ce priveste se#ul, nationalitatea sau rasa adoptatorului.
0.1.2. Ado+"a"orul "re(uie 'a fie !u !el +u"in 1? ani %ai in var'"a de!a"
ado+"a"ul @ar". = alin. 315 din le$eA
9ceasta diferenta de varsta urmareste sa se creeze, prin adoptie, o situatie similara
cu aceea din familia fireasca. @egea nu cere decat ca persoanele care adopta sa fie cu
cel putin '6 ani mai in varsta decat cei pe care doresc sa ii adopte. 0u se cere insa ca
adoptatorul sa aiba o anumita varsta dupa ma8orat si nici nu este prevazuta o varsta
ma#ima a adoptatorului. 7otusi, daca persoana care doreste sa adopte are o varsta prea
inaintata, instanta va putea refuza incuviintarea adoptiei, considerand ca scopul
acesteia nu poate fi realizat
'
.
9rticolul ; alin. () prevede insa ca, pentru motive temeinice, instanta 8udecato-
reasca va putea incuviinta adoptia, chiar daca diferenta de varsta intre adoptat si adop-
tatori este mai mica de '6 ani, dar in nicio situatie mai mica de '/ ani.
@egea nu enumera nici e#emplificativ acele impre8urari care ar putea constitui
motive temeinice, ele urmand sa fie apreciate, de la caz la caz, de instanta 8ude-
catoreasca. 1 astfel de impre8urare ar putea fi aceea ca femeia casatorita, minora, ar
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, 9dopDia A, op. cit., p. '!* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. /56+';;, Dreptul nr. +';;!, p. 36.
dori sa adopte
'
.
0.1.6. Cel !e ur%ea.a a fi ado+"a" 'a nu fi i%+lini" var'"a %a9ora"ului
9sa cum dispune art. / alin. () din lege, >copilul poate fi adoptat pana la doban-
direa varstei ma8oratului civil(.
Ma8oratul civil se dobandeste la implinirea varstei de '6 ani, deci aceasta este limita
pana la care copilul poate fi adoptat, fara alte distinctii privind dobandirea capacitatii
depline de e#ercitiu, cum prevedea legislatia anterioara.
Prin e#ceptie, alin. (!) al art. / prevede ca persoana ma8ora poate fi adoptata numai
daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii sale.
In literatura 8uridica

s-a aratat ca prin notiunea de crestere trebuie sa intelegem nu


numai prestarea intretinerii, ci si e#istenta unor raporturi mai comple#e intre cel care
voieste sa adopte si cel adoptat, raporturi similare cu cele dintre parinti si copii.
)resterea trebuie sa fi avut un caracter de continuitate si sa fi fost de durata, deci sa
nu fie ocazionala sau facuta in alte scopuri decat cel al adoptiei
!
.
7ribunalul 2uprem a decis, sub incidenta vechii reglementari a adoptiei, cea din
)odul familiei, ca nu este cazul sa anuleze o adoptie, chiar daca adoptatul avea /' de
ani, iar adoptatorul 5' de ani, atat timp cat adoptatul a fost crescut de adoptator de la
varsta de '' ani, iar adoptia reprezenta o concretizare, sub forma legala, a raporturilor
e#istente anterior, inca din perioada minoritatii celui adoptat
,
.
0.1.4. Ado+"ia "re(uie 'a fie in in"ere'ul 'u+erior al !elui !e ur%ea.a a fi
ado+"a"
9rticolul / alin. (') prevede ca adoptia se face numai daca este in interesul superior
al copilului, iar din intreaga reglementare cuprinsa in lege rezulta ca interesul superior al
adoptatului se realizeaza atunci cand cel care adopta este in masura sa-i asigure o
dezvoltare fizica si morala normala, similara celei asigurate in familia fireasca.
Instanta 8udecatoreasca este deci chemata sa se convinga de faptul ca adoptatorul
prezinta conditiile materiale si garantiile morale necesare unei dezvoltari armonioase a
copilului, in concordanta cu interesele sale patrimoniale si nepatrimoniale.
9rticolul / alin. (') prevede, pentru parintii adoptivi, obligatia de a informa copilul
'
9 se vedea& 4c. 6erbnes cu, op. cit., p. '!* I.P. Fi l i pescu, 9dopDia A, op. cit., p. '!.

9 se vedea& I.P. Fi l i pescu, 9dopDia A, op. cit., p. ',-'/* +.I. Popescu, A. 4t egrescu, DouE probleme Gn legEturE cu
Gnfierea, @.P. nr. '.+';/6, p. !6-,.* I. Rucreanu, $udenia A, op. cit., p. .!* I. Al bu .a., op. cit., p. !5-,..
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '5'+';3,, ).D. ';3,, p. ',5* decizia civilE nr. '''+';5., $.$.D. nr. +';5', p. '56 :i
decizia civilE nr. '55,+';5/, ).D. ';5/, p. '3..
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /;+';53, ).D. ';53, p. '5!.
ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate al acestuia o permit.
0.0. I%+edi%en"e la ado+"ie
2unt socotite impedimente acele impre8urari care, daca sunt prezente, opresc
incheierea actului 8uridic al adoptiei. Dupa cum vom arata, parte din aceste impedi-
mente sunt prevazute e#pres de lege, iar altele rezulta din ansamblul reglementarilor
privind adoptia.
0.0.1. I%+edi%en"ul i.vorand din rudenia firea'!a
9rticolul 6 alin. (') prevede e#pres ca >adoptia intre frati este interzisa(. $atiunea
acestui impediment consta in aceea ca, prin adoptie, s-ar crea relatii ce sunt incom-
patibile cu rudenia fireasca e#istenta intre frati.
Impedimentul e#ista, indiferent de faptul ca este vorba de frati din casatorie sau din
afara casatoriei, de frati buni sau numai dupa unul dintre parinti, legea nefacand in
acest sens nicio distinctie.
Prevazand o situatie de e#ceptie, impedimentul la care ne referim va trebui strict
interpretat. )a urmare, adoptia este permisa intre alte rude
'
si, chiar mai mult, rudenia
constituie un criteriu de prioritate pentru adoptie sau incredintarea copilului in vederea
adoptiei.
9doptia este oprita si intre parintele firesc si copilul sau. 9cest impediment rezulta
tot din prevederile legale. 9rticolul '' alin. (') lit. a) si c) din lege cere, pentru adoptie,
pe de o parte, consimtamantul celui care adopta, iar, pe de alta parte, consimtamantul
parintilor firesti ai copilului, ceea ce inseamna ca aceste doua calitati nu pot fi intrunite
in una si aceeasi persoana. De altfel, in acest mod nu se realizeaza nici scopul in
vederea caruia se incheie adoptia

.
1 atare problema se pune atunci cand, dupa incuviintarea adoptiei, se stabileste
legatura de filiatie intre adoptat si adoptator sau se stabileste ca acestia sunt frati din
afara casatoriei
!
. In aceste situatii, este necesara o hotarare 8udecatoreasca pentru a
constata nulitatea adoptiei.
)oncluzionand, aratam ca adoptia este oprita intre rudele in linie dreapta de gradul
intai, ceea ce ar trebui prevazut e#pres in legislatie
,
, si intre rudele colaterale de gradul
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, 9dopDia ..., op. cit., p. .

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. !.+';5!, ).D. ';5!, p. / prin care s-a stabilit cE un copil recunoscut de o persoanE
nu mai poate fi adoptat de cEtre aceea:i persoanE.
!
9 se vedea& T. ,rci un , Posibilitatea stabilirii filiaDiei fire:ti a Gnfiatului faDE de Gnfietor, $.$.D. nr. !+';5', p. 6,-65* I.P.
Fi l i pes cu, 9dopDia ..., op. cit., p. !.
,
In acela:i sens, a se vedea I.P. Fi l i pes cu, 9dopDia ..., op. cit., p. -!. In sens contrar, cE adopDia nu se poate GncuviinDa
Gntre rudele Gn linie dreaptE, indiferent de grad, a se vedea& I. Al bu .a., op. cit., p. 3-3!* . Ri #eanu, )onsideraDii Gn legEturE cu
doi.
0.0.0. I%+edi%en"ul i.vora" din !ali"a"ea de 'o"
9cest impediment este e#pres reglementat in art. 6 alin. (), care prevede ca >9dop-
tia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si
adoptia intre soti sau fosti soti sunt interzise.(
Impedimentul a fost prevazut, intrucat finalitatea adoptiei nu poate fi atinsa in aceste
cazuri, dar si intrucat cei doi, fiind persoane cu capacitate deplina de e#ercitiu,
adoptatul trebuie sa fi fost crescut de celalalt sot in timpul minoritatii, situatie care
practic este imposibila.
9doptia a doi soti de catre aceeasi persoana sau familie este interzisa, intrucat nu
pot fi soti, copiii aceleiasi persoane (fratii), chiar daca este vorba de rudenie civila.
0.0.2. I%+edi%en"ul re.ul"and din"r/o ado+"ie an"erioara
Potrivit art. 5 din lege, copilul, respectiv ma8orul adoptat de persoana sau familia
care l-a crescut nu poate fi adoptat de mai multi adoptatori nici simultan, nici succesiv.
Prin e#ceptie, poate fi incuviintata, dupa caz, adoptia simultana sau adoptii succesive,
atunci cand adoptatorii sunt sot si sotie.
9cest impediment se e#plica prin aceea ca, odata cu adoptia, drepturile si
indatoririle parintesti trec asupra adoptatorului si, in cazul in care mai multe persoane
ar adopta acelasi copil, ocrotirea parinteasca s-ar pulveriza inadmisibil, fapt contrar
scopurilor pentru care institutia adoptiei a fost creata. 9celasi te#t legal reglementeaza
si e#ceptia in cazul sotilor, intrucat este firesc ca ei sa e#ercite ocrotirea parinteasca
impreuna, alcatuind o familie.
2anctiunea incalcarii acestei dispozitii este nulitatea absoluta a ambelor adoptii
incuviintate, instanta 8udecatoreasca neputand sa e#ercite un drept de optiune si sa
declare valida una dintre adoptii, atata timp cat ele sunt nule de drept
'
.
Prin e#ceptie de la aceste dispozitii, alin. (!) al art. 5 prevede ca poate fi incuviintata
o noua adoptie atunci cand&
- adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat* in acest caz, adoptia anterioara se
considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii 8udecatoresti de incu-
viintare a noii adoptii*
- adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv. 9cest ultim caz trebuie coroborat cu
unele soluDii Gn materie civilE ale 7ribunalului 2uprem, $.$.D. nr. 5+';53, p. !3-!5.
'
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, 9dopDia ..., op. cit., p. ,.
dispozitiile art. /,, care prevad ca adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a
declararii nulitatii acesteia.
0.2. Condi"iile de for%a
)onditiile de forma cerute pentru incheierea adoptiei se refera la&
- forma solemna a actelor 8uridice ale partilor si la
- procedura adoptiei.
0.2.1. A!"ele 9uridi!e ale +ar"ilor
9ctul 8uridic al adoptiei este un act solemn, pentru validitatea sa fiind necesara
indeplinirea unor formalitati. "orma specifica, ceruta pentru unele dintre acestea, a fost
instituita tocmai pentru a se putea verifica indeplinirea conditiilor de fond, pozitive si
negative, obligatorii pentru incuviintarea adoptiei.
a) )onsimtamantul adoptatorului sau al adoptatorilor.
b) )onsimtamantul sotului persoanei care doreste sa adopte.
c) )onsimtamantul parintilor firesti trebuie e#primat, conform art. '/ alin. ('), in fata
instantei 8udecatoresti odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii
adoptiei.9cesta nu poate fi e#primat mai devreme de 3. de zile de la data nasterii
copilului. Parintele poate sa revoce consimtamantul in termen de !. de zile de la data
e#primarii lui in conditiile legii. Dupa e#pirarea termenului, consimtamantul parintelui
devine irevocabil.
d) )onsimtamantul copilului ce urmeaza a fi adoptat, daca acesta a implinit '. ani, va
fi cerut de instanta in faza incuviintarii adoptiei Bart. '5 alin. (')C.
0.2.0. Pro!edura ado+"iei
9stfel cum este reglementata prin @egea nr. 5!+..,, procedura adoptiei cuprinde
doua faze&
M una administrativa si
M una 8udiciara.
A% Procedura administrati(a
9ceasta faza presupune interventia anumitor organe administrative cu atributii specifice,
care urmaresc ca, prin adoptie, sa se realizeze interesul superior al adoptatului.
1rganizarea si functionarea acestor organe administrative sunt prevazute de @egea nr.
5+.., si @egea nr. 5!+..,.
Pentru a intelege procedura administrativa propriu-zisa, este necesara o prezentare a
acestor organe cu atributii in materia adoptiei.
a% 3ficiul Roman pentru Adoptii
9cesta este un nou organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu perso-
nalitate 8uridica, si care detine evidenta centralizata la nivel national a persoanelor sau
familiilor adoptatoare, atestate si inscrise in $egistrul 0ational pentru 9doptii.
b% irectia generala de asistenta sociala si protectie a copilului
9ceasta este o institutie publica, cu personalitate 8uridica, infiintata in subordinea con-
siliului 8udetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului 4ucuresti,
care preia, in mod corespunzator, functiile serviciului public de asistenta sociala de la
nivelul 8udetului (sau sectorului municipiului 4ucuresti).
Procedura administrativa propriu-zisa a adoptiei se realizeaza prin insumarea atribu-
tiilor organelor enumerate mai sus.
Ea se desfasoara pe doua planuri&
- unul priveste copilul care ar putea fi adoptat si
- celalalt priveste persoanele sau familiile care doresc sa adopte.
Din analiza dispozitiilor legale in vigoare, se desprinde solutia ca pot fi adoptati copiii
aflati in evidentele Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si pentru
care s-a elaborat un plan individualizat de protectie, avand ca finalitate adoptia.
Planul individualizat de protectie reprezinta documentul prin care se realizeaza
planificarea serviciilor, prestatiilor si masurilor de protectie speciala a copilului, pe
baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului
care a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil, permanent, in cel mai
scurt timp posibil.
Pe baza acestui plan, directia de la domiciliul copilului efectueaza demersuri pentru
reintegrarea copilului in familie sau pentru plasamentul acestuia in familia e#tinsa
(parintii, copilul si rudele firesti ale acestuia pana la gradul I< inclusiv) sau substitutiva
(persoanele, altele decat cele care apartin familiei e#tinse, care, in conditiile legii,
asigura cresterea si ingri8irea copilului).
Daca aceste demersuri au esuat, se poate stabili ca finalitate a planului individualizat
de protectie& adoptia interna.
In ceea ce priveste persoanele care doresc sa adopte, acestea trebuie sa obtina un
atestat eliberat de Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in raza
careia domiciliaza.
In acest sens, persoana sau familia trebuie sa depuna o cerere de evaluare, asupra
careia directia este obligata sa se pronunte in termen de 3. de zile de la depunere.
Evaluarea va privi garantiile morale si conditiile materiale ale adoptatorului sau
familiei adoptatoare si trebuie sa aiba in vedere&
- personalitatea, starea sanatatii si situatia economica a adoptatorului sau familiei
adoptatoare, viata familiala, conditiile de locuit, aptitudinea de educare a unui copil*
- motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte*
- motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei doi soti solicita sa adopte
un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere*
- impedimente de orice natura relevante pentru capacitatea de a adopta.
Daca evaluarea este favorabila, directia trebuie sa elibereze atestatul de persoana
sau familie apta sa adopte. 9cesta este valabil un an si poate fi prelungit, la cerere, in
aceleasi conditii.
)and evaluarea este nefavorabila, adoptatorul sau familia respectiva au dreptul sa
solicite reevaluarea in termen de !. zile de la data comunicarii rezultatului.
$ezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi atacat, in termen de '/ zile de la data
comunicarii, la instanta competenta in materia adoptiei de la domiciliul adoptatorului.
1btinerea atestatului nu este necesara in urmatoarele cazuri&
a) pentru adoptia prevazuta la art. / alin. (!)*
b) pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.
B% Procedura in fata instantei "udecatoresti
a% ,ompetenta materiala apartine tribunalului, conform art. 3' alin. (!) din lege. $efe-
rindu-ne la tribunal, avem in vedere tribunalele pentru minori si familie ce urmeaza a fi
infiintate conform @egii nr. !.,+.., pana la ' ianuarie ..6.
b% ,ompetenta teritoriala
Instanta competenta sa incuviinteze cererea de adoptie este cea in a carei raza
teritoriala se gaseste domiciliul adoptatului Bart. 3' alin. (!)C, cu e#ceptia situatiei in
care nu se poate determina domiciliul adoptatului, caz in care competenta revine 7ribu-
nalului 4ucuresti.
a% Procedura propriu!#isa cuprinde trei etape&
- deschiderea procedurii adoptiei interne*
- incredintarea in vederea adoptiei si
- incuviintarea adoptiei.
D. esc-iderea procedurii adoptiei interne se face numai daca planul individualizat
de protectie stabileste ca adoptia este necesara, iar parintii sau, dupa caz, tutorele isi
e#prima consimtamantul in acest sens.
Evident, consimtamantul nu este necesar atunci cand unul sau ambii parinti se afla in
vreuna dintre situatiile prevazute de art. ' alin. (!) si el poate fi suplinit de instanta
8udecatoreasca, daca refuzul de a-si da consimtamantul este abuziv (art. '!).
)ererea este adresata instantei, de directia in a carei raza teritoriala domiciliaza
copilul, in termen de !. de zile de la finalizarea demersurilor privind reintegrarea
copilului in familie si se 8udeca cu citarea parintilor firesti ai copilului sau, dupa caz, a
tutorelui si a directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului.
9supra cererii instanta se pronunta printr-o hotarare ce poate fi atacata numai cu
recurs si care produce urmatoarele efecte&
- drepturile si obligatiile parintesti ale parintilor firesti sau, dupa caz, cele e#ercitate
de persoane fizice sau 8uridice se suspenda*
- drepturile si obligatiile parintesti sunt e#ercitate de catre consiliul 8udetean sau,
dupa caz, consiliul local al sectorului municipiului 4ucuresti in a carui raza teritoriala
domiciliaza copilul.
Efectele hotararii inceteaza de drept, daca, in termen de un an de la data ramanerii
irevocabile a hotararii, directia nu a identificat o persoana sau familie corespunzatoare
pentru copil si nu a initiat procedurile prevazute de prezenta lege in vederea realizarii
unei adoptii interne.
In acest caz, directia este obligata sa revizuiasca planul individualizat de protectie a
copilului si sa solicite instantei 8udecatoresti, in functie de finalitatea acestuia, urma-
toarele&
- mentinerea, modificarea sau incetarea masurii de protectie a copilului*
- incuviintarea unei noi proceduri de deschidere a adoptiei.
Deschiderea procedurii adoptiei interne, ca etapa prealabila incuviintarii adoptiei, nu
trebuie indeplinita in cazul in care persoana ma8ora este adoptata de adoptatorul sau
familia care a crescut-o in timpul minoritatii si in cazul in care adoptatorul este sotul
parintelui firesc sau adoptiv.
In cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adoptiei interne, in dispozitivul
hotararii 8udecatoresti se va face mentiune despre constatarea e#istentei
consimtamantului ambilor parinti, al unui singur parinte, al tutorelui sau, dupa caz,
despre suplinirea consimtamantului in conditiile art. '! si se va incuviinta deschiderea
procedurii adoptiei interne.
Daca, ulterior ramanerii irevocabile a hotararii 8udecatoresti de deschidere a
procedurii adoptiei, dispare cauza care, potrivit art. ' alin. (!), a facut imposibila
e#primarea de catre unul dintre parinti a consimtamantului la adoptie, impotriva
hotararii se poate face cerere de revizuire.
)ererea de revizuire se poate introduce pana la data pronuntarii hotararii de
incuviintare a adoptiei de oricare dintre parintii firesti ai copilului sau de catre directia
care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne.
)ererea de revizuire se solutioneaza in camera de consiliu, cu citarea parintilor
firesti, a directiei care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne si, daca este
cazul, a directiei in a carei raza administrativ-teritoriala se afla domiciliul adoptatorului
sau al familiei adoptatoare. Participarea procurorului este obligatorie.
)ererea de revizuire suspenda solutionarea cererii de incredintare a copilului in
vederea adoptiei sau, dupa caz, de incuviintare a adoptiei, daca vreuna dintre acestea
se afla pe rolul instantei 8udecatoresti.
Directia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne are obligatia de a
informa de indata instanta prevazuta la alin. (') despre depunerea cererii de revizuire.
Masura de protectie a copilului sau, dupa caz, incredintarea in vederea adoptiei se
prelungeste de drept pe perioada solutionarii revizuirii.
Daca instanta 8udecatoreasca dispune revocarea masurii incredintarii, va hotari, la
propunerea directiei generale in a carei raza administrativ-teritoriala se afla domiciliul
copilului, o masura provizorie de protectie a copilului, pana la solutionarea revizuirii.
In cazul in care incuviinteaza cererea de revizuire, instanta va solicita
consimtamantul parintelui care nu si l-a dat anterior, numai dupa depunerea de catre
directia in a carei raza teritoriala locuieste acesta a unui raport de consiliere si
informare in conformitate cu prevederile art. ',.
Efectuarea unei noi anchete sociale care sa vizeze situatia actuala a parintilor firesti,
precum si potentialul de reintegrare a copilului in familia biologica+e#tinsa este
obligatorie. Efectuarea anchetei sociale si intocmirea raportului sunt de competenta
directiei in a carei raza administrativ-teritoriala locuieste parintele firesc.
In cazul in care, dupa suspendarea prevazuta de art. !V, parintele care s-a aflat
in imposibilitate de a-si e#prima consimtamantul se opune adoptiei si nu sunt motive
pentru aplicarea art. '!, cererea de incredintare a copilului in vederea adoptiei sau,
dupa caz, de incuviintare a adoptiei se repune pe rol la solicitarea directiei in a carei
raza administrativ-teritoriala se afla domiciliul copilului si se respinge.
Directia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne are obligatia de a
formula de indata cerere de revizuire sau, dupa caz, de a solicita suspendarea oricarei
proceduri 8udiciare, precum si a oricarui alt demers privind adoptia, daca ia cunostinta,
pana la data pronuntarii hotararii de incuviintare a adoptiei, despre incetarea cauzei
care a determinat imposibilitatea parintelui de a-si e#prima vointa cu privire la adoptie.
In ceea ce ne priveste consideram ca modificarile aduse legii privind adoptia sunt
numai in parte bine venite, respectiv in ceea ce priveste posibilitatea de a cere
revizuirea atunci cand s-a schimbat situatia avuta in vedere la deschiderea procedurii
adoptiei interne. In schimb, decizia )urtii )onstitutionale si modificarea legii in sensul
reluarii consimtamantului parintilor firesti in faza incuviintarii adoptiei, consideram ca
nu se impuneau intrucat forma in care a fost reglementat consimtamantul parintilor
firesti la adoptie prin @egea nr.5!+.., era conforma atat cu actele normative
internationale, cat si cu scopul si finalitatea adoptiei.
9stfel, prin lege era prevazuta o procedura comple#a cuprinzand trei etape, fiecare
finalizata cu cate o hotarare 8udecatoreasca&
- prima etapa este cea a deschiderii procedurii adoptiei in care se obtine
consimtamantul parintilor firesti 0%M9I I0 "979 I027907EI*
- a doua etapa este una intermediara, a incredintarii in vederea adoptiei, in care
se determina compatibilitatea dintre copil si familia sau persoana care
doreste sa adopte*
- ultina etapa este cea a incuviintarii adoptiei, etapa in care se verifica de catre
instanta consimtamantul parintilor adoptivi, dar si indeplinirea celorlalte
conditii de fond si de forma, inclusiv consimtamantul parintilor firesti care a
fost dat in prima etapa.
)onsideram ca intreaga procedura trebuie privita unitar, deci nu se poate
sustine ca se incalca drepturile parintilor firesti sau nu se respecta interesul copilului
cat timp consimtamantul se ia in fata instantei si nimic nu impiedica 8udecatorul ce va
incuviinta adoptia sa verifice aceste conditii din nou atunci cand apar situatii
particulare de genul celei e#istente in speta care a declansat sesizarea )urtii
)onstitutionale
'
. 2copul acestei reglementari a fost acela de a evita intalnirea dintre
parintii firesti si cei adoptivi in cadrul procedurii adoptiei si deci de a evita eventualele
pretentii materiale ale celor dintai. 9plicand legea in forma sa actuala, forma
determinata de decizia )urtii )onstitutionale, credem ca va fi tot mai dificil sa se
pastreze confidentialitatea datelor parintilor firesti si adoptivi si se va a8unge,
inevitabil, la contacte nedorite intre acestia.

9. Incredintarea in (ederea adoptiei se dispune de catre instanta de 8udecata de la
domiciliul copilului pentru o perioada de ;. de zile Bart. 6C. )ererea de incuviintare a
adoptiei adresata instantei prelungeste de drept perioada de incredintare pana la
solutionarea cererii prin hotarare irevocabila.
In primul rand, directia de la domiciliul copilului va analiza posibilitatea incredintarii
copilului in vederea adoptiei unei rude din familia e#tinsa, asistentului maternal
profesionist la care se afla copilul ori unei alte persoane sau familii la care copilul se
afla in plasament.
Daca astfel de solicitari nu e#ista, directia va face o selectie dintre persoanele
atestate, aflate in evidenta 1ficiului $oman pentru 9doptii, tinand cont de interesul
superior al copilului, informatiile inscrise in atestatul adoptatorului si de evolutia
copilului pana la acea data.
In urma procesului de selectie, directia de la domiciliul copilului verifica si constata
compatibilitatea acestuia cu adoptatorul sau cu familia adoptatoare.
Determinarea compatibilitatii se realizeaza luandu-se in considerare nevoile
copilului, dorintele si opiniile e#primate de acesta, acordandu-le importanta cuvenita.
Interesul superior al copilului trebuie luat in considerare cu prioritate.
)and se constata ca e#ista incompatibilitate, directia de la domiciliul copilului ses-
izeaza de indata instanta in vederea incetarii masurii.
Ludecarea cererilor de incredintare a copilului in vederea adoptiei interne se face cu
citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a directiei in a
carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare si a persoanei ori
familiei adoptatoare.
8. Incu(iintarea adoptiei
)ererea se introduce direct de adoptator sau familia adoptatoare cand se adopta un
ma8or sau copilul celuilalt sot, in toate celelalte cazuri, cererea putand fi introdusa fie
'
In aceastE speDE tatEl biologic al copilului adoptat G:i stabilise paternitatea dupE deschiderea procedurii adopDiei, deci nu-:i dEduse
consimDEmFntul la adopDie.
de adoptator, fie de directia de la domiciliul acestuia, la sfarsitul perioadei de incre-
dintare in vederea adoptiei.
)ererea trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte&
a) certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata*
b) certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de unitati
publice nominalizate de directia de sanatate publica*
c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare*
d) hotararea 8udecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei*
e) certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adop-
tatoare, in copie legalizata*
f) certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in
copie legalizata*
g) cazierul 8udiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei
adoptatoare*
h) certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul
de familie pe lista caruia este inscris*
i) documentele doveditoare cu privire la e#primarea consimtamantului parintilor
firesti, in masura in care nu s-a pronuntat anterior o hotarare 8udecatoreasca de incu-
viintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului.
Directia de la domiciliul adoptatorului este obligata sa depuna rapoartele finale
referitoare la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori in perioada de incredintare si
de a da orice lamuriri necesare pentru solutionarea cererii.
Instanta admite cererea doar daca adoptia este in interesul superior al copilului.
Ludecarea cererilor de incuviintare a adoptiei se face cu citarea directiei in a carei
raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a directiei in a carei raza teritoriala
domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare si a persoanei ori familiei adoptatoare.
Ludecarea cererilor de incuviintare a adoptiei prevazute la art. / alin. (!) se face cu
citarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare si a adoptatului, iar 8udecarea cererilor
de incuviintare a adoptiei prevazute la art. . lit. b) se face cu citarea adoptatorului si a
parintilor firesti ai adoptatului.
Instanta poate solicita din nou consimtamantul la adoptie al parintilor firesti, daca
e#ista indicii ca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au intervenit
elemente noi, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial.
Directia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne are obligatia sa aduca
la cunostinta instantei, prin intermediul directiei in a carei raza administrativ-teritoriala
se afla domiciliul adoptatorului+familiei adoptatoare, daca este cazul, e#istenta oricaror
elemente noi cu privire la situatia parintelui firesc ori a familiei e#tinse, care ar putea
determina modificarea finalitatii planului individualizat de protectie.
)hemarea parintilor firesti in fata instantei competente sa incuviinteze adoptia se
face prin invitatie adresata acestora, in camera de consiliu, fara a se indica date cu
privire la dosar sau alte date care ar permite, in orice fel, divulgarea identitatii sau a
altor informatii cu privire la persoana ori familia adoptatoare.
Instanta poate invita la aceeasi data directia competenta.
In cazul in care parintii se prezinta personal in fata instantei si isi e#prima refuzul
de a mai consimti la adoptie, instanta suspenda solutionarea cererii de incuviintare a
adoptiei. Declaratia parintilor firesti impreuna cu incheierea de suspendare se
comunica directiei competente potrivit art. alin. (!), care va formula cerere de
revizuire a hotararii de deschidere a procedurii adoptiei.
)onform art. 3' alin. (,), toate cererile prevazute in cadrul procedurii adoptiei se
8udeca in prima instanta potrivit regulilor )artii a III-a din )odul de procedura civila,
>Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase(, cu e#ceptiile prevazute
de prezenta lege.
)ererile sunt scutite de ta#a de timbru, se solutioneaza cu celeritate, putandu-se
administra orice mi8loc de proba si, in primul rand, rapoartele de ancheta sociala
privind copilul.
Ludecata se face de complete specializate, in camera de consiliu, cu participarea
obligatorie a procurorului.
"unctie de faza procesuala in care se afla cererea, se vor mai cita&
- parintii firesti ai copilului sau tutorele, dupa caz*
- directia de la domiciliul copilului si cea de la domiciliul adoptatorului*
- persoana sau familia adoptatoare si
- copilul adoptat, a carui ascultare este obligatorie daca a implinit '. ani.
1pinia copilului e#primata la 8udecarea cererilor prevazute de prezenta lege va fi
luata in considerare si i se va acorda importanta cuvenita, avandu-se in vedere varsta si
gradul acestuia de maturitate. In situatia in care instanta hotaraste in contradictoriu cu
opinia e#primata de copil, aceasta este obligata sa motiveze ratiunile care au condus la
inlaturarea opiniei copilului.
Hotararile pronuntate in cauzele prevazute de lege sunt supuse apelului. E#ercitarea
recursului suspenda e#ecutarea.
TEST DE EVALUARE
1. Care e'"e '"ru!"ura ado+"iei !onfor% le$i'la"iei a!"uale:
0. In !e 'i"ua"ii nu e'"e ne!e'ar !on'i%"a%an"ul +arin"ilor fire'"i ai ado+"a"ului
la in!&eierea ado+"iei:
2. O +er'oana %a9ora +oa"e fi ado+"a"a:
6. Care 'un" e"a+ele +ro!edurii in!uviin"arii ado+"iei in fa"a in'"an"ei:
/. Pen"ru !e +erioada 'e di'+une in!redin"area in vederea ado+"iei 'i !e efe!"e
+rodu!e a!ea'"a &o"arareP
TEST )RILA:
'. In ce cazuri se desface adoptia&
a. In situatia in care adoptatorul comite fapte deosebit de grave impotriva minorului.
b. in niciun caz.
c. in cazul decesului adoptatorului.
. Parintele decazut din drepturile parintesti mai are dreptul de aconsimti la adoptia
copilului sau&
a. da.
b.nu.
c. doar in anumite situatii.
!. Prsoana ma8ora poate fi adoptata&
a.da.
b.nu.
c. da, insa numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul
minoritatii sale.
,. 9doptia intre frati este permisa
a. da, fiind chiar un criteriu de preferinta.
b. adoptia intre frati este interzisa.
c. numai daca nu e#ista alta varianta.
/. )onsimtamantul parintilor firesti se mai cere dupa etapa incuviintarii adoptieiP
a. da, daca e#ista indicii ca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au
intervenit elemente noi, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului
initial.
b. nu.
c.da.
ILIO)RAFIE MINIMALA:
'. 9l. 4acaci, <. Dumitrache, ). Hageanu, Dreptul familiei, editia a < a, Editura )H
4ec=, 4ucuresti, ../ )apitolul 9doptia*
'. 9."ilipescu, I.P."ilipescu, 7ratat de dreptul familiei, Editia a <II a, Editura )H
4E)R, 4ucuresti, )apitolele corespunzatoare*
. D.@upascu, 9specte teoretice si de practica 8udiciara privind adoptia cu referire
speciala la reglementarea stabilita prin @egea nr.5!+..,, in revista Pandectele
$omane nr.,+..,, p.'';-'/..
$aspuns uri corect e grila & '.c, . a, !.c, ,.b, /. a.
Cur'ul -
O(ie!"ive: "i#area unor concepte deosebit de importante in actualul conte#t
international privind protectia copilului si adoptia, cu accent pe adoptia internationala
si pe procedura adoptiei.
Cuvin"e !&eie: ef e!" el e ado+" i ei , ado+" i a in" ern" i onal a.
Re.u%a" : Efect ul principal est e nast er e a rudeni ei civile cu toat e
urmaril e acest ei a referitoar e la nume, cet at eni e, domiciliu,
most eni r e etc. 9doptia internationala este permisa numai in conditii e#trem de
restrictive.
Ca+i"olul -. Efe!"ele ado+"iei
9sa cum am aratat de8a, momentul in care se produc efectele adoptiei este acela in
care hotararea 8udecatoreasca de incuviintare a adoptiei ramane irevocabila.
1. Pri%ul efe!" e'"e a!ela al in"o!%irii unui nou a!" de na'"ere +en"ru !o+il
2erviciul de stare civila competent va intocmi, in conditiile legii, un nou act de nastere,
in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti.
<echiul act de nastere se va pastra, mentionandu-se pe marginea acestuia intocmirea
noului act Bart. /! alin. (/)C.
0. Al doilea 'i !el %ai i%+or"an" efe!" al ado+"iei e'"e na'"erea rudeniei !ivile
$udenia civila este legatura pe care legea o stabileste intre persoane determinate, ca
urmare a adoptiei.
9rticolul /. alin. () din lege prevede ca prin adoptie se stabilesc filiatia intre
adoptat si cel care adopta si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
Desi te#tul nu prevede e#pres, consideram ca raporturile de rudenie se nasc si intre
descendentii adoptatului, pe de o parte, si adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte
'
.
%n argument in acest sens este si acela ca notiunea de filiatie folosita in te#tul legal
se refera la un numar neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii, respectiv actul
adoptiei, a stabilit legatura de la parinte la copil

.
9ceasta interpretare e#tensiva a te#tului legal pare a fi corecta, intrucat, din ansamblul
reglementarii privind adoptia, se desprinde intentia legiuitorului de a asimila rudenia
civila cu rudenia fireasca, mai putin cazurile pe care le vom arata si care au fost
indicate de doctrina si 8urisprudenta.
9stfel, potrivit art. /5 alin. (') ).fam., recunoasterea unui copil din afara casatoriei,
dupa decesul sau, poate fi facuta numai daca a lasat descendenti firesti, nu si
descendenti din adoptie.
9poi, conform art. 65 alin. (') ).fam., sotul care a contribuit la intretinerea copilului
celuilalt sot este obligat a continua intretinerea cat timp copilul este minor si daca
parintii sai firesti, nu si cei din adoptie, au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie.
%n e#emplu apare si in domeniul revocarii donatiei. 9rticolul 6!3 ).civ. prevede ca
donatia este revocabila, daca, ulterior acesteia, donatorul a dat nastere unui copil din
casatorie sau din afara casatoriei, fie chiar postum, insa nu si in cazul in care el a
'
9ceasta :i datoritE faptului cE legislaDia actualE nu mai reglementeazE decFt adopDia cu efecte depline.

9 se vedea P. Anca, $udenia ..., op. cit., p. 6.


adoptat un copil
'
.
)a urmare a nasterii rudeniei civile, legaturile de rudenie fireasca ale adoptatului si
ale descendentilor sai cu rudele sale de sange inceteaza Bart. /. alin. (!)C.
2ingurul efect al rudeniei firesti care se mentine este acela ca ea constituie, in
continuare, impediment la casatorie, potrivit legii Bart. /. alin. (,)C.
2erviciile publice specializate pentru protectia copilului, precum si ofiterii de stare
civila vor urmari respectarea acestei prevederi.
2.2. Dre+"urile 'i o(li$a"iile +arin"e'"i "re! la ado+"a"or
)ontinutul ocrotirii parintesti trece la adoptator, care se va manifesta ca un parinte
firesc.
9cest efect al adoptiei rezulta din dispozitiile art. ;5 alin. (') ).fam., potrivit carora
ambii parinti au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori, indiferent daca
acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.
In plus, adoptia este instituita in interesul superior al copilului, care trebuie sa se
integreze firesc in noua familie, iar adoptatorii trebuie sa prezinte conditiile materiale
si garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase a copilului.
9rticolul /' alin. (') prevede in mod e#pres (spre deosebire de legislatia anterioara)
ca adoptatorul are, fata de copilul adoptat, drepturile si indatoririle parintelui firesc fata
de copilul sau.
)a regula, asadar, urmare a adoptiei, e#ercitarea ocrotirii parintesti de catre adop-
tator e#clude e#ercitarea ei de catre parintii firesti. 2ingura e#ceptie este cea prevazuta
de art. /' alin. () din lege, care se refera la situatia in care adoptatorul este sotul
parintelui firesc al adoptatului. In acest caz, drepturile si indatoririle parintesti sunt
e#ercitate impreuna de adoptator si parintele firesc

(conform art. ;5 si urm. ).fam.),


iar copilul ramane in raporturi de rudenie fireasca cu acesta din urma. @egaturile
inceteaza doar fata de un singur parinte firesc si rudele acestuia.
Daca adoptatorul nu-si e#ercita, potrivit legii, drepturile si obligatiile ce-i revin,
punand astfel in pericol sanatatea ori dezvoltarea fizica si psihica a copilului adoptat,
intocmai ca si parintele firesc, el poate fi decazut din drepturile parintesti (art. '.;
).fam.). Decaderea adoptatorilor din drepturile parintesti nu echivaleaza si nici nu
duce automat la desfacerea adoptiei, intrucat aceasta sanctiune poate fi ridicata de
'
7rib. 8ud. <Glcea, decizia civilE nr. '!6,+';6', $.$.D. nr. ''+';6, p. 3.

9 se vedea Al. Ci cl ea, )onsideraDii privind Gnfierea ..., op. cit., p. ,'-,/.
instanta 8udecatoreasca in conditiile art. '' ).fam.
7otusi, intr-o atare situatie se poate cere desfacerea adoptiei, hotarator fiind inte-
resul adoptatului.
Daca decaderea a fost pronuntata doar fata de unul dintre sotii adoptatori, celalalt va
e#ercita singur drepturile parintesti. )and sanctiunea ii vizeaza pe ambii adoptatori,
instanta 8udecatoreasca ce pronunta decaderea poate fie sa redea parintilor firesti
e#ercitiul drepturilor parintesti, fie sa ia o alta masura de protectie a copilului, in
conditiile legii.
Masurile de protectie speciala ce pot fi luate fata de copilul lipsit temporar sau
definitiv de ocrotirea parintilor sai sunt prevazute de @egea nr. 5+.., si se stabilesc
in baza planului individualizat de protectie.
In cazul divortului sotilor adoptatori, ocrotirea parinteasca se va reglementa conform
art. ,-,, ).fam., intrucat copilul adoptat este asimilat celui din casatorie, bucu-
randu-se de aceeasi ocrotire.
Masurile de protectie pot fi dispuse&
a) de instanta 8udecatoreasca&
- in cazul decaderii ambilor adoptatori din drepturile parintesti (art. '.; ).fam.) si
- in cazul divortului (art. ,-,, ).fam.) sau
b) de Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.
7oate problemele referitoare la ocrotirea parinteasca vizeaza adoptatul minor si nu se
ridica in cazul in care acesta a dobandit capacitatea deplina de e#ercitiu.
2.6. Nu%ele ado+"a"ului
)opilul dobandeste, prin adoptie, numele celui care adopta. Daca adoptia se face de
catre soti care au un nume de familie comun, adoptatul va lua acest nume.
Daca e#ista neintelegeri intre sotii adoptatori cu privire la nume, instanta 8ude-
catoreasca va hotari, odata cu incuviintarea adoptiei, ce nume va purta adoptatul.
Pentru motive temeinice, instanta, incuviintand adoptia, la cererea adoptatorului sau
a familiei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit varsta de '. ani,
dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat
'
.
9celeasi situatii se disting si in cazul cand un sot adopta copilul celuilalt sot. 0u se
'
2ub vechea legislaDie, care nu cuprindea un te#t Gn acest sens, s-a decis cE prenumele adoptatului nu poate fi schimbat prin
hotErFrea 8udecEtoreascE de GncuviinDare a adopDiei. In acest sens, a se vedea :i I. I mbres cu, A. &as i l e , Inadmisibilitatea
schimbErii prenumelui adoptatului printr-o hotErFre 8udecEtoreascE de GncuviinDare a adopDiei, Dreptul nr. 3+..., p. 6-6/.
poate incuviinta ca minorul adoptat sa poarte vechiul sau nume adaugat la cel dobandit
prin adoptie
'
.
)and, dupa incuviintarea adoptiei, adoptatorul sau adoptatorii isi schimba numele,
situatia numelui copilului adoptat este aceeasi cu a copilului in propria familie

.
Daca un sot, care are numele de familie comun cu celalalt sot, este adoptat, el va
ramane in continuare cu numele comun dobandit cu ocazia casatoriei, fara sa doban-
deasca numele adoptatorului. In cazul in care celalalt sot consimte, sotul adoptat poate
dobandi numele adoptatorului.
9tunci cand casatoria se desface prin divort, sotul adoptat, care a purtat numele
comun luat cu ocazia incheierii casatoriei, va reveni la numele adoptatorului, si nu la
numele avut inainte de casatorie, conform art. ,. alin. (!) ).fam., pentru ca rudenia
fireasca a incetat si s-a nascut rudenia civila
!
. 2otul adoptat va putea insa purta, dupa
desfacerea casatoriei, numele comun purtat in timpul casatoriei, potrivit art. ,. alin.
(') si () ).fam.
Dupa decesul celuilalt sot, sotul supravietuitor adoptat va purta numele din timpul
casatoriei, si nu numele adoptatorului.
2.4. Do%i!iliul 'i lo!uin"a ado+"a"ului
Prevederile legale privitoare la adoptie nu reglementeaza e#pres problemele legate de
domiciliul si locuinta copilului adoptat, astfel ca se vor aplica, prin analogie, normele
de drept comun prevazute de art. '.. si art. '. ).fam. si cele ale art. ', din Decretul
nr. !'+';/,. )a urmare, adoptatul are domiciliul la adoptator. Daca sotii adoptatori au
domicilii separate, ei vor hotari, de comun acord, la care dintre ei va avea domiciliul
adoptatul, iar daca intre ei e#ista neintelegeri in aceasta privinta, va decide instanta
8udecatoreasca. @a stabilirea domiciliului, instanta va avea in vedere interesul
minorului
,
.
Daca numai unul dintre sotii adoptatori il reprezinta pe adoptat sau ii incuviinteaza
actele, adoptatul va avea domiciliul la acel adoptator.
@ocuinta celui adoptat este, de asemenea, la adoptator sau la adoptatori, iar daca
'
9ceastE soluDie a fost adoptatE de practicE sub imperiul vechii legislaDii, referitor la adopDia cu efecte depline. IntrucFt, Gn
prezent, acest tip de adopDie este singurul reglementat legislativ, considerEm cE soluDia trebuie menDinutE ().2.L., decizia civilE nr.
.!5+';;', Gn &. Bogdnes cu .a., Probleme de drept ..., p. ./).

9doptatul minor va dobFndi numele de familie schimbat al adoptatorilor, dacE ace:tia se GnDeleg :i au fEcut cerere Gn acest
sens. )ererea trebuie semnatE de copilul care a Gmplinit ', ani. DacE adoptatorii nu se GnDeleg, va decide instanDa 8udecEtoreascE.
!
9 se vedea I. el eanu, notE criticE la sentinDa civilE nr. /'/+';33 a fostului 7rib. rai. Jherla, $.$.D. nr. ,+';35, p. ',/.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '.';+';55, ).D. ';56, p. '5 (soluDia se referE la copilul minor din cEsEtorie cFnd
pErinDii sunt separaDi Gn fapt, dar se aplicE :i adoptatului).
acestia locuiesc separat, ei decid la care va locui adoptatul. In caz de neintelegere va
hotari, conform art. '.. ).fam. si tinand cont de interesul minorului, instanta
8udecatoreasca
'
.
Potrivit art. '. ).fam., in cazul minorului care a implinit ', ani, autoritatea tutelara
poate incuviinta ca acesta sa aiba o alta locuinta decat adoptatorii, daca aceasta este
ceruta de desavarsirea invataturii ori a pregatirii sale profesionale.
2.7. O(li$a"ia le$ala de in"re"inere
Intre rude e#ista, potrivit art. 63 si art. 6; ).fam., obligatia legala de intretinere.
Intrucat legea nu face nicio distinctie dupa cum rudenia este fireasca sau civila, rezulta
ca intre persoanele determinate de lege ca fiind rude, urmare a adoptiei, e#ista si
aceasta obligatie.
2.8. Vo!a"ia 'u!!e'orala
$udele rezultate din adoptie au vocatie succesorala reciproca, la fel ca rudele
firesti

.
9ctuala reglementare a adoptiei impune solutia conform careia, adoptatorul are dreptul
de a-l mosteni pe adoptat, iar parintii firesti ai acestuia nu au acest drept
!
. 9ceasta
rezulta din asimilarea deplina a rudeniei civile cu rudenia fireasca (cu e#ceptiile pe
care le-am aratat
,
) si din aceea ca, de la data incuviintarii adoptiei prin hotarare
8udecatoreasca irevocabila, legaturile adoptatului cu rudele firesti inceteaza,
pastrandu-se doar ca impediment la casatorie.
2.?. Ce"a"enia ado+"a"ului
Minorul, strain sau fara cetatenie, adoptat de un cetatean roman sau de doi soti,
cetateni romani, dobandeste cetatenia romana (art. 3 din @egea nr. '+';;' privind
cetatenia romana). )and doar unul dintre sotii adoptatori este cetatean roman, adopta-
torii vor decide cetatenia adoptatului, iar in cazul in care nu se inteleg, decizia va fi
luata de instanta 8udecatoreasca ce va incuviinta adoptia.
Minorul cetatean roman, adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana, daca
adoptatorul solicita aceasta in mod e#pres si daca adoptatul este considerat, potrivit legii
'
Minorul care a Gmplinit '. ani va fi ascultat.

Pentru amEnunte, a se vedea& M. +l i escu, )urs de succesiuni, Ed. Humanitas, 4ucure:ti, ';;5, p. ;,* Fr. ea=, Mo:tenirea
legalE, Ed. 9ctami, 4ucure:ti, ';;3, p. /..
!
In vechea reglementare, s-a ridicat aceastE problemE, GntrucFt e#istau douE tipuri de adopDie M cu efecte depline :i cu efecte
restrFnse. 1pinia care s-a impus a fost aceea potrivit cEreia, Gn cazul adopDiei cu efecte restrFnse, adoptatorii vin la succesiunea
adoptatului alEturi de pErinDii fire:ti ai acestuia (M. +l i escu, Mo:tenirea ..., op. cit., p. ;/-'/* I. Al bu, 1 problemE
controversatE :i o propunere de legiferare M chemarea Gnfietorului la succesiunea Gnfiatului Gn cazul Gnfierii cu efecte restrFnse de
filiaDie fireascE, L.0. nr. '.+';3, p. './-'.;).
,
9 se vedea supra, 2ecDiunea a III-a >Efectele adopDiei(.
straine, ca a dobandit cetatenia straina Bart. 6 alin. (') din @egea nr. '+';;'C.
2chimbarea cetateniei adoptatorului produce aceleasi efecte asupra cetateniei
adoptatului ca si schimbarea cetateniei parintilor firesti.
Se!"iunea a IV/a. In!e"area ado+"iei
1

Potrivit art. /, din lege, adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a declararii
nulitatii acesteia.
6.1. De'fiin"area ado+"iei
Dupa cum am vazut, din structura adoptiei fac parte doua acte 8uridice& actul 8uri-
dic al adoptiei, act de dreptul familiei si hotararea 8udecatoreasca de incuviintare a
adoptiei, act de drept procesual civil, astfel ca nulitatea oricareia dintre acestea duce
la desfiintarea adoptiei, caci nulitatea actului 8uridic al adoptiei lipseste de obiect
hotararea de incuviintare, iar nulitatea hotararii antreneaza si ineficacitatea actului
8uridic al adoptiei

.
Intrucat legea nu reglementeaza cauzele speciale care pot duce la nulitatea adoptiei,
se impune concluzia ca aceasta este guvernata de regulile privind nulitatea absoluta si
relativa din dreptul comun.
2olutia a fost adoptata si sub vechea reglementare
!
, desi aceasta nu se referea
e#pres la nulitatea, respectiv desfiintarea adoptiei, iar principalul argument invocat in
acest sens a fost lipsa unei prevederi derogatorii, asa cum e#ista in alte domenii
,
.
)auzele ce determina nulitatea adoptiei trebuie sa fie anterioare sau, cel mult, con-
temporane cu hotararea 8udecatoreasca de incuviintare a adoptiei, asa cum sunt cauzele
de nulitate si in dreptul comun
/
.
6.1.1. Nuli"a"ea a('olu"a a ado+"iei
)a si in dreptul comun, nulitatea absoluta a adoptiei poate fi invocata de orice
persoana interesata.
Dupa dobandirea de catre adoptat a capacitatii depline de e#ercitiu, actiunea
apartine numai acestuia.
'
)odul familiei nu reglementa nulitatea, ci doar desfacerea adopDiei. )a urmare, s -a crezut cE adopDia nu poate fi desfiinDatE,
mai ales cE, potrivit art. 6. ).fam., pentru lipsa consimDEmFntului pErinDilor fire:ti care, Gn general, e sancDionatE cu nulitatea, se
putea cere doar desfacerea adopDiei (&. 2i ci u, Probleme Gn legEturE cu desfacerea Gnfierii, L.0. nr. ,+';/;, p. 5,/-5,5* I. Al bu
.a., op. cit., p. '5'-'5). %lterior GnsE, 7ribunalul 2uprem a revenit, precizFnd cE, de:i )odul familiei nu prevede, adopDia este supusE
regulilor de drept comun privind nulitatea, pentru cE ea este un act 8uridic (Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '3+';//,
).D. ';//, vol. I, p. ,-,/).

9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. 53.


!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ,+';3', L.0. nr. ,+';3!, p. '3!.
,
9stfel, atunci cFnd s-a dorit ca, Gntr-o anumitE materie, regimul nulitEDilor sE fie diferit de cel din dreptul comun, legiuitorul a
prevEzut reglementEri speciale (a:a e#istE, de e#emplu, Gn )odul familiei referitor la nulitatea absolutE :i cea relativE a cEsEtoriei).
/
9 se vedea ;-. Bel ei u, op. cit., p. '5/-'53.
2unt considerate persoane interesate& oricare din persoanele participante la actul
8uridic al adoptiei, autoritatea tutelara, alte servicii publice cu atributii privind ocrotirea
minorilor, precum si procurorul. De asemenea, instanta de 8udecata poate sa invoce
nulitatea absoluta a adoptiei din oficiu, in cursul unui proces inceput.
9ctiunea in constatarea nulitatii adoptiei este imprescriptibila.
In principiu, nulitatea absoluta a adoptiei nu poate fi acoperita. )u toate acestea,
instanta va putea respinge cererea de declarare a nulitatii adoptiei, daca va constata ca
mentinerea acesteia este in interesul celui adoptat Bart. /3 alin. () din legeC.
6.1.0. Nuli"a"ea rela"iva a ado+"iei
0ulitatea relativa a adoptiei poate fi invocata numai de catre persoanele ocrotite prin
aceasta sanctiune. E#ista in aceasta privinta o e#ceptie fata de dreptul comun, in sensul
ca nulitatea relativa poate fi invocata, in cazul adoptiei, nu numai de persoanele lipsite
de capacitate de e#ercitiu sau de cele al caror consimtamant a fost viciat, ci si de cele
al caror consimtamant a lipsit
'
.
9ctiunea in anularea adoptiei se prescrie, potrivit dreptului comun in materie, in
termenul de ! ani prevazut de art. ; alin. () din Decretul nr. '35+';/6. )redem ca, in
aceasta privinta, intemeiat s-a facut propunerea ca, de lege ferenda, termenul de
prescriptie sa fie mai scurt, date fiind consecintele pe care desfiintarea adoptiei le
produce asupra copilului in special

.
0ulitatea relativa a actului 8uridic al adoptiei poate fi acoperita prin confirmarea
e#presa a actului sau prin abtinerea persoanei indreptatite de a invoca nulitatea
!
. 2i in
cazul nulitatii relative, daca mentinerea adoptiei este in interesul celui adoptat, instanta
va putea respinge cererea de anulare, cu atat mai mult cu cat, pentru acelasi motiv, se
poate respinge si cererea de declarare a nulitatii absolute.
W Ca.uri de nuli"a"e a ado+"iei
9rticolul /3 din lege prevede ca adoptia este nula daca a fost incheiata in alt scop
decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu incalcarea oricaror conditii
de fond si de forma prevazute de lege. )u titlu de e#emplu, vom enumera cateva dintre
cazurile de nulitate&
a% Lipsa consimtamantului uneia dintre persoanele c-emate de lege sa consimta la
'
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. !+';53, ).D. ';53, p. '!-',.

9 se vedea I. Al bu .a., op. cit., p. '56.


!
9 se vedea M. ;i ugar i u , 0ote de practicE 8uridicE, $.$.D. nr. '+';5, p. '!;.
adoptie, duce la nulitatea acesteia.
'

In privinta caracterului nulitatii care intervine, in literatura 8uridica

s-a facut o
distinctie, in sensul ca&
- lipsa consimtamantului parintilor firesti, al adoptatorului si al adoptatului mai mare de
'. ani este sanctionata cu nulitatea absoluta, aceste elemente fiind de esenta in
structura adoptiei, iar
- lipsa consimtamantului sotului persoanei care adopta este sanctionata numai cu
nulitatea relativa
!
. 9ctiunea in anulare se poate introduce numai de catre sotul persoa-
nei care a adoptat, acesta putand sa si acopere nulitatea. 7ot cu nulitate relativa este
sanctionata si lipsa consimtamantului tutorelui
,
, desi s-au e#primat si pareri in sensul
ca aceasta lipsa nu ar trebui sanctionata
/
.
b% Adoptia multipla
Prin adoptie se urmareste crearea, pentru cel adoptat, a unor relatii de familie ase-
manatoare cu cele din familia fireasca, ceea ce nu s-ar realiza in cazul unor adoptii
multiple cu privire la aceeasi persoana, fie concomitent, fie succesiv, cu e#ceptia
cazului cand adoptia este facuta de catre doi soti. 2anctiunea care intervine in acest
caz este nulitatea absoluta a adoptiei
3
.
Prin e#ceptie, poate fi incuviintata o noua adoptie cand adoptatorul sau sotii
adoptatori au decedat sau cand adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv.
c% Adoptia unei persoane ma"ore care nu a fost crescuta in timpul minoritatii de
adoptator
Prin e#ceptie de la regula ca un copil poate fi adoptat pana la implinirea varstei
ma8oratului civil, art. / alin. (!) din lege permite adoptia unei persoane ma8ore, insa
numai de catre persoana sau familia care a crescut-o in timpul minoritatii. Daca aceasta
conditie nu este indeplinita, adoptia este sanctionata cu nulitatea absoluta, intrucat se
incalca o conditie de fond ceruta de lege pentru valabilitatea adoptiei, privitoare la
persoana adoptatului
5
. In aceste cazuri, instanta care solutioneaza actiunea in
'
).2.L., secDia civilE, decizia nr. !.3,+';;3, 4.L. ';;3, p. 5;-6.

9 se vedea I.P. Fi l i pescu, 9dopDia A, op. cit., p. 3,.


!
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. !+';5,, ).D. ';5,, p. '!* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. /./+';;/, 4.L.
';;/, p. 5;-6..
,
9 se vedea I. Al bu .a., op. cit., p. '66* 7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. ,66+';6!, $.$.D. nr. 5+';6,, p. 3!.
/
9 se vedea I. Rucreanu, $udenia A, op. cit., p. ',3.
3
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. ',6+';33, ).D. ';33, p. ';,-';3.
5
9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. 56* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ;3;+';5!, $epertoriu II, p. 5/*
7rib. 8ud. Hunedoara, decizia civilE nr. //+';6', $.$.D. nr. !+';6, p. 3* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. !.;/+';;/, 4.L. ';;/, p.
55-56.
constatarea nulitatii trebuie sa stabileasca in concret raporturile create intre adoptat si
adoptator si sa aprecieze daca, in perioada in care adoptatul a fost crescut de
adoptator, intre acestia s-au creat legaturile afective care caracterizeaza o familie
'
.
d% Lipsa conditiilor cerute de lege in persoana adoptatorului
7ot cu nulitatea absoluta se sanctioneaza si adoptia incheiata cu nerespectarea
conditiilor prevazute in art. ; alin. (') din lege, respectiv adoptatorul sa aiba capacitate
deplina de e#ercitiu

si sa fie cu cel putin '6 ani mai in varsta decat adoptatul. Pentru
motive temeinice, instanta 8udecatoreasca poate incuviinta adoptia, chiar daca diferenta
de varsta dintre adoptat si adoptatori este mai mica de '6 ani, dar in nicio situatie, mai
putin de '/ ani.
e% Rudenia in linie dreapta si colaterala
$udenia in linie dreapta duce la nulitatea absoluta a adoptiei, desi nu este e#pres
prevazuta de lege, insa, numai in privinta adoptiei de catre parinti a propriilor copii.
9doptia intre celelalte rude in linie dreapta, de pilda, intre bunici si nepoti, este
permisa
!
. 2olutia se deduce din chiar ratiunile acestei institutii.
In literatura 8uridica s-a sustinut ca, de lege ferenda, se impune ca adoptia intre rudele
firesti in linie dreapta sa fie intotdeauna sanctionata cu nulitate absoluta, intrucat
constituie o abatere de la rosturile adoptiei
,
. In ce ne priveste, credem ca adoptia intre
rudele firesti in linie dreapta, cu e#ceptia celei facute de catre parintii firesti ai
copilului, trebuie mentinuta, deoarece prin ea se urmareste crearea unor relatii mai
apropiate decat cele determinate de rudenia fireasca, efectele 8uridice fiind multiple,
inclusiv cel asupra dreptului la mostenire.
9ctuala legislatie sustine aceasta opinie si prevede ca rudenia dintre adoptator si
adoptat este un criteriu de preferinta pentru incuviintarea adoptiei.
Potrivit art. 6 alin. (') din lege, este prohibita adoptia intre rudele colaterale de gradul
al doilea, adica intre frati si surori. Incheierea adoptiei cu incalcarea acestei prevederi
legale este sanctionata cu nulitate absoluta.
f% Adoptia intre soti
Desi adoptia intre soti nu este prohibita in mod e#pres, in mod unanim, in literatura
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '3/+';6', $.$.D. nr. 6+';6, p. /5.

In aceastE privinDE, reglementarea actualE diferE de cea anterioarE Gn care se cerea ca adopta torul sE fie ma8or (diferenDa dintre
persoana ma8orE :i cea cu capacitate deplinE de e#erciDiu am subliniat -o anterior).
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. !.+';5!, ).D. ';5!, p. 3* I.P. Fi l i pes cu, 9dopDia A, op. cit., p. -!.
,
9 se vedea& I. Al bu .a., op. cit., p. '6/* . Ri #eanu, op. cit., p. !3* I. Rucreanu, $udenia ..., op. cit., p. ''.
8uridica se considera ca o astfel de adoptie se sanctioneaza cu nulitatea absoluta,
e#istand incompatibilitate intre raporturile izvorate din casatorie si cele izvorate din
adoptie.
g% Adoptia a doi soti sau fosti soti
)onform art. 6 alin. () din lege, adoptia a doi soti sau fosti soti de catre aceeasi
persoana sau familie este interzisa. 9nterior 1rdonantei de urgenta a Juvernului nr.
/+';;5, aceasta interdictie nu era e#pres prevazuta, insa, aproape unanim, s-a admis ca
adoptia este inadmisibila
'
.
-% Incalcarea scopului adoptiei
2copul urmarit prin adoptie este acela al ocrotirii interesului superior al copilului,
respectiv de a-i asigura conditiile materiale si morale necesare dezvoltarii sale
armonioase. 9baterile de la acest scop care constituie, asadar, cauza actului 8uridic al
adoptiei, sunt sanctionate cu nulitatea absoluta.
In practica 8udiciara au fost considerate astfel de abateri&
- adoptia unui copil de catre tutorele sau, daca a fost incheiata in scopul sustragerii
tutorelui de la obligatia de a prezenta periodic dari de seama*
- adoptia incheiata pentru a obtine avanta8e materiale si pentru a eluda dispozitiile
legale privind dreptul la mostenire

*
- cazul in care adoptatorii au urmarit realizarea unui profit prin munca ce urma a o
depune adoptata in gospodaria lor, iar parintii ei firesti au urmarit ca fiica lor sa devina
unica mostenitoare a adoptatorilor in varsta de peste 5. de ani
!
*
- adoptia incheiata pentru ca adoptatorul sa obtina o suprafata locativa etc.
,
i% &iciile de consimtamant
Desi apar destul de rar, data fiind procedura de incuviintare a adoptiei, viciile de
consimtamant duc la nulitatea relativa a adoptiei.
In literatura 8uridica s-a precizat ca eroarea constituie viciu de consimtamant numai
atunci cand poarta asupra identitatii fizice a adoptatului
/
* dolul constituie viciu de
consimtamant cand provine de la oricare dintre persoanele chemate sa consimta la
'
9 se vedea I. Al bu .a., op. cit., p. '63. 9 e#istat GnsE :i opinia contrarE, Gn sensul cE adopDia a doi soDi este admisibilE ( T.R.
Popescu, op. cit., p. '!* I. Rucreanu, op. cit., p. ./).

7rib. 8ud. 2uceava, decizia civilE nr. /.+';5;, $.$.D. nr. ;+';5;, p. 3!.
!
7rib. 8ud. 2uceava, decizia civilE nr. ,,+';6', $.$.D. nr. ''+';6', p. ,;.
,
7rib. 2uprem, Gn compunerea prevEzutE de art. !; alin. () :i (!) din fosta @ege pentru organizarea 8udecEtoreascE, nr. /6+';36,
decizia nr. ;+';53, $epertoriul III, p. !'.
/
9 se vedea A. I ona cu .a., "iliaDia ..., op. cit., p. '!; :i urm.
adoptie, iar simpla temere reverentioasa nu constituie viciu de consimtamant
'
.
Eroarea asupra naturii actului incheiat, care s-a ivit in practica 8udiciara, adoptatorii
crezand ca incheie un contract de intretinere, este sanctionata cu nulitate absoluta

, in
acest caz nefiind vorba de o eroare-viciu de consimtamant, ci de o eroare obstacol,
echivalenta cu lipsa consimtamantului.
6.1.2. Pro!edura de de'fiin"are a ado+"iei
9ctiunea in nulitatea sau in anularea adoptiei este de competenta instantelor
8udecatoresti, competenta materiala apartinand tribunalului.
2olutia este intemeiata atat pe principiul simetriei actelor 8uridice, cat si pe consi-
derentul ca ar fi inadmisibil ca 8udecatoria, instanta cu competenta generala, sa desfiin-
teze un act a carui incheiere este incuviintata de tribunal.
)auzele privind declararea nulitatii adoptiei se 8udeca cu citarea&
- adoptatorului sau, dupa caz, a familiei adoptatoare*
- adoptatului care a dobandit capacitate deplina de e#ercitiu*
- directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sau, in cazul adoptiilor
internationale, a 1ficiului.
)opilul care a implinit varsta de '. ani va fi intotdeauna ascultat.
Hotararile 8udecatoresti privitoare la nulitatea adoptiei, ramase irevocabile, se comu-
nica 1ficiului de catre directie, in vederea efectuarii mentiunilor necesare in $egistrul
national pentru adoptii.
6.1.6. Efe!"ele de'fiin"arii ado+"iei
9tat nulitatea absoluta, cat si cea relativa produc, in principiu, la fel ca in dreptul
comun, efecte retroactive. 7otusi, unele efecte ale adoptiei desfiintate nu pot fi inlatu-
rate datorita specificului actului 8uridic analizat.
a% Rudenia ci(ila se considera ca nu a e#istat niciodata. 9stfel, daca declararea
nulitatii adoptiei are loc dupa decesul adoptatului sau al adoptatorului, aceasta va
influenta succesiunea lor, respectiv nu va e#ista vocatie succesorala intre persoanele
care numai aparent erau rude la data deschiderii succesiunii.
b% 3crotirea parinteasca este redobandita de parinti firesti, care vor e#ercita
drepturile si indatoririle parintesti referitoare la persoana si bunurile copilului, pierdute
de adoptator. )oncluzia se impune datorita caracterului retroactiv al nulitatii, adoptia
'
9 se vedea I. Rucreanu, $udenia A, op. cit., p. '/..

9 se vedea I. Al bu .a., op. cit., p. '6;.


considerandu-se ca nu a e#istat niciodata.
Instanta poate decide, daca este cazul, instituirea tutelei sau a altor masuri de
protectie speciala a copilului, in conditiile legii
'
.
9ctele 8uridice cu caracter patrimonial incheiate de fostul adoptator cu terte persoane
in numele adoptatului sau incheiate de adoptat cu incuviintarea prealabila a
adoptatorului raman neafectate de desfiintarea adoptiei.
c% 2umele fostului adoptat
Prin desfiintarea adoptiei, fostul adoptat va redobandi vechiul sau nume de familie
Bart. /; alin. (')C. 9cest efect se produce doar pentru viitor.
In literatura 8uridica

si in practica instantelor
!
, s-a apreciat ca, atata vreme cat nu
e#ista o prevedere e#presa, instanta de 8udecata nu va putea incuviinta ca fostul adop-
tat sa poarte si pentru viitor numele fostului adoptator. 9ceeasi solutie se aplica si
pentru sotul sau copii adoptatului, daca aveau nume comun.
e lege ferenda, credem insa ca aceasta posibilitate ar trebui recunoscuta, fostul
adoptat putand avea motive temeinice sa pledeze pentru pastrarea numelui purtat in
perioada adoptiei desfiintate.
d% omiciliul si locuinta adoptatului nu vor mai fi la adoptator dupa declararea
nulitatii adoptiei.
e% 3bligatia de intretinere intre adoptat si adoptator inceteaza insa numai pentru
viitor, fara sa se puna problema restituirii a ceea ce, in trecut, s-a prestat, dat fiind
caracterul intretinerii si a modului ei de prestare succesiva.
f% 4uprimarea impedimentelor la casatorie. Impedimentele la casatorie izvorate din
adoptie, reglementate de art. 5 ).fam., dispar odata cu desfiintarea adoptiei.
g% ,etatenia adoptatului. In cazul desfiintarii adoptiei, copilul, cetatean roman,
adoptat de un cetatean strain, daca nu a implinit varsta de '6 ani, este considerat ca nu
a pierdut niciodata cetatenia romana Bart. 6 alin. (!) din @egea nr. '+';;'C.
)opilul, cetatean strain, adoptat de un cetatean roman, daca nu a implinit '6 ani pana
la desfiintarea adoptiei si daca domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru
a domicilia in strainatate, este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman Bart. 5
'
9ceasta a fost opinia susDinutE Gn doctrinE :i sub legislaDia anterioarE, care nu prevedea e#pres aceastE posibilitate. 9 se vedea
I.P. Fi l i pes cu, 9dopDia A, op. cit., p. 3/.

9 se vedea& +. Lupan, .A. Popescu, op. cit., p. '.5* I. Al bu .a., op. cit., p. ';3* ,. 4t t es cu, op. cit., p. ''.
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ,.!+';6, $.$.D. nr. '+';6!, p. 3* 7rib. pop. 1rE:tie, sentinDa civilE nr. 5,'+';3,, L.0.
nr. 6+';33, p. '.-'.
alin. (') din @egea nr. '+';;'C. Per a contrario, daca adoptatul a implinit '6 ani sau
daca domiciliaza in tara, chiar si in cazul in care nu a implinit aceasta varsta, el va
pastra cetatenia romana.
6.0. De'fa!erea ado+"iei
)onform art. // coroborat cu art. 5 alin. (!) lit. a) din lege, desfacerea adoptiei
intervine intr-un singur caz, anume atunci cand adoptatorul sau parintii adoptatori au
decedat si s-a incuviintat o noua adoptie. In aceasta situatie, adoptia anterioara se
considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii 8udecatoresti de incuviin-
tare a noii adoptii. In legislatia anterioara, desfacerea adoptiei era conceputa ca o
sanctiune ce facea sa inceteze, pentru viitor, adoptia, intrucat mentinerea ei nu mai
corespundea intereselor adoptatului
'
.
"ata de caracterul restrictiv al art. // din lege, credem ca, in prezent, desfacerea
adoptiei intervine intr-un singur caz, acela al decesului adoptatorului sau al sotilor
adoptatori urmat de incuviintarea unei noi adoptii, nee#istand posibilitatea pronuntarii
sale ca o sanctiune, pe cale 8udecatoreasca. In acest sens pledeaza si dispozitiile art.
3/ alin. () din lege care, indicand continutul $egistrului national pentru adoptii, se
refera la deschiderea procedurii, incredintarea in vederea adoptiei, incuviintarea
adoptiei sau declararea nulitatii acesteia, dar nu face nicio referire la desfacerea
adoptiei.
Desi, la o prima analiza, inlaturarea posibilitatii desfacerii adoptiei, oricare ar fi
cauzele ce intervin dupa incuviintarea acesteia, pare contrara interesului adoptatului,
credem ca solutia legislativa este nu numai oportuna, ci si conforma cu ratiunea insti-
tutiei analizate. 9stfel, prin adoptie se urmareste, pe langa ocrotirea interesului supe-
rior al adoptatului, crearea unor raporturi identice sau cat mai asemanatoare cu cele ale
filiatiei si rudeniei de sange. )a urmare, este firesc ca aceasta legatura intre adoptat si
adoptator sa nu poata fi desfacuta, indiferent de neintelegerile sau alte motive grave ce
pot aparea. In situatia in care, prin atitudinea sa, adoptatorul ar pune in prime8die
dezvoltarea adoptatului, solutia ar fi sanctionarea acestuia, prin decaderea din
drepturile parintesti sau luarea masurilor speciale de protectie a copilului, masuri
'
@egislaDia anterioarE nu prevedea e#pres cazuri de desfacerea adopDiei, dar practica 8udecEtoreascE :i doctrina au determinat
Gmpre8urErile ce puteau conduce la aceastE finalitate, Gmpre8urEri ce trebuiau apreciate de la caz la caz. 9stfel de e#emple au fost
considerate cauze de desfacere a adopDiei& lipsa manifestE de afecDiune a adoptatorului faDE de adoptat* faptul cE pErintele adoptator
a Gncercat sE GntreDinE relaDii se#uale cu adoptata minorE* asprimea ne8ustificatE a adoptatorilor, care a determinat pErEsirea de cEtre
copil a domiciliului :i revenirea la pErinDii fire:ti* neasigurarea de cEtre adoptator a condiDiilor materiale necesare cre:terii :i
educErii adoptatului etc.
prevazute de @egea nr. 5+..,.
Se!"iunea a V/a. Ado+"ia in"erna"ionala
$eglementarea actuala a instituit conditii speciale pentru adoptiile internationale, in
primul rand, pentru a alinia legislatia nationala conventiilor internationale la care
$omania este parte
'
, dar si pentru a se putea urmari evolutia copiilor romani adoptati
in strainatate si a se impiedica traficul cu copii.
9doptia internationala vizeaza doua situatii, si anume&
- adoptarea unui copil cu domiciliul in $omania de catre o persoana sau familie cu
domiciliul in strainatate, caz in care se aplica dispozitiile @egii nr. 5!+..,, ce vor fi
analizate in continuare*
- adoptarea unui copil cu domiciliul in strainatate de catre o persoana sau o familie cu
domiciliul in $omania, situatie in care procedura adoptiei cade sub incidenta @egii nr.
'./+';;.
9doptarea unui copil M cu domiciliul in $omania M de catre o persoana sau o familie
cu domiciliul in strainatate presupune indeplinirea unei proceduri in care se cuprind, pe
langa conditiile generale de fond si de forma, necesare pentru orice adoptie nationala,
si anumite cerinte speciale.
4.1. Cerin"e de fond
In afara conditiilor generale privind capacitatea, consimtamantul, diferenta de varsta
sau lipsa rudeniei etc., pentru adoptiile internationale, 1ficiul $oman pentru 9doptii si
apoi instanta 8udecatoreasca trebuie sa verifice si daca&
a) adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare care domiciliaza in straina-
tate este bunicul copilului pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii
adoptiei*
b) e#ista alte solicitari de adoptie din partea rudelor copilului pana la gradul I<, cu
domiciliul in $omania. 9supra acestui aspect, directia de la domiciliul copilului va
intocmi un raport care va fi analizat de instanta 8udecatoreasca, sesizata cu cererea de
incuviintare a adoptiei*
c) adoptatorul sau familia adoptatoare indeplineste conditiile de eligibilitate pentru
adoptie si este apt sa adopte in conformitate cu legislatia aplicabila in statul primitor si
'
9stfel de convenDii sunt&
! ,on(en*ia european 1n materia adop*iei de copii, GncheiatE la 2trasbourg, la , aprilie ';35, la care $omFnia a aderat prin
@egea nr. '/+';;! (M. 1f. nr. 35 din !' martie ';;!)*
! ,on(en*ia asupra protec*iei copiilor i cooperrii 1n materia adop*iei interna*ionale, GncheiatE la Haga, la ; mai ';;! :i
ratificatE de Parlamentul $omFniei prin @egea nr. 6,+';;, (M. 1f. nr. ;6 din ' octombrie ';;,).
a beneficiat de consilierea necesara in vederea adoptiei in statul primitor* este asigurata
urmarirea evolutiei copilului dupa adoptie pe o perioada de cel putin ani* sunt
asigurate servicii postadoptie pentru copil si familie in statul primitor.
Indeplinirea de catre adoptator a acestor conditii se atesta de autoritatea centrala
competenta din statul primitor sau de organizatiile sale acreditate si autorizate in
conditiile legii
'
.
0umai dupa ce se face dovada acestor atestate, cererea adoptatorului este luata in
evidenta de 1ficiul $oman pentru 9doptii.
4.0. Cerin"e de for%a
)ererile de adoptie, formulate de adoptatorii cu domiciliul in strainatate, se transmit
1ficiului, prin intermediul autoritatii straine competente si trebuie insotite de
urmatoarele documente&
- un raport intocmit de autoritatile competente din statul primitor, cuprinzand informatii
cu privire la identitatea persoanelor care doresc sa adopte, capacitatea si aptitudinea
lor de a adopta, situatia lor personala, familiala, materiala si medicala, mediul social,
motivele care ii determina sa adopte un copil din $omania, precum si cu privire la
copiii pe care ar putea sa-i primeasca spre adoptie* concluziile raportului vor fi
sustinute prin documentele eliberate de autoritatile competente din statul primitor*
- certificatele de nastere si casatorie si actele de identitate ale persoanelor care doresc
sa adopte, in copie legalizata si insotite de traducerea lor legalizata in limba romana*
- cazierele 8udiciare ale persoanelor care doresc sa adopte*
- raport medical intocmit separat pentru fiecare adoptator*
- actul din care sa rezulte ca e#ista garantia ca adoptatul are posibilitatea sa intre si
sa locuiasca permanent in statul primitor.
Documentele prevazute mai sus vor fi prezentate in original si insotite de traducerea
legalizata in limba romana.
4.2. Pro!edura 'i efe!"ele ado+"iei in"erna"ionale
)ererea de incuviintare a adoptiei, insotita de documentele indicate anterior, se
inainteaza instantei 8udecatoresti de catre 1ficiul $oman pentru 9doptii.
1ficiul are obligatia de a se asigura ca adoptatul va beneficia in tara straina de
'
In cazul statelor-pErDi ale convenDiei de la Haga. Pentru statele ce nu sunt pErDi ale acestei convenDii, 1ficiul prime:te cererile
prin intermediul autoritEDii desemnate, cu atribuDii Gn domeniul adopDiei internaDionale, sau prin intermediul organizaDiilor
acreditate Gn acest sens Gn statul de primire. 1ricum, organizaDiile acreditate, indiferent dacE statul de primire este membru al
convenDiei de la Haga sau nu, trebuie sE fie autorizate :i de 1ficiu, Gn conformitate cu metodologia aprobatE prin hotErFre a
Juvernului.
garantiile si normele echivalente acelora e#istente in cazul unei adoptii nationale* la
pronuntarea asupra cererii de incuviintare a adoptiei, instanta 8udecatoreasca va avea
in vedere si documentul care atesta indeplinirea acestei obligatii.
Dispozitiile procedurale incidente in cazul adoptiei interne se aplica in mod cores-
punzator. In plus, in cadrul procesului va fi citat si 1ficiul $oman pentru 9doptii.
Efectele adoptiei internationale sunt identice cu cele ale adoptiei nationale si vizeaza
numele, domiciliul si locuinta adoptatului, obligatia de intretinere, vocatia succesorala
si cetatenia adoptatului.
9rticolul /. alin. (/) din lege prevede ca efectele adoptiei internationale si cele ale
anularii adoptiei internationale asupra cetateniei adoptatului sunt prevazute in @egea
cetateniei romane nr. '+';;', republicata.
Pe baza hotararii 8udecatoresti irevocabile de incuviintare a adoptiei, 1ficiul elibe-
reaza, in termen de ! zile de la data comunicarii acesteia, un certificat care atesta ca
adoptia este conforma cu normele )onventiei de la Haga.
Deplasarea adoptatului din $omania in statul de domiciliu al adoptatorului sau al
familiei adoptatoare este posibila numai atunci cand hotararea de incuviintare a
adoptiei este irevocabila. 9doptatul se deplaseaza numai insotit de adoptator sau de
familia adoptatoare, in conditii de siguranta corespunzatoare nevoilor adoptatului.
1ficiul are obligatia sa urmareasca evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si
parintele sau parintii sai adoptivi cel putin ani dupa incuviintarea adoptiei, prin
intermediul autoritatii centrale competente sau al organizatiei acreditate ori autorizate
din statul de domiciliu al parintilor adoptivi.
In scopul indeplinirii obligatiei prevazute mai sus, 1ficiul trebuie sa solicite trans-
miterea de rapoarte trimestriale autoritatii centrale competente sau organizatiei
acreditate si autorizate din statul primitor.
In cazul in care, ulterior adoptiei internationale, adoptatorul sau familia adoptatoare
isi stabileste domiciliul in $omania, urmarirea evolutiei copilului cade in sarcina
directiei in a carei raza teritoriala adoptatul isi are domiciliul.
TEST DE EVALUARE
1. Care e'"e !el %ai i%+or"an" efe!" al ado+"iei:
0. Enu%era"i !el +u"in doua !a.uri de nuli"a"e a('olu"a a ado+"iei.
2. In !e 'i"ua"ii e'"e +o'i(ila de'fa!erea ado+"iei:
6. Ce !ondi"ii de fond "re(uie 'a inde+linea'!a ado+"ia in"erna"ionala:
ILIO)RAFIE MINIMALA:
'. 9l. 4acaci, <. Dumitrache, ). Hageanu, Dreptul familiei, editia a < a, Editura )H
4ec=, 4ucuresti, ../ )apitolul 9doptia*
.9."ilipescu, I.P."ilipescu, 7ratat de dreptul familiei, Editia a <II a, Editura )H
4E)R, 4ucuresti, )apitolele corespunzatoare*
!.)onventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale
incheiata la Haga la ! mai ';;! si ratificata de $omania prin @egea nr.6,+';;, ( M.
1f. nr.;6+'.'..';;,).
Cur'ul -I
O(ie!"ive: "i#area si analiza unor concepte privind obligasia legala de intresinere,
delimitarea acesteia fata de obligatia contractuala de intretinere si studi de caz.
Cuvin"e !&eie: Funda%en"ul 'i !ara!"erele o(li$a"iei, o(li$a"ia de in"re"inere
in"re +arin"i 'i !o+ii, in"re 'o"i 'i fo'"ii 'o"i, +ro!edura.
Re.u%a": "undamantul obligatiei de intretinere se afla in solidaritatea familiala,
aceasta obligatie fiind diferita de cea contractuala. )ea mai intalnita este obligatia
dintre parinti si copii, aceasta fiind si cea care a creat cea mai bogata 8urisprudenta,
atat din punct de vedere material, cat si procesual.
Ca+i"olul -I
O(li$a"ia le$ala de in"re"inere
1.1. No"iunea o(li$a"iei le$ale de in"re"inere
Prin obligatie legala de intretinere se intelege indatorirea stabilita de lege, intre
anumite categorii de persoane, de a!si asigura, la ne(oie, intretinerea, indatorire
fundamentata pe solidaritatea ce trebuie sa e)iste intre persoane apropiate prin
raporturi de familie sau prin raporturi asimilate acestora
'
.
1.0. Cara!"erele $enerale ale o(li$a"iei de in"re"inere
a% 3bligatia de intretinere este o obligatie imperati( pre(a#uta de lege
Prevederile legale privitoare la obligatia legala de intretinere au caracter imperativ,
determinat de scopul urmarit, si anume un scop de ocrotire. @egiuitorul a determinat,
prin prevederi legale, persoanele intre care se datoreaza intretinerea, conditiile in care
se datoreaza, limitele intre care intretinerea se stabileste, ordinea in care persoanele
determinate datoreaza intretinerea, modul ei de e#ecutare etc.
b% 3bligatia de intretinere are caracter personal
'
9 se vedea& I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. ,5!* A. Les(i oda) , op. cit., p. 3,* I. ogar u, Intre-
Dinerea, drept :i obligaDie legalE, Ed. 2crisul $omFnesc, )raiova, ';56, p. '.
)aracterul personal al obligatiei de intretinere este determinat de faptul ca ea e#ista
intre anumite categorii de persoane, strict determinate de lege, fiind destinata
satisfacerii nevoilor personale impuse creditorului obligatiei de e#istenta sa zilnica.
)aracterul personal al acestei obligatii determina anumite particularitati ale ei, si
anume&
- obligatia legala de intretinere este incesibila atat activ, cat si pasiv, ceea ce inseamna
ca cesiunea de creanta, novatia prin schimbare de debitor sau stipulatia pentru altul
sunt incompatibile cu ea*
- obligatia de intretinere este netransmisibila la mostenitori, atat activ, cat si pasiv.
)u toate acestea, potrivit art. ;3 ).fam., obligatia de intretinere trece la mostenitorii
celui care a fost obligat sa intretina un minor sau care l-a intretinut fara sa fi avut
aceasta obligatie, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie.
9ceasta e#ceptie nu schimba insa caracterul personal si netransmisibil al obligatiei.
- creanta de intretinere poate fi urmarita pana la 8umatate din cuantumul sau pentru
sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii si pana la o
treime pentru orice alte datorii. 9lineatul al treilea al art. ,.; ).proc.civ. prevede ca,
in cazul in care suma primita cu titlu de intretinere este mai mica decat cuantumul
salariului minim net pe economie, ea poate fi urmarita numai asupra partii ce depaseste
8umatate din acest cuantum.
- creanta de intretinere este e#ceptata de la regula compensatiei legale (art. '',5 pct. !
).civ.)
'
. 2-a decis insa, in practica 8udiciara, ca este admisibila compensarea
8udecatoreasca, eventual numai in parte, intre parintii divortati, in cazul in care unii
copii minori sunt incredintati unui parinte, iar ceilalti celuilalt parinte

.
- obligatia de intretinere nu poate forma obiectul actiunii oblice.
c% 3bligatia de intretinere este de regula reciproca $art. 9 si art. EF ,.fam.%
1bligatia de intretinere are caracter reciproc intre& sot si sotie* parinti si copii, in
cazul in care copiii nu sunt minori* intre bunici si nepoti* intre strabunici si stranepoti*
intre frati si surori* intre adoptator si rudele acestuia, pe de o parte, si adoptat si
descendentii sai, pe de alta parte.
Prin e#ceptie, e#ista insa anumite situatii cand obligatia de intretinere este unila-
terala&
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /+';5;, $epertoriu III, p. !3.

7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. !5;+';/, ).D. ';/-';/,, vol. I, p. '/'.
- obligatia de intretinere a sotului de rea-credinta fata de sotul de buna-credinta Bart. ,
alin. (') ).fam.C. Daca insa, ambii soti au fost de buna-credinta, obligatia de intretinere
este reciproca.
- obligatia de intretinere a sotului vinovat de desfacerea casatoriei prin divort, fata de
celalalt sot, dupa trecerea unui an de la data desfacerii casatoriei, inainte de acest
moment obligatia de intretinere avand caracter reciproc Bart. ,' alin. () ).fam.C*
- obligatia de intretinere a sotului divortat si recasatorit fata de celalalt sot divortat, dar
necasatorit (art. ,' alin. ultim ).fam.)*
- obligatia de intretinere a parintilor fata de copilul minor Bart. 63 alin. (') si art. '.5
alin. (') ).fam.C si fata de cel ma8or, aflat in continuarea studiilor, pana la varsta de /
de ani*
- obligatia de intretinere a sotului care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot
fata de acest copil Bart. 65 alin. (') ).fam.C. Daca intretinerea a fost acordata cel putin
'. ani, ea devine reciproca, intrucat copilul care a beneficiat de o astfel de intretinere
poate fi obligat, la randul sau, la intretinere in favoarea celui care l-a intretinut
'
Bart. 65
alin. () ).fam.C*
- obligatia de intretinere a mostenitorului persoanei obligate la intretinerea unui minor
sau care l-a intretinut, fara a avea aceasta obligatie, fata de acel minor (art. ;3 ).fam.)*
1bservam astfel ca, uneori, obligatia de intretinere are un caracter mi#t, nascandu-se
ca o obligatie reciproca, pentru a deveni apoi unilaterala sau invers.
d% 3bligatia de intretinere este o obligatie cu e)ecutare succesi(a
E#ecutarea succesiva a obligatiei de intretinere este impusa de insasi menirea ei de a
asigura e#istenta de zi cu zi a celui indreptatit a o primi. Ea se e#ecuta prin furnizarea
periodica, de regula lunara, a sumelor stabilite de instanta 8udecatoreasca, fiind deci,
de principiu, interzisa prestarea ei anticipata, printr-o suma globala, pe care debitorul
ar inmana-o creditorului intretinerii

.
)u toate acestea, in practica 8udiciara mai veche, s-a admis inlocuirea prestatiilor
periodice prin depunerea anticipata a sumelor datorate pentru intreaga perioada stabi-
lita de instanta 8udecatoreasca. )reditorul obligatiei de intretinere va fi indreptatit insa,
intr-o atare ipoteza, sa primeasca periodic sumele necesare, iar nu in intregime, suma
globala. Instantele au decis, de asemenea, ca pensia de intretinere stabilita ca prestatie
'
7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. '6;+';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;., p. ,5.

9 se vedea& I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. /!5* A. I onacu .a., op. cit., p. .,.
succesiva poate fi inlocuita cu o suma globala, pentru toata perioada pe care se dato-
reaza, in cazul in care unul dintre parinti emigreaza impreuna cu copilul care i-a fost
incredintat spre crestere si educare si e#ecutarea obligatiei ar fi altfel imposibila
'
.
In ceea ce ne priveste, consideram ca plata globala a intretinerii datorate nu este o
modalitate corecta de e#ecutare, pentru urmatoarele motive&
- plata globala nu se coreleaza cu scopul obligatiei de intretinere, care este acela de a
satisface nevoile zilnice ale creditorului obligatiei*
- chiar si in perioade de stabilitate economica si monetara, criteriile dupa care se
calculeaza pensia, respectiv nevoia creditorului si veniturile debitorului obligatiei, se
pot schimba, astfel ca, prin plata globala, anticipata, una sau cealalta dintre partile
raportului 8uridic obligational ar putea fi defavorizata*
- cu atat mai mult, in perioadele in care rata inflatiei este mare, plata globala ar
defavoriza net pe creditorul obligatiei, adica tocmai persoana in favoarea careia legiui-
torul a instituit aceasta obligatie*
- nici argumentul emigrarii unuia dintre soti nu mai 8ustifica, in prezent, plata pensiei
de intretinere anticipat si printr-o suma globala, aceasta intrucat, prin @egea nr.
3+';;'

, $omania a aderat la )onventia privind obtinerea pensiei de intretinere, de la


0eX Nor= si, ca atare, in astfel de cazuri urmeaza a se aplica dispozitiile )onventiei*
- calcularea e#acta, anticipata a sumelor datorate este, de cele mai multe ori, impo-
sibila, intrucat, ca regula generala, obligatia de intretinere se datoreaza pe o perioada
nedeterminata si numai cu titlu de e#ceptie limita sa in timp este dintr-un inceput
cunoscuta. )hiar si in cazurile in care s-a admis plata globala, anticipata, instantele au
statuat ca creditorul obligatiei de intretinere isi pastreaza dreptul de a solicita marirea
pensiei de intretinere in raport cu schimbarea criteriilor avute in vedere la stabilirea
obligatiei
!
.
e% 3bligatia de intretinere este o obligatie (ariabila
Intrucat pensia de intretinere se stabileste in functie de nevoile celui indreptatit sa o
primeasca si de posibilitatile materiale ale celui obligat, elemente variabile in timp,
obligatia de intretinere poate fi marita sau micsorata prin hotarare 8udecatoreasca Bart.
'
7rib. 8ud. 2ibiu, decizia civilE nr. '!,+';5,, $.$.D. nr. ;+';5/, p. /!. Pentru e#plicaDii supli mentare, a se vedea :i &.
Pt ul ea, E#ecutarea GntreDinerii Gn cazul cFnd unul dintre pErinDii divorDaDi emigreazE GmpreunE cu copii ce i-au fost GncredinDaDi,
Dreptul nr. '+';;, p. '...

M. 1f. nr. /, din '; martie ';;'.


!
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. '5+';3, citatE supra.
;, alin. () ).fam.C
'
. Pe acest caracter se intemeiaza si faptul ca hotararile 8ude-
catoresti, pronuntate in acest domeniu, nu prezinta decat o relativa putere de lucru
8udecat, astfel ca se poate introduce o noua cerere de ma8orare sau de reducere a
pensiei de intretinere ori de cate ori starea de fapt s-a modificat

.
f% 3bligatia de intretinere este o obligatie di(i#ibila
1bligatia de intretinere este, de regula, divizibila atat activ, cat si pasiv, regula
aplicabila, de altfel, in general obligatiilor, caci solidaritatea nu se prezuma (art. '.,'
).civ.). In privinta divizibilitatii active, art. ; ).fam. prevede ca, atunci cand debi-
torul unic este obligat a presta intretinere in favoarea mai multor creditori, instanta de
8udecata poate hotari fie ca intretinerea sa se plateasca numai unuia dintre ei, fie ca
intretinerea sa se imparta intre creditori, de unde concluzia divizibilitatii creantei, mai
ales ca te#tul nu prevede solidaritatea creditorilor.
In privinta divizibilitatii pasive, art. ;. ).fam., referindu-se la situatia cand mai multe
persoane sunt obligate sa presteze intretinere aceleiasi persoane, prevede ca vor
contribui la plata intretinerii proportional cu mi8loacele de care dispun, de unde
concluzia divizibilitatii creantei intre debitori
!
.
Se!"iunea a II/a. Condi"iile de exi'"en"a a o(li$a"iei
de in"re"inere
)onditiile necesare pentru e#istenta obligatiei de intretinere trebuie analizate
raportat la persoana creditorului obligatiei si, deopotriva, la persoana debitorului aces-
tei obligatii. Ele rezulta din prevederile art. 63 alin. () ).fam., potrivit carora >9re
drept la intretinere numai acela care se afla in nevoie, neavand putinta unui castig din
munca, din cauza incapacitatii de a munci( si ale art. ;, alin. (') ).fam., potrivit
carora, intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mi8loacele
celui care urmeaza a o plati.
0.1. Condi"ii +rivi"oare la !redi"orul o(li$a"iei de in"re"inere
9stfel cum rezulta din analiza te#telor de mai sus, creditorul obligatiei de intretinere
trebuie sa se afle in nevoie, iar aceasta stare sa fie determinata de neputinta sa de a
obtine un castig din munca, datorita incapacitatii de a munci.
'
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. ';+';3,, ).D. ';3,, p. !5.

9 se vedea ;. Bor oi , . Rdescu, op. cit., p. !!* 7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. ;'!+';/!, ).D. ';/-';/,, vol.
I, p. '3.
!
7rib. 8ud. 4ra:ov, decizia civilE nr. ',/+';5, $.$.D. nr. ''+';5, p. '33.
0.1.1. S"area de nevoie a !redi"orului
1 persoana este considerata in nevoie atunci cand nu-si poate procura cele necesare
e#istentei (hrana, imbracaminte, locuinta, medicamente, nevoi social-culturale etc.)
prin mi8loace proprii, fie in totalitate, fie numai in parte.
Din modul de redactare a te#telor, ar rezulta ca se afla in nevoie orice persoana care
nu poate realiza un castig din munca, datorita incapacitatii sale de a munci, or, in
realitate, acela care nu realizeaza castiguri din munca, dar dispune de alte resurse
materiale care ii asigura cele necesare traiului, nu poate fi considerat in nevoie si, deci,
nu este indreptatit la intretinere.
9stfel, in privinta descendentilor, legea prevede ca ei au un drept de intretinere pe
perioada cat sunt minori, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla. Dreptul lor la
intretinere se prelungeste si dupa implinirea varstei de '6 ani, daca se afla in conti-
nuarea studiilor, desi dupa aceasta varsta se presupune ca ei nu mai sunt incapabili de
a munci. 7emeiul acestei prevederi il constituie situatia speciala a copilului ma8or care
se afla in cursul procesului de scolarizare, situatie care nu-i permite sa munceasca,
chiar si atunci cand ar avea capacitate de munca
'
. 2ingura conditie pe care trebuie s-o
indeplineasca pentru a avea drept la intretinere este deci starea de nevoie.
9sa cum am aratat, prezumtia starii de nevoie a minorului este o prezumtie relativa, ce
poate fi inlaturata prin dovada faptului ca minorul este capabil sa se intretina singur,
intrucat fie are un patrimoniu independent care-i asigura intretinerea, fie lucreaza si
realizeaza venituri in acest mod.
0.1.0. In!a+a!i"a"ea de a %un!i
Pentru ca o persoana sa fie indreptatita la intretinere nu este suficient sa se afle in
nevoie, ci se cere ca starea de nevoie sa fie determinata de incapacitatea de a munci
Bart. 63 alin. () ).fam.C.
Incapacitatea de munca poate sa aiba multiple cauze, ca& o boala, o infirmitate
congenitala sau datorata unui accident, sarcina si lehuzia la femei, batranetea etc. Prin
urmare, cel care se afla in nevoie datorita viciului sau refuzului sau de a se anga8a nu
este indreptatit la intretinere, caci starea in care se afla nu numai ca nu este de natura a
determina spri8inul si solidaritatea altora, dar este rezultatul culpei sale, care nu poate
'
9 se vedea Al. Bacaci , Dreptul familiei, op. cit., p. !!..
sta la temelia dreptului de intretinere.
E#ceptie de la aceasta regula face, potrivit art. 63 alin. (!) ).fam., descendentul
minor, a carui stare de nevoie este prezumata, nefiind nevoie sa se dovedeasca si nici nu
trebuie sa fie determinata de incapacitatea sa de munca. In literatura 8uridica, se sustine
ca aceasta e#ceptie priveste numai pe descendentul minor, si nu pe orice minor, astfel ca
minorul o poate invoca numai fata de ascendentii sai, dar nu si atunci cand ar pretinde
pensie de intretinere de la alte persoane, de pilda de la frati sau surori
'
.
Mai trebuie avute in vedere unele situatii speciale, cand, desi starea de nevoie nu
este determinata de incapacitatea de a munci, obligatia si dreptul de intretinere e#ista.
9stfel este situatia sotului care, fiind ocupat cu ingri8irea copiilor

sau a unor rude


apropiate, nu poate munci, a copilului ma8or, aflat in continuarea studiilor.
0.0. Condi"ii +rivi"oare la de(i"orul o(li$a"iei de in"re"inere
Din prevederile art. ;. alin. ('), art. ;', art. ;, alin. (') si () ).fam., rezulta ca,
pentru ca o persoana sa poata fi obligata la intretinere, se cere ca ea sa dispuna de
mi8loacele necesare.
@egiuitorul nu precizeaza continutul acestei notiuni, astfel ca a fost sarcina doctrinei
si a practicii 8udecatoresti sa determine ce anume urmeaza a se intelege prin mi8loacele
debitorului obligatiei.
2-a precizat astfel ca se cuprind in cadrul acestei notiuni toate resursele materiale
ale debitorului intretinerii, precum castigurile din munca si alte venituri, bunurile care
nu-i sunt necesare si ar putea fi instrainate pentru asigurarea intretinerii, dar si
economiile realizate
!
. In principiu, s-a decis ca debitorul obligatiei de intretinere, care
nu are mi8loacele materiale necesare, dar este capabil de a munci, nu poate fi scutit de
plata pensiei de intretinere
,
, intrucat aceasta ar constitui o modalitate de eludare cu
rea-credinta a unei obligatii legale
/
. 0u va putea fi insa obligat la intretinere cel care nu
realizeaza un venit din munca datorita unor motive intemeiate, precum& e#ecutarea
'
9 se vedea& A. I onacu, $udenia A, op. cit., p. /,* I.P. Fi l i pes cu, 7ratat ..., op. cit., p. ,;;.

Pentru pErerea cE femeia care se ocupE de Gngri8irea copiilor nu este GndreptEDitE la GntreDinere, a se vedea A. I onacu,
$udenia A, op. cit., p. /'.
!
9 se vedea& T.R. Popescu, op. cit., vol. II, p. !,-!/* A. I onacu, $udenia A, op. cit., p. /5* A. Les(i oda) , op. cit., p.
,6-/;.
,
9 se vedea A. I ona cu .a., "amilia ..., op. cit., p. ';.* 7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. '55.+';36, $.$.D. nr.
,+';3;, p. '5;-'6.* 7rib. 8ud. Hunedoara, decizia civilE nr. /6+';5;, $.$.D. nr. 5+';5;, p. /6.
/
)onsiderEm cE, Gn mod gre:it, Gn aceste situaDii, instanDele 8udecEtore:ti stabilesc Gn sarcina debitorului o contribuDie calculatE
Gn funcDie de venitul minim pe economie. 2oluDia corectE ar trebui sE aibE Gn vedere starea realE de fapt :i sE nu se impunE Gn
sarcina debitorului nicio obligaDie de GntreDinere dacE acesta face dovada cE, de:i a Gncercat, nu a reu:it sE se anga8eze. 9ceastE
soluDie se impune mai acut Gn actualul conte#t socio-economic.
serviciului militar obligatoriu
'
, e#ecutarea unei pedepse privative de libertate, alta
decat pentru abandon de familie

, continuarea studiilor la invatamantul de zi


!
etc.
In ce priveste veniturile din munca ale celui obligat la intretinere, s-a decis ca se vor
avea in vedere veniturile nete, realizate in orice domeniu de activitate, care au caracter
de continuitate
,
, adica nu numai salariul propriu-zis, ci si sporul de vechime,
indemnizatia de conducere sau alt venit permanent. 0u se vor avea insa in vedere, la
stabilirea pensiei de intretinere, sporurile speciale, ca& sporul pentru conditii deosebite de
munca
/
, indemnizatia de zbor acordata pilotilor de avioane
3
sau premiile ocazionale
5
.
In cazul taranilor cu gospodarii individuale sau membrilor in diferite asociatii, se va
tine seama, la calcularea pensiei de intretinere, de veniturile in natura si in bani
realizate in gospodaria personala sau din alte surse, daca au caracter de continuitate
6
.
In literatura 8uridica noua, s-a avansat ideea ca, in notiunea de >castig din munca(,
trebuie luate in considerare toate veniturile pe care debitorul obligatiei le realizeaza cu
caracter permanent, deci si compensarile si inde#arile salariilor si pensiilor ca urmare a
liberalizarii preturilor.
2. Da"a de la !are 'e a!orda in"re"inerea
"iind intrunite conditiile cerute de lege pentru e#istenta dreptului si a obligatiei
intretinerii, adica starea de nevoie a creditorului determinata de incapacitatea sa de
munca si posibilitatile materiale ale debitorului, obligatia de intretinere e#ista in stare
latenta, ea devenind activa in momentul in care este ceruta
;
. Pensia de intretinere se
datoreaza, asadar, de la data cererii de chemare in 8udecata, debitorul fiind pus prin
aceasta in intarziere, si nu de la data pronuntarii hotararii sau a ramanerii definitive a
acesteia
'.
.
'
7rib. 8ud. 9rge:, decizia civilE nr. '6/+';/6 cu notE de A. .i l senr ad , @.P. nr. ''+';/;,
p. ''6-'!.

9 se vedea& ,. Lungu, %nele probleme de drept ..., op. cit., p. ''3* A. Les(i oda) , op. cit., p. /5-/6.
!
7rib. 8ud. 4oto:ani, decizia civilE nr. !+';56, $.$.D. nr. ''+';56, p. 3!* 7rib. 8ud. Ia:i, decizia civilE nr. 6.;'+';3;, $.$.D.
nr. ;+';3;, p. ',.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. .,5+';5;, ).D. ';5;, p. '3,.
/
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. ',+';3!, ).D. ';3!, p. '-.
3
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. 3+';3/, L.0. nr. 3+';3/, p. '3'-'3.
5
7rib. 8ud. 7imi:, decizia civilE nr. '35!+';5', $.$.D. nr. ''+';5, p. '3/-'33.
6
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. ,+';36, ).D. ';36, p. ',-'5* 7rib. 2uprem, decizia civilE nr. !+';5', ).D.
';5', p. '/!-'/,. 9cestea se refereau la DEranii cooperatori, GnsE, Gn prezent, aceastE formE de asociere Gn agriculturE fiind desfiinDatE,
considerEm cE, prin analogie, argumentele acolo invocate pot fi aplicate formelor asociative actuale sau gospodEriilor individuale.
;
9 se vedea& T.R. Popescu, op. cit., vol. II, p. 6* A. I onacu, $udenia A, op. cit., p. 5.* I. Al bu, Dreptul familiei, op.
cit., p. !.6* ,olecti(, Probleme de drept din practica de casare a tribunalelor regionale raportatE la practica de casare a
7ribunalului 2uprem al $.P.$., L.0. nr. 5+';3, p. /6* Trib. pop. , Probleme ivite Gn practica 8udecEtoreascE Gn legEturE cu
obligaDia de GntreDinere a minorului, L.0. nr. !+';33, p. /;* I. Fi l i pes cu, M. i aconu, 2oluDii privind unele probleme ..., op. cit.,
p. ,3* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '//3+';53, ).D. ';53, p. '5/.
'.
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. ''3;+';/3, ).D. ';/3, vol. I, p. ,'.
2e poate acorda pensia de intretinere si pentru trecut, atunci cand neintroducerea
actiunii este imputabila debitorului intretinerii, ca, de pilda, in situatia in care debitorul
a promis ca va plati de bunavoie intretinerea, insa n-a facut-o, sau cand acesta si-a
schimbat domiciliul care, cu toate demersurile facute, a ramas necunoscut creditorului
sau cand creditorul dovedeste ca a facut datorii pentru a se putea intretine
'
.
6. O(ie!"ul 'i in"inderea in"re"inerii
6.1. O(ie!"ul in"re"inerii
@egiuitorul nu determina in mod e#pres obiectul obligatiei de intretinere, dar el este
conturat in practica 8udiciara si in doctrina ca desemnand acele elemente, cum sunt&
alimente, imbracaminte, locuinta, mi8loace necesare satisfacerii nevoilor social-culturale,
medicamente si asistenta medicala la nevoie, care impreuna sunt de natura sa asigure
e#istenta unui om. )ontinutul obiectului intretinerii comporta o anume specificitate
raportat la categoria de persoane la care ne referim, ca, bunaoara, in cazul copiilor
minori, el cuprinde pe langa elementele aratate mai sus si mi8loacele necesare pentru
educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, impre8urare care se desprinde din
prevederile art. '.' alin. (), art. '.5 alin. () si art. , alin. ()-(!) ).fam.

6.0. In"inderea o(li$a"iei de in"re"inere


In privinta intinderii obligatiei de intretinere, legiuitorul precizeaza Bart. ;, alin. (')
).fam.C factorii in functie de care se poate face o prima apro#imare, anume nevoia
celui care o cere si mi8loacele celui care urmeaza a o plati. In cazul cand intretinerea se
datoreaza de parinte sau de cel care adopta, prin art. ;, alin. (!) ).fam. sunt stabilite
plafoanele ma#ime pana la care instantele pot stabili pensia de intretinere. 9stfel,
pentru un copil, intretinerea se stabileste pana la '+, din castigul din munca, pentru doi
copii, pana la '+! si pana la '+ din castigul din munca pentru trei sau mai multi copii.
Intretinerea pe care si-o datoreaza fostii soti Bart. ,' alin. (!) ).fam.C se stabileste
pana la '+! din veniturile din munca ale sotului obligat la plata ei, dar aceasta
intretinere nu va putea depasi, impreuna cu aceea datorata copiilor, 8umatate din
venitul net din munca al sotului obligat.
9stfel cum rezulta din prevederile legale enuntate mai sus, limitele ma#ime stabilite
de legiuitor se refera numai la castigul din munca al debitorului intretinerii
!
, ceea ce
'
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. ';+';3,, citatE supra.

7rib. 8ud. 4ra:ov, decizia civilE nr. '+';5', $.$.D. nr. ''+';5, p. '3/* +.A. Barasc-, op. cit., p. '6.
!
Este vorba despre veniturile care au caracter permanent, nu :i despre cele care nu au caracter de continuitate (7.M.4., secDia a
III-a civilE, decizia nr. 6/!+';;', Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;', p. ,3* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. .,5+';5;,
inseamna ca, atunci cand acesta are si alte surse de venit, instantele 8udecatoresti vor
putea depasi aceste cote. @a fel si atunci cand parintele debitor se obliga sa plateasca o
pensie mai mare, fara a pre8udicia insa pe alti creditori
'
.
)u privire la durata ce trebuie avuta in vedere pentru determinarea mi8loacelor
debitorului intretinerii, )odul familiei nu contine nicio dispozitie, insa 7ribunalul
2uprem a statuat, prin Decizia de indrumare nr. '.+';5

, ca instantele 8udecatoresti
vor stabili contributia persoanelor obligate la intretinere, in raport de venitul mediu
realizat in ultimele 3 luni. In practica 8udecatoreasca s-a generalizat, de altfel, acest
mod de calcul al pensiei de intretinere, in functie de veniturile nete din munca realizate
in ultimele 3 luni
!
.
6.2. S"in$erea o(li$a"iei de in"re"inere
9stfel cum am vazut, obligatia de intretinere e#ista intre anumite categorii de
persoane care sunt legate prin relatii de rudenie fireasca, casatorie, adoptie etc. Dis-
paritia acestor legaturi duce la stingerea obligatiei de intretinere. De asemenea, obli-
gatia inceteaza daca nu mai sunt prezente conditiile pe care legea le cere pentru
e#istenta obligatiei de intretinere, in cazul oricarei categorii de persoane intre care
virtualmente intretinerea e#ista ca obligatie, si anume nevoia celui care o cere si
posibilitatea celui de la care se pretinde de a o acorda.
)oncretizand, putem enumera urmatoarele cauze care determina stingerea obligatiei
de intretinere&
- desfiintarea, desfacerea si incetarea casatoriei*
- recasatorirea fostului sot indreptatit la intretinere*
- nulitatea si desfacerea adoptiei*
- disparitia starii de nevoie a celui indreptatit la intretinere sau a mi8loacelor celui
obligat*
- incetarea din viata a creditorului sau a debitorului intretinerii, cu e#ceptia situatiei
reglementate de art. ;3 ).fam., cand obligatia se transmite pasiv la mostenitorii
debitorului intretinerii*
- e#pirarea termenului pentru care obligatia de intretinere a fost prevazuta de lege*
).D. ';5;, p. '3,). )a urmare, la stabilirea pensiei de GntreDinere se va lua Gn calcul :i compensaDia acordatE salariaDilor sau
pensionarilor, precum :i pensia suplimentarE, GntrucFt au acest caracter (7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. 63,+';;' :i secDia
a III-a civilE, decizia nr. /+';;', ambele Gn I. Mi -u* , )ulegere ... pe anul ';;', p. ,5).
'
9 se vedea& +.A. Barasc- .a., op. cit., p. '!6* A. 4i t ar u, 0otE de practicE 8udiciarE, $.$.D. nr. 5+';5', p. '';-'.

).D. ';5, p. '/.


!
9ceastE Decizie de Gndrumare a 7ribunalului 2uprem avea, la data apariDiei sale, :i un suport legislativ, anume @egea nr.
!+';5., Gn prezent abrogatE.
- e#ecutarea obligatiei, ca modalitate de stingere a obligatiilor in general.
In unele cazuri, odata cu stingerea unor obligatii de intretinere iau nastere sau pot
lua nastere noi obligatii de intretinere, fie intre aceleasi persoane, fie intre una din ele
si alte persoane. De pilda, odata cu incuviintarea adoptiei, se stinge obligatia de intreti-
nere intre parintii firesti si copil si apare o noua obligatie, intre adoptator si copil, dupa
cum desfacerea sau nulitatea adoptiei naste sau poate renaste obligatia de intretinere a
parintilor firesti fata de acelasi copil, ca urmare a stingerii obligatiei de intretinere a
adoptatorului. De asemenea, la desfacerea casatoriei prin divort, se stinge obligatia de
intretinere dintre soti si se naste obligatia de intretinere dintre fostii soti
'
.
%nele cauze duc la incetarea definitiva a obligatiei de intretinere, altele, ca, de
e#emplu, lipsa mi8loacelor materiale ale debitorului, determina doar incetarea tempo-
rara a acesteia.
6.6. Pro(le%e de +ro!edura +rivind '"a(ilirea o(li$a"iei de in"re"inere
A. Co%+e"en"a
2tabilirea, modificarea si incetarea intretinerii este de competenta materiala a instan-
telor 8udecatoresti, impre8urare care rezulta e#pres din numeroase te#te ale )odului
familiei (art. ,, ,,, ;!, ;, si '.5).
)a regula generala, instanta de 8udecata trebuie sesizata prin cererea de chemare in
8udecata, introdusa de cel in drept la intretinere, personal sau prin reprezentant,
instanta nesesizandu-se din oficiu.
De la aceasta regula e#ista unele derogari. 9stfel, odata cu pronuntarea divortului,
instanta 8udecatoreasca este obligata sa se pronunte, chiar daca nu s-a cerut, si cu
privire la incredintarea copiilor minori si la stabilirea contributiei parintilor la intreti-
nerea lor (art. , ).fam.). 9ceasta dispozitie se aplica si in cazul reincredintarii
copiilor, a declararii nulitatii casatoriei si a stabilirii filiatiei din afara casatoriei.
)ompetenta materiala apartine, 8udecatoriei, care este instanta de drept comun
pentru 8udecata in prima instanta.
In ce priveste competenta teritoriala, se aplica regula generala statornicita prin art. /
).proc.civ., instanta competenta fiind cea de la domiciliul paratului. E#ista insa unele
e#ceptii de la aceasta regula&
- potrivit art. '. pct. 5 ).proc.civ., solutionarea cererilor formulate de ascendenti sau
'
9 se vedea A. I ona cu , $udenia A, op. cit., p. 6'.
descendenti, avand ca obiect pensia de intretinere, este si de competenta instantei de la
domiciliul reclamantului. Este vorba de o competenta teritoriala alternativa.
- instanta sesizata cu actiunea de divort este competenta sa solutioneze si cererea
pentru stabilirea contributiei de intretinere, potrivit art. 3/ ).fam.
. Au"ori"a"ea de lu!ru 9ude!a" a &o"ararilor 9ude!a"ore'"i
Prin derogare de la principiul general, hotararile 8udecatoresti date in materia intre-
tinerii nu se bucura de autoritate de lucru 8udecat, in sensul ca oricand, daca impre-
8urarile avute in vedere de instanta 8udecatoreasca se modifica, se poate pronunta o
noua hotarare care sa modifice masurile luate de prima instanta, fara a se putea opune
e#ceptia autoritatii lucrului 8udecat. 9cest lucru rezulta din prevederile art. ;, alin. ()
si art. ,, ).fam.
'
C. C&el"uielile de 9ude!a"a
7ribunalul 2uprem a statuat, prin decizie de indrumare

, ca art. 5, ).proc.civ. se
aplica si actiunilor care au ca obiect stabilirea sau modificarea pensiei de intretinere,
precizandu-se, in acelasi timp, ca si art. 5/ ).proc.civ. are aplicare in aceasta
materie.
$ecunoasterea pretentiilor reclamantului la prima zi de infatisare duce, asadar, la
e#onerarea paratului de plata cheltuielilor de 8udecata, daca el nu a fost pus in
intarziere anterior. 9ceasta solutie a fost criticata, propunandu-se, de lege ferenda, ca
debitorul pensiei de intretinere sa fie considerat de drept pus in intarziere Bart. '.5;
alin. () pct. ' ).civ.C, inlaturandu-se astfel aplicarea art. 5/ ).proc.civ.
!
, intrucat este
vorba de o obligatie legala.
,onsideram ca si in aceste ca#uri trebuie anali#ata culpa procesuala, paratul fiind
in culpa doar daca nu a prestat anterior intretinere, in natura sau in bani, deci daca
s!a sustras de la e)ecutarea unei obligatii stabilite in sarcina sa prin lege.
'
9 se vedea& Al. Bacaci , E#cepDiile ..., op. cit., p. '!;* T.R. Popescu, op. cit., vol. II, p. 3'* Plenul 7rib. 2uprem, Decizia
de Gndrumare nr. +';5!, ).D. ';5!, p. '!.

Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. +';33, ).D. ';33, p. '/.
!
9 se vedea nota redacDiei la nota criticE a lui 4. Proca la decizia civilE nr. '!;+';5; a 7rib. 8ud. Ia:i, $.$.D. nr. ;+';6., p.
!/* I.P. Fi l i pes cu, M. i aconu, 2oluDii privind unele probleme ..., op. cit., p. ,6-,;.
TEST DE AUTOEVALUARE
1. Care 'un" ur%arile !ara!"erului +er'onal al o(li$a"iei de in"re"inere:
0. De la !e da"a 'e da"orea.a !on"ri(u"ia de in"re"inere:
2. Pla"ile !o%+en'a"orii 'e iau in !al!ul !a 'i veni"uri ale de(i"orului la '"a(ilirea
!on"ri(u"iei de in"re"inere:
6. Ce are '+e!ifi! '"area de nevoie a %inorului !redi"or al o(li$a"iei de
in"re"inere:
7est grila&
'. 1bligatia de intretinere se poate transmite la mostenitorii creditorului P
a. nu, este incesibila activ si pasiv.
b. da.
c. da, dar se imparte intre acestia.
.De la ce data se acorda intretinereaP
a. de la data nasterii copilului.
b. de la data la care e#ista conditiile in care se datoreaza intretinerea.
). de la data introducerii cererii de chemare in 8udecata.
!. Hotararile 8udecatoresti din aceasta materie au autoritate de lucru 8udecatP
a. da.
b.nu.
c.au autoritate relativa de lucru 8udecat, atat timp cat nu s-au schimbat impre8urarile
avute in vedere la pronuntarea primei hotarari.
Ra'+un' uri !ore!" e $ril a : 1. a, 0. !, 2. ! .
Cur'ul -II
Ca+i"olul -II Ordinea in !are 'e da"orea.a in"re"inerea 'i +er'oanele in"re !are
'e da"orea.a
1. Ordinea in !are 'e da"orea.a in"re"inerea
Intrucat vocatia la intretinere e#ista fata de mai multe persoane, este necesar a se
stabili impotriva carei categorii de persoane urmeaza a se indrepta cel indreptatit la
intretinere la un moment dat, deci ordinea in care se datoreaza intretinerea. <ocatia la
intretinere va produce efecte in privinta persoanelor obligate, numai in ordinea stabilita
de lege. )u alte cuvinte, creditorul intretinerii va trebui mai intai sa ceara intretinerea de
la prima categorie de persoane din ordinea stabilita de legiuitor si numai daca aceasta
categorie n-o poate presta, se va indrepta impotriva categoriei urmatoare
'
.
2e poate intampla insa ca mai multi creditori sa fie indreptatiti la intretinere sau mai
multi debitori sa fie obligati la intretinere concomitent, situatie in care, astfel cum vom
arata in cele ce urmeaza, opereaza regula divizibilitatii active sau pasive, cu unele
e#ceptii.
Potrivit art. 6; ).fam., intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare&
a) sotii isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati*
b) descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului, iar daca sunt mai
multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat inaintea celui mai
indepartat

*
c) cel care adopta este obligat la intretinere inaintea parintilor firesti*
d) fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor
!
.
In situatia speciala cand adoptatorul este sotul parintelui firesc al adoptatului, obli-
gatia de intretinere a adoptatului revine, in egala masura, parintelui firesc si
adoptatorului
,
.
'
9 se vedea A. Les(i oda) , op. cit., p. '6* 7rib. 8ud. 9rge:, decizia civilE nr. 5..+';53, $.$.D. nr. '+';55, p. ,6.

9stfel, dacE minorul se aflE de fapt Gn Gngri8irea bunicilor, ace:tia au dreptul sE solicite plata unei contribuDii de GntreDinere de
la pErinDii copilului, chiar dacE minorul nu le-a fost legal GncredinDat spre cre:tere :i educare. In caz contrar, copilul ar fi practic
lipsit de mi8loacele de GntreDinere pe care i le datoreazE pErintele, ca primE persoanE obligatE la GntreDinere, ceea ce este inadmisibil
(7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ''+';6;, Dreptul nr. 3+';;., p. 53).
!
9 se vedea, pentru aplicaDii ale art. 6; ).fam., 7rib. pop. rai. 9gnita, sentinDa civilE nr. !5+';/6, cu notE de R. &i orel , @.P.
nr. 3+';3., p. './-'.5* 7rib. 8ud. Ia:i, decizia civilE nr. 6.;+';36, $.$.D. nr. ;+';3;, p. ',-',,, cu notE de +. 3ancea* 7rib.
8ud. 7imi:, decizia civilE nr. 53+';5, $.$.D. nr. +';5!, p. '3,* 7rib. 8ud. )lu8, decizia nr. './'+';5, $.$.D. nr. ,+';5!, p.
'/!-'//, cu notE de ;. &asu* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '.6+';5/, ).D. ';5/, p. '3* 7rib. 2uprem, secDia civilE,
decizia nr. 53;+';55, ).D. ';55, p. ''3* decizia nr. /,+';6., $epertoriu III, p. !3* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr.
'66+';55, ).D. ';55, p. '';.
,
9 se vedea I. Al bu, Infierea Gn situaDia cFnd Gnfietorul este soDul pErintelui firesc al Gnfiatului, $.$.D. nr. '.+';5., p. 6!-6/*
idem, Dreptul familiei, op. cit., p. ;;.
Ordinea in"re !elelal"e !a"e$orii de +er'oane o(li$a"e la in"re"inere
a) 9stfel cum rezulta din art. , alin. (') si din art. ,' alin. ()-(/) ).fam., obligatia de
intretinere dintre fostii soti are la baza relatiile care s-au statornicit intre ei in timpul
casatoriei, asa incat ei isi datoreaza intretinere la fel ca sotii, inaintea oricaror alte
persoane, atat in caz de divort, cat si in caz de casatorie putativa. In aceasta privinta,
impartasim opinia e#primata in literatura 8uridica
'
, ca actuala reglementare da, in mod
ne8ustificat, preferinta fostului sot la intretinere chiar fata de copii, ceea ce este
inadmisibil, mai ales ca, asa cum am vazut, in caz de divort, acordarea intretinerii nu
este straina de ideea de culpa.
(5 So"ul !are a !on"ri(ui" la in"re"inerea !o+ilului !eluilal" 'o" 3ar". ?8 C.fa%.5 'i
%o'"eni"orul 'au %o'"eni"orii !elui !are a fo'" o(li$a" la in"re"inerea unui %inor
'au !are a +re'"a" in"re"inere fara a avea o a'"fel de o(li$a"ie 3ar". =7 C.fa%.5
'un" o(li$a"i la in"re"inere, !a" "i%+ !o+ilul e'"e %inor 'i nu%ai da!a +arin"ii lui
fire'"i au %uri", 'un" di'+aru"i ori in nevoie. A!e'"e !a"e$orii de +er'oane, in
ra+or" !u !eilal"i o(li$a"i, '"au in ordinea +arin"ilor fire'"i +e !are ii inlo!uie'!
0
,
in'a o(li$a"ia lor 'e
0. Per'oanele in"re !are exi'"a o(li$a"ia le$ala de in"re"inere
)ercul persoanelor intre care e#ista obligatia legala de intretinere este determinat de
lege. 9rticolul 63 alin. (') ).fam. prevede ca& >1bligatia de intretinere e#ista intre sot
si sotie, parinti si copii, cel care adopta si adoptat, bunici si nepoti, strabunici si stra-
nepoti, frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege(.
Desi art. 63 alin. (') ).fam. nu face o enumerare limitativa a persoanelor intre care
e#ista obligatia legala de intretinere, si celelalte categorii obligate sunt determinate prin
dispozitii e#prese, tot de catre legiuitor. 9stfel, mai e#ista obligatia de intretinere intre
fostii soti, in caz de casatorie putativa Bart. , alin. (') ).fam.C* intre parintele vitreg si
copilul vitreg (art. 65 ).fam.)* cel care ia un copil pentru a-l ingri8i sau prote8a
temporar, pana la stabilirea unei masuri de protectie* intre mostenitorul sau
mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat
'
9 se vedea A. Les(i oda) , op. cit., p. ';.

9 se vedea& 2. 4ur dul es cu, 1bligaDia de GntreDinere a copilului luat spre cre:tere fErE Gntocmirea formelor cerute pentru
Gnfiere, $.$.D. nr. 6+';35, p. ;!-;3* idem, 1bligaDia de GntreDinere Gntre un soD :i copilul celuilalt soD, L.0. nr. '.+';3/, p. ;-;5*
A. Ret e(oi escu, Dreptul celui care a luat spre cre:tere un copil, fErE a-l Gnfia, de a cere obligarea pErinDilor acestuia la plata chel-
tuielilor de GntreDinere, $.$.D. nr. 3+';36, p. '.'-'.,* A. 3proi u, 9cDiunile pentru restituirea de la pErinDi a cheltuielilor de
GntreDinere a copilului luat spre cre:tere, $.$.D. nr. 6+'636,
p. 5;-6!* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ,53+';56, ).D. ';56, p. '5!* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. /,+';6.,
).D. ';6., p. ''-'!.
intretinere fara a avea obligatia legala si copilul astfel intretinut (art. ;3 ).fam.).
<om e#amina, pe rand, in cele ce urmeaza, obligatia de intretinere intre aceste
categorii de persoane, staruind, cand va fi cazul, asupra specificului fiecaruia.
0.1. O(li$a"ia de in"re"inere din"re 'o"i @ar". ?7 alin. 315 'i ar". 61
alin. 315 C.fa%.A
1bligatia legala de intretinere a sotilor isi are temeiul in sentimentele de prietenie si
afectiune reciproca dintre ei, in solidaritatea ce trebuie sa caracterizeze in mod firesc
raporturile lor, iar, 8uridic, in chiar institutia casatoriei.
)and sotii convietuiesc normal, problema obligatiei de intretinere intre ei nu se pune
independent de satisfacerea obligatiei lor de a contribui, potrivit cu mi8loacele pe care
le au, la toate sarcinile casniciei. Daca apar neintelegeri, chiar si atunci cand nu se
introduce actiunea de divort, sotul in nevoie va putea cere obligarea celuilalt la a-i
presta intretinerea necesara Bart. 63 alin. (') si art. ,' alin. (') ).fam.C. $efuzul unuia
dintre soti de a acorda celuilalt intretinere poate constitui infractiunea de abandon de
familie (art. !./ ).pen.).
2i in cazul sotului, starea de nevoie este o chestiune de fapt, care trebuie apreciata
distinct, pentru fiecare situatie in parte.
2tarea de nevoie nu e#ista atat timp cat sotul care nu realizeaza venituri are bunuri
proprii sau comune valorificabile. 4unurile comune fiind destinate sa serveasca
sarcinilor comune ale casniciei, deci si intretinerii unuia din soti, pot fi chiar impartite
in timpul casatoriei, pentru acest motiv. 2i in aceste situatii, se cere o apreciere corecta
a situatiei, fiind inadmisibil sa se pretinda ca, pentru a-si asigura intretinerea, unul din
soti sa vanda bunuri strict necesare traiului, ca mobilier, imbracaminte etc. )a urmare,
suntem de parere ca numai acele bunuri care prisosesc unui trai decent pot fi vandute,
in cazul in care nu detine astfel de bunuri, sotul trebuind a fi considerat in nevoie.
0otiunea de trai decent trebuie apreciata dinamic si concret, adica in functie de
dezvoltarea generala a societatii la un moment dat, dar si de nivelul de trai anterior al
celui care solicita intretinere si de nivelul de trai al debitorului obligatiei, urmand a se
pastra un echilibru intre acestea.
In practica, s-a subliniat ca primirea unei pensii de invaliditate sau de batranete nu
e#clude starea de nevoie a unui sot, intrucat acele pensii sunt stabilite pe baza altor
criterii, si nu in functie de nevoia beneficiarului
'
.
Daca sotii sunt despartiti in fapt, cel care se afla in nevoie din cauza incapacitatii de
a munci poate pretinde, de la celalalt, o pensie de intretinere. 2-a precizat insa, in
doctrina

si in practica 8udiciara,
!
ca sotul care a parasit domiciliul con8ugal este in
drept la intretinere numai in situatia in care parasirea domiciliului a fost 8ustificata.
Instanta este obligata sa stabileasca motivele care l-au determinat pe sotul reclamant
sa paraseasca domiciliul, intrucat, daca el insusi este culpabil de aceasta, nu se poate
cere sotului parat sa faca fata cheltuielilor de trai in doua locuri diferite. Parasirea, fara
motive temeinice, a domiciliului con8ugal reprezinta o incalcare a obligatiei pe care o
au sotii de a trai impreuna si atrage, prin urmare, decaderea sotului vinovat din dreptul
de intretinere
,
.
Problema culpei, a comportarii creditorului intretinerii, s-a pus si in cazul savarsirii
de catre acesta a unor fapte grave, potrivnice moralei, ca cele prevazute de art. 3//
).civ., care atrag nedemnitatea succesorala, sau a altora asemanatoare. 9supra acestei
probleme vom reveni in cadrul obligatiei de intretinere intre fostii soti.
In ce priveste mama care se afla in imposibilitate de a munci din cauza ingri8irii
copiilor, s-a precizat ca ea va fi indreptatita la intretinere, numai daca ingri8irea
copiilor nu poate fi facuta de altcineva si, deci, prezenta mamei este absolut nece-
sara
/
. 2otii isi datoreaza, in conditii de drept comun, intretinere pana la ramanerea
irevocabila a hotararii de divort Bart. ,' alin. (') ).fam.C. Pe durata divortului, se pot
lua, pe cale de ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la pensia de
intretinere.
In cazul casatoriei putative, sotul de buna-credinta are drept la intretinere tot in
conditiile dreptului comun, el pastrandu-si, pana la ramanerea definitiva a hotararii prin
care s-a constatat nulitatea, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.
9rticolul ;. alin. ('), art. ;' si art. ;, alin. (') ).fam. prevad ca o persoana poate fi
obligata la intretinere, daca dispune de mi8loacele necesare. 9ceasta notiune include
'
7rib. 8ud. Hunedoara, decizia civilE nr. 3/'+';56, $.$.D. nr. '+';56, p. 3'* 7rib. 2uprem,
secDia civilE, decizia nr. '.,!+';56, ).D. ';56, p. '55-'5;.

9 se vedea A. Les(i oda) , op. cit., p. /6.


!
7rib. 8ud. Maramure:, decizia civilE nr. 3;3+';53, $.$.D. nr. /+';55, p. 36.
,
7rib. 8ud. Maramure:, decizia civilE nr. ;!!+';53, cu notE de P. Anca, $.$.D. nr. '+';55,
p. !3* I.P. Fi l i pescu, M. i aconu, Persoana cu comportare culpabilE pierde dreptul de a primi GntreDinere, $.$.D. nr. ''+';6',
p. '. :i urm. In sens contrar, 7rib. 8ud. Hunedoara, decizia civilE nr. ,!+';3;, cu notE de A. Mi ci or a, $.$.D. nr. +';5., p. '!.
9ceastE din urmE soluDie a rEmas izolatE Gn practica 8udiciarE :i este, Gn opinia noastrE, gre:itE.
/
9 se vedea T.R. Popescu, op. cit., vol. II, p. !.
toate veniturile din munca ale debitorului, venituri care au caracter de continuitate,
bunurile care nu-i sunt strict necesare si ar putea fi instrainate, precum si economiile
realizate.
@a stabilirea mi8loacelor materiale ale persoanei, se va tine seama si de sarcinile
sale, ca, de e#emplu, alte obligatii de intretinere etc., sarcini care sunt de natura a-i
afecta posibilitatile materiale.
In ceea ce priveste ordinea in care se datoreaza intretinerea, art. 6; ).fam. prevede
ca sotii isi datoreaza reciproc intretinere, inaintea celorlalte persoane obligate. In
practica, s-a stabilit ca, daca fiica aflata in continuarea studiilor si care nu a implinit /
de ani s-a casatorit, iar sotul ei are mi8loacele necesare pentru a-i asigura cele necesare
traiului, parintele obligat anterior la plata unei pensii de intretinere, prin hotarare
8udecatoreasca, va putea cere sistarea platii acesteia
'
. De asemenea, sotii isi datoreaza
intretinere si inaintea descendentilor

.
0.0. O(li$a"ia de in"re"inere in"re fo'"ii 'o"i
1bligatia de intretinere dintre fostii soti, dupa ramanerea definitiva a hotararii de
divort, reglementata de art. ,' alin. ()-(/) ).fam., nu este nici o continuare a obligatiei
de intretinere dintre soti in timpul casatoriei si nici o obligatie avand la baza
raspunderea delictuala, ci o obligatie distincta, care pastreaza totusi, in configuratia sa,
elementele generale ale obligatiei de intretinere, nefiind straina nici de unele aspecte
ale culpei unuia sau a altuia dintre soti in relatiile lor reciproce. "undamentul sau se
afla in acele reguli morale de convietuire, care impun celor care sunt sau au fost
apropiati, sa-si acorde la nevoie spri8in moral sau material
!
.
Pentru e#istenta acestei obligatii de intretinere, se cer a fi indeplinite urmatoarele
conditii&
a) "ostul sot sa se afle in nevoie datorita incapacitatii sale de a munci. Incapacitatea de
munca a fostului sot poate fi totala sau partiala, el poate primi pensie de batranete sau
de invaliditate
,
, impre8urari pe care instanta de 8udecata urmeaza a le avea in vedere la
'
7rib. 8ud. 7imi:, decizia civilE nr. 53+';5, $.$.D. nr. +';5!, p. '3,.

7rib. 8ud. 9rge:, decizia civilE nr. 5..+';53, $.$.D. nr. '+';55, p. ,6* 7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. ''/'+';;, Gn
I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;, p. /-/!.
!
9 se vedea I.P. Fi l i pescu, 1bligaDia de GntreDinere Gntre fo:tii soDi, $.$.D. nr. .+';5., p. 35-6..
,
1bligaDia de GntreDinere Gntre fo:tii soDi e#istE :i Gn cazul Gn care reclamantul prime:te o pensie de invaliditate insuficientE
pentru a-i acoperi nevoile de trai, aceasta GntrucFt pensiile de asigurEri sociale nu se acordE Gn raport de nevoile beneficiarului, ci
pe baza unor criterii de altE naturE (vechime Gn muncE, salariul etc.) 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 3,;+';6!, ).D. ';6!,
p. '.;* 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. '6'+';;', Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;', p. /,.
stabilirea cuantumului pensiei
'
.
b) Incapacitatea de munca trebuie sa fi survenit inainte de casatorie sau in timpul
acesteia. In cazul in care ea a intervenit dupa desfacerea casatoriei, trebuie sa fi fost
determinata de unele impre8urari in legatura cu casatoria si sa fi intervenit nu mai tarziu
de un an de la desfacerea acesteia.
c) "ostul sot, din vina caruia s-a desfacut casatoria, este indreptatit la intretinere numai
timp de un an de la desfacerea casatoriei Bart. ,' alin. (,) ).fam.C. 9ceasta limitare a
timpului cat fostul sot beneficiaza de intretinere se datoreaza culpei sale fata de celalalt
sot, astfel ca, asa cum am precizat, aceasta obligatie de intretinere nu este cu totul
scoasa in afara ideii de culpa in comportarea sotilor unul fata de celalalt. Precizam, in
aceasta ordine de idei, ca s-a discutat, in literatura 8uridica, in ce masura conduita
culpabila a sotului care cere pensie de intretinere influenteaza asupra dreptului sau la
aceasta, bineinteles daca indeplineste celelalte conditii cerute de lege.
In cazul in care casatoria s-a desfacut din vina ambilor soti, ei isi datoreaza intre-
tinere nelimitat in timp, spre deosebire de situatia e#istenta inainte de modificarea art.
,' ).fam., prin Decretul nr. 55;+';33, cand sotii isi datorau reciproc intretinere numai
timp de un an de zile. 1rice conventie contrara este nula, dispozitiile legale in aceasta
materie avand caracter imperativ.
d) "ostul sot sa nu se fi recasatorit, caci dreptul la intretinere inceteaza in acest
moment (art. ,' alin. ultim ).fam.). Dispozitia se coreleaza cu cea din art. 63 alin. (') si
art. 6; lit. a) ).fam., conform carora, in primul rand, isi datoreaza intretinere sotii,
astfel ca fostul sot recasatorit, aflat in nevoie din cauza incapacitatii de a munci, este in
drept sa pretinda intretinere de la sotul sau din casatoria subsecventa.
Prin recasatorire insa, fostul sot nu este absolvit de obligatia de a presta intretinere
celuilalt sot, necasatorit, daca acesta indeplineste conditiile legale.
e) "ostul sot datoreaza intretinere daca are mi8loace materiale. )uantumul intretinerii
datorate de fostul sot este, potrivit art. ,' alin. (!) ).fam. (introdus prin Decretul nr.
55;+';33), de pana la '+! din venitul net din munca al fostului sot. Intretinerea
acordata fostului sot impreuna cu acea acordata copiilor sau unui fost sot dintr-o alta
casatorie, nu poate trece peste '+ din veniturile din munca ale celui tinut la intretinere.
"ostii soti isi datoreaza intretinere la fel ca sotii, fiind situati, in privinta ordinii in
'
7rib. 8ud. Dol8, decizia civilE nr. ',+';6., $.$.D. nr. '+';6., cu notE de 2. 6c-i opu, P.;-. Armau, p. ,,-,/.
primul rand, chiar inaintea parintilor
'
.
In cazul casatoriei putative, potrivit art. , alin. (') ).fam., cererea de intretinere a
sotului de buna-credinta este supusa, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.
0.2. O(li$a"ia de in"re"inere din"re +arin"i 'i !o+ii
9ceasta obligatie ocupa, prin finalitatea sa, un loc central in cadrul raporturilor
patrimoniale dintre parinti si copii, intrucat ea a fost instituita in special pentru a
asigura bune conditii materiale de crestere si de educare a minorilor.
In legatura cu obligatia de intretinere dintre parinti si copii, in literatura 8uridica s-a
pus problema daca avem de-a face cu o obligatie legala unica, al carei continut este
insa diferit, in functie de calitatea persoanelor intre care ea e#ista sau cu doua categorii
de obligatii, una intre parinti si copiii minori, obligatie unilaterala, care este o
indatorire parinteasca si alta intre parinti si copiii lor ma8ori, obligatie reciproca,
intemeiata pe rudenie.
2-au conturat doua opinii, pornindu-se de la mai multe elemente de distinctie&
- mai intai, s-a observat ca starea de nevoie a copilului minor se apreciaza altfel decat
aceea a copilului ma8or*
- in al doilea rand, incapacitatea de munca a minorului este prezumata, pe cand in
cazul copilului ma8or ea trebuie dovedita*
- in al treilea rand, reciprocitatea obligatiei e#ista numai intre parinti si copilul ma8or,
nu si intre parinti si copilul minor.
Intr-o prima opinie

, s-a sustinut ca in )odul familiei sunt reglementate doua


obligatii de intretinere, una intre parinti si copiii lor minori si alta intre parinti si copiii
ma8ori.
9 doua opinie
!
ce se distinge in literatura sustine ca intre parinti si copii e#ista o
singura obligatie de intretinere, reglementata de art. 63 alin. (') ).fam., iar art. '.5
alin. (') ).fam. se refera la aceeasi obligatie, dar sub alt aspect.
In ceea ce ne priveste, socotim ca aceasta a doua opinie surprinde cu mai multa
'
7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. ',/6+';;', Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;', p. /,-//.

9 se vedea& +.A. Bar as c- , 1bligaDia de GntreDinere a pErinDilor faDE de copilul lor minor, L.0. nr. +';/3, p. .5 :i urm.* +.A.
Bar as c- , I. 2est or , 4. 'i l ber st ei n , 1crotirea pErinteascE, Ed. QtiinDificE, 4ucure:ti, ';3., p. '.. :i urm.* A. I ona cu ,
1bligaDia legalE de GntreDinere Gn dreptul $.P.$., p. ''.* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. ;.-;'* I.P. Fi l i pes cu, A.I.
Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. /.'* idem, %nele probleme pe care le ridicE reglementarea obligaDiei legale de GntreDinere a
pErinDilor faDE de copiii lor minori Gn dreptul socialist romFn, L.0. nr. 6+';33,
p. 3.-3!.
!
9 se vedea& T.R. Popescu, )aracterul reciproc al obligaDiei de GntreDinere dintre pErinDi :i copiii minori, @.P. nr. '.+';/6, p.
'/-* idem, Dreptul familiei, vol. II, p. ,/ :i urm.* 4c. 6erbnes cu, op. cit., p. ,,-,/* I. ogaru, op. cit., p. '5.-'53.
obiectivitate realitatea 8uridica luata in discutie, in dreptul nostru e#istand o obligatie
legala de intretinere unica, dar care poate avea caracteristici specifice, functie de cate-
goriile de persoane intre care este instituita
'
. "undamentul obligatiei de intretinere intre
parinti si copii este acelasi, caci implinirea varstei ma8oratului nu poate schimba decat
anumite elemente, ca starea de nevoie a copilului sau posibilitatile sale materiale, dar
nu inlatura filiatia si nici nu o transforma intr-o simpla legatura de familie.
0.2.1. Tra'a"uri '+e!ifi!e o(li$a"iei le$ale de in"re"inere din"re +arin"i 'i !o+ii
!u +rivire la +er'oanele in"re !are 'e da"orea.a
9ceasta obligatie de intretinere e#ista intre parinti si copii astfel cum rezulta din
prevederile art. 63 alin. (') si art. '.5 alin. (') ).fam., atat in cazul in care copiii sunt
minori, cat si atunci cand sunt ma8ori. 2pecific acestei categorii de obligatii de
intretinere este faptul ca, in cazul copilului minor, starea de nevoie nu se datoreaza
incapacitatii de a munci, la fel ca la persoanele ma8ore, ci impre8urarii ca el este in
etapa de formare si urmeaza un proces de scolarizare. @egiuitorul o si spune in art.
63 alin. (!) ).fam., atunci cand prevede te#tual ca >Descendentul, cat timp este minor,
are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla(. Minorul nu trebuie
sa dovedeasca, asadar, incapacitatea sa de munca. Date fiind aceste impre8urari, de
regula, copilul minor este numai creditor al obligatiei de intretinere, intrucat el nu
realizeaza venituri din munca, ceea ce face ca aceasta obligatie de intretinere sa fie
considerata unilaterala de unii autori.
9tingand varsta ma8oratului, copilul are capacitatea de a munci si, de regula,
realizeaza venituri din munca sa. )a urmare, reciprocitatea obligatiei de intretinere
dintre parinti si copii capata un contur mai pronuntat tocmai pentru ca si copilul
indeplineste conditiile cerute de lege pentru a fi obligat la intretinere, si nu pentru ca ar
fi vorba de o obligatie distincta.
$eciprocitatea obligatiei isi are izvorul in lege, ca urmare, si copilul are obligatia de
a contribui la intretinerea parintelui sau aflat la nevoie, fara a se putea apara cu
considerente de apreciere subiectiva asupra modului in care parintele l-a intretinut cat
timp a fost minor

.
In masura in care minorul insusi, dupa implinirea varstei de '3 ani, realizeaza
castiguri din munca, el nu mai este considerat in nevoie si pierde dreptul la intretinere
'
9 se vedea, Gn acest sens, I. ogar u, op. cit., p. '5/-'53.

7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. /5+';;., Dreptul nr. !+';;, p. 36.
din partea parintilor sai. Mai mult, poate fi chiar obligat la intretinere in favoarea
parintilor, daca acestia sunt in nevoie
'
.
In cazul copiilor minori, debitori ai obligatiei de intretinere sunt parintii, indiferent ca
acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.
$eferitor la copilul din casatorie, problema intretinerii se pune doar cand relatiile de
familie sunt compromise, iar parintii sunt despartiti in fapt sau chiar divortati. In aceste
cazuri, parintele la care nu locuieste minorul sau caruia nu i-a fost incredintat spre
crestere si educare, isi va indeplini obligatia de intretinere prin plata unei sume de bani,
in limitele stabilite de art. ;, alin. (!) ).fam.
Parintele din afara casatoriei

va datora intretinere numai daca s-a stabilit filiatia fata


de el
!
. 1data cu actiunea pentru stabilirea paternitatii fata de tatal din afara casatoriei
se poate cere si pensie de intretinere pe seama copilului minor, numai ca, in acest caz,
ea devine e#igibila la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a stabilit paternitatea
,
.
Data de la care pensia se acorda, in cazul admiterii actiunii de stabilire a paternitatii
din afara casatoriei, este data introducerii actiunii.
Daca, prin cererea de stabilire a paternitatii, ca si prin cea de divort, cazurile fiind
similare, nu s-a solicitat pensia de intretinere, instanta se va pronunta din oficiu si
asupra acesteia, acordand-o, cand este cazul, tot de la data introducerii actiunii
/
.
In cazul in care parintii minorului, ca primii care datoreaza intretinere, din cauze
independente de vointa lor, nu dispun de mi8loace materiale sau acestea sunt insufi-
ciente, bunicii pot fi obligati la intretinerea minorilor sau alte persoane, conform ordinii
de prioritate stabilite de art. 6; ).fam.
3
Pentru copilul adoptat, debitor al obligatiei de intretinere este adoptatorul, si nu
parintii firesti, afara de cazul in care adoptatorul este sotul parintelui firesc al adopta-
tului, cand ambii sunt tinuti a presta intretinere copilului minor.
Intrucat, in urma adoptiei, rudeniei firesti i se substituie rudenia civila, obligatia de
'
9 se vedea, Gn acela:i sens, I. ogaru, op. cit., p. .'-.!.

)onform actualei reglementEri cuprinse de )odul familiei, copilul din afara cEsEtoriei este asimilat Gn drepturi cu copilul din
cEsEtorie. 2ub regimul )odului civil, copilul natural era considerat cu desEvFr:ire strEin de tatEl sEu, chiar dacE a fost recunoscut
de acesta, el avFnd dreptul la alimente doar faDE de mamE :i numai dacE raportul de filiaDie a fost stabilit Gntr -unul din modurile
autorizate de lege (,. .amangi u .a., op. cit., vol. I, p. !,6-!,;).
!
9 se vedea 4c. 6erbnescu, op. cit., p. '6;* 7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. '/35+';/5, $epertoriu I, p. 3!.
,
9 se vedea . Ri #eanu, L. Bogdano(ici, Despre unele particularitEDi ale obligaDiei de GntreDinere Gn cadrul acDiunii de
stabilire a paternitEDii copilului din afara cEsEtoriei, L.0. nr. '.+';3,, p. 5.;.
/
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '//3+';53, ).D. ';53, p. '5/* 7rib. 8ud. Hunedoara, decizia civilE nr. 5,;+';56, $.$.D.
nr. '+';5;, p. /,. Practica mai veche, chiar a 7ribunalului 2uprem, era Gn sen sul cE, Gn cazul acordErii pensiei din oficiu, data
de la care se acordE este aceea a pronunDErii hotErFrii, :i nu cea a introducerii acDiunii (7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr.
;+';3!, ).D. ';3!, p. '/.).
3
).2.L., secDia civilE, decizia nr. '6'+';;', Dreptul nr. /+';;, p. 65.
intretinere intre adoptat si rudele sale firesti inceteaza si ia nastere o noua obligatie
intre adoptat si rudele sale din adoptie. 1bligatia are aceleasi caractere si functioneaza
in aceleasi conditii, ca aceea dintre parintii firesti si copii.
@a desfacerea adoptiei sau in cazul nulitatii acesteia, parintii firesti ai copilului
redobandesc drepturile si obligatiile parintesti, deci si obligatia de intretinere.
Parintele decazut din drepturile parintesti este, de asemenea, obligat a presta
intretinerea copilului minor, precum si adoptatorul decazut din drepturile parintesti.
2ituatia este aceeasi si in cazul parintelui pus sub interdictie
'
.
0.2.0. Co+iii %inori !u re$i% a'e%ana"or !elui al de'!enden"ilor
A% Minorul la a carui intretinere a contribuit sotul parintelui firesc
Potrivit art. 65 alin. (') ).fam., >2otul care a contribuit la intretinerea copilului
celuilalt sot este obligat sa continue a da intretinere copilului, cat timp acesta este
minor, insa numai daca parintii sai firesti au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie(.
Din analiza prevederilor legale rezulta ca, in acest caz, obligatia de intretinere prezinta
urmatoarele caracteristici&
- este conceputa ca o continuare a contributiei pe care sotul parintelui firesc a prestat-o
copilului minor pana atunci*
- aceasta obligatie are un caracter subsidiar, intrucat sotul parintelui firesc este obligat
numai daca parintii firesti ai copilului au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie

*
- obligatia este datorata numai pana la ma8oratul copilului, dupa aceasta data el pierde
dreptul la intretinere, chiar daca indeplineste conditiile generale cerute de lege pentru a
primi intretinere*
- dispozitiile legale care instituie aceasta obligatie au un caracter imperativ, instanta
neputand refuza acordarea pensiei, cat timp conditiile prevazute de lege sunt
indeplinite*
- in cazul in care copilul minor a fost intretinut cel putin '. ani de catre sotul parintelui
sau firesc, si acesta din urma este indreptatit la intretinere, in conditiile alin. () al art.
65 ).fam., obligatia devenind reciproca
!
.
$eferitor la aceasta categorie de minori si la obligatia analizata mai sus, doua sunt
problemele care s-au ridicat in literatura 8uridica.
'
9 se vedea +.A. Bar as c- .a., op. cit., p. '53.

7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. 35+';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;., p. ,,-,/.
!
9 se vedea& I.P. Fi l i pes cu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. /.6* I. ogar u, op. cit., p. '66-';..
Prima problema a fost aceea daca obligatia de intretinere a acestui copil subzista fata
de parintele sau vitreg si in cazul in care acesta are copii firesti
'
.
2olutia pe care o consideram logica este aceea care are in vedere faptul ca obligatia
copilului vitreg este una facultativa Bart. 65 alin. () ).fam. prevede ca el >va putea fi
obligat sa dea intretinere A(C si subsidiara. )a urmare, intr-un astfel de caz, instanta
va putea obliga la intretinere pe copilul vitreg, insa numai atunci cand copilul firesc nu
are mi8loace sau acestea nu sunt indestulatoare pentru a acoperi nevoile parintelui sau
firesc

.
9 doua problema discutata a fost aceea daca in calculul celor '. ani in care copilul
vitreg a fost intretinut de parintele vitreg trebuie sau nu luat in considerare si timpul cat
parintele vitreg a contribuit numai la intretinerea copilului, inainte ca parintii sai firesti
sa fi murit, sa fi disparut sau sa fi a8uns in nevoie.
In ceea ce ne priveste, consideram ca la calculul celor '. ani trebuie luata in consi-
derare numai perioada in care parintele vitreg a intretinut singur minorul, numai pentru
aceasta perioada intretinerea constituind o obligatie imperativa de natura a da nastere
si unui drept corelativ, acela de a primi la randul sau intretinere. Pentru perioada
anterioara decesului sau disparitiei parintilor firesti, intretinerea prestata trebuie privita
ca o facultate a debitorului si ca o liberalitate facuta minorului
!
.
B% Minorul indreptatit la intretinere in ba#a art. GF ,.fam.
9rticolul ;3 ).fam. prevede ca >(') Mostenitorul persoanei care a fost obligata la
intretinerea unui minor sau i-a dat intretinere fara a avea obligatia legala, este tinut, in
masura valorii bunurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii minorului au
murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie, insa numai cat timp cel intretinut este minor. ()
In cazul in care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei
contribuind proportional cu valoarea bunurilor mostenite(.
)aracteristicile acestei obligatii sunt urmatoarele&
- debitorul obligatiei este mostenitorul sau mostenitorii universali sau cu titlu universal
ai celui care a avut obligatia legala de intretinere sau care a acordat intretinere
minorului fara a avea aceasta obligatie*
'
Prima opinie este aceea cE cele douE obligaDii sunt similare, copilul vitreg :i copilul firesc putFnd fi obligaDi concomitent la
GntreDinere (2. 6c-i opu , P.;-. Arma u, nota I la decizia civilE
nr. ,,+';6' a 7rib. 8ud. Dol8, $.$.D. nr. '+';6', p. 5'-5), iar a doua, aceea cE pErintele care are :i copii fire:ti trebuie sE cearE
GntreDinere Gn primul rFnd de la ace:tia (I. ogar u, op. cit., p. /5).

9 se vedea& A. I onacu, $udenia A, op. cit., p. 3'* T.R. Popescu, op. cit., vol. II, p. '.
!
9 se vedea &.4. Prel i pceanu, notE II la decizia civilE nr. ,,+';6' a 7rib. 8ud. Dol8 :i decizia nr. ,;6+';6. a 7rib. 8ud.
DFmboviDa, citate supra.
- obligatia e#ista numai in masura valorii bunurilor mostenite*
- obligatia are un caracter subsidiar, e#istand numai daca parintii minorului au murit,
sunt disparuti sau in nevoie*
- obligatia e#ista numai pe timpul minoritatii copilului*
- in cazul mai multor mostenitori, obligatia este solidara*
- obligatia are caracter imperativ.
,% ,opilul ma"or aflat in continuarea studiilor
Din dispozitia art. 63 alin. (!) ).fam., conform careia >Descendentul, cat timp este
minor, are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla(, rezulta, per a
contrario, ca descendentul ma8or este indreptatit la intretinere, numai daca se afla in
nevoie din cauza incapacitatii de a munci.
9ceasta interpretare a fost insa inlaturata de 7ribunalul 2uprem care, prin Deciziile
de indrumare nr. +';5'
'
si nr. +';5!

, a statuat ca, prin incapacitate de munca trebuie


inteleasa si o >incapacitate care deriva din satisfacerea unor cerinte de ordin social(,
cum ar fi urmarea unei forme de invatamant sau pregatire profesionala. )a urmare,
instanta suprema a decis, la acea data, iar practica avea sa imbratiseze aceasta opinie
!
,
ca, indiferent de alte conditii, descendentul ma8or aflat in continuarea studiilor
,
este
indreptatit la intretinere din partea parintilor sai, insa numai pana la varsta de / de
ani
/
.
"ara a contrazice concluzia impusa de decizia de indrumare citata, aceea de a se
acorda pensie si dupa implinirea varstei de '6 ani pentru continuarea studiilor, aratam
numai ca motivarea acesteia produce confuzie intre notiunea de incapacitate de munca
si imposibilitate de a munci si, ca, desi 8ustificata moral si social, aceasta obligatie nu
are fundament 8uridic
3
. e lege lata, singura dispozitie legala care, prin analogie, ar
'
).D. ';5', p. '!-'3.

).D. ';5!, p. '..


!
7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. ;;.+';;, Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;, p. 3'-3* ).2.L, secDia civilE,
decizia nr. '/3+';;, Gn &. Bogdnes cu .a., Probleme de drept ..., p. '3* 7.M.4., secDia a II-a civilE, decizia nr. !/3+';;', Gn
I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;', p. /. (obligaDia de GntreDinere a copilului ma8or aflat Gn continuarea studiilor G:i are
fundamentul Gn art. '.' ).fam., care cuprinde atFt un aspect nepatrimonial, cFt :i unul patrimonial, pErinDii fiind obligaDi sE asigure
educarea :i GnvEDEtura copilului).
,
2ub aspectul obligaDiei de GntreDinere, este indiferent dacE este vorba de un institut de GnvEDEmFnt particular sau de stat, atFta
timp cFt ceea ce se solicitE prin acDiune nu este ta#a pentru frecventarea unui institut particular :i, deci, nu se depE:e:te cuantumul
unei pensii de GntreDinere Gn condiDiile prevEzute de lege (7.M.4., secDia a I<-a civilE, sentinDa nr. /!/+';;', Gn I. Mi -u* ,
)ulegere A pe anul ';;', p. /* 7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. ;..+';; :i nr. '/55+';;, Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe
anul ';;, p. 3-3,.
/
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 655+';6;, Dreptul nr. !+';;., p. 35. )onsiderentele invocate Gn decizie subzistE :i Gn
prezent, iar trimiterea la dispoziDiile @egii nr. !+';5. urmeazE a fi considerate ca fiind fEcute la dispoziDiile @egii nr. 5+..,, care, Gn
art. /' alin. (), face vorbire despre protecDia specialE a tFnErului aflat Gn continuarea studiilor, dar fErE a depE:i vFrsta de 3 de ani.
3
Pentru e#plicaDii suplimentare, a se vedea Al. Bacaci , $aporturile A, op. cit., p. .' :i urm.
putea duce la concluzia ca parintele este obligat la intretinerea copilului sau ma8or aflat
in continuarea studiilor pana la varsta de / de ani, este cea cuprinsa in art. /' alin. ()
din @egea nr. 5+..,. 9cesta prevede ca& >@a cererea tanarului, e#primata dupa
dobandirea capacitatii depline de e#ercitiu, daca isi continua studiile intr-o forma de
invatamant de zi, protectia speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata durata
continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 3 de ani.( Daca statul ofera o astfel
de protectie copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, cu atat mai mult parintii au aceasta
obligatie fata de copiii lor. e lege ferenda, consideram ca se impune adoptarea unui
te#t legal in acest sens.
2.6. O(li$a"ia de in"re"inere in"re ado+"a"or 'i ado+"a"
In cazul adoptiei, rudenia fireasca inceteaza, fiind inlocuita cu cea civila, iar
drepturile si indatoririle parintesti sunt preluate de adoptator, respectiv adoptatori.
)a urmare, obligatia de intretinere intre adoptat si adoptatori este supusa, prin
asimilare, regulilor privind intretinerea dintre parinti si copii.
Dupa desfiintarea adoptiei, fostul adoptator nu mai poate fi obligat sa asigure
intretinere fostului adoptat, asa cum prevedea anterior art. 6! ).fam. (abrogat prin
1rdonanta de urgenta nr. /+';;5).
0.6. O(li$a"ia de in"re"inere in"re (uni!i 'i ne+o"i, in"re '"ra(uni!i
'i '"rane+o"i
1bligatia de intretinere intre bunici si nepoti, strabunici si stranepoti e#ista in con-
ditiile stabilite de art. 63 alin. (') si art. 6; ).fam. 1bligatia de intretinere a nepotilor si
stranepotilor de catre bunici si strabunici are un caracter subsidiar fata de aceea a
parintilor, in sensul ca ei sunt tinuti la prestarea intretinerii numai daca parintii sunt
incapabili de munca sau in imposibilitate de a munci
'
. Instanta trebuie sa tina seama, la
stabilirea cuantumului intretinerii, de faptul ca bunicii materni sunt tinuti la plata
intretinerii in aceeasi masura ca si cei paterni

.
0.4. O(li$a"ia de in"re"inere in"re fra"i 'i 'urori
Intre aceste categorii de rude colaterale e#ista obligatia de intretinere, indiferent ca
sunt rezultati din casatorie, din afara ei sau din adoptie.
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '.6+';5/, ).D. ';5/, p. '3* 7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. 3'5+';;., Gn I.
Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;., p. !; (tatEl G:i satisface serviciul militar)* 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. ,'+';;.,
idem, p. ,. (pentru situaDia cFnd pErintele este student la cursuri de zi)* 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. '///+';;., idem,
p. ,.-,' (pentru situaDia Gn care pErintele nu lucreazE :i nici nu poate fi gEsit la domiciliul sEu)* 7.M.4., secDia a I<-a civilE,
decizia nr. ',!5+';;, Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;, p. 3/-33.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '66+';55, ).D. ';55, p. '';.
TEST DE AUTOEVALUARE
1. Exi'"a o(li$a"ia de in"re"inere in"re fo'"ii 'o"i: In !e !ondi"ii 'i in !e ordine i'i
da"orea.a fo'"ii 'o"i in"re"inere:
0. In !e !ondi"ii de'!enden"ul %a9or are dre+" la in"re"inere:
2. De'!enden"ul %inor +oa"e fi o(li$a" 'a +la"ea'!a o !on"ri(u"ie de in"re"inere
+arin"ilor 'ai:
6. In !e !on'"a o(ie!"ul o(li$a"iei de in"re"inere:

i(li o$raf i e:
'.9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, rept ul familiei , Ed. 9ll
4ec=, 4ucur esti, ..3.
.I.P. "ilipescu, 9.I."ilipescu, Tratat de drept ul familiei , Editura 9ll
4ec=, 4ucur esti, ed. a <II-a
Cur'ul -III
O(ie!"ive: 7rasarea cadrului institutional de ocrotire a copilului, cu accent pe
intelegerea principiilor din legislatia interna si internationala care guverneaza materia.
Cuvin"e !&eie: o!ro"ire +arin"ea'!a, dre+"urile +arin"ilor, dre+"urile !o+ilului,
%a'uri de +ro"e!"ie '+e!iala.
Re.u%a": Ocrotire parint eas c a dese mne az a tot alit at e a drept urilor si
obliga tiilor acordat e de lege parintilor pent r u a asigur a crest er e a si
educar e a copiilor . In cadrul acest ui capitol se analizeaza si
drept uril e copiilor si cel e ale parintilor, dar si masuril e de prot ecti e
ce pot fi luat e fat a de copii lipsiti de ocrotire parint eas c a sau cu
ocrotire necor espunzat oar e.
Ca+i"olul -III
O!ro"irea +arin"ea'!a
Se!"iunea I. No"iunea o!ro"irii +arin"e'"i
Prin notiunea de ocrotire parinteasca se desemneaza totalitatea drepturilor si
obligatiilor acordate de lege parintilor pentru a asigura cresterea si educarea
copiilor. Institutia ocrotirii parintesti este tratata in 7itlul III, capitolul I, sectiunea I din
)odul familiei sub denumirea de >Drepturile si indatoririle parintilor fata de copiii
minori(, care se completeaza cu dispozitiile @egii privind protectia si promovarea
drepturilor copilului, nr. 5+..,. Potrivit legislatiei actuale, in privinta ocrotirii
copilului drepturile sunt recunoscute deopotriva ambilor parinti, indiferent daca acel
copil este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.
2tudierea ocrotirii parintesti presupune, in primul rand, definirea notiunii de copil.
)onform art.' din )onventia cu privire la drepturile copilului adoptata de 9dunarea
Jenerala a 1.0.%. la . noiembrie ';6;, prin copil se intelege orice fiinta umana sub
varsta de '6 ani, cu e#ceptia cazurilor cand, in baza legii aplicabile copilului, ma8oratul
este stabilit sub aceasta varsta.
2e observa deci ca intre notiunile de copil si minor nu e#ista identitate, cea din urma
fiind mai cuprinzatoare
'
.
'
In acela:i sens, a se vedea T. Bodoac, )ontribuDii la studiul condiDiilor Gn care poate fi instituitE tutela copilului Gn
reglementarea @egii nr. 5+.., privind protecDia :i promovarea drepturilor copilului, Dreptul nr. !+../, p. /!-/,.
@egislatia romana nu cuprinde o terminologie unitara, ci se folosesc alternativ (fara
nicio 8ustificare) notiunile de minor, copil sau copil minor, diversitatea provenind in
primul rand din numarul mare de acte normative care nu au fost corelate intre ele. e
lege ferenda s-ar impune unificarea terminologica pentru a se putea delimita clar
domeniul de aplicare al ocrotirii parintesti si al protectiei alternative.
Se!"iunea a II/a. Prin!i+iile o!ro"irii +arin"e'"i
0.1. Exer!i"area o!ro"irii +arin"e'"i nu%ai in in"ere'ul %inorului
9cest principiu rezulta din te#tul art. ;5 alin. () ).fam. care prevede ca parintii
trebuie sa-si e#ercite drepturile parintesti >numai in interesul copiilor(. Prin interes al
copilului legiuitorul desemneaza, pe de o parte, un interes social, superior, conform
caruia parintii au obligatia sa creasca si sa educe copilul, in conformitate cu regulile si
principiile generale ale societatii
'
, iar, pe de alta parte, un interes personal concret al
minorului, in acest sens parintii avand obligatia de a se ingri8i de sanatatea si
dezvoltarea lui fizica, dar si de educarea si pregatirea profesionala potrivit cu insusirile
sale.
0.2. Prin!i+iul inde+enden"ei +a"ri%oniale din"re !o+il 'i +arin"e
9cest principiu rezulta din prevederile art.'.3 ).fam., potrivit carora >parintele nu
are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui in
afara de dreptul la mostenire si intretinere(. In lumina acestei prevederi legale cele
doua patrimonii, ale parintilor si ale copilului nu se contopesc, ele fiind entitati 8uridice
distincte. 9dministrarea bunurilor copilului de catre parintii sai, potrivit art. './
).fam., trebuie sa se faca cu respectarea acestui principiu, care este in masura sa apere
interesele patrimoniale ale copilului minor

.
0.6. Prin!i+iul e$ali"a"ii +arin"ilor in exer!i"area o!ro"irii +arin"e'"i
Egalitatea parintilor in e#ercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti, este reflectarea
principiului constitutional al egalitatii pe toate planurile dintre barbat si femeie, el fiind
concretizat prin mai multe te#te ale )odul familiei.
0.4. A'i%ilarea de+lina a !o+ilului din afara !a'a"oriei !u !o+ilul
din !a'a"orie
'
9 se vedea& &.. 'l t escu, Dreptul familiei :i ocrotirea minorilor, $.$.D. nr. ;+';5;, p. 3-5* A. I ona cu .a., op. cit., p.
'5,.

9nterior adoptErii )odului familiei, potrivit dispoziDiilor )odului civil, pErinDii aveau, a:a cum am mai arEtat, dreptul de
uzufruct :i folosinDa legalE asupra averii copilului lor, a se vedea
,. .amangi u .a., op. cit., p. !5.
9sa cum de8a am subliniat, in actuala redactare, )odul familiei asimileaza deplin
copilul din afara casatoriei cu cel din casatorie.
9rticolul 3! ).fam. prevede& >copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost
stabilita prin recunoastere sau prin hotarare 8udecatoreasca are fata de parinte si rudele
acestuia aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie(. 2e da astfel
e#presie principiului constitutional al egalitatii persoanelor si se ocroteste, inca o data,
interesul copilului.
Se!"iunea a III/a. Dre+"urile 'i inda"oririle +arin"e'"i
2.1. Dre+"uri 'i inda"oriri +rivi"oare la +er'oana !o+ilului
1crotirea parinteasca fiind conceputa sa serveasca in e#clusivitate interesele copilu-
lui minor, de a fi crescut si educat in bune conditiuni, are un cuprins in care prevaleaza,
pe de o parte, indatoririle, drepturile fiind recunoscute numai in masura in care sunt
necesare indeplinirii indatoririlor, iar, pe de alta parte, prevaleaza drepturile si
indatoririle la persoana copilului, fata de cele privitoare la bunurile sale.
2.1.1. Dre+"ul de a '"a(ili lo!uin"a !o+ilului 'i de a/l "ine
Indeplinirea corespunzatoare a indatoririlor parintesti precum si e#ercitarea dreptu-
rilor acestora cu privire la persoana copilului minor nu se pot realiza decat daca copilul
minor locuieste impreuna cu parintii sai. Potrivit art. '.. alin. (') ).fam. >copilul
minor locuieste la parintii sai(, iar art. ', alin. (') din Decretul nr. !'+';/,
statorniceste ca domiciliul copilului minor este la parintii sai.
9cestui drept al parintilor i se pot aduce limitari atunci cand este e#ercitat contrar
intereselor minorului. 9stfel, potrivit art. '. ).fam., daca minorul a implinit varsta de
', ani, poate solicita autoritatii tutelare sa-i incuviinteze o locuinta deosebita de a
parintilor sai, cu conditia ca aceasta sa fie in interesul desavarsirii invataturii si a
pregatirii sale profesionale. Desigur, astfel de situatii sunt cu totul de e#ceptie, pentru
adoptarea unor atare masuri, autoritatea tutelara si instanta de 8udecata trebuind sa
analizeze cu mult discernamant intregul comple# de factori pentru a hotari numai in
scopul avut in vedere de legiuitor si in interesul copilului.
@ipsirea de libertate sau rapirea unui minor este sanctionata si de )odul penal cu inchi-
soarea, fiind infractiune Bart. '6; alin. () ).pen.C.
2.1.0. Dre+"ul de indru%are a !o+ilului %inor
Dreptul de indrumare consta in facultatea pe care parintii o au de a orienta actele
copilului, de a decide potrivit legii cu privire la tot ce vizeaza cresterea si educarea sa,
sanatatea, dezvoltarea fizica, invatatura si pregatirea sa profesionala
'
. 9cest drept este
corelativ indatoririi de a creste copilul. "ara sa putem face o enumerare completa a
atributelor parintesti in e#ercitarea acestui drept, amintim, e#emplificativ, ca el se
realizeaza prin& facultatea de a hotari felul invataturii si pregatirii profesionale* dreptul
de a orienta contactele si antura8ul copilului minor etc. 7oate atributele in acest sens
trebuie e#ercitate conform cu legislatia in vigoare si cu respectarea interesului
copilului

.
)opilul care a implinit varsta de ', ani poate cere incuviintarea instantei 8udeca-
toresti de a-si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale.
2.1.2. Dre+"ul de a avea le$a"uri +er'onale !u !o+ilul 'i de a ve$&ea la
!re'"erea, edu!area, inva"a"ura 'i +re$a"irea +rofe'ionala a a!e'"uia
In anumite situatii legea recunoaste parintelui la care nu se afla copilul dreptul de a
pastra legaturi personale cu acesta, precum si dreptul de a veghea la cresterea, educa-
rea, invatatura si pregatirea sa profesionala Bde e#emplu, in caz de divort, conform art.
,! alin. (!) ).fam.C. In cazul in care parintele este impiedicat de catre celalalt in
e#ercitiul acestui drept, el se poate adresa instantei 8udecatoresti care va stabili prin
hotarare 8udecatoreasca modalitatile concrete de e#ercitare a acestui drept, obligatorii
pentru parintele la care se afla copilul
!
.
Doctrina si practica 8udiciara au oscilat in a recunoaste dreptul bunicilor sau al altor
rude apropiate de a intretine legaturi personale cu copilul minor, intrucat acest drept nu
este prevazut in mod e#pres de lege
,
, insa 7ribunalul 2uprem
/
pe buna dreptate a
8udecat in sensul recunoasterii dreptului bunicilor in acest sens.
$elatiile personale se pot realiza prin&
- intalniri ale copilului cu parintele ori cu alte persoane ce au dreptul la relatii perso-
'
9 se vedea M.2. ,os t i n, "iliaDia A, op. cit., p. '.

9stfel, de e#emplu, copilul nu ar putea fi Gndrumat :i integrat unui cult religios interzis de lege.
!
9 se vedea, Gn acest sens& Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. .+';3,, ).D. ';3,,
p. !.-,'* 3. Popa, P. Pandrea, E#erciDiul dreptului unui pErinte de a avea legEturi personale cu minorul care nu i-a fost
GncredinDat spre cre:tere :i educare cu ocazia divorDului, L.0.
nr. '+';3/, p. ''-''3* &.;r. '(i cu, %nele consideraDii referitoare la dreptul pErintelui de a avea legEturi personale cu copilul
sEu minor, $.$.D. nr. 5+';6, p. ,/-,5* 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '66,+';5;, ).D. ';5;, p. '35* 7rib. 8ud.
Maramure:, decizia civilE nr. ..+';56, $.$.D. nr. ,+';5;, p. /;* ).2.L., secDia civilE, decizia nr. !.+';;,, ).D. ';;,, p. 53-56.
,
7rib. pop. rai. @ugo8, secDia civilE, decizia nr. 3/+';33 cu notE aprobativE de 4. Bona :i notE criticE de &. L# res cu,
$.$.D. nr. 3+';35, p. ','-',,.
/
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ';6+';6, $.$.D. nr. '.+';6, p. /;-3.. Pentru discuDie cu privire la o atare soluDie, a
se vedea :i T. Pop, . Radu, notE la decizia nr. 6!'+';6. a 7.M.4., secDia a I<-a civilE, $.$.D. nr. '+';6', p. ,;-/,.
nale cu copilul*
- vizitarea copilului la domiciliul acestuia*
- gazduirea copilului pe o perioada determinata*
- corespondenta ori alta forma de comunicare*
- transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane ce au
dreptul la relatii personale*
- transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari
medicale sau scolare.
.
2.1.6. Dre+"ul +arin"elui de a !on'i%"i la ado+"ia !o+ilului
)onsimtamantul parintelui firesc reprezinta o conditie de fond pentru incuviintarea
adoptiei conform art.'' alin. (') lit. a) din @egea nr. 5!+..,. )hiar parintele decazut
din drepturile parintesti sau caruia i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului lui.
2.1.4. Dre+"ul de a/l re+re.en"a +e %inor in a!"ele !ivile ori de a/i in!uviin"a
a!"ele 9uridi!e
Desi in literatura 8uridica
'
acest drept a fost socotit ca privind numai bunurile
copilului minor, cum pare a rezulta din prevederile art. ,! alin. () si art. '., alin. (!)
).fam., in ceea ce ne priveste, intrucat dreptul de reprezentare vizeaza vointa sau
consimtamantul partii care se obliga intr-un act 8uridic, elemente care tin de persoana
si nu de patrimoniul ei, credem ca acest drept trebuie cuprins intre cele privitoare la
persoana copilului minor.
Minorul care nu a implinit varsta de ', ani este lipsit de capacitate de e#ercitiu si va
fi reprezentat in actele civile de parintii sai. Dupa implinirea varstei de ', ani el isi
e#ercita singur drepturile si obligatiile insa cu incuviintarea prealabila a parintilor Bart.
'./ alin. (') si () ).fam.C.
2.1.7. Inda"orirea de a !re'"e !o+ilul
9ceasta indatorire a parintilor isi are izvorul legislativ in prevederile art. '.' alin.
() ).fam., potrivit carora >ei sunt obligati sa creasca copilul, ingri8ind de sanatatea si
dezvoltarea lui fizica, de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia,
potrivit cu insusirile lui(.
'
9 se vedea& +.A. Barasc- .a., op. cit., p. '5.* I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. !!..
In continutul notiunii de crestere a copilului este cuprins un comple# de activitati pe
care in parte le aminteste si legiuitorul in te#tul citat mai sus, anume& ingri8irea sanatatii
si a dezvoltarii fizice a minorului* educarea lui si indrumarea catre satisfacerea
obligativitatii scolare* asigurarea pregatirii sale profesionale potrivit aptitudinilor pe
care le are* supravegherea si indrumarea lui. )resterea si educarea copilului minor
trebuie sa se faca in conformitate cu interesele generale ale societatii si cu ordinea de
drept.
2.1.8. Inda"orirea de a in"re"ine !o+ilul
1bligatia de intretinere se datoreaza, conform art. 63 alin. () ).fam., numai in
conditiile in care creditorul obligatiei se afla in nevoie, datorita incapacitatii de a
munci, iar debitorul dispune de mi8loacele necesare indeplinirii obligatiei.
9mbii parinti sunt obligati la intretinerea copilului lor, indiferent daca acesta este
din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.
2.0. Dre+"urile 'i inda"oririle +arin"e'"i +rivi"oare la (unurile !o+ilului
9stfel cum rezulta din prevederile art. './ alin. (!) ).fam., in ceea ce priveste
administrarea bunurilor copilului minor, parintii sunt supusi aceluiasi regim 8uridic ca
tutorele, cu e#ceptia faptului ca nu trebuie sa intocmeasca inventarul prevazut de art.
'3 ).fam.
2.0.1. Dre+"ul 'i inda"orirea de ad%ini'"rare a (unurilor !o+ilului
9rticolul './ alin. (') ).fam. consacra dreptul si indatorirea parintilor de a
administra bunurile copilului minor, sensul conferit notiunii de administrare avand insa
o semnificatie ce e#cede actelor de administrare propriu!#ise, cuprinzand si actele de
conservare, precum si, uneori, chiar acte de dispozitie
'
.
A% Administrarea bunurilor copilului mai mic de DH ani
1 prima categorie de acte pe care parintii sunt indrituiti sa le faca, sunt actele de con-
servare, ca cele necesare pentru dobandirea unui drept sau pentru evitarea stingerii lui si
care comporta cheltuieli reduse, raportate la valoarea dreptului astfel conservat

.
Principala categorie de acte infaptuite de parinti sunt actele de administrare
propriu-zise, cum sunt cele destinate sa permita folosirea unui bun sau intrebuintarea
veniturilor ce bunul produce sau a sumelor la care minorul are dreptul
!
.
'
9 se vedea M.2. ,os t i n, "iliaDia A, op. cit., p. 5.

9 se vedea T.R. I onacu, )apacitatea de e#erciDiu a drepturilor civile :i ocrotirea sub aspect patri monial a lipsei :i a
restrFngerii acestei capacitEDi, Gn lumina recentei legislaDii a $.P.$., 2.).L. nr. '+';/3, p. 5 :i urm.
!
9 se vedea +.A. Bar as c- .a., op. cit., p. ;.
Parintii sunt indreptatiti si chiar obligati sa faca si unele acte de dispozitie sau unele
asimilate acestora
'
.
Parintilor le este interzis a efectua acte 8uridice care sunt de natura sa pericliteze
interesele minorului sau care sunt considerate de lege ca deosebit de pagubitoare sau
grave pentru minor Bart. '6-'; si art. './ alin. (!) ).fam.C.
B% Actele minorului care a implinit DH ani
Minorul care a implinit ', ani are capacitate de e#ercitiu restransa si, potrivit art.
'./ alin. () ).fam., isi e#ercita singur drepturile si obligatiile, cu incuviintarea
prealabila a parintilor sau a tutorelui.
In practica 8udiciara s-a decis totusi ca minorul poate face singur, fara prealabila
incuviintare, acte de conservare, precum si acte de administrare patrimoniala, dar
numai in masura in care acestea nu-i produc o leziune

.
,% reptul si indatorirea de a!l repre#enta pe copil sau de a!i incu(iinta actele
Desi acest drept, astfel cum am aratat, se refera la persoana minorului, vointa si
consimtamantul acestuia urmeaza a fi suplinite, evident, si in cazul actelor 8uridice
privitoare la bunurile minorului.
Se!"iunea a IV/a. Dre+"urile !o+ilului
Prin adoptarea @egii nr. 5+.., privind protectia si promovarea drepturilor
copilului, ocrotirea parinteasca trebuie privita ca un mi8loc de realizare a interesului
copilului.
0oua lege prevede ca interesul superior al copilului trebuie respectat, inclusiv in
legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti
legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal.
9celasi principiu va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii intre-
prinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele
solutionate de instantele 8udecatoresti.
)opiii care se bucura de protectia si de drepturile consacrate prin aceasta lege sunt&
a) copiii cetateni romani aflati pe teritoriul $omaniei*
b) copiii cetateni romani aflati in strainatate*
c) copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul $omaniei*
d) copiii care solicita sau beneficiaza de o forma de protectie in conditiile legii privind
'
Ibidem, p. !.-!'.

7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '!,;+';5, $epertoriu III, p. 3..
statutul si regimul refugiatilor in $omania*
e) copiii cetateni straini aflati pe teritoriul $omaniei, in situatii de urgenta constatate de
autoritatile publice romane competente.
Jarantarea drepturilor copilului trebuie sa aiba in vedere urmatoarele principii&
a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului*
b) egalitatea sanselor si nediscriminarea*
c) responsabilizarea parintilor*
d) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si
parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate*
e) asigurarea unei ingri8iri individualizate si personalizate pentru fiecare copil*
f) respectarea demnitatii copilului*
g) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta
si de gradul sau de maturitate*
h) asigurarea stabilitatii si continuitatii, in ingri8irea, cresterea si educarea copilului,
tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei
masuri de protectie*
i) celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil*
8) asigurarea protectiei impotriva abuzului si e#ploatarii copilului*
=) interpretarea fiecarei norme 8uridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu
ansamblul reglementarilor din aceasta materie.
)onform art. ; din @egea nr. 5+.., copilul are dreptul sa depuna singur plan-
geri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale, sens in care va fi informat
asupra drepturilor si a modalitatilor de e#ercitare.
Drepturile copilului, asa cum rezulta ele din )onventia 1.0.%. cu privire la drepturile
copilului, ratificata de $omania prin @egea nr. '6+';;., republicata, si cum au fost
preluate in @egea nr. 5+.., sunt cele pe care le vom prezenta in continuare.
6.1. Dre+"ul la '"a(ilirea 'i +a'"rarea iden"i"a"ii
9cesta include dreptul copilului la un nume, dreptul de a dobandi o cetatenie si, daca
este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingri8it, crescut si educat de acestia.
Pentru ca acest drept sa se realizeze, @egea nr. 5+.., prevede o serie de masuri ce
trebuie luate in unitatile sanitare ce au in structura sectii de nou-nascuti si pediatrie, de
catre medicii ce asista o nastere in spitale sau in afara acestora, in legatura cu copilul
parasit de mama in spital sau gasit abandonat in orice alte conditii. Masurile legale
urmaresc identificarea parintilor pentru ca niciun copil sa nu fie lipsit de identitate (art.
;-'! din @egea nr. 5+..,).
6.0. Dre+"ul la +ro"e9area i%a$inii 'ale +u(li!e 'i a vie"ii 'ale in"i%e, +riva"e 'i
fa%iliale 3ar". 00 din Le$ea nr. 080<0>>65
)opilul are dreptul la prote8area imaginii sale publice si a vietii sale intime, private si
familiale.
Participarea copilului in varsta de pana la ', ani la dezbateri publice in cadrul unor
programe audiovizuale se poate face numai cu consimtamantul scris al acestuia si al
parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal.
6.2. Dre+"ul la li(er"a"ea de ex+ri%are
9cest drept permite copilului sa caute, sa primeasca si sa difuzeze orice informatie
ce vizeaza promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale ori sanatatea sa.
)orelativ acestui drept, parintii au obligatia de a le asigura informatii, e#plicatii si
sfaturi, in functie de varsta si gradul lor de maturitate, precum si de a le permite sa-si
e#prime punctul de vedere, ideile si opiniile.
)opilul capabil de discernamant are dreptul de a-si e#prima liber opinia asupra oricarei
probleme care il priveste.
6.6. Li(er"a"ea de $andire, de !on'"iin"a 'i de reli$ie
)opilul care a implinit '3 ani are dreptul de a-si alege singur religia. Pana la aceasta
varsta, parintii indruma copilul in alegerea unei religii, potrivit cu propriile lor
convingeri si cu varsta si maturitatea copilului, fara a-l putea obliga sa adere la o
anumita religie sau un cult religios. $eligia copilului care a implinit ', ani nu poate fi
schimbata fara consimtamantul acestuia.
Persoanelor care au obligatia legala de a acorda copilului protectie speciala le este
interzis sa influenteze convingerile religioase ale copilului.
6.4. Li(er"a"ea de a'o!iere
9cest drept vizeaza asocierea in structuri formale si informale, libertatea de intrunire
pasnica, iar autoritatile publice si institutiile de invatamant au obligatia sa asigure
e#ercitarea acestui drept.
6.7. Dre+"ul la iden"i"a"e e"ni!a
9cest drept are in vedere copiii apartinand minoritatilor nationale, etnice, religioase
sau lingvistice si presupune dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei
sale si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membrii ai comunitatii din
care face parte.
6.8. Dre+"ul la re'+e!"area +er'onali"a"ii 'ale
$espectarea personalitatii si individualitatii copilului presupune interzicerea pedep-
selor fizice, a tratamentelor umilitoare sau degradante.
Masurile disciplinare trebuie stabilite in acord cu demnitatea copilului, nefiind permise
sub niciun motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in legatura cu dezvoltarea
fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului.
6.?. Dre+"ul la un %ediu fa%ilial
Pentru realizarea acestui drept, parintii pot fi informati, asistati in vederea cresterii,
ingri8irii si educarii copiilor lor. 9mbii parinti sunt responsabili pentru cresterea
copiilor lor.
)opilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica,
mintala, spirituala, morala si sociala. In acest scop, parintii sunt obligati sa supra-
vegheze copilul, sa coopereze cu el, sa ii respecte viata intima si demnitatea, sa-l
informeze si sa tina cont de opinia lui in actele ce l-ar putea afecta, sa intreprinda toate
masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor.
)opilul nu poate fi separat de parintii sai impotriva vointei acestora, cu e#ceptia
cazurilor e#pres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii 8udiciare si numai
daca este in interesul superior al copilului.
6.=. Dre+"ul la un nivel de "rai !are 'a +er%i"a de.vol"area 'a fi.i!a, %in"ala,
'+iri"uala, %orala 'i 'o!iala
9sigurarea acestui drept revine, in primul rand, parintilor si apoi comunitatii locale
si statului. El include& dreptul de a se bucura de cea mai buna sanatate, accesul la
servicii medicale, dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale, in
functie de resursele si de situatia in care se afla copilul si persoanele in intretinerea
carora se gaseste.
Parintii sunt obligati sa solicite, la nevoie, asistenta medicala sau spri8inul autorita-
tilor competente.
)opilul cu handicap are dreptul la ingri8ire speciala, adaptata nevoilor sale.
6.1>. Dre+"ul la edu!a"ie
)opilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea aptitudinilor
si personalitatii sale. Parintii au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei, dar si
obligatia de a asigura frecventarea scolii. )opilul care a implinit ', ani isi poate
schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale, cu incuviintarea instantei
8udecatoresti.
)onform acestui drept, copilului trebuie sa i se asigure timp suficient pentru odihna
si vacanta, sa participe liber la activitati recreative proprii varstei sale si la activitatile
culturale, artistice si sportive ale comunitatii.
Se!"iunea a V/a. Exer!i"area o!ro"irii +arin"e'"i
4.1. Exer!i"area o!ro"irii +arin"e'"i de !a"re a%(ii +arin"i
In principiu, ca o e#presie a egalitatii depline intre barbat si femeie, astfel cum art.
;6 alin. (') ).fam. prevede e#pres, drepturile si indatoririle parintesti privitoare la
persoana si bunurile copilului se e#ercita de comun acord de catre ambii parinti.
4.1.1. Nein"ele$erile din"re +arin"i +rivi"oare la exer!i"area o!ro"irii +arin"e'"i
In regula generala, daca parintii nu se inteleg cu privire la e#ercitarea drepturilor si
indatoririlor parintesti se prevede competenta instantei 8udecatoresti in solutionarea
neintelegerilor dintre parti.
4.0. Exer!i"area o!ro"irii +arin"e'"i de !a"re un 'in$ur +arin"e
9rticolul ;6 alin. () ).fam. precizeaza care sunt acele situatii de fapt sau de drept
cand e#ercitarea ocrotirii parintesti, neputandu-se face de catre ambii parinti, se va
face numai de catre unul din ei.
4.0.1. Moar"ea unuia din"re +arin"i
In mod obiectiv, in cazul mortii fizic constatate a unui parinte sau a mortii declarate
prin hotarare 8udecatoreasca, ocrotirea parinteasca, neputandu-se e#ercita de catre
ambii parinti, se va e#ercita de parintele ramas in viata.
4.0.0. De!aderea unui +arin"e din dre+"urile +arin"e'"i
9sa cum rezulta din prevederile art. '.; ).fam., daca drepturile si indatoririle
parintesti sunt e#ercitate astfel incat este prime8duita sanatatea sau dezvoltarea fizica a
copilului sau daca educarea sau pregatirea profesionala nu se fac in spiritul moralei si
al ordinii de drept, se poate pronunta decaderea unuia sau ambilor parinti din drepturile
parintesti. Decaderea din drepturile parintesti nu stinge insa drepturile copilului fata de
parintele sau, ceea ce inseamna ca si obligatiile parintesti corelative acestor drepturi
raman in fiinta. 2e mentine astfel, potrivit art. ''. ).fam., indatorirea de a intretine
minorul
'
. Parintele isi pastreaza, potrivit art. ''' ).fam., dreptul de a avea legaturi
personale cu copilul, afara numai daca prin asemenea legaturi cresterea, educarea,
invatatura sau pregatirea profesionala a copilului ar fi prime8duite.
4.0.2. Punerea 'u( in"erdi!"ie a unuia din"re +arin"i
Punerea sub interdictie a unuia din parinti face ca ocrotirea parinteasca in totalitatea
ei sa fie e#ercitata de celalalt parinte.
4.0.6. Ne+u"in"a, din ori!e i%+re9urare, a unuia din"re +arin"i de a/'i
%anife'"a voin"a
7e#tul art. ;6 alin. () ).fam., nefacand nicio precizare in privinta impre8urarilor de
natura a-l pune pe unul dintre parinti in neputinta de a-si manifesta vointa, in cele ce
urmeaza ne vom opri asupra catorva din cazurile retinute ca atare in doctrina si
practica 8udiciara

.
A% isparitia unui parinte
Disparitia unui parinte duce la imposibilitatea e#ercitarii ocrotirii parintesti de catre
parintele disparut, fie ca acesta a fost declarat disparut prin hotarare 8udecatoreasca,
fie ca disparitia este numai o stare de fapt.
B% ,ontrarietatea de interese dintre minor si unul dintre parinti
9ceasta impre8urare nu este de natura a inlatura pe parinte de la e#ercitarea tuturor
drepturilor si indatoririlor parintesti, ci numai de la acelea in legatura cu actul care a
generat contrarietatea de interese, situatie in care drepturile si indatoririle parintesti vor
fi e#ercitate de celalalt parinte sau daca si acela este in imposibilitate de a-si manifesta
vointa, instanta 8udecatoreasca va numi un curator
!
.
,% Impiedicarea unui parinte de a indeplini un anumit act in interesul minorului
9ceasta impre8urare este reglementata distinct prin art. '/ lit. c) ).fam. potrivit
caruia >daca din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau tutorele este impiedicat
sa indeplineasca un anumit act in numele persoanei ce reprezinta sau ale carei acte le
'
7rib. 2uprem, colegiul civil, decizia nr. ';.+';3,, $epertoriu II, p. 66.

Ibidem.
!
Plenul 7rib. 2uprem, Decizia de Gndrumare nr. 3+';/;, ).D. ';/;, p. 5.
incuviinteaza(, instanta 8udecatoreasca va putea numi un curator. 4oala grava si de
lunga durata este nu numai o impre8urare care il impiedica pe parinte sa-l reprezinte pe
minor sau sa-i incuviinteze actele, ci ea este o cauza de impiedicare a e#ercitarii
ocrotirii parintesti in totalitatea ei
'
.
% ,ondamnarea unui parinte la o pedeapsa pri(ati(a de libertate
Privarea de libertate presupune izolarea celui condamnat de societate si de familia
sa, astfel ca, pe durata e#ecutarii pedepsei, in mod obiectiv ocrotirea parinteasca va fi
e#ercitata de celalalt parinte

.
4.6. S!indarea o!ro"irii +arin"e'"i
0otiunea de scindare a ocrotirii parintesti reuneste cazurile in care, fie ca parintii
e#ercita ocrotirea in mod neegal intre ei, fie ca ocrotirea este e#ercitata in parte de
catre parinti, iar in parte de catre persoana, familia sau serviciul public caruia copilul
i-a fost incredintat spre crestere si educare
!
.
Daca, de regula, asa cum este si firesc, ocrotirea parinteasca este e#ercitata de ambii
parinti, e#ista situatii cand, desi parintii sunt in viata, in mod obiectiv ei nu mai pot
e#ercita in aceeasi masura drepturile si indatoririle parintesti. 9stfel de situatii sunt
urmatoarele&
a% Incredintarea copilului la desfacerea casatoriei
Din analiza te#tului art. , ).fam. rezulta ca, in cazul desfacerii casatoriei prin
divort, pot aparea doua situatii de scindare a ocrotirii parintesti& incredintarea copilului
unuia dintre parinti si incredintarea copilului unor rude sau altor persoane straine, ori
unui serviciu public specializat sau organism privat autorizat.
Potrivit art. ,! alin. (') ).fam. parintele divortat, caruia i s-a incredintat copilul,
e#ercita in privinta acestuia drepturile parintesti. )elalalt parinte pastreaza dreptul de a
avea legaturi personale cu minorul si indatorirea de a veghea la cresterea, educarea,
invatatura si pregatirea lui profesionala. In situatia in care incredintarea copilului s-a
facut
Drepturile parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul sunt& unor rude, unei
persoane straine sau unei institutii de ocrotire
,
, drepturile si indatoririle prevazute de
'
Ibidem.

"ostul 7rib. reg. 4ra:ov, decizia civilE nr. 6/.+';3., @.P. nr. !+';3', p. ''..
!
9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. !3.
,
Prin adoptarea @egii nr. 5+..,, acestea sunt de mai multe tipuri& servicii de tip familial :i de tip rezidenDial. Din categoria
celor din urmE fac parte& centrele de plasament, centrele de primire a copilului Gn regim de urgenDE :i centrele maternale.
art. ,! alin. (!) ).fam. vor reveni ambilor parinti.
- dreptul de a avea legaturi personale cu minorul.
- parintele caruia nu i s-a incredintat copilul are dreptul sa ceara reincredintarea
acestuia, fie lui, fie unui serviciu public specializat sau altor persoane.
- parintele caruia nu i s-a incredintat copilul are si dreptul de a cere ca celalalt parinte
sa fie sanctionat in situatia in care nu-si indeplineste in mod corespunzator indatoririle
ce decurg din ocrotirea parinteasca*
- dreptul de a consimti la adoptie este pastrat, indiferent daca parintii sunt divortati, iar
copilul este incredintat unuia dintre ei.
B% Incredintarea copilului in ca#ul desfiintarii casatoriei
Intrucat in caz de declarare a nulitatii casatoriei, potrivit art. , alin. () ).fam.,
urmeaza a se aplica, in privinta copiilor minori, dispozitiile legale din materia
divortului, solutiile preconizate mai sus sunt valabile si pentru copiii rezultati dintr-o
casatorie desfiintata.
,% Incredintarea copilului din afara casatoriei
In cazul in care filiatia copilului din afara casatoriei a fost stabilita fata de ambii
parinti, art. 3/ ).fam. prevede ca incredintarea copilului si contributia parintilor la
cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, sunt guvernate prin
asemanare de dispozitiile legale privind copilul in caz de divort (art. ,-,, ).fam.).
Se!"iunea a VI/a. San!"iuni +en"ru neinde+linirea 'au inde+linirea
ne!ore'+un.a"oare a o!ro"irii +arin"e'"i
2anctiunile care, potrivit legii, se pot aplica parintilor pentru neindeplinirea sau
indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor parintesti se clasifica, fie dupa ramura de
drept careia ii apartin, in& sanctiuni de drept penal, sanctiuni de drept administrativ,
civil, ori de drept al familiei, fie dupa cum ele intervin pentru neindeplinirea indato-
ririlor cu privire la persoana copilului sau cu privire la bunurile sale
'
.
7.1. San!"iuni +en"ru neinde+linirea inda"oririlor +arin"e'"i
+rivi"oare la +er'oana !o+ilului
7.1.1. Pla'a%en"ul !o+ilului la o +er'oana, o fa%ilie, un a'i'"en" %a"ernal 'au
la un 'ervi!iu de "i+ re.iden"ial
9ceasta masura urmareste, in primul rand, ocrotirea acelor minori a caror crestere si
'
9 se vedea& I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. !!'* I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pescu, 7ratat ..., op. cit., p. /6.
educare are de suferit datorita negli8entei si lipsei de interes a parintilor, dar, in acelasi
timp, ea are si caracterul unei sanctiuni pentru culpa parintilor in indeplinirea
necorespunzatoare a indatoririlor parintesti.
7.1.0. De!aderea din dre+"urile +arin"e'"i
Decaderea din drepturile parintesti, sanctiune de dreptul familiei, se poate aplica
pentru motivele prevazute de art. '.; alin. (') ).fam. si anume, daca sanatatea sau
dezvoltarea fizica a copilului este prime8duita prin felul de e#ercitare a drepturilor
parintesti, prin purtarea abuziva sau prin negli8enta grava in indeplinirea indatoririlor
de parinte, ori daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se
fac conform ordinii de drept si moralei.
9ceasta sanctiune se poate adopta, astfel cum rezulta din te#tul citat, care este de
stricta interpretare, pentru abateri grave
'
de la indeplinirea indatoririlor parintesti cu
privire la persoana minorului, dar nu si cu privire la bunurile acestuia

. Ea se pronunta
de instanta 8udecatoreasca la cererea autoritatii tutelare
!
, citarea acesteia precum si a
parintilor copilului fiind obligatorie Bart. '.; alin. () ).fam.C.
)a urmare a pronuntarii acestei sanctiuni, parintele decade din drepturile si indatoririle
ce formeaza continutul ocrotirii parintesti, cu e#ceptia indatoririi de a intretine copilul
,
(art. ''. ).fam.) si a dreptului de a avea legaturi personale cu acesta.@egaturile
personale vor fi ingaduite cu conditia sa nu se prime8duiasca cresterea, educarea,
invatatura sau pregatirea profesionala a copilului (art. ''' ).fam.)
/
.
7.1.2. Ra'+underea !ivila a +arin"ilor +en"ru fa+"ele ili!i"e ale !o+iilor
9rticolul '... alin. () din )odul civil instituie o prezumtie relativa de culpa impo-
triva parintilor, care sunt tinuti a raspunde pentru pre8udiciul cauzat altor persoane de
copiii lor minori
3
.
$aspunderea parintilor este o raspundere civila delictuala, indirecta, respectiv pentru
'
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. '3;5+';5., ).D. ';5., p. ';3* decizia civilE nr. ,'+';5!, ).D. ';5!, p. 5.

9 se vedea& T. .ent ea, )u privire la decEderea din drepturile pErinte:ti, L.0. nr. ''+';3,, p. 6* 7rib. 2uprem, secDia civilE,
decizia nr. '3;'+';5., ).D. ';5., p. ';/-';5.
!
In literatura 8uridicE s-a e#primat :i opinia cE acDiunea poate fi pornitE :i de procuror ( I. Al bu .a., Infierea ..., op. cit., p.
'5-6'* &.M. ,i obanu, 7ratat ..., op. cit., p. !//-!/5), iar Gn practicE, sub imperiul @egii nr. ''+';;' s-a admis aceastE acDiune,
chiar :i Gn cazul Gn care cererea a fost formulatE de o instituDie de ocrotire (7.M.4., secDia a III-a civilE, decizia nr. '6,,+';;, Gn I.
Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;, p. 5.-5'). Pentru distincDia Gntre decEderea din drepturile pErinte:ti, declararea abandonului :i
pedeapsa complementarE a interzicerii drepturilor pErinte:ti, a se vedea& M. A(r am, ,. B1 rs an, %nele consideraDii cu referire la
sancDiunile care au ca efect pierderea drepturilor pErinte:ti, Dreptul nr. ''+.., p. ,6-3.* Al. Bacaci , PrecizEri privind instituDia
ocrotirii pErinte:ti, Dreptul nr. '.+..., p. /6-3'.
,
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. ';.+';3,, L.0. nr. ''+';3,, p. '5'.
/
).2.L., secDia civilE, decizia nr. !656+';;3, 4.L. ';;3, p. 6,-65.
3
9 se vedea& +.A. Barasc- .a., op. cit., p. '/, :i urm.* &. Log-i n, $esponsabilitatea civilE a pErinDilor pentru faptele ilicite
ale copiilor lor, @.P. nr. 3+';/3, p. 336 :i urm.* I. Ang-el , Fr. ea=, M.P. Popa, $Espunderea civilE, Ed. QtiinDificE, ';5., p. ,5
:i urm.* M. +l i escu, $Espunderea civilE delictualE, Ed. 9cademiei $.2.$., ';5, p. // :i urm.
fapta altei persoane si intervine atunci cand sunt indeplinite anumite conditii.
)onditiile generale ale raspunderii parintilor sunt& e#istenta pre8udiciului, a faptei
ilicite a minorului si a raportului de cauzalitate dintre fapta si pre8udiciu, iar conditiile
speciale sunt& copilul sa fie minor si sa aiba locuinta la parintii sai.
Dupa ce s-a facut dovada indeplinirii acestor conditii actioneaza tripla prezumtie legala
referitoare la&
- fapta ilicita a parintilor constand in neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare
a obligatiilor privind supravegherea, educarea sau cresterea minorului*
- e#istenta raportului de cauzalitate intre fapta parintilor si fapta ilicita a minorului si
- e#istenta vinei parintilor in neindeplinirea obligatiilor
'
.
7.1.6. Ra'+underea !on"raven"ionala
Potrivit @egii nr. 3'+';;' pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de
convietuire sociala a ordinii si linistii publice

, urmatoarele fapte care intereseaza


ocrotirea parinteasca sunt considerate contraventii&
- apelarea, in mod repetat, la mila publicului, de catre o persoana apta de munca,
precum si determinarea unei persoane la savarsirea unei astfel de fapte*
- organizarea, ingaduirea sau participarea la 8ocuri de noroc M altele decat cele
autorizate potrivit legii M de natura sa lezeze bunele moravuri*
- atragerea de persoane in vederea practicarii de raporturi se#uale cu acestea spre a
obtine foloase materiale, precum si indemnul sau determinarea unei persoane la
savarsirea acestor fapte*
- servirea cu bauturi alcoolice, in localurile publice, a consumatorilor aflati in vadita
stare de ebrietate, precum si a minorilor*
- alungarea din locuinta comuna a sotului sau a sotiei, a copiilor, precum si a oricarei
alte persoane aflate in intretinere*
- indemnul sub orice forma a minorilor la savarsirea de contraventii*
- neluarea de catre parinti sau de catre persoanele carora li s-a incredintat spre crestere
si educare un minor in varsta de pana la '3 ani sau care au in ingri8ire un alienat ori
debil mintal a masurilor necesare, pentru a-l impiedica de la fapte de vagabonda8,
cersetorie sau prostitutie*
7.1.4. Ra'+underea +enala
'
9 se vedea ,. 4t t escu, ,. B1 r san, 7eoria generalE a obligaDiilor, ed. a <III-a, Ed. 9ll 4ec=, 4ucure:ti, .., p. !,.

$epublicatE (M. 1f. nr. !65 din '6 august ...).


A% Inter#icerea drepturilor parintesti in ca#ul sa(arsirii de infractiuni
Printre pedepsele complementare prevazute de art. 3, ).pen. se afla si interzicerea
drepturilor parintesti. 9stfel cum rezulta din prevederile art. 3/ ).pen. pedeapsa
complementara a interzicerii unor drepturi, deci si a drepturilor parintesti, se aplica
facultativ atunci cand pedeapsa stabilita este inchisoarea de cel putin doi ani si instanta
constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii, impre8urarile cauzei si persoana
infractorului, aceasta pedeapsa este necesara, si obligatoriu cand legea prevede e#pres
aceasta pedeapsa.
B% Interdictia de a re(eni in locuinta familiei pe o perioada determinata
)odul penal, in art. '' lit. g), se refera la aceasta masura de siguranta ce are rolul
de a preveni actele de violenta fizica sau psihica impotriva membrilor familiei.
,% Abandonul de familie
)omiterea acestei infractiuni prevazuta de art. !./ ).pen. este pedepsita alternativ
cu inchisoarea stricta sau cu zile-amenda si consta in savarsirea de catre persoana care
are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere a uneia dintre
urmatoarele fapte&
- parasirea, alungarea sau lasarea fara a8utor, e#punandu-l la suferinte fizice sau
morale*
- neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazuta de lege*
- neplata cu rea-credinta, timp de doua luni a pensiei de intretinere stabilite pe cale
8udecatoreasca.
% Relele tratamente aplicate minorului
Potrivit art. !.3 din )odul penal aceasta infractiune consta in punerea in prime8die
grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau
morale a minorului de catre parinti sau de orice persoana careia minorul i-a fost
incredintat spre crestere si educare.
+% 2erespectarea masurilor pri(ind incredintarea minorului
9rticolul !.5 ).pen. incrimineaza, sub denumirea de nerespectarea masurilor
privind incredintarea minorului, in alin. (') >retinerea de catre un parinte a copilului
sau minor, fara consimtamantul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost incre-
dintat minorul, potrivit legii, A(, iar in alin. () >fapta persoanei careia i s-a incredintat
minorul prin hotarare 8udecatoreasca, spre crestere si educare, de a impiedica in mod
repetat pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul in conditiile
prevazute de parti sau de organul competent(.
F% Punerea in prime"die a unei persoane in neputinta de a se ingri8i
9ceasta infractiune este prevazuta in art. !', ).pen. si consta in >parasirea,
alungarea sau lasarea fara a8utor, in orice mod, a unui copil sau a unei persoane care
nu are putinta de a se ingri8i, de catre persoana care o are sub paza sau ingri8ire,
punandu-i in pericol iminent viata, sanatatea sau integritatea corporala(. Potrivit art.
!', alin. (), >Este aparata de pedeapsa persoana care dupa savarsirea faptei, isi reia
de bunavoie indatoririle(.
7.0. San!"iuni +en"ru neinde+linirea inda"oririlor !u +rivire
la (unurile !o+ilului
7.0.1. Ra'+underea +arin"ilor +en"ru +a$u(ele +ri!inui"e %inorului din !ul+a
lor
Parintii au, potrivit art. './ alin. (') ).fam., indatorirea de a administra bunurile
copilului minor si de a-l reprezenta in actele civile, daca nu a implinit varsta de ',
ani. @a fel ca tutorele (art. ',' ).fam.), ei raspund daca in calitatea lor de adminis-
tratori au pricinuit minorului pagube. $aspunderea lor este solidara (art. '..! ).civ.)
daca au administrat impreuna si de comun acord bunurile minorului.
7.0.0. )e'"iunea frauduloa'a
9ceasta infractiune este prevazuta de art. ', ).pen. Ea se savarseste ca urmare a
neindeplinirii in conditii corespunzatoare a indatoririi de administrare a bunurilor
minorului de catre parinti sau cei ce au aceasta insarcinare, daca s-a pricinuit o paguba
cu rea-credinta. In actuala reglementare fapta se sanctioneaza numai cu inchisoarea,
pedeapsa alternativa a amenzii nemaifiind prevazuta.
TEST DE AUTOEVALUARE
1. Care e'"e %odali"a"ea +rin !are +arin"ele !aruia nu i '/a in!redin"a"
%inorul +oa"e +a'"ra le$a"uri +er'onale !u !o+ilul:
0. uni!ii au dre+"ul de a avea le$a"uri +er'onale !u !o+ilul:
2. In !e !ondi"ii +arin"ii ra'+und %a"erial +en"ru +re9udi!iile +rodu'e de
!o+iii lor %inori:
6. Ce dre+"uri 'i !e o(li$a"ii +a'"rea.a +arin"ele de!a.u" din dre+"urile +arin"e'"i
4ibliografie&
'.9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, rept ul familiei , Ed. 9ll
4ec=, 4ucur esti, ..3.
0.I. P. Fili+e ' ! u, A.I.Fili +e ' ! u, Trat at de dr e p t ul fami l i ei , Edi" ura All e!D,
u!ure ' " i , ed. a VII/a
Cur'ul -IV
OIECTIVE: Dobandirea de competente care sa permita studentilor aplicarea
masurilor de protectie speciala a copilului .
Cuvin"e !&eie: "u"ela, !ura"ela, +la'a%en".
Re.u%a": )opiii lipsiti de ocrotire parinteasca sau referitor la care ocrotirea e
e#ercitata necorepunzator sunt supusi masurilor de protectie alternativa& tutela, adoptia
sau masurile de protectie speciala care sunt plasamentul si plasamentul de urgenta.
"ata de minorii care au savarsit fapte penale, dar nu raspund penal, se pot dispune
masurile prevazute de lege, plasamentul sau supravegherea specializata.
Ca+i"olul -IV. O!ro"irea !o+ilului in !a.uri '+e!iale
In capitolul anterior ne-am ocupat de ocrotirea copilului e#ercitata prin parinti (sau
doar printr-unul dintre ei), insa e#ista si cazuri in care copiii sunt lipsiti de ocrotire
parinteasca sau aceasta se e#ercita necorespunzator. In aceste situatii, se vor lua
masurile de protectie alternativa prevazute de @egea nr. 5+..,, anume& tutela,
masurile de protectie speciala sau adoptia.
8.1. Tu"ela 'i !ura"ela
9ceste institutii sunt reglementate de )odul familiei
'
si privesc prote8area copilului
lipsit de ocrotire parinteasca, respectiv a celui care necesita reprezentare provizoriu, in
cazuri speciale.
8.1.1. Tu"ela. De'!&iderea "u"elei
7utela, ca institutie 8uridica, grupeaza ansamblul normelor 8uridice care
reglementeaza ocrotirea unui minor lipsit de ocrotire parinteasca prin intermediul unei
persoane numite tutore si care-si e#ercita atributiile sub supravegherea autoritatii
tutelare

.
7utela se deschide cand copilul este lipsit temporar sau definitiv de ocrotire
parinteasca, deci de ingri8irea ambilor parinti, cazurile fiind cele prevazute de art. ''!
).fam. si art. ,. din @egea nr. 5+..,, si anume&
- ambii parinti sunt morti sau declarati morti*
- ambii parinti sunt necunoscuti sau disparuti
!
*
- ambii parinti sunt pusi sub interdictie*
- ambii parinti sunt decazuti din drepturile parintesti.
7utela se instituie si in cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta 8udecatoreasca
hotaraste ca aceasta este in interesul copilului.
0umirea tutorelui se face de catre instanta 8udecatoreasca. 9legerea tutorelui trebuie
facuta astfel incat sa fie ocrotite interesele copilului, preferabila fiind numirea unei
rude, a unui afin ori a unui prieten al familiei copilului, in stare sa indeplineasca
aceasta sarcina. Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie
evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire
la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a
primi un copil in ingri8ire. Evaluarea se realizeaza de catre directia generala de asis-
tenta sociala si protectia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei, acordandu-se
prioritate membrilor familiei e#tinse a copilului. @a numirea tutorelui se va tine seama
de relatiile personale, de apropierea domiciliilor si de opinia copilului.
Potrivit acestui articol nu pot fi tutori& minorul sau cel pus sub interdictie* cel
'
De:i sunt reglementate de )odul familiei, unii autori au caracterizat aceste instituDii ca fiind >mi8loace de drept civil de
ocrotire a minorilor(, spre deosebire de ocrotirea prin pErinDi care ar aparDine dreptului familiei (a se vedea +. Lupan, .A.
Popescu, op. cit., p. '/5-'/6).

9 se vedea& I.P. Fi l i pescu, A.I. Fi l i pes cu, 7ratat A, op. cit., p. /;3* +. Lupan, .A. Popescu, op. cit., p. '/6* M.
Banci u, op. cit., p. !5!* +. Fl or i an, op. cit., p. !;3* ,. 4t t es cu, Drept civil. Persoanele fizice :i 8uridice, 4ucure:ti, E.D.P.,
';3!, p. 6'.
!
Din formularea te#tului rezultE cE nu este necesarE o hotErFre 8udecEtoreascE de declarare a dispariDiei pentru instituirea
tutelei, Gn acest caz fiind suficient simplul fapt al dispariDiei pErinDilor (+. Lupan, .A. Popescu, op. cit., p. '3!).
decazut din drepturile parintesti sau declarat incapabil de a fi tutore* cel caruia i s-a
restrans e#ercitiul unor drepturi politice sau civile, fie in temeiul legii, fie prin hotarare
8udecatoreasca, precum si cel cu rele purtari* cel lipsit, potrivit legii speciale, de
dreptul de a alege si de a fi ales* cel care, e#ercitand o alta tutela a fost indepartat din
aceasta* cel care din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului nu ar putea indeplini
sarcina tutelei.
)and numirea unui tutore necesita un timp mai indelungat, se poate numi, provi-
zoriu, un curator care sa reprezinte interesele copilului.
8.1.0. Cara!"erele $enerale ale "u"elei
A% Tutela se e)ercita numai in interesul minorului (art. '', ).fam.)
Ea se instituie in toate cazurile in care un minor este lipsit de ocrotire parinteasca si
are ca scop suplinirea acestei ocrotiri. De aceea unele persoane care au savarsit fapte
antisociale grave sau au avut o comportare necorespunzatoare in propria familie, nu
pot fi tutore.
B% Tutela este o sarcina legala, obligatorie (art. ''6 ).fam.)
)el numit tutore nu poate refuza aceasta sarcina, cu e#ceptia cazului in care se afla
intr-una din urmatoarele situatii& are varsta de 3. de ani impliniti* este o femeie
insarcinata sau mama unui copil mai mic de 6 ani* creste si educa sau mai multi
copii* e#ercita o alta tutela sau curatela* din cauza bolii, a infirmitatii, a felului indelet-
nicirii, a departarii domiciliului de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte
motive intemeiate, nu ar putea indeplini aceasta sarcina.
Din e#ceptiile prevazute de te#tul legal rezulta importanta care trebuie acordata
acestei sarcini, astfel ca, daca o persoana nu o poate indeplini corespunzator, datorita
problemelor familiale, profesionale sau de alta natura, poate refuza numirea ca tutore.
,% Tutela este o sarcina gratuita (art. '' ).fam.)
'
7otusi, tinand seama de munca depusa in administrarea averii si de starea materiala
a minorului si a tutorelui, se va putea stabili in favoarea acestuia din urma o
'
@egea nr. 5+.., prin art. ''; prevede cE tutorelui i se acordE o alocaDie lunarE ce se inde#eazE periodic prin hotErFre a
guvernului. 9:a fiind, se pare cE gratuitatea tutelei, consacratE tradiDional )odul civil :i apoi de )odul familiei este GnlEturatE. In
sensul cE instituirea acestei alocaDii va duce la GnmulDirea cazurilor Gn care se va lua aceastE mEsurE de protecDie alternativE, a se
vedea I. Imbrescu, +. Imbrescu, DiscuDii cu privire la recentele acte normative din domeniul protecDiei :i promovErii drepturilor
copilului, Dreptul nr. 5+../, p. 33.
remuneratie care nu va depasi '.U din veniturile bunurilor minorului. 9cest caracter
reflecta si autonomia patrimoniala dintre minor si tutore, conform careia tutorele nu are
niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor tutorelui.
% Tutela este o sarcina personala
7utorele este desemnat in considerarea persoanei acestuia, astfel ca sarcina sa nu
poate fi transmisa. In cazul in care se ivesc situatii care-l impiedica sa-si e#ercite
indatoririle, tutorele trebuie sa solicite inlocuirea sa.
8.1.2. Pro!edura in'"i"uirii "u"elei
In reglementarea @egii nr. 5+.., tutela se instituie de catre instanta
8udecatoreasca, respectiv de 7ribunalul pentru minori si familie in a carui
circumscriptie teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul
'
.
)ererile sunt scutite de ta#a 8udiciara de timbru si pot fi formulate de orice persoana
interesata.
Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obligatia de a intocmi
raportul referitor la copil, conform art.'!. alin. (') din @egea nr. 5+..,.
Intrucat legislatia nu prevede alte dispozitii speciale pentru 8udecarea cererii de
instituire a tutelei, se va aplica dreptul comun, desi celeritatea cu care trebuie
solutionate aceste cereri impunea, cel putin, instituirea unor termene procedurale mai
scurte. In plus, la instituirea tutelei trebuie respectate si conditiile impuse, in general,
pentru formele protectiei alternative a copilului, respectiv& sa se asigure continuitatea
in educarea copilului si sa fie ascultat copilul care a implinit '. ani (poate fi ascultat si
copilul care nu a implinit aceasta varsta, daca se apreciaza necesar).
8.1.6. Exer!i"area "u"elei. Dre+"urile 'i inda"oririle "u"orelui
A% +)ercitarea tutelei asupra persoanei minorului
)ontinutul tutelei in aceasta privinta este identic cu cel al ocrotirii copilului prin
parintii firesti. 7utorele are obligatia de a ocroti minorul si de a-i asigura locuinta, dar
si dreptul de a cere inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept

.
B% +)ercitarea tutelei asupra bunurilor minorului
Intinderea drepturilor si obligatiilor tutorelui sub aspect patrimonial depinde de
'
In sensul cE cererea este de competenDa 8udecEtoriei, a se vedea T. Bodoac, )ontribuDii la studiul A, loc. cit., p. 3/.

%nii autori au opinat cE tutorele este chiar >obligat sE cearE minorul, atunci cFnd acesta este deDinut de cEtre alte persoane sau
:i-a schimbat Gn fapt locuinDa fErE GncuviinDarea autoritEDii tutelare( (&. Irs a, op. cit., p. 3!).
varsta minorului.
'. )and minorul nu a implinit ', ani, tutorele are obligatia de a administra bunurile
minorului si de a-l reprezenta in actele civile.
)a urmare, actele civile vor fi incheiate de tutore in numele, dar pe seama minorului.
7utorele poate incheia singur, fara vreo incuviintare prealabila, acte de conservare a
patrimoniului minorului
'
si acte de administrare a patrimoniului care pot include chiar
instrainarea unor bunuri supuse pieirii sau stricaciunii, precum si a bunurilor de valoare
mica si care nu sunt folositoare minorului

(art. '; alin. final ).fam.).


9ctele de dispozitie pot fi incheiate de tutorele minorului sub ', ani numai cu
incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare. In aceasta categorie, te#tul legal Bart. ';
alin. () ).fam.C cuprinde& instrainarea sau ga8area bunurilor minorului, renuntarea la
drepturile sale patrimoniale, orice acte care depasesc dreptul de a administra. In
aceasta ultima categorie trebuie inclusa si o eventuala tranzactie avand ca obiect
bunurile minorului, intrucat tranzactia este asimilata unui act de dispozitie
!
.
@egea interzice tutorelui sa incheie anumite acte 8uridice, considerate pre8udiciabile
pentru minor, chiar daca ar e#ista incuviintarea autoritatii tutelare. 9stfel de acte sunt&
- contractele de donatie si cele prin care se garanteaza obligatia altuia Bart. '; alin. (')
).fam.C*
- actele 8uridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii si surorile tutorelui,
de o parte si minor de alta (art. '6 ).fam.)
,
.
. )and minorul a implinit ', ani, deci are capacitate de e#ercitiu restransa, el incheie
singur acte civile, insa cu incuviintarea prealabila a tutorelui.
0emaifiind total lipsit de capacitate de e#ercitiu, minorul poate incheia singur, fara
nicio incuviintare, anumite acte 8uridice, ca de e#emplu&
- acte de dreptul familiei M minora de '3 ani se poate casatori, minorul care a implinit
'. ani trebuie sa-si dea consimtamantul la adoptie*
- acte de drept civil M minorul de '3 ani poate dispune prin testament de 8umatate din
averea sa si poate sa accepte o donatie fara sarcini sau conditii, sa incheie acte de
'
9 se vedea ,. 4t t escu, op. cit., p. ;!.

<aloarea bunurilor ce pot fi GnstrEinate este de sub /. de lei. e lege ferenda, s-a propus modificarea acestei sume, Gn sensul
cre:terii ei pFnE la o valoare care sE corespundE realitEDilor economice actuale ( M. Banci u, op. cit., p. !6!, +. Lupan, .A.
Popescu, op. cit., p. '3;). %nii autori au considerat chiar, cE, :i de lege lata, aceastE valoare nu ar trebui luatE Gn considerare. 9
se vedea, Gn acest sens, M. Mure an, Drept civil. Persoanele, note de curs, Ed. 2.). )ordial 2.$.@., )lu8 0apoca, ';;, p. ''!.
!
7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia nr. 36!+';6!, $.$.D. nr. ,+';6,, p. 5..
,
9 se vedea I. Al bu, Dreptul familiei, op. cit., p. !!..
administrare si de conservare*
- acte de dreptul muncii M incheierea si e#ecutarea contractului de munca de catre
minorul care a implinit '3 ani.
9ctele de dispozitie nu pot fi incheiate fara incuviintarea tutorelui, iar pentru actele
ce l-ar putea pre8udicia este nevoie de incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare
(este vorba despre actele pentru incheierea carora si tutorele minorului sub ', ani are
nevoie de incuviintarea autoritatii tutelare).
In e#ercitarea sarcinii sale tutorele este obligat sa prezinte autoritatii tutelare dari de
seama periodice privitoare la activitatea sa, precum si o dare de seama generala, atunci
cand tutela inceteaza.
8.1.4. In!e"area "u"elei
7utela inceteaza atunci cand dispar cauzele care au dus la deschiderea ei. 9stfel de
situatii sunt&
- implinirea varstei de '6 ani de catre minorul ocrotit*
- casatoria minorei de peste '3 ani si dobandirea capacitatii depline de e#ercitiu de
catre aceasta*
- parintii minorului au fost identificati, au reaparut (in urma disparitiei sau a declararii
mortii) sau li s-a ridicat sanctiunea decaderii din drepturile parintesti*
- minorul moare sau este declarat mort prin hotarare 8udecatoreasca definitiva*
- a fost ridicata punerea sub interdictie pronuntata impotriva parintilor firesti ai
minorului.
Incetarea tutelei nu se confunda cu incetarea functiei tutorelui, aceasta din urma
intervenind intr-un numar mai mare de situatii. )a urmare, incetarea functiei tutorelui
are loc la incetarea tutelei, dar si cand tutorele moare, a fost indepartat de la tutela
(cand se iveste vreun caz prevazut de art. ''5 ).fam. care-l fac incapabil de a fi tutore)
sau a fost inlocuit Bla cererea sa, in cazurile prevazute de art. ''6 alin. () si (!)
).fam.C.
8.1.7. Ra'+underea "u"orelui
Intrucat sarcina tutelei este deosebit de importanta si poate avea urmari asupra
dezvoltarii psihico-fizice si sociale a persoanei ocrotite, legiuitorul a instituit raspun-
derea tutorelui diferit, in functie de natura si consecintele faptelor sale.
a) $aspunderea civila a tutorelui poate fi patrimoniala sau nepatrimoniala
'
.
$aspunderea nepatrimoniala specifica este indepartarea de la tutela atunci cand
savarseste un abuz, o negli8enta grava sau fapte care il fac nevrednic de a fi tutore Bart.
'!6 alin. () ).fam.C.
$aspunderea patrimoniala se intemeiaza pe principiile raspunderii civile delictuale
prevazute de art. ;;6-;;; ).civ. 9ceasta forma a raspunderii opereaza chiar si in cazul
in care autoritatea tutelara a dat descarcare de gestiune, intrucat tutorele trebuie sa
raspunda pentru pre8udiciile cauzate minorului sau unor terti prin fapta sa

.
b) $aspunderea administrativa intervine, ca si in cazul parintilor, in cazul savarsirii unor
contraventii. 2anctiunea aplicabila este amenda.
c) $aspunderea penala poate interveni atunci cand faptele savarsite sunt grave si
intrunesc elemente constitutive ale unei infractiuni ca& rele tratamente aplicate mino-
rului, punerea in prime8die a unei persoane in neputinta de a se ingri8i etc.
8.1.8. Cura"ela %inorului
)uratela reprezinta o institutie de ocrotire a minorului care are caracter temporar si
subsidiar
!
. )uratela nu este specifica ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de
e#ercitiu, ci poate interveni si in cazul persoanelor capabile, care din diferite motive,
nu-si pot ingri8i interesele (art. '/ ).fam.).
In cazul minorului, curatorul este chemat sa inlocuiasca parintii firesti sau tutorele fie
la incheierea anumitor acte 8uridice, fie la incheierea tuturor actelor presupuse de
ocrotirea minorului, insa numai provizoriu.
)uratela minorului se instituie&
- cand e#ista contrarietate de interese intre ocrotitorul legal si minor
,
(art. '! si art.
'./ ).fam.)*
- cand ocrotitorul legal, parinte sau tutore este vremelnic impiedicat sa-si indeplineasca
indatoririle Bart. '/ lit. c) ).fam.C*
- cand, pentru numirea sau inlocuirea tutorelui minorului, este nevoie de o perioada
mai indelungata (art. '!; ).fam.)*
'
9 se vedea ;-. Bel ei u, op. cit., p. '6.

9 se vedea &. Irs a, op. cit., p. 5..


!
9 se vedea ;-. Bel ei u, op. cit., p. ;;.
,
Pentru interese contrare Gntre pErinte :i copil, a se vedea 7rib. 2uprem, secDia civilE, decizia
nr. '553+';6,, ).D. ';6,, p. '53 :i 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. '/65+';;., Gn I. Mi -u* , )ulegere A pe anul ';;.,
p. /, iar pentru interese contrare Gntre adoptator :i adoptat, 7.M.4., secDia a I<-a civilE, decizia nr. 6'6+';;., Gn I. Mi -u* ,
)ulegere A pe anul ';;., p. /!.
- pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie a minorului (art. ',3 ).fam.).
E#ercitarea curatelei se face aplicandu-se prin asemanare regulile prezentate la tutela
minorului. )uratela inceteaza cand dispar cauzele ce au dus la instituirea ei
'
.
8.0. Pro"e!"ia '+e!iala a !o+ilului
@egislatia actuala impune institutiilor statului, respectiv serviciului public de asis-
tenta sociala si Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, sa
actioneze pe doua planuri in vederea prote8arii copiilor.
In primul rand, se urmareste prevenirea separarii copilului de parinti si, in al doilea
rand, daca separarea a intervenit, se urmareste integrarea copilului intr-un mediu
familial stabil, permanent, in cel mai scurt timp posibil.
2erviciul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru depista-
rea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai,
precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei in
familie.
1rice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a e#ercitiului drep-
turilor parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si presta-
tiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzatoare a parintilor,
consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate pe baza unui plan de servicii.
Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separarii copilului de parintii sai. In
acest scop serviciul public de asistenta sociala ori, dupa caz, directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector al municipiului
4ucuresti spri8ina accesul copilului si al familiei sale la serviciile si prestatiile destinate
mentinerii copilului in familie.
Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei masuri de protectie
speciala a copilului, numai daca, dupa acordarea serviciilor prevazute de acest plan, se
constata ca mentinerea copilului alaturi de parintii sai nu este posibila.
In cazul in care copilul a fost separat de familia sa, respectiv este temporar sau
definitiv lipsit de ocrotirea parintilor sai, in vederea prote8arii intereselor sale, nu poate
fi lasat in gri8a acestora, are dreptul la protectie alternativa.
'
)ompetenDa de a decide anularea deciziei de instituire a curatelei, ca act administrativ, apar Dine instanDelor 8udecEtore:ti, Gn
baza art. ' raportat la art. lit. c) din @egea nr. //,+.., (M. 1f. nr. ''/, din 5 decembrie ..,), :i nu autoritEDii tutelare, iar
acDiunea e admisibilE, chiar dacE Gntre timp curatela a Gncetat ().2.L., secDia civilE, decizia nr. 3;,+..', Dreptul nr. 3+.., p.
'!).
Protectia alternativa include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala prevazute
de prezenta lege, adoptia. In alegerea uneia dintre aceste solutii autoritatea competenta
va tine seama in mod corespunzator de necesitatea asigurarii unei anumite continuitati
in educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala si
lingvistica.
Institutiile tutelei si adoptiei au fost analizate in paginile anterioare, ca urmare, in
cele ce urmeaza, ne vom ocupa doar de masurile de protectie speciala. 9cestea se
stabilesc si se aplica pe baza planului individualizat de protectie.
Planul individualizat de protectie este documentul prin care se realizeaza planifi-
carea serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza
evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care a
fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp
posibil.
Protectia speciala se aplica in situatia urmatoarelor categorii de copii&
- copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din e#ercitiul drepturilor
parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub
interdictie, declarati 8udecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita
tutela*
- copilul care, in vederea prote8arii intereselor sale, nu poate fi lasat in gri8a parintilor
din motive neimputabile acestora*
- copilul abuzat sau negli8at*
- copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare*
- copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.
Masurile de protectie speciala se acorda pana la dobandirea capacitatii depline de
e#ercitiu, dar pot fi acordate si in continuare, la cererea copilului care-si continua
studiile intr-o forma de invatamant de zi, pe toata durata studiilor, dar fara a depasi 3
de ani.
7inerii care nu-si continua studiile, dar nici nu pot reveni in propria familie, fiind
confruntati cu riscul e#cluderii sociale pot beneficia, la cerere, de protectie speciala, pe
o perioada de doi ani.
2erviciile de protectie speciala sunt&
- servicii de zi*
- servicii de tip familial*
- servicii de tip rezidential.
2erviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea, refacerea si
dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care
ar putea determina separarea copilului de familia sa.
2erviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la domiciliul unei
persoane fizice sau familii, cresterea si ingri8irea copilului separat, temporar sau
definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii
plasamentului.
2erviciile de tip rezidential sunt acele servicii prin care se asigura protectia, cresterea
si ingri8irea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a
stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii plasamentului. "ac parte din categoria
serviciilor de tip rezidential centrele de plasament si centrele de primire a copilului in
regim de urgenta.
2unt considerate servicii de tip rezidential si centrele maternale.
2erviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea caracter
specializat in functie de nevoile copiilor plasati.
1biectivele planului individualizat de protectie sunt cu prioritate& reintegrarea copilului
in familia sa, plasamentul in familia e#tinsa, la un asistent maternal sau la alta persoana
sau familie si, abia in ultimul rand, plasamentul intr-un serviciu de tip rezidential.
Masurile de protectie speciala a copilului care a implinit varsta de ', ani se stabilesc
numai cu consimtamantul acestuia. In situatia in care copilul refuza sa isi dea
consimtamantul, masurile de protectie se stabilesc numai de catre instanta 8ude-
catoreasca, care, in situatii temeinic motivate, poate trece peste refuzul acestuia de a-si
e#prima consimtamantul fata de masura propusa.
Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de ', ani au dreptul sa atace in
instanta masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind de asis-
tenta 8uridica gratuita, in conditiile legii.
Masurile de protectie speciala a copilului sunt&
a) plasamentul*
b) plasamentul in regim de urgenta*
c) supravegherea specializata.
8.0.1. Pla'a%en"ul
Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter
temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la& o persoana
sau familie* un asistent maternal* un serviciu de tip rezidential.
Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba domiciliul in
$omania si sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le
indeplineasca pentru a primi un copil in plasament.
Principiile urmarite la stabilirea acestei masuri sunt&
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia e#tinsa sau la familia substitutiva*
b) mentinerea fratilor impreuna*
c) facilitarea e#ercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine
legatura cu acesta.
Este interzis plasamentul copilului sub ani intr-un serviciu de tip rezidential, cu
e#ceptia cazului in care acesta prezinta handicapuri grave cu dependenta de ingri8iri
specializate.
Masura se instituie de catre )omisia pentru protectia copilului sau instanta de 8udecata.
Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia copilului, in
situatia in care e#ista acordul parintilor, pentru situatiile prevazute la art. /3 lit. b) si e).
Masura plasamentului se stabileste de catre instanta 8udecatoreasca, la cererea directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului&
a) in situatia copilului prevazut la art. /3 lit. a), precum si in situatia copilului prevazut
la art. /3 lit. c) si d), daca se impune inlocuirea plasamentului in regim de urgenta
dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului*
b) in situatia copilului prevazut la art. /3 lit. b) si e), atunci cand nu e#ista acordul
parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri.
Efectele masurii plasamentului sunt urmatoarele&
- domiciliul copilului se afla la persoana sau serviciul ce-l are in ingri8ire*
- drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana si bunurile copilului raman la
parinti, cand masura a fost dispusa de comisia pentru protectia copilului. $elativ la
copilul pentru care nu a putut fi instituita tutela si pentru care instanta a dispus masura
plasamentului drepturile si obligatiile parintesti sunt e#ercitate si, respectiv, indeplinite
de catre presedintele consiliului 8udetean, respectiv primarul sectorului municipiului
4ucuresti
'
, parintii pastrand doar dreptul de a consimti la adoptia copilului si obligatia
de intretinere*
- comisia pentru protectia copilului sau instanta stabileste sumele cu care parintii
trebuie sa contribuie la intretinerea copilului, conform )odului familiei. 9ceste sume
se fac venit la bugetele locale.
8.0.0. Pla'a%en"ul in re$i% de ur$en"a
Plasamentul copilului in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu
caracter temporar, care se stabileste in situatia copilului abuzat sau negli8at, precum si
in situatia copilului gasit sau a celui abandonat in unitati sanitare.
Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept e#ercitiul
drepturilor parintesti, pana cand instanta 8udecatoreasca va decide cu privire la
mentinerea sau la inlocuirea acestei masuri si cu privire la e#ercitarea drepturilor
parintesti. Pe perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la
persoana copilului sunt e#ercitate si, respectiv, sunt indeplinite de catre persoana,
familia, asistentul maternal sau de catre seful serviciului de tip rezidential care a primit
copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt
e#ercitate si, respectiv, sunt indeplinite de catre presedintele consiliului 8udetean,
respectiv de catre primarul sectorului municipiului 4ucuresti.
Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea administrativ-teritoriala
in care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre mama in unitati sanitare ori
copilul abuzat sau negli8at, in situatia in care nu se intampina opozitie din partea
reprezentantilor persoanelor 8uridice, precum si a persoanelor fizice care au in ingri8ire
sau asigura protectia copilului respectiv.
Instanta 8udecatoreasca dispune aceasta masura numai cand se constata ca in
legatura cu un copil incredintat unei persoane fizice sau 8uridice e#ista o situatie de
pericol iminent, datorita abuzului sau negli8arii. Instanta se va pronunta prin ordonanta
presedintiala.
In situatia plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa sesizeze instanta
'
).9. 4ucure:ti, secDia a III-a civilE :i pentru cauze cu minori :i familie, decizia nr. '.'+../ :i nr. 35+..3, P.$. nr. !+..3, p.
;'-;/.
8udecatoreasca in termen de ,6 de ore de la data la care a dispus aceasta masura.
Instanta 8udecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii adoptate de
catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si se va pronunta, dupa
caz, cu privire la mentinerea plasamentului in regim de urgenta sau la inlocuirea
acestuia cu masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea
copilului in familia sa. Instanta este obligata sa se pronunte si cu privire la e#ercitarea
drepturilor parintesti.
8.0.2. Su+rave$&erea '+e!iali.a"a
Masura de supraveghere specializata se dispune in conditiile prezentei legi fata de
copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal.
In cazul in care e#ista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura
supravegherii specializate se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar, in
lipsa acestui acord, de catre instanta 8udecatoreasca.
"ata de copiii care au savarsit o fapta penala, dar care nu raspund penal se pot
dispune urmatoarele masuri& masura plasamentului, care a fost analizata anterior, si
supravegherea specializata. Pentru a alege intre cele doua masuri, instanta sau comisia
pentru protectia copilului va tine seama de&
a) conditiile care au favorizat savarsirea faptei*
b) gradul de pericol social al faptei*
c) mediul in care a crescut si a trait copilul*
d) riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala*
e) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului.
Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub
conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi&
a) frecventarea cursurilor scolare*
b) utilizarea unor servicii de ingri8ire de zi*
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie*
d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite
persoane.
In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand copilul nu isi
indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru
protectia copilului ori, dupa caz, instanta 8udecatoreasca poate dispune plasamentul
acestuia in familia e#tinsa ori in cea substitutiva, precum si indeplinirea de catre copil a
obligatiilor prevazute mai sus.
In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde
penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si in cazul in care copilul pentru
care s-a luat de8a o masura savarseste in continuare fapte penale, comisia pentru
protectia copilului sau, dupa caz, instanta 8udecatoreasca dispune, pe o perioada
determinata, plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential specializat.
Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale
de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.
Te'" de evaluare:
1.Care 'un" !a.urile de in!e"are a "u"elei:
1. Caror !o+ii li 'e a+li!a %a'urile de +ro"e!"ie '+e!iala:
0. Care 'un" +rin!i+iile !e '"au la (a.a luarii %a'urii +la'a%en"ului:
2. In !e !on'"a %a'ura 'u+rave$&erii '+e!iali.a"e 'i in !e !a.uri 'e di'+une
a!ea'"a:
7est grila&
'. Decaderea din drepturile parintesti este pronuntata de&
a. instanta de 8udecata.
b. autoritatea tutelara.
c. comisia pentru protectia copilului.
. In ce situatii se deschide tutelaP
a. cand copilul nu are un parinte.
b. cand copilul este lipsit temporar sau definitiv de ocrotire parinteasca, deci de ingri-
8irea ambilor parinti.
c.cand copilul are bunuri pe care nu le poate administra.
!. Parintele decazut din drepturi are dreptul la legaturi personale cu copilulP
a. da.
b. nu.
c. da, dar sub supraveghere speciala pentru a nu aduce atingere intereselor copilului.
,. Plasamentul, ca masura de protectie, se instituie de&
a. instanta de 8udecata.
b. autoritatea tutelara.
c. instanta de 8udecata sau directia pentru protectia copilului, dupa caz.
/. 2arcina tutelei poate fi refuzataP
a.0u.
b.Da.
c.este o sarcina obligatorie, dar poate fi refuzata in cazuri e#ceptionale.
i(li o$raf i e !o%+l e %e n " ar a:
'.9l. 4acaci, <. Dumitr ache, ). Hageanu, rept ul familiei , Ed. 9ll
4ec=, 4ucur esti, ..3.
.I.P. "ilipescu, 9.I."ilipescu, Tratat de drept ul familiei , Editura 9ll
4ec=, 4ucur esti, ed. a <II-a
$aspuns uri corect e grila & '. a, . b, !. c, ,. c, /. c.