Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

Facultatea de Design de Produs i Mediu


Master: Sisteme Mecatronice pentru Industrie i Medicin







EVOLUIA ANATOMIC A SISTEMULUI VIZUAL PN
LA APTE ANI







Masterand: Petric Dana
Grupa: 171222




2

Evoluia anatomic a sistemului vizual pn la apte ani



Vederea contribuie foarte mult la percepia unui copil despre lume. Copilul trebuie s
fie capabil s vad, 85% din procesul de nvare al unui copil fiind determinat de abilitatea
lui de a vedea. Capacitatea de a vedea bine lumea nconjuratoare este foarte importanta
pentru copil. Cel mai important lucru pentru cel mic este ca sistemul vizual s evolueze n
mod corect.



n perioada intrauterin ochii ncep s se dezvolte nca de la dou sptamani. n
urmatoarele patru sptamani se formeaz structura majora a ochiului. n acest timp ochiul
fatului este deosebit de vulnerabil. De exemplu, dac mama consum droguri sau devine
infectat cu pojar, ochiul poate suferi malformaii sau deteriorare. Pe parcursul ultimelor
apte luni de sarcin ochiul continu s creasc i s se maturizeze, i se formeaz legatura
nervoas, ochi-creier,ceea ce nseamn c se dezvolt nervul optic.
Dezvolterea globului ocular ncepe cu ziua 22 prin apariia a dou anturi la nivelul
prozencefalului. Acestea se adncesc i apar veziculele optice care intr n contact cu
ectodermul. Vezicula optic sufer un proces de invaginare rezultnd o structur numit cupa
optic. Aceasta prezint un perete intern i unul extern separate prin spaiul intraretinian. n
partea inferioar invaginaia cupei optice formeaza fisura coroidiana prin care ptrunde artera
hialoidian. Ulterior aceast fisur dispare astfel ncat marginea continu a cupei optice
contureaz locul viitoarei pupile. Dac aceast fisur persist apare colobomul irian sub
forma unei fante ce se poate extinde prin corpul ciliar i coroid pn la nervul optic.
Contactul veziculei optice cu ectodermul induce o ngroare a acestuia numit placoda
cristalunului care prin invaginare se transform n vezicula cristalinului. Celulele peretelui
posterior al acesteia se alungesc spre anterior formnd fibrele cristaliniene, care ajung la
peretele anterior al veziculei. Apariia granulelor pigmentare n peretele extern al cupei optice
va da natere epiteliului pigmentar retinian. Spaiul intraretinian dispare i n peretele intern
al cupei optice se difereniaz stratul celuleleor fotoreceptoare i stratul celulelor neuronale.
Axonii acestora formeaz un strat fibros din care se diferntiaz fibrele nervului optic care
strbat pediculul optic ce leaga cupa optic de prozencefal. Pediculul conine o parte a arterei
3

hialoidiene care devine artera central retinian. n spaiul dintre ectodermul de suprafa i
cupa optic celulele mezenchimale se difereniaz n muchii pupilei, muchiul ciliar i
zonula lui Zinn.
Mezenchimul care nconjoar vezica optic evoluaz n dou straturi: unul intern din
care apare coroida i unul extern din care de formeaz sclera. Mezenchimul care particip la
formarea polului anterior al ochiului este clivat prin vacuolizare. Acest spaiu va deveni
camera anterioar a ochiului. Stratul mezenchimal situat n exteriorul viitoarei camere
anterioare se difereniaz n stroma cornean acoperit la exterior de celule ectodermale (din
care apar celulele epiteliului cornean). Stratul mezenchimal situat profund de camera
antarioar formeaz membrana irido-pupilar care central sufer un proces de apoptoz ce va
da natere orificiului pupilar. Din mezenchimul interiorului cupei optice apar vasele
hialoidiene i corpul vitros.
La natere ochii unui copil par foarte mari, ei avnd deja 75% din dimensiunea
ochiului unui adult. Nou-nascutul trebuie examinat pentru excluderea prezenei unei
eventuale cateracte congenitale sau a altor afeciuni neonatale. Dei rare, acestea necesit
investigaii, depistarea i tratarea lor precoce ducnd la minimizarea impactului asupra
dezvoltrii vederii nou-nscutului.
Conjunctivitele neonatale determinate de o infecie bacterian sau viral, determinate
de germeni aflai n tractul genital al mamei pot fi foarte grave, ele trebuind sa fie
recunoscute si tratate prompt. Cei mai frecventi agenti bacterieni intalniti, care pot produce
grave afectri ale ochilor, sunt gonococul i clamidiile. Profilaxia lor se face prin
administrarea, n primele minute dup natere, a picturilor cu nitrat de argint.
La natere, bebeluul nu poate percepe culorile, datorit dezvoltrii incomplete a
cilor nervoase ce transmit informaia vizual. Vederea nou-nascutului este doar n alb, negru
i nuane de gri. De asemeni, nounascutul nu poate acomoda, nu poate focaliza pe obiecte
apropiate, incluznd faa prinilor.

n prima luna de via ochii nou-nscutului nu sunt foarte sensibili la lumin.
Cantitatea de lumina necesar pentru a deveni vizibil ochilor unui nou-nascut este de 50 de
ori mai mare dect cea necesar ochiului adult. Faptul c bebeluul nu reacioneaz la
aprinderea unei lumini n camera la aceast vrst nu este anormal.
Nou-nascutul este capabil s recunoasc chipul mamei pe baza contrastului dintre
linia feei i mediul. S-a dovedit c aceast prefer chipul mamei, celui al altor persoane, n
special asociat pstrarii modului de aranjare a parului, schimbarea coafurii ducnd la anularea
acestei preferine.
Tot n prima lun de via, mai exact, chiar la o sptamana dup natere, nou-nscutul
ncepe s perceap culorile rou, portocaliu, galben, verde. Culorile albastru i violet sunt
achiziii vizuale mai tardive, culoarea albastr avnd lungimea de und mai sczut i mai
puin fotoreceproti n retina uman.
Aliniamentul axelor oculare este destul de instabil la natere, devierea unui ochi fiind
frecventa la nou-nascui n primele 3 luni de viaa. n jurul vrstei de 4 luni totui aceasta se
stabilizeaz, persistena deviaiei dup aceast vrst necesitnd un consult oftalmologic fr
ntarziere.

n lunile 2 si 3 de via sistemul vizual al nou-nscutului se dezvolt major. Acuitate
vizual crete iar coordonarea micrilor binoculare se mbunatete. Ochii bebeluului
ncep s urmareasc obiectele n micare i s caute lucrurile pe care le vede. Recunoaterea
persoanelor cunoscute devine posibil, nou-nscutul percepnd acum trsaturile feei forma
nasului, gurii. O camer luminoas, vesel, decorata cu multe culori i forme, stimuleaz
dezvoltarea vederii.
4






n acest stadiu de dezvoltare micarile conjugate ale ochilor pentru fixarea unei tinte
i crete sensibilitatea retiniana la lumin la varsta de 3 luni pargul de detacie al luminii
scade la o valoare de doar 10 ori cea a adultului, astfel nct pentru orele de somn devine
necesar stingerea becului.
n lunile 4-6 de viata dezvoltarea este foarte rapid, acuitatea vizual crescnd de la
0,05 la natere la 0,8 la ase luni. Percepia culorilor devine similar celei a adultului,
cuprinznd ntreaga paleta de culori. Percepia spaiala- aprecierea distanei la care un obiect
este situat precum i coordonarea ochi-mini se mbunatesc, permitnd localizarea i
ridicarea rapid a unui obiect precum i ducerea acestuia la gur. La vrsta de 6 luni este
indicat primul consult oftalmologic n vederea testrii acuitaii vizuale, alinierii corecte a
axelor oculare sau a depistrii unei eventuale cataracte sau a altor afeciuni congenitale.



5



Lunile 7-12 reprezint o perioada important a dezvoltrii, sugarul nvatnd s-i
coordoneze vederea cu micarile corpului. Apreciaz mai exact distanele, fiind mai abil n a
apuca i ridica obiecte. Fiind perioada n care ncepe s exploreze spatiul este i momentul n
care o serie de acceidente se pot ntampla, cu posibila implicare ocular. Tot acum irisul
ncepe s-i schimbe culoarea; culoarea albastr a acestuia, prezent la natere se datoreaz
faptului c, iniial, pigmenii irieni bruni sunt incompleti dezvoltai. Treptat, irisul produce
mai mult pigment brun care va schimba culoarea ochilor din albastru in maron, verde sau gri.
La optsprezece luni, funciile vizuale sunt dezvoltate chiar dac lipsete nca o parte a
acuitii vizuale (0,4 la 0,6). Culorile puternice umbrele nc nu pot fi bine distinse.
ntre 3 i 6 ani, copiii deja i-au atins funciile vizuale depline.

Semnele care ar trebui sa ngrijoreze
- pupila alb poate indica prezenta unei cataracte congenitale sau a unei alte
formatiuni ce obstructioneaza axul vizual; risc crescut de ambliopie, necesita
prezentare de urgenta;
- sensibilitate crescut la lumin semn al unei presiuni intraoculare crescute;
- lacrimare excesiv canal lacrimal obstructionat;
- unul sau ambii ochi continu s devieze chiar dup vrsta de 4 luni strabism, risc de
ambliopie;
- ochi rou, cu secreii semn de infectie oculara;
Apariia oricruia dintre aceste simptome indica necesitatea prezentarii imediate la un
consult oftalmologic pediatric.
n timpul primilor doi ani de viata, nervul optic, functia vizuala si structurile interne
continua sa se dezvolte.
Dezvoltarea progresiv a ochiului i a tuturor funciilor vizuale (incluzand
coordonarea creierului si chilor) are loc in primii 6 ani de viata.
Vederea se formeaza in primii 8-10 ani de viata. In aceasta perioada, exista din pacare
pericolul dezvoltarii diferitelor tulburari de vedere, pe care e bine sa le depistezi din timp.

Cele mai frecvente tulburri de vedere sunt:
Strabismul apare atunci cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele, astfel
incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent), fie spre ureche
(strabism divergent).
Cel mai adesea apare in copilarie, mai este numit si ochi incrucisati. Copiii care au
strabism pot fi usor diagnosticati doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari.
Strabismul poate apare in primele luni dupa nastere (congenital) sau in jurul varstei de 3
ani(datorat hipermetropiei). Este posibil ca strabismul sa se datoreze si altor cauze cum sunt:
cataracta, prezenta unei tumori oculare. In aceste cazuri tratamentul chirurgical trebuie sa fie
facut de urgenta.
Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome:
- vedere incetosata;
- oboseala ochilor;
- sensibilitate la lumina puternica;
- vedere dubla (aceasta apare de obicei la debutul strabismului).

Ambliopia numita si ochiul lenes, debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit
suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. Practic, apare
ca urmare a unui strabism sau a valorilor inegale de refractie la ambii ochi. Creierul
6

ignora imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul
sanatos, ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. Ambliopia de obicei afecteaza
numai un ochi, dar poate apare si la ambii ochi. Copiii pot dezvolta ambliopie de la
nastere pana in jurul varstei de 7 ani. Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca
foloseste un singur ochi. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta
pe care copilul nu o poate controla.
Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie
sunt:
- ochii nu se misca simultan in aceeasi directie;
- ochii nu fixeaza acelasi punct;
- plans sau durere cand un ochi este acoperit;
- o leziune opaca la nivelul corneei;
- o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate.
Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. Deseori pot sa u
apara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba. Este
recomandat consultul oftalmologic al copiilor inaite de inceperea scolii.

Hipermetropia
Copilul vede bine la distanta, dar cu efort de acomodare pentru aproape.
Simptome:
- dureri de cap;
- ochi rosii;
- oboseala anormala;
- hiperactivitate.

Miopia
Copilul vede prost la distanta, se plange ca nu vede la televizor, nu vede mingea, sau
tabla, la scoala. Prefera activitatiile la care utilizeaza vederea de aproape.

Astigmatismul
Este o boala oftalmologica manifestata printr-o deformare de cornee care atrage dupa
sine o refractie defectuoasa a razei de lumina in globul ocular. Practic, vederea copilului este
neclara, contrastul intre directiile verticale, orizontale si oblice nefiind clar perceputa. In
cazul astigmatismului razele de lumina alba care sosesc la ochi sub forma de raze paralele vor
suferi un proces intens si inegal de refractie, cu cat aceasta refractie diferetiata va fi mai mare,
cu atat se considera astigmatismul mai grav. La om ochiul cu un astigmatism de pana la 0.50
dioptrii este considerat normal.

Concluzii
Cu ct mai devreme se ncepe soluionarea problemelor de vedere, cu att mai multe
anse apar pentru a obine un rezultat mai bun n tratament. Sistemul vizual n copilrie este
foarte flexibil i mai uor de influenat, este mult mai susceptibil dect la aduli. n copilarie
este cel mai uor de a trata conservativ majoritatea patologiilor oculare fr a recurge la
intervenii chirurgicale. Cu toate acestea, acest lucru necesit un diagnostic i tratament
timpuriu.