Rezumat:

Cardul este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor deosebite in domeniile
informatic si electronic in masura sa faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice intre
partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul a intrat definitiv in familia instrumentelor de
plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor componente s-a dovedit eficienta, adica preturile
echipamentelor si retelei au devenit accesibile, atat bancilor cat mai ales populatiei, principalul
beneficiar, care putea efectua plati fara a mai folosi numerarul. Cartea de plat sau cardul bancar
reprezint un instrument de decontare, care:asigur posesorului autorizat achiziionarea de bunuri
sau servicii, fr prezena efectiv a numerarului; permite legtura financiar dintre comerciani
i consumatori prin acces !ntr-un cont bancar"; #otodat, cardul are caracteristicile unui
instrument de plat, permi$nd retragerea de numerar de la ghieele automate bancare.
Cuvinte cheie: cardul bancar, fonduri, tranzactii, banci, plata, fara numerar, carte de
plata,instrument de decontare, cont bancar .
1. INTRODUCERE
%in punct de vedere istoric, aparitia cardului are loc in anul &'(), la *e+ ,or-, cand o banca
specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un nou produs Charge It, care consta in
emiterea unui bon valoric numit scrip, pe baza caruia clientii puteau efectua cumparaturi de la
comerciantii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comerciantii depuneau bonurile la
banca emitenta si incasau contravaloarea bunurilor vandute, banca facand transferul banilor din
conturile clientilor in conturile comerciantilor. .n &'/0 apare, tot in 1merica, cardul de plastic pentru
consum si calatorii emis de o firma %iners Club si preluat apoi de banci pentru creditul de consum.
23tinderea cardului de plastic are loc in &')0 prin 4an- of 1merica care lanseaza produsul 41*5
162R.C1R% ulterior 7.81 .nternational", care in &0 ani a9unge la peste :0 milioane de utilizatori. .n
2uropa, prima lansare a unui card european are loc dupa &');, in <ranta, prin =Carte 4leu>, un card
care necesita semnatura clientului pe factura, dupa care facturile se remiteau la banca pentru
incasare. Cardurile s-au raspandit foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial fiind 7.81,
618#2RC1R% si 2?R@A1,. .n Romania, primele carduri 7.81" au fost lansate in &''/ prin
sistemul bancar, dar principiile privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica pe
teritoriul tarii noastre au fost stabilite de 4anca *ationala a Romaniei, mai tarziu, prin Regulamentul
nr. (B:00:.
Cardurile de plastic s-au e3tins rapid, s-au diversificat intr-o gama larga si s-au perfectionat,
atat tehnologic cat si ca proceduri de lucru, devenind, din ce in ce mai mult, instrumentul de plata
preferat pentru populatie. Cu toate acestea, potrivit statisticilor internationale ale Crupului celor zece
tari cele mai dezvoltate, pe anul :00D, cardurile detineau pana la )0E din volumul numeric al
tranzactiilor fara numerar si numai pana la :E din valoarea acestor tranzactii. 1ceasta pondere
valorica redusa este urmare a faptului ca platile prin carduri se fac, de regula, de persoanele fizice
1
care opereaza cu valori mici in comparatie cu platile comerciale care sunt de valori mari si se folosesc
alte instrumente de plata.
. TI!O"O#I$ C$RDURI"OR
Aentru clasificarea cardurilor se utilizeaz mai mult criterii, dup cum urmeaz: a"
dup modul de stocare a informaiilor i caracteristicile de securizare a cardului; b"
dup funciile !ndeplinite;
c" dup calitatea emitentului;
d" dup momentul !n care se efectueaz tranzacia.
a% Dup& '(dul de st(care a in)(r'a*iil(r, se disting:
- carduri cu band magnetic;
- carduri cu microprocesor.
Cardurile cu band magnetic conin toate informaiile eseniale despre deintorul de card.
Fn ultima perioad cu !ncepere din anul &'':" a aprut o generaie de carduri care conin
!ncorporate un microprocesor i o component de memorie chip". 1cestea se numesc chip G
carduri i prezint un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scar larg de societile
emitente: 7.81 .nternaional i 618#2R C1R%.
+% Dup& )unc*iile ,ndeplinite respectiv, modul de acoperire a cheltuielilor" se disting:
- debit carduri;
- credit carduri.
De+it cardurile sau cardurile de de+it prezint urmtoarele caracteristici:
H asigur utilizatorului achiziia de bunuri i servicii, sau retrageri de numerar, fr
prezena efectiv a !nsemnelor monetare;
H condiia esenial a acestor carduri este e3istena unor fonduri !ntr-un cont de card, i
efectuarea de cheltuieli !n limita soldului disponibil;
H !n cazul depirii soldului, bncile acord credite la dob$nzi ridicate, ceea ce
constituie o modalitate profitabil a bncilor de oferire a unor produse i servicii ctre
populaie;
H cardurile de debit conin o band magnetic i necesit introducerea unui numr
personal de identificare A.*" !n terminalul electronic !nainte de accesarea serviciului;
H cele mai multe carduri de debit au dou funcii principale: H retragerea de numerar din
distribuitoarele automate de numerar sau din ghieele automate de banc, H
efectuarea plilor la punctele de v$nzare, situaie !n care plata este cunoscut sub
denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de v$nzare.
Credit cardurile sau cardurile de credit
H prezint ca trstur definitorie realizarea plilor dintr-o linie de credit care i-a fost
deschis posesorului de card; acest tip de card permite deintorului s achiziioneze
bunuri i servicii i s retrag numerar !n limita unui plafon prestabilit;
H un card de credit combin dou funcii principale: instrument de plat i facilitate de
credit pe termen scurt;
H !n funcie de credibilitatea bancar a utilizatorului, credit cardurile !mbrac dou
forme:
c% -n )unc*ie de calitatea e'itentului, se realizeaz distincia !ntre cardurile emise de
bnci i cardurile emise de societi nebancare.
2
H Cardurile e'ise de +&nci se !ncadreaz !n domeniul preocuprilor multiple ale
bncilor de a identifica i de a lansa pe pia instrumente de plat atractive, utile, facil de obinut,
sigure i profitabile.
H Cardurile e'ise de s(ciet&*i n(n.+ancare
?rm$nd e3emplul cardurilor bancare, societile non-bancare, lanurile de magazine i
cluburi private au lansat propriile carduri. 1cestea asigurau posibilitatea efecturii de cheltuieli !n
timp real, fr a se mai pune problema dimensionrii la un moment dat a disponibilitilor proprii.
Fn aceast categorie se !ncadreaz cardul de c('erciant, emis de !nsui comerciant i
care poate fi utilizat numai la punctele de v$nzare, controlate de ctre emitentul de card
magazine, benzinrii".
1numite carduri din aceast categorie pot fi utilizate cu funcia de carduri de de+it, atunci c$nd
comerciantul iniiaz un debit direct ctre banca unde deintorul de card are deschis contul, dar cea
mai mare parte a cardurilor sunt de credit. 6otivul acestui tip de carduri !l constituie dorina
comercianilor de a asigura loialitatea clienilor.
d% Dup& '('entul ,n care se utili/ea/& tran/ac*ia, cardurile se clasi)ic& ,n:
- carduri cu plata !nainte prealimentate";
- cu plata acum carduri de debit";
- cu plata mai t$rziu carduri de credit";
- carduri de comerciant retaiter card";
- carduri de cheltuieli charge card".
Fntruc$t o parte din aceste tipuri de carduri au fost descrise, !n continuare se prezint
caracteristicile cardurilor preali'entate i a carduril(r de cheltuieli.
H Cardurile preali'entate sunt carduri care au o real putere de cumprare, !ntruc$t
utilizatorul a realizat o plat !n avans. Cele mai frecvente carduri prealimentate sunt cardurile
telefonice. 8copul acestor carduri este decalarea imediat a tranzaciilor cu o valoare mai mic i
foarte mic.
H Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de cltorie i petrecere a timpului
liber travel card".
0. E1ITERE$ 2I UTI"I3$RE$ C$RDU"UI
H E'iterea
Aentru ca o persoan fizic sau 9uridic s devin posesoarea unui card, este necesar s
solicite acest lucru bncii sau companiei emitente, prin adresarea unei cereri i !ncheierea unui
contract. Fn contractul respectiv se precizeaz tipul de card, facilitile de care va dispune
deintorul i obligaiile acestuia fa de banc. Aentru a obine cardul solicitat, titularul trebuie
s plteasc o ta3 de emitere i o ta3 anual de utilizare. Fn momentul primirii cardului, banca !i
comunic titularului parola personal. Codul personal de identificare aferent unui card abreviat A.*
Aersonal .dentification *umber", reprezint codul atribuit de emitent unui deintor de card.
?tilizatorul trebuie s reproduc acest numr, !n scopul verificrii identitii, atunci c$nd plata este
deservit de un ghieu automat. Aentru verificarea bonitii clientului cruia banca !i emite cardul,
societile emitente de asemenea instrumente de plat, pot apela la firmele specializate !n acest
scop.
1stfel, se urmrete !n ce msur clientul are capacitatea de rambursare a creditului
acordat, !ntruc$t cardurile reprezint, practic, o alt modalitate de creditare.
H Utili/area cardului
Aosesorul cardului !l poate utiliza !n unul din urmtoarele scopuri dup cum rezult din
definiia dat cardului":
H plata mrfurilor i serviciilor;
3
H retragerea de numerar de la distribuitoarele automate sau de la ghieele bncii.
?tilizarea cardului pentru plata mrfurilor i serviciilor necesit e3istena, la nivelul
comerciantului care accept acest instrument de plat, a unui terminal pentru transferul electronic
al fondurilor, denumit !O2.
Rolul terminalului este acela de a prelua i a transmite informaiile asupra plii, de la
comerciant la centrul de analizare i primirea autorizrii privind plata !n ma3im D0 secunde".
Aentru obinerea de numerar de la distribuitoarele automate deintorul cardului trebuie s
tasteze codul personal A.*" i suma dorit. %istribuitoarele automate de numerar realizeaz
operaiile direct i imediat, iar !n funcie de serviciile prestate se disting dou tipuri de
dispozitive:
H distri+uit(rul aut('at de nu'erar G denumit bancomat sau cash dispenser, care
permite utilizatorului retragerea de numerar din contul su sub form de bancnote i
monede metalice";
H ghi4eul aut('at de +anc& G denumit 1#6 1utomated #eller 6achines" G
reprezint, ca i tipul precedent de distribuitoare, un dispozitiv electromagnetic, care
permite utilizatorului at$t retragerea de numerar c$t i accesul la servicii de informare
cu privire la situaia din conturi i la transferul de fonduri.
1mploarea utilizrii cardurilor ca instrument de plat !n rile dezvoltate poate fi evideniat
cu a9utorul datelor din tabelul urmtor
:
:
Iara analizat
*umr de
automate
la &.000.000
de locuitori
sf$ritul
*umr de
tranzacii pe
locuitor
7aloare
medie
pe tranzacie
2C?"
&''/ &'') &''/ &'') &''/ &'')
4elgia D)0 (&( (,&D &/,& &0/ &0)
Cermania (D; (/' &D,/ &/,D &/0 &()
Crecia &:' &J( D,' /,) &D) &DD
8pania )J0 ;;/ &(,( &(,J J( J/
<rana D'D (:0 &/,; &J,: ): )D
.rlanda :/; :': &;,' :0,J )J ;)
.talia D;& (&D /,: ),D &(' &)0
Ku3emburg (/) /D; ',D ',' &&J &&J
@landa D// D;D :;,/ :',( JD JD
1ustria (:0 (;J J,/ ',: &(( &(:
Aortugalia D;: /(0 &D,J &J,: /( )&
<inlanda (;( ((J D',( (&,/ )) ))
8uedia :)) :)' D&,; DD,) J) '/
6area 4ritanie D/J D;) :/,: :;,: /' )&
?niunea 2ropean (0J ((; &/,/ &;,/ &0( &0/
8e observ c !n perioada analizat numrul 1#6-urilor la & milion de locuitori era cuprins
!ntre :0; !n %anemarca i )J0 !n 8pania. *umrul cel mai mare de tranzacii care revin unui
locuitor se constat !n rile nordice <inlanda, 8uedia" urmate de @landa i 6area 4ritanie, iar cel
mai redus numr de tranzacii sunt efectuate !n .talia, Ku3emburg.
%otarea comercianilor cu terminale A@8, este redat !n tabelul de mai 9os, care relev, de
asemenea, locul important pe care !l deine !n cadrul acestui clasament 8pania, <inlanda, <rana,
6area 4ritanie.
4
@peraiunile de transfer electronic de fonduri de la punctele de v$nzare A@8"
D
Iara analizat *umr de A@8
la
&.000.000 de
locuitori
*umr de
tranzacii pe
locuitor
7aloare
medie
pe tranzacie
2C?"
&''/ &'') &''/ &'') &''/ &'')
4elgia /./&D /.')( :0,' :D,' /' /'
%anemarca /.0&) ;.';J (),& /:,: (; (;
Cermania J/J &.(0( &,J :,) ;D J0
Crecia &.0J: &.;'& 0,J 0,J )( ;/
8pania &:.:;
/
&(.)/ ;,' ;,/ (& /0
<rana '.D(0 '.D/D D:,& D/,; (J (J
.talia :.)D( D.)') 0,J &,D J' J'
Ku3emburg J.&() &&.:&
'
D),) DJ,/ )J )'
@landa (.;(; ).&J) &),) :D,' (/ ((
1ustria (&' )&D &,( &,' (' //
Aortugalia D.J): (.'J; &:,) &;,) D& :(
<inlanda './'D '.'/: (:,/ (),: (: (D
8uedia ).&D' ;./;/ &0,( &:,/ ): ;D
6area 4ritanie J.)D/ '.D(J n.a. n.a. n.a. n.a.
?niunea 2ropean /./(( ).(&) &&,D &D,D )& ))
Fn Rom$nia, activitatea pe baz de 1#6 evideniaz creterea numrului tranzaciilor
realizate de la &(;.000 !n &'';" la D;/.000 !n &''J". Referitor la operaiunile de transfer
electronic la punctele de v$nzare A@8" este de remarcat activitatea unei singure bnci, 4CR,
care !n anul &''J a realizat :D.000 de asemenea tranzacii. Ka sf$ritul anului &''J au fost
certificate pentru acceptarea tranzaciilor de acest tip i bncile .on Iiriac i 4anca 1gricol.
5. $6$NT$7E"E UTI"I3$RII C$RDURI"OR
%up tipul cardului debit card sau credit card" pot fi identificate avanta9ele utilizrii
acestora, care se regsesc la nivelul utilizatorului, al comerciantului c$t i al bncii emitente.
a% !entru p(ses(rii 4i utili/at(rii de carduri, pot fi evideniate urmtoarele
avanta9e:
H dac utilizatorul deine un credit card, are avanta9ul de a alege momentul
cumprrii bunurilor sau al serviciilor; are posibilitatea de a achita datoria fa de
banc, fie integral la primirea situaiei soldului, fie !n rate lunare; comparativ cu plata
prin C2C sau numerar, cardul prezint un grad ridicat de securitate;
H dac utilizatorul deine un de+it card, avanta9ele pot fi enumerate astfel: se elimin
riscurile de furt aferente numerarului; valoarea tranzaciilor nu este limitat
comparativ cu cecurile" i nu se completeaz nici un document; tranzacia se
realizeaz imediat.
+% !entru c('ercian*i
H Arin utilizarea credit cardului comerciantul are garania plii, !n sensul c se
crediteaz imediat contul acestuia cu valoarea mrfurilor i serviciilor v$ndute prin
card, pe baza documentelor care atest v$nzrile; aceti comerciani atrag un numr
mai mare de clieni; sunt eliminate riscurile pe care le antreneaz utilizarea
numerarului;
H De+it cardul conduce la decontarea mai rapid dec$t !n cazul cecului; prin
nelimitarea sumelor ce pot fi cheltuite de ctre clieni, comercianii !i sporesc volumul
v$nzrilor.
5
c% !entru +&nci avanta9ele utilizrii credit i debit cardurilor rezult din
urmtoarele:
H Credit cardurile genereaz pentru banc dob$nzi al cror nivel este mai mare
dec$t dob$nda la alte credite; comisioanele percepute de la comercianii care
accept achitarea mrfurilor i serviciilor cu carduri sunt importante surse de venituri;
volumul operaiilor manuale, la nivelul bncii, se reduce considerabil; plile sunt
garantate;
H De+it cardurile conduc la reducerea cheltuielilor bancare legate de activitatea de la
ghiee; e3ist un grad ridicat de control asupra tranzaciilor clientului !n raport cu
disponibilitile din cont; costurile bancare pentru operarea debit cardurilor sunt
reduse comparativ cu cele aferente utilizrii cecurilor sau numerarului.
8. CONC"U3II
Carduri le constitui e cea mai mare provocare a actual ul ui secol !ntruc$t ele
aurevoluionat sistemul de pli. 1cestea au evoluat de la plcuele metalice din &'&(
c$ndCeneral Aetroleum Corporation of Cali forni a deveni t apoi 6obi l @i l" a emis
pri melecr i de cr edi t pent r u f unc i onar i i si i pent r u c$ i va cl i en i al ei
cu gr i 9 , p$n l acarduril e de pl asti c !n care sunt !nmagazi nai noi i bani
electroni ci care c$tig tot mai mult teren. Fn conformi tate cu grupul de cercetare
%ata 6oni tor, numrul carduri lor acrescut la D./ mi li arde !n anul :00:.dintre
acestea, apro3imativ (/0 mil iarde vor fi bani el ectroni ci i se va crea astfel cea
mai mare pia de carduri cu care vor putea fi fcute peste &00 mi li arde de
tranzacii electroni ce. Cardul a deveni t astfel unul di ntre rarelesuporturi care dispune
de accesibilitatea i universalitatea unui mi9loc de plat.<l e3i bi l itatea si stemul ui i -a
!ncura9 at pe cei care l -au lansat pe pi a. Fn prezent est e posi bi l t r ansf er ul de
numer ar pr i n t el ef on deoar ece apr oape t oat e soci et i l e de carduri au la
centralele lor proprii 1#6. %ac fr banii electronici serviciile bancare ladomiciliu erau doar
un vis, !n prezent populaia a luat !n serios acest serviciu. 6ai mult, osol u i e est e ! n cur s
de a f i adopt at ! n comun de ct r e mar i l e compani i de car dur i
G standardi zarea acestora, care a devenit cruci al . *i meni nu va fi de acord s
aib mai multe termi nale pentru a accepta carduri di feri te. 1anumitul standard
267 G numi t astfel dup 2uropaL, 6asterCard i 7.81 G se bazeaz pe standardul pentru
carduri .8@;J&) recunoscut pe plan internaional.
6
9i+li(gra)ie:
1. Radu Aopescu, Cristian #udorancea, <lorin 4erbec G Cardul, instrument modern de plat,
2d.#ribuna 2conomic http:BB+++.biblioteca-digitala.ase.roBbibliotecaBpagina:.aspM
idNcapitolulE:0/
:. 8ursa: 2uropean 6onetarL .nstitute, AaLment 8Lstemes !n the 2uropean ?nion, OanuarL &''J
7