Sunteți pe pagina 1din 10

* Institutii Politice

Parlamentul. Are o vechime de peste 8 secole. A functionat mai intai ca organ consultativ, mai apoi ca
organ decizional.
In ultimul secol, Parlamentele au fost dominate de puterea executiva.
Atributiile Parlamentului :
1. Functia de legiferare (facerea legii). Parlamentul imparte aceasta functie cu Guvernul si cu seful
statului.
2. Functia de trasare a principalelor directii de dezvoltare ale tarii, si sunt stabilite prin chiar
continutul legilor adoptate de Parlament.
3. Infiintarea / desfiintarea unor instututii publice, numirea / revocarea unor inalti functionari.
Parlamentul da vot de incredere sau poate revoca din functie guvernul prin motiune de cenzura,
Parlamentul confirma prin vot directorii serviciilor secrete propusi de seful statului, membrii
curtii de conturi, judecatorii ICCJ, membrii CNA la propunerea partidelor politice, etc etc.
4. Functia de control. Parlamentul are drept de control - teoretic : general si deplin, mai ales
asupra puterii executive; in pracica, insa, controlul parlamentar se exercita cu mijloace si organe
specializate (mai ales prin intermediul comisiilor parlamentare)


Forme de control parlamentar
1. Audierea si dezbaterea unor dari de seama (guvernul), mesajele (presedintele), rapoarte de
activitate (avocatul poporului, SSRI, SIE, programe de dezvoltare
Potrivit deciziei CCR, mesajele presedintelui catre Palament nu pot fi dezbatute in prezenta
presedintelui.
2. Control Parlamentar prin intermediul intrebarilor si interpelarilor adresate executivului.

Intrebarea reprezinta o solicitare de raspuns.
Interpelarea este mai ampla, se depune mai intai in scris la biroul camerei respective si apoi
se adreseaza destinatarului. Interpelarea este o solicitare de explicatii.
Intrebarile si interpelarile adresate de parlamentari guvernului sunt transmise
acestuia prin intermediul ministrului pentru relatia cu Parlamentul si, in
principiu, destinatarul intrebarilor sau interpelarilor are un termen legal in care
este obligat sa raspunda.

3. Control Parlamentar prin dezbaterea unor sesizari venite de la populatie.

Fiecare camera are un birow de primire a sesizarilor venite de la populatie. Acestea se
dezbat in sedinta publica si Parlamentul incearca sa le solutioneze colaborand cu puterea
executiva.
4. Controlul exercitat prin solicitarea de informaii sau documente. Aceste informatii nu pot fi
utilizate in scop privat. Daca informatiile solicitate au caracter secret, guvernul poate sa le
furnizeze, motivandu-si raspunsul.

5. Control exercitat prin intermediul comisiilor parlamentare. Exista doua categorii de comisii
parlamentare, comisii permanente si comisii temporare. Ambele tipuri de comisii se
alcatuiesc conform principiului proportionalitatii.

Comisiile permanente se numesc asa fiindca in principiu se aleg pe intreaga durata a
mandatului Parlamentului, si, specializarile acestor comisii reproduc, in general, configuratia
guvernului. Sunt cate 14 comisii permanente in fiecare camera a Parlamentului. Selectia
membrilor comisiilor se face in functie de specializare, dupa competenta sau chiar
preferinte. Participarea la comisie se remunereaza. Nu poti fi membru decat intr-o singura
comisie. In afara rolului de control, comisiile permanente au si rolurile de a aviza
propunerile de acte normative, precum si de a elabora ele insele astfel de propuneri
legislative.
Comisiile temporare se infiinteaza in vederea realizarii unui anumit scop si isi inceteaza
existenta cand scopul a fost indeplinit. De regula sunt formate din 11 membri votati de
camera, iar, dupa incheierea activitatii, comisia elaboreaza un raport pe care-l supune spre
aprobare Parlamentului.
Comisiile temporare sunt de mai multe feluri:
a. Comisia Intregii Camere (numai in UK, si este utilizata numai pentru

b. Comisiile de specialitate (si in Romania)

c. Comisiile de ancheta (fiindca beneficiaza de unele prerogative judiciare). Au
voie sa solicite expertize si sa audieze experti.

d. Comisiile mixte (comisiile de elaborare a proiectelor de Constitutie sau a
legilor de revizure a Constitutiei)

e. Comisia pentru mediere

6. Controlul prin intermediul Avocatului Poporului
Institutia Avocatului Poporului a fost creata in 1766 in Suedia sub denumirea de
OMBUDSMAN. Ulterior ea fost preluata de foarte multe state, sub diverse denumiri:
Comisar Parlamentar, Procuror Parlamentar, Aparatorul Poporului, Avocatul Poporului.
Institutia Avocatului Poporului are menirea de a-l proteja pe cetatean fata de abuzurile
autoritatilor statului sau fata de incalcarea drepturilor fundamentale ale cetateanului.
Succesul activitatii acestei institutii depinde mult de calitatile personale ale Avocatului
Poporului.
Sunt state in care exista 2 sau chiar mai multi avocati ai poporului.
Institutia Avocatului Poporului este reglementata prin Constitutie art. 58-60 si art.146
precum si prin legea numarul 35/1997, republicata in 2004.
- este numit pe o durata de 5 ani de catre Camerele Reunite ale Parlamentului;
- are dreptul la maximum 2 mandate;
- are dreptul la adjuncti specializati pe domeniul de activitate;
- avocatul poporului si adjunctii sai nu pot indeplini nicio alta functie publica sau
privata, cu exceptia celei de cadru didactic universitar;
- avocatul poporului si adjunctii nu pot face parte din partide politice;
- isi exercita atributiile din oficiu sau la cerere.
- autoritatile publice sunt obligate sa sprijine avocatul poporului in exercitarea
atributiilor sale.
- prezinta celor doua camere ale Parlamentului rapoarte anual sau la cererea
acestora.
- rapoartele pot contine recomandari privind legislatia.

Structura Parlamentului

De regula, statelor unitare le corespund Parlamente unicamerale, iar statelor federale Parlamente
bicamerale. Prin exceptie, 14 state unitare, invocand traditia istorica, si-a conservat Parlamente
bicamerale.
Argumente in favoarea pastrarii Senatului:
- Se evita riscul tiraniei Parlamentului unicameral (regimul de adunare)
- Legile se adopta cu mai multa chibzuinta
- Se solutioneaza mai corect conflictele dintre Parlament si Guvern
Argumente in favoarea desfiintarii Senatului:
- Senatul este constisitor si ilogic pentru ca un stat unitar se exprima printr-o singura
voce, nu prin doua
- Dezacordul dintre cele doua camere poate conduce la blocaje constitutionale
- Existenta celei de-a doua camere imprima o anumita lentoare procesului legislativ
Organele de conducere ale Parlamentului.
- Se numesc birouri permanente si sunt formate din :
o Presedinte
o 4 vicepresedinti
o 4 secretari
o 2 chestori
Se respecta principiul proportionalitatii (proportional cu ponderea fiecarui partid in parlament,
fiecare are dreptul la un anumit numar de membri in aceste birouri permanente). Presedintele camerei
este ales pentru un mandat de 4 ani (cu vot secret), restul biroului se alege la inceputul fiecarei sesiuni.
Birourile permanente elaboreaza proiectul planului lunar de munca si al ordinii de zi ale
sedintelor.
Parlamentul lucreaza in sesiuni:
- 1 februarie 30 iunie
- 1 septembrie 31 decembrie
Saptamana de lucru incepe luni la pranz si se sfarseste joi la ora 16. Vineri = contact cu alegatorii
din teritoriu.
Se pot organiza, la cererea presedintelui, a birourilor permanente sau la cererea unui sfert a
unor sesiuni extraordinare tinute in afara sesiunilor ordinare.
Sedinta se desfasoare dupa urmatoarele reguli:
- Se vorbeste numai de la tribuna
- Nu se folosesc invective
- Lucrarile sedintei sunt inregistrate si publicate apoi in MO.
- Lucrarile Parlamentului sunt publice, si la ele pot participa membri ai guvernului,
ambasadori, presa si invitati.
Mandatul Parlamentului
De regula, mandatele Parlamentelor sunt de 4 sau 5 ani. In Romania, mandatul Parlamentului este de 4
ani.
Modalitatea cea mai utilizata de dobandire a mandatului Parlamentar este alegerea. Ea confera
prestigiul social, legitimitate, si subliniaza insemnatatea persoanei alese.
Exista insa si alte modalitati de dobandire a mandatului parlamentar:
- Parlamentari numiti
- Parlamentari din oficiu
- In Romania exista institutia deputatilor din oficiu pentru reprezentantii minoritatilor
nationale legal inscrise la tribunal
Mandatul Parlamentarilor inceteaza :
- La termen
- Incetarea mandatului parlamentarilor prin dizolvarea Parlamentului de catre
presedintele Romaniei
- Incetarea mandatului parlamentarilor prin auto-dizolvare
- Incetarea mandatului prin deces
- Incetarea mandatului prin demisie
- Incetarea mandatului prin incompatibilitate
- Incetarea mandatului prin ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare
Incompatibilitati parlamentare: pe durata mandatului . Parlamentarii nu au dreptul sa detina nici o alta
functie publica de decizie cu exceptia calitatii de membu al guvernului. Aceasta prevedere
Imunitatea Parlamentara. Este o protectie juridica a parlamentarilor fata de posibilele sicane sau
hartuiri in justitie a parlamentarilor.
Conform Constitutiei, parlamentarii nu pot fi retinuti, arestati preventiv sau perchezitionati fara
incuviintarea camerei din care fac parte (camera trebuie sa voteze cu majoritate absoluta, la
cererea ministrului justitiei, ridicarea imunitatii respectivului parlamentar. Exceptie face
flagrantul delict.
Parlamentarii pot fi insa urmariti penal, judecati si condamnati pentru opiniile politice exprimate
in exercitarea mandatului sau pentru modul in care au votat in Parlament.
Actele Parlamentului
- Parlamentul adopta: legi, hotarari , motiuni , regulamente de functionare proprii

Adoptarea legii in Parlament
Elaborarea legii in Parlament parcurge mai multe faze:
Initiativa legislativa: inseamna dreptul de a propune legi corelate cu obligatia
parlamentului de a dezbate si supune la vot acea propunere.
Au initiativa legislativa in Romania:
- Guvernul (aprox 85%) din legile adoptate in Parlament reprezinta initiative legislative ale
guvernului
- Prlamentarii- pot propune legi singuri in colectivitate
- Populatia in urmatoarele conditii:
a. Propunerea legislativa a populatiei sa fie sustinura de cel putin 100 000 de cetateni cu
drept de vot provenind din cel putin din judetele tarii cu nimic 5000 de semnaturi
pentru fiecare judet. Chiar si in aceste conditii populatia nu are voie sa inainteze
propuneri legislative care sa se refere la fiscalitate pe probleme de politica externa
precum si legi privind gratierea si amistia.
In unele state mai ai initiativa legislativa : seful statului (foarte rar), unele
organizatii cetatenesti si curtea suprema in SUA(dar numei pe probleme strict
judecatoresti)
Inainte de a depune la Parlament proiectul de lege, initiatorul sau trebuie sa il
supuna spre analiza si aprobare consiliului administrativ al Romaniei si in
majoritatea cazurilor si consiliului economic si social. Facultativ initiatorul mai
poate solicita si controlul prealabil al Curtii Constitutionale.
b. Proiectul de lege astfel avizat se depune la biroul uneia dintre camere. Din acel
moment camera la care s-a depus proiectul se considera sesizata.
c. Dupa ce proiectul de lege este depus la biroul permanent al camerei sesizate este
reglementat, este inregistrat: biroul permanent il trimite spre examinare si avizare.
Comisia permanenta de specialitate nu are dreptul sa intervina in textul proiectului
primit, dar poate propune amendamente la text.
Comisia retrimite biroului permanent proiectul avizat de ea: indiferent ca proiectul
a fost avizat pozitiv sau negativ de catre comisia de specialitate permanenta,
biroul permanent il programeaza spre dezbatere in una din sedintele
Parlamentului.
d. Dezbaterea proiectului de lege in plenul camerei :
- Mai intai initiatorul proiectului vine in camera pentru o expunere de motive
- Fiecare parlamentar are dreptul sa ia cuvantul pe marginea proiectului de lege si sa
propuna amendamente. Fiecare amendament propus se supune votului camerei.
- Fiecare articol in parte se supune votului camerei, apoi legea este supusa votului in
ansamblul ei.
e. Dupa votarea legii presedintele camerei respective semneaza legea pe care apoi o
trimite celeilalte camere care repeta intreaga procedura.
Prima camera se numeste camera de reflexie. Cea de-a doua camera se numeste
decizionala , deoarece votul ei are caracter definitiv .
Daca intre textul adoptat de prima camera si textul adoptat de cea de-a doua exista
diferente , textul celei de-a doua camere se retrimite primei camere care decide in
mod definitiv.
Prima camera sesizata se pronunta in termen de 45 zile, pentru coduri si alte legi
de complexitate deosebita termenul este de 60 zile.
In cadrul depasitii acestor termene se considera ca proiectele de lege au fost
adoptate adoptare tacita.
Daca si cea de-a doua camera a adoptat proiectul si nu au existat divergente de
texte , presedintele celei de-a doua camere semneaza si el legea pe care apoi o
trimite spre promulgare presedintelui tarii.
Pe toata durata elaborarii proiectului de lege in Parlament se poate cere controlul
anterior de constitutionalitate.



Promulgarea legii
Tehnic vorbind promulgarea inseamna semnarea legii de catre seful statului. Ea are semnificatii
mai ample:
- Prin semnarea legii seful de stat autentifica legea , adica el confirma ca legea a fost
elaborata potrivit normelui tehnice de legiferare.
- Semnand legea in calitate de sef (adica formal) al puterii executive, presedintele confirma
ca a luat cunostinta de continului legii si ca va trece sa o execute.
- Dupa promulgare presedintele trimite legea spre publicarea in monitorul oficial.
Presedintele Romaniei are la dispozitie 20 de zile pentru a examina legea pe care o primeste de la
parlament. Daca are obiectii partiale sau totale asura actului normativ, cu motivarea de rigoare el poate
cere o singura data reexaminarea legii in parlament. IN aceste conditii parlamentul ia nota de obiectiile
presedintelui si repune in dezbatere legea respectiva , apoi o supune din nou la vot . Revotata legea este
retrimisa presedintelui care in 10 zile este obligat sa o promulge . (Presedintele poate cere de o potriva
si controlul de constitutionalitate al legii pe care a primit-o de la parlament)
Proceduri speciale de adoptare a legii:
1) Legile de revizuire a Constitutiei trebuie confirmate si prin referendum.
2) Votarea legii in procedura de urgenta. Procedura de urgenta poate fi ceruta fie de parlament fie
de initiatorul legii. Procedura de urgenta nu inseamna eliminarea vre uneia din etape din
adoptarea legii ci doar scurtarea dezbaterilor .
3) Votarea legii de catre ambele camere reunite (legea bugetului)
4) Adoptarea unei ordonante de guvern prin lege.
5) Adoptarea legii prin angajarea raspunderii guvernului(ART 114 C ) Guversun isi asuma
raspunderea in fata camerelor reunite asupra unui program , a unei decelaratii de politica
generala sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis daca in termen de 3 zile de la
prezentarea proiectului de lege impotriva lui se voteaza o motiune de cenzura. Parlamentarii nu
au voie sa dezbata proiectul de lege depus de guvern , nu au voie sa il modifice (po formula
amendamente , dar depinde de guvern daca le adopta sau nu ) si nu au voie sa voteze proiectul
de lege. Daca in 3 zile de la depunere guvernul este demis prin motiune de cenzura proiectul se
considera aprobat si este trimis presedintelui spre aprobare. Daca insa presedintele cere
reexaminarea atunci proiectul este trimis in parlament si este supus dezbaterii.


Alte acte adoptate de Parlament:
-Parlamentul adopta si hotarari:
*Unele cu caracter individual ( de regula sunt hotarari de numire in functii)
*Cu caracter normativ.(acestea au forta juridica inferioara legii si nu trebuie promulgata de catre
presedintele tarii ci doar semnata de presedintii camerelor)
Curtea constitutionala a considerat ca si regulamentele de functionare a parlamentului chiar
daca sunt considerate izvor de drept constitutional sunt tot hotarari .
-Motiunile. Parlamentul adopta 2 categorii de motiuni:
*Motiuni simple ele sunt niste intercalari mai extinse dar care nu produc efecte juridice
*Motiunile de cenzura . In principiu este tot o hotarare a parlamentului care contine atitudinea
acestuia fata de guvern si guvernare. Textul motiunii de cenzura trebuie semnat de minim 1/3
din nr total de deputati si senatori , nu se poate depunde de cat o singura motiune de cenzura
pe sesiune.
Un parlamentar are dereptul sa semneze o singura data pe sesiune .
Motiunea o data semnata se depune la biroul permanent al unei camere. IN 5 zile de la
depundere textul ei se comunica camerelor reunite. IN 3 zile de la comunicare motiunea de
cenzura se dezbate in sedinta comuna a camerelor. Daca este votata cu majoritatea absoluta
(jum +1 din nr total) atunci guvernul este demis si se procedeaza la formarea unui nou guvern.
Daca motiunea de cenzura nu este votata atunci guvernul isi reia activitatea.
Institutia sefului de stat

Mandatul sefului de stat:

Durata mandatului prezidential variaza intre un an (Elvetia) si 7 ani (Irlanda).

In Romania mandatul presedintelui este de 5 ani. Este ales prin sistemul majoritar
uninominal cu doua tururi de scrutin.
In majoritatea statelor numarul de mandate este limitat la doua.
Mandatul inceteaza prin deces, demisie, demitere de catre popor, incompatibilitate,
condamnare definitiva pentru crima de inalta tradare.

Rolurile presedintelui sunt sarcinile fundamentale pe care acesta le are de indeplinit.
Atributiile presedintelui sunt caile prin care acesta isi realizeaza rolurile.

Roluri:
-reprezinta statul roman
-este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii
-vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice
-exercita functia de mediere intre puterile statului precum si intre stat si societate

Atributiile presedintelui Romaniei:
1.In raport cu Parlamentul, presedintele are urmatoarele atributii:
-promulga legea
-poate trimite mesaje Parlamentului (personal, prin purtator de cuvant sau prin presa
centrala). Mesajele presedintelui se audiaza in procedura de urgenta dar nu se pot dezbate in
prezenta lui.
-poate dizolva,in anumite conditii, Parlamentul (daca au esuat cel putin 2 tentative de
formare a Guvernului si pentru aceasta au trecut cel putin 60 de zile)
Formarea Guvernului:
a).presedintele desemneaza un candidat la functia de prim ministru consultand partidul
care a obtinut majoritatea mandatelor; daca nu exista un astfel de partid presedintele
desemneaza un candidat consultand partidele reprezentate in Parlament. Candidatul desemnat
are la dispozitie cel putin 10 zile pentru a prezenta in Parlament programul de guvernare si lista
cabinetului. Termenul de 10 zile nu este de decadere.
b).candidatul desemnat cere votul de incredere al Parlamentului pentru programul de
guvernare si pentru lista cabinetului. Daca Parlamentul, in sedinta comuna, respinge programul
de guvernare sau lista cabinetului procedura se reia: presedintele desemneaza un alt candidat
care are si el la indemana minim 10 zile. Daca Parlamentul acorda vot de incredere Guvernului,
acesta va fi numit de presedinte prin decret prezidential si va depune juramant de credinta in
fata presedintelui

2.In raport cu Guvernul:
-numeste Guvernul dupa votul de incredere al Parlamentului (in caz de remaniere
guvernamentala, la propunerea primului ministru, prin decret prezidential, numeste sau, dupa
caz, elibereaza din functie ministrii - presedintele poate refuza o singura data propunerea
primului ministru).
-cand in Guvern se dezbat probleme de interes national, presedintele participa la acea
sedinta. Cand participa prezideaza acea sedinta.
-presedintele poate consulta Guvernul
-presedintele infiinteaza/ridica in rang/desfiinteaza misiunile diplomatice ale Romaniei
peste hotare si numeste/revoca din functie pe sefii misiunilor diplomatice
-acorda distinctii, ordine, medalii
-inalta la gradele de general respectiv, amiral
-este comandantul fortelor armate ale Romaniei
In situatii exceptionale:
-instituie starea de urgenta, starea de asediu sau starea de razboi (cere si acordul
Parlamentului)
-poate decreta mobilizarea partiala sau generala

3.In raporturile cu autoritatea judecatoreasca:
-numeste sau elibereaza din functie la propunerea CSM (Consiliul Superior al
Magistraturii) pe procurori si judecatori
-poate acorda gratiere individuala





Raspunderea presedintelui Romaniei:

a).presedintele se bucura de imunitate similara imunitatii parlamentarilor

b).raspunderea politico-juridica a presedintelui Romaniei:
-pentru fapte grave de incalcare a Constitutiei sau a legilor, presedintele poate fi
suspendat de catre Parlament pentru o perioada de 30 de zile, timp in care se instituie
intermiatul prezidential, timp in care se organizeaza un referendum unde populatia este
chemata sa decida daca, in conditiile ruspendarii presedintelui, doreste sa il mai mentina in
functie sau, dupa caz sa il demita (iar daca este demis se mentine interimatul prezidential si, in
trei luni de la demitere, se organizeaza noi alegeri prezidentiale)
-procedura:
-suspendarea se declanseaza la cererea a cel putin 1/3 din numarul total de
deputati si senatori si trebuie motivata
-cererea de suspendare se pune in dezbaterea camerelor reunite (inainte de
aceasta, presedintele este informat despre cererea de suspendare a sa si se solicita si avizul
Curtii Constitutionale, care este insa consultativ
-cererea de suspendare se dezbate si se supune la vot in camerele reunite ale
Parlamentului
-daca cererea de suspendare intalneste majoritatea absoluta a parlamentarilor,
presedintele este suspendat pentru o perioada de 30 de zile si se declanseaza intermitul
prezidentional

c).raspunderea penala a presedintelui Romaniei:
-presedintele raspunde penal pentru crima de inalta tradare: raspunderea pentru inalta
tradare se declanseaza la cererea a 1/3 din numarul total de deputati si senatori si se supune
dezbaterii in camerele reunite. Aceasta cerere trebuie sa fie aprobata cu majoritatea calificata
de 2/3 din numarul total de deputati si senatori. In fapt, prin acest vot, Parlamentul decide
sesizarea parchetului de pe langa ICCJ cu privire la fapta presedintelui. Din moment ce
Parlamentul decide sesizarea parchetului, presedintele este suspendat pe intreaga perioada a
anchetei si eventual a judecarii sale.
Parchetul sesizat, in urma anchetei poate decide fie neinceperea urmaririi penale sau
poate ca, prin rechizitoriu, sa trimita pe presedinte in fata ICCJ.
In fata instantei ICCJ, presedintele are la indemana toate caile de atac, ordinare sau
extraordinare.
Daca presedintele este gasit vinovat si decizia ICCJ ramane definitiva, presedintele este
condamnat si, prin aceasta, el este considerat demis de drept.

Actele presedintelui Romaniei:
Se numesc decrete prezidentiale, nu au caracter normativ, fiind acte, mai curand, de
aplicare.
Majoritatea decretelor prezidentiale intra in vigoare numai daca sunt contrasemnate de
catre primul ministru fiindca, de fapt, numai acesta preia raspunderea politica a decretului.

Guvernul

Format din:
-prim ministru (institutie distincta)
-ministrii
-alti funcitonari cu rang de ministru

Guvernul poarta identitatea primului ministru, destinul Guvernului este legat de acela al
primului ministru.


Guvernul isi inceteaza activitatea daca primul ministru:
-decedeaza
-demisioneaza
-este pus sub urmarire penala
-daca se afla in imposibilitatea de a isi exercita mandatul mai mult de 45 de zile
-daca devine incompatibil

Guvernul isi poate inceta activitatea si prin efectul motiunii de cenzura.

S-ar putea să vă placă și