BUGETELE UNITATILOR ADMINISTRATIV-

TERITORIALE

Raluca Elena Popescu
FABBV, AN III
Proiect pentru disciplina Buget si trezorerie

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

BUGETELE UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE (BUGETELE LOCALE)



1. Finantele publice locale in contextul autonomiei financiare a unitatilor
administrativ-teritoriale
Potrivit actualei legisla 141j93b tii din Romania, bugetul local a fost definit ca fiind
documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile
unitatilor administrativ-teritoriale
1
. Astfel, bugetele locale reprezinta instrumentele de
planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale, in
conditiile in care acestea au personalitate juridica si isi intocmesc fiecare bugetul propriu in
conditii de autonomie. Structura acestora reflecta gradul de autonomie a administratiei locale
fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale.
Cele doua verigi ale bugetelor locale existente in prezent in Romania sunt bugetele proprii ale
judetelor si municipiului Bucuresti, administrate de catre consiliile judetene si consiliul
general al municipiului Bucuresti, si bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si
sectoarelor municipiului Bucuresti, administrate de catre primarii fiecareia dintre aceste
unitati administrativ-teritoriale.
Structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale este comuna cu cea a bugetului de stat si
a celorlalte bugete.
Se remarca astfel individualitatea bugetelor administrativ-teritoriale datorita investirii
organelor lor de conducere cu indrituiri autoritare de stat, care se exercita in limitele
teritoriale ale fiecareia dintre aceste unitati
2
.
Sarcinile finantelor locale, in cadrul finantelor publice ca sector al activitatii economico-
sociale, sunt indeplinite intr-o mare masura, prin intermediul bugetelor unitatilor
administrativ-teritoriale.
Autonomia locala, atribuita prin lege autoritatilor administratiei publice locale, le confera
acestora autoritatea in toate domeniile, cu exceptia celor date in mod expres prin lege in
domeniul de competenta al altor autoritati publice. Prin autonomie locala se intelege astfel
dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor unitatilor administrativ-teritoriale de a solutiona
si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, tot ceea
ce tine de problemele publice si este de competenta lor. Autonomia locala a fost astfel menita
sa devina o arma foarte eficienta oferita de legiuitor colectivitatilor teritoriale locale,
constituind un mijloc de aparare in fata eventualelor abuzuri ale autoritatilor statului.
Autonomia de care beneficiaza, conform legii, unitatile administrativ-teritoriale are o dubla
natura, respectiv patrimoniala si financiara.
In ceea ce priveste autonomia patrimoniala, potrivit reglementarilor constitutionale (art.136
din Constitutie), unitatile administrativ-teritoriale sunt titularele dreptului de proprietate
publica. Ele dispun deci de un domeniu public, alaturi de domeniul lor privat.
Autonomia patrimoniala este intim legata de autonomia financiara a colectivitatilor
teritoriale locale, respectiv de problemele finantelor locale. Astfel, numai colectivitatile
teritoriale locale care dispun de o fiscalitate proprie importanta se pot bucura de o veritabila
autonomie
3
.
Autonomia financiara se traduce prin dreptul unitatilor administrativ-teritoriale de a
avea un buget anual propriu, aprobat de consiliul de conducere ales, intre aceste bugete si
bugetul de stat existand doar anumite relatii, fie in partile de venituri fie in cele de cheltuieli.
In virtutea autonomiei financiare, autoritatile administratiei publice locale au dreptul
la resurse proprii, de care pot dispune liber in exercitarea atributiilor lor.
Colectivitatile locale teritoriale dispun, in cadrul autonomiei financiare, de autonomie
bugetara, consiliile locale si judetene adoptand bugete proprii de venituri si cheltuieli ale
comunelor, oraselor si judetelor.
Pentru protejarea colectivitatilor teritoriale locale cu o situatie mai grea din punct de vedere financiar
este necesara instituirea unor proceduri de egalizare financiara sau a unor masuri echivalente, destinate sa
corecteze efectele repartitiei inegale ale surselor potentiale de finantare, precum si a sarcinilor fiscale ce le
incumba. In acest sens, pe langa alocarea unor subventii de catre stat, incepand cu anul 1993, s-au stabilit in
mod expres categoriile de venituri publice care trec integral de la bugetul de stat la bugetele locale si sumele
defalcate din impozitul pe salarii cuvenite bugetului de stat ce se vor incasa la bugetele locale.
Totodata, in vederea coordonarii si inlesnirii aplicarii tuturor proceselor ce deriva din
principiul autonomiei locale, pe teritoriul Romaniei a luat fiinta Federatia Autoritatilor
Locale, structura asociativa a administratiilor locale, care contribuie la modificarea si
imbunatatirea cadrului legal ce reglementeaza finantele publice locale.
Continutul bugetelor locale
Ca si in cazul bugetului de stat, continutul bugetelor locale este format din venituri si
cheltuieli locale.
Veniturile unitatilor administrativ-teritoriale reprezinta totalitatea resurselor
financiare care se iau in calcul atunci cand se elaboreaza, aproba si executa bugetele locale.
Natura si modul de formare a acestor venituri sunt conditionate de intreg mediu economico-
politic si social al statului si implicit al unitatilor sale administrativ-teritoriale.
Veniturile administratiei publice locale sunt constituite din surse realizate pe teritoriul
acestora si din alte surse, in conformitate cu dispozitiile legale.
Resursele bugetelor locale au, in general, aceeasi structura cu cea a resurselor
bugetului de stat, pe langa varsamintele curente si cele din capital intervenind si subventiile
primite de la bugetul de stat.
Veniturile bugetelor locale se constituie din:
a) Venituri proprii, formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate
din impozitul pe venit;
b) Sume defalcate din venituri ale bugetului de stat;
c) Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;
d) Donatii si sponsorizari.
Avand in vedere regularitatea cu care se incaseaza la bugetele locale resursele
financiare locale, pot fi grupate in resurse ordinare (curente) si resurse extraordinare
(incidentale sau intamplatoare).
In categoria veniturilor curente ale bugetelor locale se inscriu veniturile fiscale si cele
nefiscale. Veniturile fiscale sunt impozitele si taxele directe si indirecte.
Impozitele si taxele locale sunt reglementate de Codul fiscal, fiind, in principal,
impozitul pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa
pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxe pentru folosirea mijloacelor de
publicitate si reclama, impozitul pe spectacole, taxe hoteliere, plus o serie de taxe speciale si
alte impozite
4
.
In categoria veniturilor fiscale care se prevad in bugetele proprii ale judetelor, ca
impozite directe, se includ: impozitul pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea
consiliilor judetene, impozitele si taxele de locatii de gestiuni si arenda, precum si alte
impozite directe.
In bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului
Bucuresti, in calitate de impozite directe se prevad: impozitul pe profit de la regiile autonome
de sub autoritatea consiliilor locale, impozite si taxe de la populatie (impozitul pe cladiri de la
persoane fizice si juridice, taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice si
juridice, impozitul pe venituri din inchirieri, subinchirieri, locatii de gestiune, taxe pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat si alte incasari din impozite directe).
Impozitele indirecte sunt cele care se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si
prestarii unor servicii, ele vizand deci cheltuielile. Calitatea de subiect al impozitului indirect
apartine altei persoane fizice sau juridice decat suportatorul acestuia
5
.
Impozitele indirecte care se prevad in bugetele comunelor, oraselor, municipiilor si
sectoarelor municipiului Bucuresti sunt: impozitul pe spectacole, taxe si tarife pentru
elaborarea de licente si autorizatii de functionare si alte incasari din impozite indirecte.
In Legea bugetului de stat sunt prevazute si o serie de venituri nefiscale. Astfel,
veniturile nefiscale ale bugetelor judetene sunt: varsamintele din profitul net al regiilor
autonome de sub autoritatea consiliilor judetene, varsamintele de la institutiile publice de
subordonare judeteana, precum si diverse alte venituri, cum ar fi veniturile din amenzi,
restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti, venituri din concesiuni
si inchirieri, incasari din alte surse.
Veniturile nefiscale care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor,
municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti cuprind: varsaminte din profitul net al
regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale, varsaminte de la institutiile publice,
venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, venituri din
amenzi, venituri din concesiuni si inchirieri, incasari din alte surse.
Veniturile din capital ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale reprezinta acele venituri obtinute
din valorificarea unor bunuri ale statului.
Veniturile din capital ale bugetelor judetene sunt veniturile din privatizare si veniturile
din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice de subordonare judeteana
6
.
Sumele obtinute din vanzarea ca atare sau din vanzarea materialelor rezultate in urma
demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe
sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice,
finantate integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste
operatiuni, constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea.
Veniturile din capital ale bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor
municipiului Bucuresti sunt veniturile din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice,
veniturile din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului, venituri din privatizari.
O alta categorie importanta de venituri ale bugetelor locale sunt veniturile cu
destinatie speciala. Astfel, pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul
persoanelor fizice si juridice, consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al
municipiului Bucuresti, dupa caz, stabilesc o serie de taxe speciale.
Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual si trebuie sa acopere cel putin sumele
investite si cheltuielile curente de intretinere si functionare a acestor servicii.
Taxele speciale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind
utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate. Sumele ramase neutilizate din taxele
speciale, stabilite ca diferenta intre veniturile incasate si platile efectuate, se repartizeaza in
anul urmator odata cu incheierea exercitiului bugetar.
Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc
de serviciile publice locale pentru care s-au instituit respectivele taxe
7
.
Prin regulamentul aprobat de catre consiliile locale si judetene se vor determina
conditiile in care se pot percepe taxe speciale, modul in care se obtine acordul persoanelor
fizice si juridice platitoare, precum si modul de repartizare a acestora.
Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor
administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se
utilizeaza pentru realizarea de investitii din competenta autoritatilor administratiei publice
locale, conform dispozitiilor art.25 din O.U.G. nr.45/2003.
Alte venituri cu destinatie speciala prevazute in bugetele locale sunt: veniturile din
fondurile pentru drumurile publice, venituri din fondul de interventie, venituri din fondul
pentru locuinte, venituri din fondul aviatiei civile, venituri din amortizarea mijloacelor fixe,
alocatii si sponsorizari, sume acordate de persoanele fizice si juridice in vederea participarii
la finantarea unor actiuni de interes public
8
.
Cheltuielile bugetelor locale se refera la acele cheltuieli aprobate si efectuate din
bugetele locale, din bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si din bugetele
activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare in limita si cu destinatia stabilite prin
bugetele respective
9
.
Cheltuielile bugetare au o destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizatiile continute in
legile specifice si legile bugetare anuale. Orice cheltuiala inclusa in bugetele locale trebuie sa aiba o baza legala.
In cursul executiei bugetare, in cazurile in care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror
aprobare atrage micsorarea sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, initiatorii au obligatia sa
prevada si mijloacele necesare acoperirii golurilor temporare de venituri sau sporuri de cheltuieli.
Cheltuielile bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale sunt clasificate in cheltuieli
curente, cheltuieli de capital si cheltuieli cu destinatie speciala.
Cheltuielile curente sunt cele prin care se asigura functionarea si intretinerea unitatilor
administrativ-teritoriale, cuprinzand cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si de reparatii
curente. Acestea se reinnoiesc anual.
Cheltuielile de capital se utilizeaza la achizitionarea bunurilor de folosinta indelungata
si, asa cum rezulta din denumirea lor legala, aceste cheltuieli stau la baza dezvoltarii
patrimoniului public al unitatilor administrativ-teritoriale.
Cheltuielile de capital pot proveni si din transferuri de fonduri banesti de la bugetul de
stat. Transferul poate fi acordat unei unitati administrativ-teritoriale sub conditia ca aceasta sa
intocmeasca o situatie, prezentand necesitatile pentru fiecare localitate in parte. De regula, in
legea bugetara se prevad si cheltuieli cu destinatie speciala, respectiv acelea care se
efectueaza din donatii cu destinatie speciala sau din valorificarea unor bunuri.
Cheltuielile pentru investitiile judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, precum
si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana sau locala, care se finanteaza
din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati
administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local.
Imprumuturile, prin natura lor, reprezinta cheltuieli, motiv pentru care sunt prevazute
in bugete, figurand si ele in structura cheltuielilor. Avand in vedere caracteristicile
imprumutului, in bugete vor fi prevazute si mijloacele de acoperire si rambursare.
Imprumuturile au un rol pozitiv pentru colectivitate numai in masura in care sunt utilizate
doar in interesul acesteia, respectiv pentru finantarea unor obiective de investitii strict
necesare, sau a unor servicii publice, si nu pentru acoperirea unor cheltuieli neproductive
10
.
Legea privind finantele publice locale a introdus o serie de particularitati in materia
cheltuielilor bugetelor locale. Astfel, consiliile locale si judetene pot aproba colaborarea sau
asocierea pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes public. Acestea se pot realiza
prin conventii sau contracte de asociere, in care se prevad si resursele financiare reprezentand
contributia fiecarei autoritati a administratiilor publice implicate.
Conventiile sau contractele se incheie de catre ordonatorii principali de credite, in
conditiile mandatate de fiecare consiliu implicat in colaborare sau asociere.
Consiliile locale pot participa cu capital social sau cu bunuri la societatile comerciale,
pentru realizarea unor lucrari sau servicii de interes public local sau judetean, dupa caz.
Rational, cheltuielile se repartizeaza pe categorii de bugete locale in functie de
atributiile organelor locale, respectiv de felul serviciilor si institutiilor subordonate organelor
judetene, municipale, orasenesti si comunale. Conform acestui rationament, prin anexe ale
bugetelor anuale de stat se prevad categorii de cheltuieli ce se cuprind in bugetele judetelor si
distinct in bugetele municipiilor, oraselor si comunelor. De pilda, repartizarea legala intre
bugetele unitatilor administrativ-teritoriale este prevazuta in Anexa nr. 9 la Legea bugetului
de stat pe anul 2004
11
. Astfel, potrivit Anexei nr. 9 din acest act normativ, cheltuielile care
sunt prevazute in bugetele proprii ale judetelor sunt: cheltuieli pentru autoritati executive,
cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, servicii si
dezvoltare publica si locuinte, transporturi si comunicatii, fond pentru garantarea
imprumuturilor externe, transferurile din bugetele locale catre bugetul fondului de asigurari
de sanatate, rambursari de imprumuturi, fondul de rezerva bugetara, cheltuieli cu destinatie
speciala, si alte cheltuieli.
Cheltuielile care se prevad in bugetele comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor
municipiului Bucuresti, sunt cheltuieli pentru autoritati executive, invatamant, sanatate,
cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, alocatii,
pensii, ajutoare si indemnizatii, servicii si dezvoltare publica si locuinte, agricultura, alte
actiuni economice, fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si
comisioanelor aferente, cheltuieli cu destinatie speciala.
Lista cheltuielilor care se prevad in bugetele locale poate fi actualizata ca urmare a
perfectionarii legislatiei, precum si prin legile bugetare anuale, in concordanta cu programele
de crestere a autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a
serviciilor publice.
Totodata, se aplica principiul necesitatii raportarii cheltuielilor la venituri, in scopul
realizarii unui echilibru intre acestea. Cheltuielile se prevad in functie de veniturile unitatii
administrativ-teritoriale respective, in acest sens chiar proiectul de buget local furnizeaza
informatii despre valoarea cheltuielilor si a veniturilor.

Procedura elaborarii, aprobarii si executiei bugetelor locale.
Procedura elaborarii proiectelor bugetelor locale.
Procedura elaborarii proiectelor bugetelor judetelor, municipiilor, oraselor si
comunelor cuprinde o serie de acte si operatiuni care sunt guvernate de principiul autonomiei
locale, prevazut atat de Legea finantelor publice, cat si de Legea administratiei publice locale.
Intreaga metodologie de elaborare a acestor bugete este stabilita de Ministerul
Finantelor Publice. Aceste acte si operatiuni sunt efectuate in mod uniform, oferind
posibilitatea concentrarii tuturor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale ca ansamblu
autonom fata de bugetul de stat
12
.
Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti isi intocmeste
propriul buget local in conditii de autonomie, fara relatii de subordonare intre acestea.
Raporturile dintre bugetele colectivitatilor locale sunt o componenta a raporturilor
administrative dintre aceste colectivitati, respectiv raporturi de colaborare si cooperare, care
se intemeiaza pe principiul descentralizarii.
Unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate in raporturile de elaborare,
aprobare si executie a bugetelor locale de catre ordonatorii de credite, care constituie
subiectele raporturilor respective.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor
judetene, Primarul General al municipiului Bucuresti, precum si primarii celorlalte unitati
administrativ-teritoriale. Acestia au competenta de a aproba efectuarea cheltuielilor din
bugetele proprii, cu respectarea prevederilor legale. Totodata, in competenta lor intra si
repartizarea cheltuielilor bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unitati ierarhic inferioare,
in raport cu sarcinile acestora cuprinse in bugetele respective.
Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din
subordinea fiecarui consiliu local, judetean si al Consiliul General al municipiului Bucuresti,
sunt, dupa caz, ordonatori secundari sau tertiari de credite.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati
ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite si aproba efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.
Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate
numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate
si in conditiile stabilite prin prevederile legale.
Proiectele de bugete locale se elaboreaza pe baza proiectelor de bugete proprii ale administratiei publice
locale, ale institutiilor si serviciilor de subordonare locala.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor initia actiuni de implementare
a finantarii bugetare pe baza de programe. Aceste programe vor fi intocmite de catre
institutiile publice de interes local, in scopul finantarii unor actiuni, obiective si proiecte.
Dupa analizarea acestor programe de catre ordonatorii principali de credite, vor fi supuse spre
aprobare, ca anexe la bugetul local. In exercitarea acestor atributii, primarii comunelor si
oraselor, ca si presedintii consiliilor judetene sunt ajutati de catre functionari de specialitate
financiar-contabila.
Potrivit dispozitiilor Legii finantelor publice locale, odata cu proiectul anual al
bugetului local, ordonatorii principali de credite au obligatia sa elaboreze si sa prezinte o
prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe
obiective si pe ani de executie.
Principalele operatiuni specifice de elaborare a bugetelor anuale sunt stabilirea
veniturilor si a cheltuielilor, in corelatia pretinsa de cerinta echilibrului bugetar.
Veniturile anuale ale bugetelor locale se stabilesc, conform repartizarii impozitelor,
taxelor si celorlalte venituri prevazute de Legea finantelor publice, diferit pentru bugetele
judetelor si al municipiului Bucuresti fata de celelalte bugete locale.
In general, veniturile sunt prevazute cu ajutorul datelor puse la dispozitie de catre
serviciile de impozite si taxe din cadrul circumscriptiilor si administratiilor financiare
orasenesti, comunale si municipale, respectiv de directiile judetene ale finantelor publice.
Aceste organe fiscale stabilesc cuantumul preliminar pentru anul urmator al fiecarui impozit,
taxa si celelalte venituri ale proiectului bugetului local. Stabilirea acestui cuantum banesc are
loc in comparatie cu bugetul anterior, avand in vedere evolutia veniturilor debitorilor locali
de impozite si taxe si modificarile legislative intervenite sau in curs de aplicare.
Alaturat veniturilor curente, se prelimina sumele de bani necesare completarii acestor
venituri. In acest scop, se intocmeste documentatia propunerilor de cote sau sume defalcate
din anumite impozite si transferuri din bugetul de stat necesare pentru echilibrarea bugetelor
locale si ale finantarii legale.
In procesul de stabilire a cheltuielilor ce se vor inscrie in proiectul bugetelor locale se
are in vedere cerinta de dimensionare a cheltuielilor in functie de necesitatile reale ale tuturor
autoritatilor si institutiilor publice locale. In aceste proiecte, cheltuielile se inscriu la fel ca
veniturile, in comparatie cu cifrele prevazute pe anul precedent, procedandu-se si la o
repartizare pe trimestre a cuantumurilor banesti anuale, in functie de periodicitatea lor
trimestriala.
Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice,
pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul
macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de
elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale
transferurilor consolidate, pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti, in vederea
elaborarii de catre ordonatorii de credite a proiectelor de buget
13
.
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, in bugetele
carora sunt prevazute transferuri catre bugetele locale, transmit autoritatilor administratiei
publice locale sumele aferente, in termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli
aprobate de Guvern, in vederea cuprinderii acestora in proiectele de bugete.
In cursul procedurii elaborarii bugetelor locale se impune obligatia ca ordonatorii
principali de credite sa prezinte proiectele bugetelor locale, echilibrate, directiilor generale
ale finantelor publice pana la data de 1 iulie a fiecarui an, precum si estimarile pentru
urmatorii 3 ani, urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul
judetului si municipiului Bucuresti la Ministerul Finantelor Publice, pana la data de 15 iulie a
fiecarui an.
Aprobarea bugetelor locale.

In termen de 15 zile de la publicarea Legii bugetului de stat, ordonatorii principali de
credite definitiveaza proiectul bugetului local, care se publica in presa locala sau se afiseaza
la sediul unitatii administrativ-teritoriale. Locuitorii respectivei unitati administrativ-
teritoriale au dreptul de a depune contestatii in termen de 15 zile de la data publicarii sau
afisarii proiectului.
Proiectul de buget local este supus aprobarii consiliului local, judetean si Consiliului
General al municipiului Bucuresti, dupa caz, in termen de 5 zile de la expirarea termenului de
depunere a contestatiilor.
Procedura aprobarii proiectului de buget local comporta mai multe etape: pronuntarea
asupra contestatiilor, votarea pe capitole, subcapitole, articole, anexe si adoptarea bugetului
in ansamblu de catre consiliul competent.
In sedinta de aprobare, dezbaterile se poarta asupra proiectului de buget si asupra
raportului primarului, presedintelui consiliului judetean, sau Primarului General al
municipiului Bucuresti, dupa caz.
In cadrul deliberarilor pentru aprobarea bugetelor locale, se dezbat si se stabilesc
impozitele, taxele si celelalte venituri publice locale, precum si categoriile de cheltuieli in
cuantumurile banesti justificate. Atunci cand este cazul, se mai stabilesc imprumuturile si
transferurile necesare pentru echilibrarea bugetelor respective.
In termen de maxim 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget,
consiliul local, judetean si Consiliul General al municipiului Bucuresti, dupa caz, are
obligatia de a se pronunta asupra contestatiilor si de a adopta bugetul local. Potrivit legii,
proiectele de buget se aproba in maxim 45 de zile de la data publicarii legii bugetare in
Monitorul Oficial al Romaniei.
Hotararile consiliilor comunale, orasenesti si judetene prin care se aproba bugetul
anual al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, adoptate conform tuturor normelor
procedurale legale, confera acestor bugete forta de acte juridice obligatorii pentru toate
subiectele de drept vizate. Totodata, aceste hotarari produc efectul juridic de autorizare a
veniturilor si cheltuielilor prevazute in fiecare buget local, fara nici o aprobare, confirmare
sau avizare din partea altui organ de stat, fapt ce demonstreaza autonomia decizionala
bugetara a tuturor consiliilor de conducere ale unitatilor administrativ-teritoriale de pe
teritoriul Romaniei
14
.
Hotararile privind aprobarea bugetelor locale (la fel cu cele privind stabilirea de
impozite si taxe locale) se adopta intotdeauna cu votul a cel putin 2/3 din numarul
consilierilor in functie.
Daca bugetul local nu poate fi adoptat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea
exercitiului bugetar, activitatea bugetara se va desfasura pe baza bugetului anului precedent
pana la adoptarea noului buget.
In termen de 5 zile de la aprobare, bugetele comunelor, oraselor si municipiilor se
trimit directiilor generale ale finantelor publice, care le alatura bugetului propriu al judetului,
alcatuindu-se astfel, bugetul pe ansamblu al fiecarui judet. Bugetele de ansamblu ale judetelor
si municipiului Bucuresti, se transmit Ministerului Finantelor Publice in termen de 10 zile de
la primirea lor de catre directiile generale ale finantelor publice pentru utilizarea datelor din
cuprinsul lor la elaborarea actelor de sinteza financiara generala din economia nationala.

Executia bugetelor locale.
Procedura executiei de casa a bugetelor anuale ale unitatilor administrativ-teritoriale
cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor
prevazute si aprobate prin actele decizionale de aprobare a acestor bugete. Intre aceste acte si
operatiuni intervine si executia de casa, respectiv operatiunile de incasare, pastrare si
eliberare a fondurilor banesti ale bugetelor locale
15
.
Asemanator bugetului de stat, si in materia bugetelor locale isi gaseste aplicare principiul constitutional
potrivit caruia nu se pot inscrie si nu se pot aproba cheltuieli in bugete, fara asigurarea resurselor financiare
corespunzatoare. Cheltuielile prevazute in articolele si capitolele de cheltuieli au destinatia precisa si limitata.
In cursul executiei bugetare, consiliile locale pot aproba si utiliza in intregime sumele
incasate din veniturile proprii, peste cele aprobate prin bugetele locale, prin suplimentarea
cheltuielilor prevazute in aceste bugete. Bugetele respective nu trebuie sa aiba imprumuturi
restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate, aferente imprumuturilor contractate.
Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in
functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara
efectuarea cheltuielilor si se aproba de catre ordonatorii principali de credite.
Competenta privind finantarea cheltuielilor revine ordonatorilor principali de credite.
Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate din bugetele locale, constituind limita maxima
pana la care se pot efectua cheltuieli. Deschiderile de credite de catre ordonatorii principali ai
acestora au loc in limita creditelor bugetare aprobate si potrivit destinatiei stabilite, in raport
cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor
legale.
Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate de catre
ordonatorul de credite se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv
intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si
respectarea destinatiilor acestora. In situatia unui refuz de viza de control financiar preventiv
intern, ordonatorul de credite poate dispune, pe propria raspundere, angajarea si efectuarea
cheltuielilor respective.
Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza de catre
Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea
ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei bugetare.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face numai de baza de documente
justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea de
bunuri materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi
banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.
Ordonatorii de credite pot efectua plati in avans de pana la 30%, pentru anumite
categorii de cheltuieli, in conditiile dispozitiilor legale
16
.
In ceea ce priveste executia de casa a bugetelor locale, aceasta se poate efectua prin
unitatile teritoriale ale trezoreriei statului sau prin unitatile bancare competente sa incaseze
veniturile bugetelor locale si sa finanteze cheltuielile acestor bugete in limita creditelor
bugetare aprobate.
Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile asupra
executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice. Dupa verificarea
si centralizarea lor, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor Publice darea de
seama contabila centralizata asupra executiei bugetelor locale, pe ansamblu, la termenele si
potrivit normelor stabilite.
Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an, orice venit
neincasat sau orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata se va incasa sau se va plati in
contul anului urmator, iar creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului, sunt anulate
de drept.