Conspect

Proiectarea sistemelor digitale de mare viteza leaga teoria de implementarea practica in lumea
reala. Sistemele cu viteze de ceas in domeniul megahertzilor( frecventele mici din acest
domeniu) fac parte din cadrul sistemelor digitale de mare viteza. O proiectare buna conduce la
transmisii digitale de calitate si micsoreaza rata de aparitie a erorilor. Aceasta carte este
dedicate inginerilor electronisti si inginerilor in calculatoare care poate au /nu au invatat teoria
electromagnetica. Stilul de prezentare permite cititorilor sa inceapa rapid proiectarea
propriilor sisteme de mare viteza si sa verifice proiectele existente de erori. Dupa studierea
acestei carti cititorii vor fi capabili sa!
Proiecteze sistemul de distributie a puterii pentru o placa de cabla" pentru a micsora
zgomotul#
Proiecteze straturile unei placi de cabla" pentru semnale putere si masa pentru a mari
calitatea semnalului si micsora zgomotul#
$nclude structuri de test in P%& pentru a descoperi usor greselile din productie#
Aleaga cei mai buni parametrii de proiectare ai P%& cum ar fi inaltimea si latimea
unei cai precum si calea de rutare pentru a asigura cea mai stabila impedanta
caracteristica#
Determine terminalele corecte pentru a minimize reflexiile#
%ompenseze discontinuitatiile de'a lungul unei cai a P%&#
(tilizeze technicile de pre'emfazare(scoatere in evidenta) si egalizare pentru a
preintampina pierderile din liniile de transmisie#
Determine efectul parazit dinte doua cai#
)erifice placile de cabla" existente pentru a determina sursele de erori#
Cuvinte cheie:
Proiectare digitala, Ingineria computerelor,Circuite,Placi de cablaj,Mare viteza
*
CUPRINS
1. Proiectarea PC pentru sisteme de mare viteza!!!!!!!!..."
*.* Obiectivele de studiat+++++++++++++++++++++++...,
*.- Sisteme de distributie a puterii multistrat++++++++++++++++.,
%ondensatoare de decuplare+++++++++++++++++++++..
%onsideratii ale stratului pentru condensatoarele de decuplare+++++++..*-
*./ Asezarea straturilor++++++++++++++++++++++++.*,
0otiuni introductive despre straturi++++++++++++++++++*,
%apacitatile unei palci de cabla"+...+++++++++++++++++..*.
Ordinea straturilor++++++++++++++++++++++++...*.
Asezarea dungilor(stripe)+++++++++++++++++++++....*1
*., 2auri+++++++++++++++++....+++++++++++....*3
4odele de gauri+++++++++++++++++++++++++..--
#. $inii de transmisie ideale!!!!!!!!!!!!!!!!!!.#"
-.* Obiectivele de studiat+++++++++++++++++++++++..-,
-.- $mpedanta caracteristica++++++++++++++++++++++..-.
4asurarea impedantei caracteristice+++++++++++++++++.-1
Proiectarea impedantei caracteristice+++++++++++++++++-3
-./ )iteza de propagare+++++++++++++++++++++++..../-
-., 5eflexii+++++++++++++++++++++++++++++/,
Diagramele de salt++++++++++++++++++++++++.../6
-.. %ompensarea impedantei++++++++++++++++++++++,.
Sarcina terminala...++++++++++++++++++++++++..,.
Sursa terminala+.++++++++++++++++++++++++...,.
%onsumul de putere++++++++++++++++++++++++,7
8erminatia capacitativa..++++++++++++++++++++++.,1
8erminatia diferentiala...++++++++++++++++++++++.,3
%ompensarea capacitive si inductive+++++++++++++++++...9

%.$inii de transmisii reale!!!!!!!!!!!!!!!!!!!&%
/.* Obiectivele de studiat+++++++++++++++++++++++../
/.- :cuatiile telegrafiei...+++++++++++++++++++++++../
/./ 5egiuniile 5% si ;%+++++++++++++++++++++++.....
5egiunea nod'element+++++++++++++++++++++++.6
5egiunea 5%++++++++++++++++++++++++++...3
5egiunea ;%++++++++++++++++++++++++++..79
/., :fectul superficial(pielii)..+++++++++++++++++++++.7-
5ugozitatea suprafetei+++++++++++++++++++++++76
:fectul de proximitate+++++++++++++++++++++++71
/.. Pierderi dielectrice++++++++++++++++++++++++.73
/.7 8echnici de compensare++++++++++++++++++++++.6-
Pre'emfazarea transmitatorului+++++++++++++++++++..6/
:galizarea
receptorului++++++++++++++++++++++...6,
/.6 Semnale de rutare de'a lungul cailor+++++++++++++++++.6.
-
". 'egradarea calitatii semnalului!!!!!!!!!!!!!!!!...((
,.* Obiectivele de studiat+++++++++++++++++++++++++66
,.- Perturbatia(crosstal<) in modelele nod'element+++...+++++++++++.66
,./ Perturbatia in capatul apropiat si in capatul indepartat+...++++++++++.19
,., Perturbatia in gauri++++++..+++++++++++++++++++..1/
,.. Perturbatia in semnalele diferentiale+++..+++++++++++++++...1,
/
C)PI*+$U$ 1
Proiectarea placilor de cablaj pentru sistemele de mare viteza
Acest capitol presupune ca cititorul este familiarizat cu componentele analogice pentru a
analiza circuite simple placi de cabla" de baza precum si circuite digitale. Scopul acestui
capitol este de a creea o placa de cabla" care sa permita o buna calitate a semnalului cand se
traseaza caile.
1.1 +biectivele de studiat
Dupa citirea acestui capitol o sa fi capabil sa executi urmatoarele sarcini!
Priectarea sistemului de distributie a puterii pentru un cabla"(P%&) in scopul
minimizarii zgomotului#
Proiectarea straturilor unei placi de cabla" pentru semnale putere si masa astfel incat
sa creasca calitatea semnalului si sa se micsoreze zgomotul#
$ncluderea unor structuri de test in P%& pentru a putea descoperi usor greselile din
productie#
Determinarea marimii ideale cailor pentru a minimize impactul asupra calitatii
semnalului#
1.# Sistemul de distribuitie a puterii multistrat
Sistemul de putere intr'un sistem digital trebuie sa ofere referinte de tensiune stabile pentru
toate dispozitivele logice. Dispozitivele digitale sunt de regula foarte zgomotoase si introduc
acel zgomot in sistemul de putere. Sursa de putere poate filtra o parte din acest zgomot la
frecvente "oase dar dar la frecvente mari acest zgomot trebuie filtrat utilizand componente
passive de pe placa.
%el mai important concept al acestei sectiuni este ;egea lui Ohm care se aplica
inductoarelor(bobinelor). &obinele sunt vazute ca scurtcircuit atata timp cat un curent
neintrerupt trece prin ele. Pe masura ce curentul se schimba bobinele se opun acestei
schimbari. 5ezultatul este o diferenta tensiune de'a lungul bobinei. Principala problema a
puterii este aceea ca toate firele reale au o inductanta finita dar mica. Aceasta inductanta nu
conteaza intr'un circuit decat daca prin ea trece o cantitatea mare de curent alternativ.$ntr'un
semnal ac curentul circula intr'o singura directie iar apoi se schimba si circula in cealalta
directie. %u cat acest lucru se intampla mai des cu atat tensiunea ce cade pe bobina va fi mai
mare. Deasemenea pe masura ce frecventa semnalului creste cu atat firele normale se
comporta ca niste bobine.
O sursa de alimentare este proiectata sa produca o tensiune specifica indiferent daca
furnizeaza o cantitate mica de curent sau o cantitate mare de curent. Pe masura ce nevoia de
curent creste sursa de alimentare trebuie sa furnizeze un current mai mare pentru a mentine
o tensiune stabila. $ntr'un circuit digital tipic nevoia de current se schimba proportional cu
viteza de comutare a portilor. Astfel la frecvente mari de operare necesitatea de curent se
schimba rapid. Aceasta creeaza o mare schimbare a curentului prin fire de la sursa de
alimentare catre dispozitivele logice. $nductanta acestor fire devine o problema in mentinerea
unei tensiuni stabile de'a lungul intregului circuit digital.Aceste fire includ tot metalul prin
care circula curentul cum ar fi capetele chip'uluipinii pachetului traseele de pe placa de
,
circuit precum si cablurile catre sursa de alimetare. Aceasta inductanta parazita reprezinta
nenorocirea tuturor sistemelor de distributie a puterii.
$ntr'un circuit ideal orice dispozitiv logic este alimentat cu o tensiune uniforma.Aceasta
implica o impedanta nula prin firele de alimentare a acelor dispozitive. $ntr'un circuit real
aceste fire au o impedanta finite care poate produce diferente de tensiune pe fiecare
dispozitiv.Astfel scopul proiectarii unui sistem de putere bun este acela de a micsora
impedanta pe calea de la sursa de alimentare catre fiecare poarta a unui circuit si apoi inapoi
catre masa .Aceasta implica deasemenea o impedanta mica pe traseul de la sursa catre masa.
Sursele de alimentare au o impedanta foarte mica# insa firele cablurile si caile placii de
circuit care se conecteaza la dispozitive logice nu au. Acest acbla" poarta numele de legare
distribuita a alimentarii. :lementul rezistiv al unei impedante relativ mari poate fi compensat
prin adaugarea unor fire de sens la capatul cablarii distribuite pentru a realize o reactie catre
sursa de alimentare. Alternativ crescand dimensiunea acestor fire sau cai va duce la
descresterea rezistentei.
$nductanta in legarea distribuita a alimentarii nu poate fi compensata prin cresterea
dimensiunii firelor sau prin implementarea unor fire de sens. $nductanta din firele de la sursa
de alimentare catre placa de circuit va incetini raspunsul sursei de alimentare la schimbarile
cererii de putere. Daca necesitatea de putere creste fara a furniza mai mult current catre placa
de circuit tensiunea vazuta la dispozitivele logice va creste. Dispozitivele logice tipice sunt
capabile sa accepte numai o diferenta in tensiune de =.> asfel ca sursa de alimentare tot
trebuie sa furnizeze nivele de tensiune stabile.
O prima solutie posibila este aceea de a reduce rata schimbarii cererii de current. Acest
lucru se poate realize prin micsoraea frecventei ceasului sau a sle? rate pentru dispozitivele
logice#oricum prin definitie circuitele de mare viteza opereaza deasupra a cativa <ilohertzi
facand ca aceasta optiune san u fie posibila. Solutia alternative este aceea de a utiliza
condensatoare de decuplare pentru a furniza/stoca un extra current.
Condensatoare de decuplare
%ondensatoarele de decuplare sunt condensatoare care conecteaza atat la sursa cat si la masa.
%onectarea unor condensatoare de decuplare pe placa de circuit poate furniza energie in plus
atunci cand sursa de alimentare nu poate raspunde rapid# insa acestea nu constituie o sursa
nelimitata de energie. %ondensatoarele stocheaza energie datorita capacitatii lor( capacitate
mare inseamna mai multa energie stocata). %u o proiectare buna condensatoarele vor fi
capabile sa furnizeze aceasta energie in plus pana cand sursa de alimentare va putea compensa
schimbarea. %ondensatoarele pot opera deasemena si in sens invers! sa stocheze energie cand
cererea de energie scade.
%ondensatoarele de decuplare au o limitare semnificativa. %ondensatoarele au o
inductanta parazita si o rezistenta parazita in principal rezultata din terminale. %a o regula
condensatoarele mari au o inductanta parazita mare. Acesta poate fi modelat ca un mic
inductor ce se afla pe ambele parti ala condensatorului darin mod normal acesti inductori sunt
combinati in unul singur. Aceasta va limita rata la care curentul poate fi furnizat de catre
condensator. Astfel condensatoarele mari furnizeaza mai multa energie dar cu o rata mica.
%ondensatoarele mici furnizeaza o energie mult mai mica dar la o rata foarte rapida. %a o
consecinta a acestui fapt condensatoarele de decuplare sunt aran"ate pe o placa de circuit de
la condensatoare de mare capacitate pana la condensatoare de mica capacitate.
$nductanta din terminalele condensatorului depinde de capsula(pachet). (n fir mai scurt
are o inductanta mai mica deci un terminal scurt va avea tot o inductanta mica. Astfel pentru
.
o anumita capacitate trebuie sa alegem cea mai mica capsula(sau cel mai mic pachet).
%ondensatoarele montate pe suprafata placii sunt cele mai mici condensatoare disponibile.
Dintre acestea amintim pe cele cu valori ale capacitatii de -.-@A pana la 9.9*@A de tipul
B65B.5 sau 0P9 utilizate datorita inductantei lor foarte mici(usual mai mica de -nC).
Pentru valori mari ale capacitatii sunt utilizate condensatoarele electrolitice cu inductanta
mica.
8erminalele unui condensator prezinta deasemenea si o rezistenta dar care este foarte
mica. Aceasta poarta numele de rezistenta serie efectiva(:S5) si poate fi modelata ca un
resistor in serie cu un condensator. Aceasta rezistenta are valori de fractiuni de ohm.
$mpedanta bobinelor si condensatoarelor are urmatoare forma!


fC
fL
X
X
C
L

-
*
-

unde f reprezinta frecventa. &obinele cresc impedanta cu cresterea frecventei in timp ce la

condensatoare impedanta scade cu cresterea frecventei. Aceste ecuatii combinate cu
rezistenta serie efectiva(:S5) formeaza ecuatia finala a impedantei!

- -
) (
X X Z L C C
R +
,I-UR) 1.1. $mpedanta totala caracteristica a unui condensator de decuplare
7
Aigura *.* prezinta impedanta unui condensator cu inductanta si capacitate parazita
de'a lungul unui domeniu larg de frecvente. $mpedanta totala caracteristica depinde de
capacitate la frecvente mici si de inductanta la frecvente mari. Daca capacitatea este crescuta
curba impedantei se muta in "os sis pre stanga. Pentru un pachet fix(capsula) impedanta totala
poate fi scazuta alegand capacitate mari. Deasemenea impedanta totala poate fi scazuta prin
utilizarea de condensatoare multiple in parallel deoarece inductanta scade ile legarea in
paralel. Acesta este si motivul pentru care dispozitivele logice au pini multiplii de alimentare
si masa. $nductanta terminalelor de alimentare si masa este scazuta prin legarea a cat mai
multe asrfel de terminale in paralel.
Scopul unui sistem de distributie a puterii este acela de a avea o impedanta mica
pentru toate frecventele. Aiecare condensator va avea o imedanta minima la o anumita
frecventa# astfel trebuie sa se foloseasca o arie de condensatoare pentru obtine diferite
frecvente. :ste nevoie de cate un condensator in fiecare decada a unui domeniu de valori ale
condensatorului. De asemenea condensatoarele mici au un impact mai mic asupra impedantei
totale astfel ca este nevoie de cat mai multe condensatoare de acest tip. (zual cel mai mare
condensator se afla in domeniul *99@A pana la *999@A. Pentru fiecare dispozitiv logic este
nevoie de un condensator de o astfel de valoare. Pentru fiecare decada mai mica decat aceasta
sunt necesare de doua ori mai multe condensatoare. Aceasta inseamna ca sunt necesare doua
condensatoare in domeniul *9.9',6.9 @A patru in domeniul *.9',.6 @A opt in domeniul 9.*'
9.,6 @A saisprezece in cel de 9.9*'9.9,6 @Aetc. De asemenea in fiecare domeniu numarul
de condensatoare trebuie sa fie impartit intre extremitatile domeniului. Adica de exemplu
pentru cele saisprezece condensatoare necesare in domeniul 9.9*'9.9,6 @A opt dintre acestea
trebuie sa aiba valoarea de 9.9* @A si alte opt 9.9,6 @A.
%u aceste raporturi este nevoie de un numar total de /* de condensatoare.Acesta ar trebui sa
fie numarul minim de condensatoare utilizate pentru orice proiect de mare viteza. Asa cum am
spus mai sus ar trebui sa existe cate un condensator pentru fiecare pin de alimentare al
fiecarui dispozitiv logic astfel daca sunt necesare mai multe vom adauga condensatoare
mentinand acelasi raport. De notat ca numarul de condensatoare de mica valoare reprezinta
"umatate din numarul total de condensatoare necesare. $n mod specific *7 din cele /* de
condensatoare reprezinta aproximativ .*.7> din total. Opt condensatoare reprezinta -..1>.
De asemenea numarul de condensatoare al oricarui proiect poate fi calculate cu aceste
rapoarte. 8oate rapoartele sunt afisate in 8abelul *.*.
6
%apsule mai mici ar trebui folosite pe masura ce capacitatea scade. %el mai mare
condensator va trebui sa fi cu tantal sau unul electrolitic de mica impedanta. %el mai mic
domeniu ar trebui sa utilizeze capsule(pachete) 9,9-. Acestea vor micsora inductanta parazita.
:ficacitatea acestui sistem de distributie a puterii ar trebui sa fie simulate inainte de masurarea
eficacitatii placii de circuit. %apsula de tantal uzual prezinta un domeniu larg de frecvente
astfel cateodata condensatoarele din domeniul *9',6 @A poat sa nu aibe o influenta prea mare
asupra impedantei totale. Aoaia de catalog a capsulei va contine valorile inductantei parazite si
a rezistentei parasite pentru a fi utilizate in simularea pentru determinarea influentei lor. O
simpla simulare SP$%: nod'element va fi adecvata pentru o evaluare preliminara.
/0emplul 1.1. $n schema prezentata avem doua dispozitive logice de mare viteza cu -9 de
pini de alimentare/masa pentru unul si /9 de pini alimentare/masa pentru celalalt. Aceasta
inseamna ca avem nevoie de .9 de condensatoare. Pentru cea mai buna filtarare trebuie sa
alegem doua condensatoare din fiecare domeniu. Pentru condensatoarele mari vom alege unul
de ,69 @A si altul de *99 @A ()arianta A). Pentru un cost redus al materialelor folosite pentru
placa de cabla" am fi putut alege cate un condensator pentru fiecare domeniu()arianta &) dar
filtrarea zgomotului nu ar fi la fel de buna. )om simula ambele variante pentru a decide
calitativ daca varianta cu cost redus ar fi acceptabila. 0umarul actual de condensatoare
necesare in fiecare domeniu este afisat in 8abelul *.-.
Am decis sa cumpar condensatoare de la producatori diferiti si am consultat foile de catalog
pentru a gasi inductanta si rezistenta parazita pe care sa le utilizez in simulare. 8abelul *./
contine valorile capacitatii parazite pentru fiecare condensator precum si cantitatea necesara
pentru fiecare optiune.
)om utiliza PSP$%: pentru simularea circuitului. )om masura impedanta ariei de
condensatoare intr'un domeniu larg de frecvente. Putem presupune ca sub *9<Cz sursa de
alimentare nu are nevoie de filtrare asa ca voi schita impedanta de la *9<Cz la *2Cz.
1
,igura1.#. Schema de simulare a unui condensator de decuplare
3
As dori sa vad o impedanta foarte mica in acest domeniu. $mpedanta mica intre alimentare si
masa la aceste frecvente inseamna ca zgomotul sursei de alimentare va fi scurtcircuitat catre
masa.
$n simularea PSP$%: am utilizat o sursa de curent ac cu o rezistenta serie foarte mica.
Sursa este de * A curent ac si 9A curent dc. 4odelul condensatorului este plasat intre
alimentare si masa cu o bobina un condensator si un resistor serie. Deoarece sursa de curent
este ideala trebuie sa existe o cale de curent dc catre masa pentru a putea simula
circuitul.Deoarece condensatoarele blocheaza curentul continuu trbuie sa plasma un rezistor
foarte mare (D*2E) intre alimentare si masa. (n exemplu al acestui circuit este prezentat in
Aigura *.- cu un singur condensator de decuplare. 4odelul condensatorului este repetat
pentru fiecare condensator necesar in arie. %ircuitul final pentru simulare este prezentat in
Aigura *./.
$mpedanta este masurata prin divizarea tensiunii de alimentare cu curentul. Diagrama
impedantei de'a lungul domeniului de frecvente este prezentata cel mai bine intr'un format
logarithmic(log/log) ca in Aigura *.,. Acest grafic prezinta trei arii diferite de condensatoare.
%ircuitul cu un singur condensator de ,69 @A are o impedanta relative mare care filtreaza
zgomotul pana la /4Cz. Deasupra acestei frecvente exista doar o foarte mica filtrare.
%elalalte arii de condensatoare au o impedanta foarte mica in tot domeniul de frecvente. ;a *
2Cz impedanta este egala cu cea mai buna valoare a acesteia de la condensatorul de ,69 @A.
;a /4Cz ariile de condensatoare produc o filtrare de *9 ori mai buna . Diferentele dintre
ariile condensatoarelor de mare calitate si cele ieftine nu sunt foarte semnificative.
As folosi probabil aria de condensatoare mai ieftine deoarece nu numai costul este mic ci si
fiecare condensator care are o singura valoare.
,igura 1.%. Schema de simulare totala a unui condensator de decuplare
*9
,igura 1.". 2raficul impedantei pentru arii multiple de condensatoare de decuplare
,igura 1.&. :fectul elementelor individuale ale condensatoarelor de decuplare asupra
impedantei totale
**
De exemplu singura valoare a condensatorului de dimensiune 919. este *
. Deoarece condensatoarele de astfel de marimi au inscriptii foarte mici pee le sau uneori
chiar lipsesc poate fi foarte dificil sa urmaresti care condensatoare sunt de o anumita valoare.
(ltimul grafic din Aigura *.. arata contributia fiecarui domeniu de capacitati asupra
impedantei totale. Aiecare domeniu de condensatoare filteaza mai bine o anumta frecventa
specifica. %ondensatoarele cele mai mici filtreaza frecventele cele mai mari.
Speci1icatii ale stratului pentru condensatoarele de decuplare
Desi condensatoarele au o inductanta parazita asociata cu terminalele aceasta nu este singura
inductanta pe care condensatorul o are cand este montat pe un cabla". %urentul va circula de
la un capat al placii prin traseele de pe placa prin orice urma de lipitura prin lipituri catre
condensator. Aceasta cale se repeta pentru cealalta parte a condensatorului. Aceasta
inductanta poate fi de doua pana la patru ori mai mare decat inductanta terminalului
condensatorului montata pe suprafata. Aceasta formeaza o bucla de curent care are o anumita
inductanta relative cu dimensiunea buclei. %u o cantitate fixa de curent buclele mai mici vor
avea o inductanta mai mica.
4icsorarea buclei poate fi facuta cu cateva metode diferite. Prima este acea de micsorare a
lungimii traseului dintre gaura si suparafata de lipire. Daca este posibil gaura ar trebui sa
atinga capatul suprafete de lipire. Daca nu traseul catre acea gaura ar trebui sa fie la fel de
larg ca si suparafata de lipre(Aigura *.7(a)).
*-
,igura 1.2. 4oduri de dispunere a unui condensator de decuplare
2aurile ar trebui sa fie deasemena perpendiculare pe capacitor in loc sa fie in linie cu
acestea(Aigura *.7(b)). Spatiul permite gauri multiple ce ar putea fi folosite pentru a reduce
cantitatea de curent prin fiecare gaura ceea ce duce la micsorarea inductantei. Aigura *.7(c)
arata doua gauri de fiecare parte a condensatorului# oricum sunt posibile si cate trei gauri pe
fiecare parte deasupra si sub suprafata de lipire. $n orice caz fiecare condensator ar trebui sa
aibe propriile gauri iar condensatoarele multiple nu trebuie sa imparta gaurile intre ele.
Straturile din Aigura *.7 sunt mai mari decat este necesar pentru dimensiunea condensatorului
prezentat. Suprafetele de montare ar trebui sa fie suficient de mari pentru a putea lipi un
condensator fara face o legatura prin lipituri cu cealalta suprafata. Daca condensatoarele sunt
lipite cu mana va trebui sa existe o suprafata de monatre mult mai mare.
%um orientarea condensatoarelor conteaza la fel si pozitia relativa a dispozitivului logic
conteaza. %ondensatoarele de valori mici trebuie sa fie pe cat posibil apropiate de pinii de
alimentare si de cei de masa. %a o regula condensatoarele de valori mici nu trebuie sa fie
dispuse mai departe de un inch. Pot fi montate atat in partea de sus sau in cea de "os a
cabla"ului atata timp cat este respectata distanta dintre ele si pini de alimentare/masa. Daca
sunt montate la o distanta mult mai mare decat aceasta raspunsul lor in timp la schimbarile de
putere nu este suficient de rapid pentru a le face folositoare. %ondensatoarele mai mari de *.9
@A nu depind ata de mult de distanta dar ele trebuie sa fie relative apropiate de dispozitivele
logice.
%ondensatorul de decuplare al retelei ar trebui sa realizeze o filtrare a zgomotului sursei
de alimentare pana la .994Cz. Deasupra acesteia inductanta terminalelor dispozitivului
logic va limita eficacitatea adaugarii de condensatoare mici. (rmatorul pas in obtinerea unei
filtrari a zgomotului de mare frecventa este adaugarea de condensatoare mici pe capsulele de
monat". Aceasta are efect in domeniul a cativa gigahetrzi. Pentru circuitele care lucreaza la
frecvente mai mari decat aceasta este necesara o filtrare on'die(matrita sau fragment de
semiconductor). )ezi Aigura*.6 pentru sistemul de distributie totala a puterii incluzand placa
de cabla" capsula si fragmentul de semiconductor(matritaFdie).
*/
,igura 1.(. Sistemul de distributie totala a puterii
1.% )sezarea straturilor
(n sistem digital de mare viteza trebuie sa aiba cel putin un nivel un capat de alimentare
si unul de masa. Daca este utilizata o singura cale pentru a trasa alimentarea atunci
inductanta va fi mare. (tilizarea unui traseu mai lat va micsora inductanta. %el mai larg
traseu posibil este acela ce cuprinde intreaga placa de circuit. De asemena utilizarea
intregului nivel va avea cea mai mica inductanta posibila. Alimentarea si masa fac ca
traseele semnalelor sa fie mai usoare. Aoarte des sunt necesare multiple trasee de
alimentare si de masa.
Notiuni introductive despre straturi
O placa de cabla" cu doua straturi este formata dintr'un material numit miez(core) format
dintr'un traseu de cupru pe ambele parti. %uprul este indepartat utilzand un solvent
chimical. Daca este creata o placa de cabla" multistrat atunci mai multe astfel de placi pot
fi lipite intre ele folosind o foaie de epoxid numita prepreg. Aoaia este aliniata cu
miezurile si apoi este incalzita si presata. Prepregul trebuie sa aibe acelasi dielectric
constant ca si miezul materialului dar nu neaparat si aceeasi grosime. Straturile de
prepregul si miezurile alterneaza. %u o placa cu patru'straturi cateodata sunt utilizate
doua miezuri cu cupru pe ambele parti si lipite intre ele cu prepreg.(neori este folosit un
singur miez iar apoi prepregul este plasat pe fiecare parte cu foi goale de cupru pe
exteriorul acestuia.
Dupa ce placile sunt lipite intre ele sunt executate gaurile in cabla". Aceste gauri sunt
apoi imbracate cu metal pentru a conecta electric straturile si pentru a realize o lipitura
reala solida pentru orice capsula su conector. Placa este apoi cositorita imbracata intr'o
masca pentru a preveni oxidarea treseelor de cupru si ecranata pe una sau pe ambele parti.
(neori foite de aur sunt aplicate pentru a reduce oxidarea suprafetelor de lipire si pentru a
realize o conectare de mare calitate. Daca dispozitivele logice nu sunt lipite imediat pe
placa de cabla" asa cum este prototipul sunt recomandate foitele de aur.
*,
Capacitatile unei placi de cablaj
;a o placa de cabla" in mod usual toate capetele de metal sunt folosite atat pentru
alimentare cat si pentru masa. (n condensator mic este format intre aceste straturi
deoarece un condensator prin definitie este format din doua armature separate de un
material izolator. $n acest caz materialul izolator este substratul cabla"ului.
Armaturile(capetele) sunt incarcate la tensiuni diferite care creeaza un camp electric intre
ele. )aloarea specifica a capacitatii este!

d
A
C
r

--. . 9

unde

r
este permabilitatea electrica relativa a substratului cabla"ului(,.. pentru A5',)#
A este aria armaturilor(de obicei marimea cabla"ului) in in.G#
d este distanta intre straturi in inchi#
% este capacitatea armaturilor in picofarazi.
O placa de circuit cu o distanta de 9.9* in. (*9 mil) intre straturile de masa si alimentare
va avea o capacitate de *99 pA
-
in . Daca aceeasi placa este de . in.G va avea o
capacitate de -./* pA sau 9.99-. @A. Aceasta va realize o filtrare a zgomotului de inalta
frecventa care se afla deasupra a ceea ce condensatoarele de pe placa pot oferi(mai mari
de .99 4Cz). 8echnicile speciale de favricare a cabla"elor pot reduce distanta intre
alimentare si masa la ma putin de - mil oferind o capacitate foarte mare. Armaturile de
alimentare si masa au de asemenea asociata o inductanta. Pe masura ce curentul trece prin
armature se imprastie prin acestea si produce o inductanta imprastiata masurata in henri
pe suprafata.
%u armaturi de arie fixa inductanta de imprastire a armaturilor de alimentare si masa
depinde de distanta dintre armature. (n spatiu mai mic ducela micsorarea inductantei de
imprastiere. Astfel micsorand distanta dintre armaturi obtinem o capacitate mai mica intre
armaturi.
Aceasta capacitate dintre armature produce o filtrare in plus de la .9 4Cz pana la limit
ape care condensatoarele de decuplare o pot furniza(aproximativ .994Cz). %and asezati
straturile o mare proiritate trebuie sa o aibe plasarea adiacenta armaturilor de alimentare
si masa.
+rdinea straturilor
Aran"area straturilor unui cabla" intr'un schema de mare viteza este fundamentala pentru
mentinerea calitatii semnalului de'a lungul placii. Armaturile de alimentare si masa nu
furnizeaza numai o cale de curent de mica impedanta ci si un scut pentru rutele de mare
viteza impotriva zgomotului extern. De asemena armaturile de metal reduce cantitatea de
zgomot in"ectat in alte parti ale placii de circuit. %a o regula generala un cabla" cu patru
straturi va produce cu *. d& mai putin zgomot decat o placa cu doua straturi. Oricand un
circuit opereaza sub *. 4Cz trebuie utilizata cel putin o placa cu patru straturi.
*.
Sunt cinci obiective in proiectarea unei placi multistrat. $n ordinea importantei acestea
sunt!
*. Straturile de semnal trebuie sa fie apropiate de o armatura de alimentare/masa#
-. Straturile de semnal trebuie sa fie strans cuplate de armaturile de alimentare/masa
corespondente#
/. Armaturile de alimentare si masa trebuiesc cuplate cat mai apropiat impreuna#
,. Semnalele de mare viteza trebuie sa fie rotate pe straturile ascunse aflate intre
armaturile de alimentare/masa#
.. Armaturile de masa multiple trebuie sa fie folosite oricand este posibil#
Pentru a indeplini toate aceste conditii sunt necesare cel putin opt straturi. Daca sunt necesare
mai putin de opt atunci se poate face un compromis. Proiectul tipic cu patru straturi este
alcatuit din straturi de semnal deasupra si dedesubt si din straturi de alimentare si masa la
mi"loc asa cum este prezentat in Aigura *.1(a). Aceasta duce la indeplinirea primului obiectiv.
Daca straturile sunt echidistante atunci separarea intre straturi va fi mare. Pentru a indeplini
cel de'al doilea obiectiv distanta intre straturile de semnal si straturile de alimentare/masa
poate fi redusa.

,igura 1.3. )ariante de asezare a celor patru straturi
Prepregul dintre straturile * si - trebuie sa fie mai mic de 9.9*9 in. in timp ce miezul dintre
straturile - si / trebuie sa fie mai mare decat 9.9,9 in. ca in Aigura *.1(b). Aceasta va reduce
zgomotul generat de straturile de semnal cu fiecare strat(numit crosstalk). Obiectivele / , si .
nu pot fi indeplinite in acest moment.
(n strat care nu este conform cu standardul prezentat in Aigura *.1(c) are armaturile de masa
si alimentare deasupra si dedesubtul straturilor iar straturile de semnal interne. :xista doua
circumstante in care acest strat trebuie sa fie utilizat! daca placa va fi folosita intr'un mediu
foarte zgomotos fara un sasiu de metal impamantat sau daca emisia de zgomot a placii este
foarte mica. Pachetele(capsulele) inca trebuie sa fie montate pe straturile exterioare astfel
incat armature sa nu fie un strat uniform de metal care sa reduca calitatea semnalului.
Deasemena semnalele ingropate le va face inaccesibile daca va fi nevoie de o noua lucrare.
Obiectivele * si - vor fi indeplinite iar obiectivul , va fi doar partial indeplinit. 5educerea
calitatii semnalului datorata armaturilor de masa si alimentare neuniforme poate fi
semnificativa astfel ca aceasta optiune trebuie sa fie folosita doar in cazurile speciale.
O armature de masa va ecrana semnalele mult mai bine decat o armature de alimentare.
Astfel ambele straturi exterioare trebuie sa fie armaturi de masa. Aceasta inseamna ca unul
*7
din straturile de semnal trebuie sa devina o noua armatura de alimentare sau straturile de
semnal trebuie sa imparta armature de alimentare asa cum este prezentat in Aigura *.1(d).
Pe masura ce marim ecrana"ul apare nea"unsul cresterii impedantei sistemului de distribuitie a
puterii si al scaderii calitatii semnalului.
Placile cu sase straturi au o felxibilitate mult mai mare si duc la indeplinirea mai multor
obiective. Adaugarea a doua straturi se face fie pentru mai multe straturi de semnal sau pentru
mai multe straturi de alimentare si masa. Dace sunt necesare mai multe straturi de semnal
atunci asezarea din Aigura *.3(a) este de preferat. Semnalele de mare viteza trebuie sa fie
trasate prin straturile interne pentru a avea o ecranare maxima.
,igura 1.4. )ariante de asezare a celor sase straturi
Semnalele de mica viteza trebuie sa fie rutate prin straturile de deasupra si dedesubt. $n
aceasta varianta armaturile de masa si alimentare au o distanta semnificativa intre ele care
micsoreaza capacitatea parazita. Deoarece straturile interne nu au o armatura metalica de
ecranare intre ele semnalul trebuie sa fie rutat ortogonal pe aceste straturi pentru a preveni
zgomotul care poate aparea intre armature. Singura exceptie apare atunci cand caile de mare
viteza sunt perechi diferentiale. $n acest caz semnalele trebuie sa fie rutate direct pe deasupra
celorlalte.
Placa cu sase straturi alternative va avea trei armature de masa una de alimentare si doua
armatur de semnal ca in Aigura *.3(b). Aceasta este asezarea optima a straturilor pentru un
sistem de mare viteza. 8oate cele cinci obiective sunt indeplinite cu aceasta placa. Desi
numai doua straturi sunt pentru semnale aceasta placa are cea mai buna ecranare impotriva
zgomotuluiin timp ce se pastreaza o capacitate buna intre armaturile de alimentare si masa.
Straturile externe de masa nu vor fi armaturi solide deoarece dispozitivele trebuie sa fie
montate dar cu armaturile in plus din centrul placii aceatsa nu ar trebui sa fie o problema.
Singura dificultate a acestei asezari este aceea ca straturile de semnal devin inaccesibile
pentru probare.
(rmatoare placa este aceea cu opt straturi. Desi o placa cu sase straturi va satisface toate
obiectivele de obicei este utilizata placa cu opt straturi din Aigura *.*9(a). Semnalele de mare
viteza vor fi restrictionate prin straturile din centru in timp ce toate celelate semnale si
punctele de test vor fi pe straturile externe.
*6
,igura 1.15.)ariante de asezare a celor opt straturi
Principalul avanta" al placii cu opt straturi nu este acela al straturilor de semnal oferite in
plusci o reducerea mai buna a zgomotului. Astfel o placa cu opt straturi este o versiune
imbunatatita a aceleiasi placi cu sase straturi. 8oate semnalele trebuie sa fie accesibile fie
direct pe straturile externe sau prin punctele de test proiectate cu gri"a. Straturile de masa si
alimentare trebuie sa fiepe cat pozibil apropiate pentru a avea o capacitate buna. Desi asezarea
din Aigura *.*9(b) este de asemenea acceptabila nu ar trebui sa fie utilizata atunci cand
sistemele de mare viteza necesita doua surse de tensiune. Sub nici o forma o placa cu opt
straturi nu trebuie sa aibe sase straturi de semnal. Daca sunt necesare sase straturi de semnal
atunci trebuiesc utilizate cel putin zece straturi. Placile cu mai mult de opt straturi trebuie sa
urmareasca acelasi mod de ecranare ca al placilor cu opt straturi.
)sezarea dungilor6liniilor7
(n a"utor in crearea unei placi de cabla" de calitate este asezarea dungilor. Sunt trasee de .9
mil latime aflate pe fiecare strat. Aceste trasee sa se afle spre marginea placii de cabla" de
unde vor fi taiate din armature.Aceasta inseamna ca traseele de cupru vor fi vizibile spre
capetele placii de cabla". Pe stratul de deasupra aceasta cale este de .9 mil lungime. Aiecare
dunga succesiva a stratului este cu .9 de mil mai lunga decat precedenta. %and placa de cabla"
revine de la producator o verificare rapida va determina daca straturile au fost create in
ordinea corecta. (n model in trepte ar trebui sa fie vizibil ca in Aigura *.**. Aceste trasee nu
trebuie sa atinga alte metale din schema inclusiv armaturi de alimentare sau masa. Aara
aceste dungi problemele legate de ordinea straturilor ar fi dificil de descoperit. Aceste
probleme pot surveni dint'o productie incorecta.
O a doua modalitate de asezare a dungilor este aceea a unei mici sectiuni de traseu de . mil
latime pe fiecare strat numit trasee de forma. 4asurand traseul gravat actual in latime va duce
la determinarea acuratetii de productie in latime a traseului straturilor interne. %ateodata
traseele pot fi supragravate sau subgravate.
*1
,igura 1.11. Asezarea dungilor structurilor de test
Deoarece latimea traseului stabileste impedanta caracteristica(asa cum o sa vedem in
capitolul urmator) cunoscand acuratetea traseului ne va a"uta sa descoperim orice probleme
legate de calitatea semnalului.
$n cele din urma utilizarea dungilor ne va permite sa masuram usor grosimea dielectricului si
a straturilor de cupru. 2rosimea dintre straturile de metal stabileste multi dintre parametrii
esentali pentru calitatea semnalelor. %ateodata producatorii de placi de cabla" au ca obiectiv
plasarea metalului spre marinea placii# oricum ei pt fi usor convinsi. Daca nu mai sunt si alti
producatori de placi de cabla".
1." -aurile
O HgauraI(via) este efectuata in placa de circuit . 2aurile in mod normal sunt utile in doua
scopuri! sa furnizeze o cale pentru semnalele dintre straturi si un loc de montare pentru
componente. 4arimea gaurilor este determinata la inceputul dezvoltarii unei placi de circuit
deoarece efectele lor parazite afecteaza sistemul de distributie a puterii si calitatea semnalului.
2aurile sunt niste obstacole pe cabla" deoarece ele de obicei penetreaza toate nivelele unei
placi de circuit. 8aseele semnalelor trebuiesc rutate in "urul lor iar curentul de intoarcere de la
armature de masa trebuie sa circule impre"urul lor. 4icsorarea dimensiunii gaurilor va duce la
obtinerea unui spatiu mai mare pe placa de cabla".Acest lucru va minimize de asemenea si
efectele electrice nedorite. $n mod ideal gaurile ar trebui sa fie cat mai mici cu putinta dar
costul unor astefl de gauri mici creste odata cu micsorarea dimensiunii. 2aurile mai mici
necesita burghie mici care mai mult ca sigur se vor rupe. De asemenea burghiele mici nu pot
strapunge placile groase fara a devia de la centru. Aceste gauri trebuie sa fie formate in siruri
mici ceea ce duce la marirea timpului de productie si a costului. $n cele din urma
producatorul va decide pretul luand in considerare marimea unei gauri si grosimea placii.
4arimea minima a unei gauri este o cincime din grosimea placii.
2aurile nu trebui sa strapunga intreaga grosime a placii. O gaura oarba strapunge o anumita
adancime a placii. O gaura normala, numita de asemenea gaura ingropata, este o gaura
interna care nu atinge o suprafata externa a placii. Daca o gaura nu strapunge intreaga grosime
a placii nu va deveni un obstacol al acelor straturi. :fectele parazite ale gaurilor pot fi
micsorate prin limitarea adancimii.
*3
%and se executa o gaura intr'o placa de cabla" aceasta are in mod normal dimensiunea
burghiului dar aceasta poate sa nu reprezinte dimensiunea finala a gaurii. De obicei gaurile
sunt placate cu metal pe interior astfel incat toate straturile electrice sa se conecteze la ea.
Aceasta se intampla cu toate gaurile exceptandu'le pe acelea proiectate special pentru
conectroii metalici care nu transporta curent. Placare va duce la micsorarea dimensiunii gaurii
cu cativa mil.Astfel daca un terminal va trebui sa fie plasat in gaura atunci gaura trebuie sa
fie facuta suficient de mare pentru a permite aceasta placare. Diferenta intre dimensiunea unei
gauri date cu un burghiu si dimensiunea finala a gaurii poarta numele de permisiune de
placare. Aigura *.*- arata relatia dintre dimensiunea gaurita si dimensiunea finala. (neori o
gaura este atat de mica incat nu mai ramane nici un spatiu in ea dupa ce este placata.
A doua consideratie referitoare la marimea unei gauri este eroarea dimensiunii gaurite. %hair
daca burghiul are o dimensiune fixa gaura poate sa nu aibe exact aceeasi dimensiune. De
obicei producatorii au o eroare pentru fiecare dimensiunea a gaurii.

,igura 1.1#. Dimensiunea finala a gaurii versus dimensiunea gaurita
(n burghiu de /9 de mil poate avea * sau - mil eroare in plus sau in minus. Daca gaura data
se afla pe partea mica s'ar putea sa fie prea mica pentru ca terminalele proiectata sa incapa in
aceasta. De aceea gaura trebuie sa fie proiectata putin mai mare pentru a evita posibilitatea
ca aceasta sa fie facuta mai mica decat s'a interntionat.
4arimea unei gauri date poate sa fie determinate cu!

'RI$$8,IN)$9P)9:'
unde
D5$;; este gauri ce urmeaza a fi executata#
A$0A; este dimensiunea finala a gaurii (cea di foaia de catalog a conectorului)#
PA este permisiunea de placare (cea data de producatorul cabla"ului)#
CD este toleranta diametrului gaurii (cea data de producatorul cabla"ului).
/0emplul 1.#.
)oi incepe sa adaug gauri pe cabla"ul meu pentru o placa special ace utilizeaza terminale.
Aoaia de catalog indica marimea maxima a terminalelor ca finnd de -9 mil. )oi adauga inca .
mil pentru o introducere usoara a terminalelor. Astfel dimensiunea minima pe care trebuie sa
-9
o aiba gaurile va fi -. mil. 4i'am sunat producatorul de placi de cabla" pentru ai trimite
proiectul meu si am descoperit ca burghiele lor de -. mil diametru au o toleranta de =/ mil.
2rosimea de placare este de -mil ceea ce inseamna ca va adauga - mil pe fiecare parte a
gaurii. Astfel permisiunea de placare este de , mil. Am utilizat ecuatia de mai sus pentru a
afla dimensiunea finala a gaurii!
D5$;; F -. J , J / F /- mil.
$n programul meu %AD am folosit gauri a caror dimensiune este de /- mil.
%ateodata o gaura nu trebuie sa conecteze toate straturile de pe o placa de cabla". De exemplu
armatura de masa nu trebuie sa fie conectata la armatura de alimentare. Din start toate gaurile
vor avea un inel de protectie in "urul lor pe armaturile metalice. Pentru a conecta gaura la acea
armatura o cale sau un strap trebuie sa fie plasat peste acea gaura pentru a se extinde dincolo
de acel inel.
Aran"amentul gaurii cu acel inel de protectie poate avea unele erori. %ateodata burghiul poate
sa nu fie perfect aliniat cu placa ceea ce va face ca gaurile sa fie executate usor departate de
centru. Permisiunea de centrare a gaurii este data in mil. si se refera la cat de departe poate fi
data o gaura fata de tinta in orice directie. Daca gaura este executata astfel incat se extinde
dincolo de zona de protectie atunci cand gaura va fi placata va duce la conectarea tuturor
straturilor ceea ce va crea un scurtcircuit intre alimentare si masa. Pentru a preintampina
acest lucru utilizati o zona de protectie de cel putin doua ori mai mare decat permisunea de
centrare a gaurii.
Kona de protectie de pe armaturile de alimentare si masa poate crea probleme. De obicei
gaurile pentru un conector sau pentru un dispozitiv logic sunt aran"ate intr'un sir lung sau inr'
un model sub forma de grila". $n mod normal se lasa un spatiu suficient intre gauri si una sau
mai multe cai de semnal dar zonele de protectie se pot suprapune. Acest lucru va aparea pe
armaturile de metal ca o gaura uriasa asa cum se vede in Aigura *.*/. %urentul care circula
prin aceste armature va trebui sa circule impre"urul gaurii ceea ce poate duce la cresterea
impedantei si a zgomotului. Aceasta se mai numeste de asemenea si fanta(slot).
Pentru ca curentul sa circule o bucla de metal trebuie sa fie formata pentru ca acesta sa
circule prin ea. %urentul va circula de la un dispozitiv logic la altul printr'o cale de semnal
dar curentul va circula de asemenea si in calea opusa prin armatura de masa. Pentru semnalele
de mica viteza curentul va circula prin calea cu rezistenta cea mai mica. Pe o armatura
metalica de masa acest lucru inseamna ca curentul se va imprastia prin toata armatura. Pentru
semnalele de mare viteza curentul va circula prin calea cu inductanta cea mai mica. Prinr'o
armatura metalica de masa calea cu inductanta cea mai mica se afla sub calea de semnal.
2auri cu zone de protectie suprapuse 2auri fara zone de protectie suprapuse
,igura 1.1%. Aanta in armature de masa create de gauri
-*
Daca semnalul nu poate circula prin aceasta cale de semnal atucni inductanta ca creste
semnificativ. Astfel oricand o cale de semnal trece peste o gaura din armatura de masa
curentul nu va putea circula pe dedesubtul acelei cai. %urentul de intoarcere trebuie sa circule
impre"urul gaurii creand o bucla mare de curent care creaza o inductanta mare. Aceasta
inductanta va creste timpii de crestere/scadere ai semnalului ce este transmis.
%ateva metode pentru evitarea inductantei nedorite cazuate de fantele din armatura de
masa sunt micsorarea zonei de protectie plasarea gaurilor suficient de departat pentru ca
zonele de protectie sa nu se suprapuna si nu in ultimul rand evitarea rutarii unor semnale de
mare viteza intre gauri. Diametrul minim de protectie este stabilit de catre permisiunea de
centrare a gaurii astfel ca aceasta nu poate constitui o solutie. %onectorul sau pachetul va
avea un spatiu definit intre gauri astfel ca marirea distantei nu poate fi posibila de asemeni.
Prin netrasarea unor cai de semnal de mare viteza intre gauri problema va fi rezolvata tinand
cont de limitarile de mai sus.
Modele de gauri
O cantitate semnificativa de curent circula prin gauri in special de la condensatoarele de
decuplare. Acest curent se schimba la frecvente mari astfel ca efectele parazite ale gaurilor
pot afecta circuitul. Doua dintre modelele ce pot fi utilizate sunt fie cu inductante serie sau
cu inductante serie cu condensatoare la masa pe fiecare parte (un model pi).
$nductantele serie fuctioneaza bine atata timp cat timpul de crestere al semnalului care trece
prin ele este de cel putin trei ori mai mare decat intarzierea totala prin gaura. $ntarzierea prin
gaura depinde de propria inductanta si capacitate si este data de urmatoarea relatie!

C L t
pd

$nductanta parazita a unei gauri depinde de lungimea si diametrul acesteia. :cuatia de
calculare a inductantei proprii este!

1
]
1

,
_

*
,
ln 91 . .
d
!
!
L
unde
L
este inductanta gaurii in nC#
h este inaltimea gaurii(de obicei grosimea placii de cabla") in inchi#
d este diametrul gaurii in inchi.
%apacitatea parazita a gaurii depinde de lungimea ei si de diametrul suportului ce incon"uara
gaura. :cuatia de calcul a inductantei este!

d d
d
C
p c
p r

,* . *
--
unde
C

este capacitatea parazita a gaurii exprimata in pA#

h este inaltimea gaurii(de obicei grosimea placii de cabla") in inchi#

r
este constanta dielectrica a materialului izolator#
d
p
este diametrul suportului ce incon"uara gaura in inchi#
d
c
este diametrul gaurii libere in inchi.
De observat ca diamatrul zonei de protectie de pe armatura de masa va avea un impact
semnificativ asupra capacitatii. O zona mare de protectie va duce la obtinerea unei capacitati
mici# o zonele mari de protectie pot creea fante de masa nedorite.
/0emplul 1.%.
Planuiesc sa utilizez gauri de *9 mil. Placa mea va fi una standard de 7/ de mil. ce foloseste
A5',. Diametrul suportului va fi de *. mil iar diametrul zonei de protectie va fi de -9 de mil.
Astfel
hF9.97/
dF9.9*9

1
]
1

,
_

*
9*9 . 9
97/ . 9 L ,
ln ) 97/ . 9 )( 91 . . (
L

( ) [ ] * - . -. ln ) /- . 9 ( +
L

) -- . , )( /- . 9 (
L

n"
L
/. . *

9-9 . 9
9*. . 9

d
d
c
p
. . ,

r
-/

. - . *
99. . 9
997 . 9
9*. . 9 9-9 . 9
) 9*. . 9 )( 97/ . 9 )( . . , )( ,* . * (
p#
C
C
C

Apoi voi determina ce model trebuie sa folosesc. Semnalele mele vor avea un timp de crestere
de *.. ns!

. - . ,9 ) - . * )( *999 )( /. . * ( ps
t
pd

Deoarece timpul meu de crestere de *.. ns este mai mare decat de trei ori timpul de intarziere
prin gaura pot folosi o singura bobina serie. Asa ca voi adauga o bobina aditionala de *./.
nC pe fiecare terminal al condensatorului de decuplare si voi repeta simularea. Daca timpul
meu de crestere a fost putin mai mic voi folosi un model pi si voi pune cate un condensator
pe fiecare parte a bobinei. Aceste condensatoare vor avea fiecare o valoare de . - /
C

Aceasta va face ca simularea mea sa fie mult mai complexa dar si mult mai precisa.
De obicei un semnal nu este rutat prin intreaga lungime a gaurii. Singurul caz in care se
intampla asa este atunci cand rutam un semnal de la stratul de sus spre cel de dedesubt. Pe
masura ce numarul straturilor creste aceast comportament scade. Partea din gaura prin care
nu trece semnalul se numeste stub(capat$butuc). Acesta poate reduce calitatea semnalului ce
trece prin gaura. %ateodata gauri false sunt folosite pentru a usura aceasta problema# de altfel
sunt foarte scumpe de produs. O alta metoda se numeste back%drilling care utilizeaza un
burghiu putin mai mare decat cel original folosit la crearea gaurii. Acest burghiu bac<'drilling
este centrat deasupra gaurii iar apoi strapunge o parte a placii. Aceasta inlatura metalul din
partea unde semnalul nu este rutat. $nlaturarea excesului de metal reduce inaltimea gaurii
care va micsora inductanta si capacitatea gaurii.
Pe masura ce timpul de crestere al semnalului se apropie de intarzierea gaurii modelul
pi poate sa nu redea in mod realist gaura. :ste nevoie de un model al gaurii mult mai precis
iar utilizarea unui camp tri'dimensional (/D) va imbunatatii simularea. %hiar daca un model
mai precis ne va a"uta sa anticipam comportamentul semnalului o solutie mult mai buna ar fi
sa micsoram dimensiunea gaurii. Dca gaura este prea mare atunci modelul pi nu este suficient
de bun un semnal digital nu va fi lasat sa treca foarte bine prin el.
C)PI*+$U$ #
$inii de transmisie ideale
Scopul acestui capitol este de a descrie cum o cale a unei placi de cabla" se comporta ca o
linie de transmisie. Acest capitol presupune ca cititorul este familiarizat cu componentele
-,
analogice pentru a analiza circuite simple scheme de cabla"e de baza circuite digitale si
semnalele diferentiale.
#.1 +biectivele de studiat
Dupa citirea acestui capitol ve'ti fi capabili sa indepliniti urmatoarele sarcini!
Alegerea celor mai buni parametrii de proiectare a cabla"ului cum ar fi latimea caii
inaltimea si calea de rutare pentru a asigura cea mai stabila impedanta caracteristica#
Determinarea corecta a terminalelor pentru a micsora reflexiile#
Desenarea unei diagrame de salt(bounce) pentru reflexiile din liniile de transmisie#
Anticiparea intarzierii cauzata de o cale a unei placi de cabla"#
4icsorarea consumului de putere folosind terminale ac#
%ompensarea discontinuitatilor de'a lungul unei cai a P%&#
#.# Impedanta caracteristica
(n semnal digital ideal are tranzitii instantanee de la zero la unu si de la unu la zero. Acest
semnal ideal se propaga instantaneu de'a lungul unui fir si va fi receptionat la celalalt
capat fara distorsiuni. Dar odata ce studentii vor realiza primul lor circuit cuvantul ideal
este inlaturat iar ei se vor confrunta cu realitatea. $n realitate toate semnalele digitale au
un timp finit de crestere sau de cadere. Semnalul se propaga in lungul unui fir cu pierderi
si zgomot la o rata mai mica decat viteza luminii. Semnalul este receptionat de catre un
alt dispozitiv care poate sau nu sa interpreteze semnalul receptionat. Acest capitol va
descrie realitatea transmiterii semnalelor de mare viteza de'a lungul unei placi de cabla" si
cum sa facem ca semnalul sa se apropie de forma de unda ideala.
%ircuitul din Aigura -.* reprezinta modelul de baza al unui circuit digital. Sursa de
tensiune va avea un pas al unitatii de masura de la tensiune mica la tensiune mare. Sursa
are o impedanta serie asociata. Pentru simplitate vom presupune ca aceatsa impedanta are
doar o componenta reala(un rezistor). Sarcina este de asemenea o impedanta care are doar
o componenta reala. Presupunem ca toate firele nu au rezistenta.
-.
,igura #.1. %ircuit digital simplu
%and pasul unitatii de o unitate se aplica o tensiune proportionala cu acesta va aparea
instantaneu peste sarcina.
(n lucru foarte bine cunoscut in fizica este acela ca nimic nu poate calatori mai rapid
decat viteza luminii. )iteza luminii este de *17999 mile pe secunda. $n circuitul de
deasupra presupunem ca distanta dintre impedanta serie si impedanta sarcinii este de
*17999 mile. %and este aplicat pasul de o unitate tensiunea proportionala nu este vazuta
la sarcina decat dupa cel putin o secunda intarziere. Aceasta inseamna ca tensiunea de'a
lungul firului poate sa varieze in diferite puncte ale firului. 8ensiunea se propaga ca o
unda prin fir asa cum se observa in Aigura -.-. 8ensiunea este prezentata de'a lungul
intregii lungimi a firului la patru momente diferite de timp.
Presupunem ca acelasi circuit are fire de lungime infinita intre impedanta sursei si cea a
sarcinii. :fectiv sarcina nu va avea nici un impact deoarece tensiunea nu va a"unge
niciodata la ea. Aceasta poate fi modelata ca o sarcina infinita sau ca un circuit deschis.
Aceasta nu inseamna ca nu va circula nici un curent de'a lungul acelor fire. Deoarece sunt
doua fire in paralel se vor comporta ca un condensator. $nainte de a fi aplicat pasul de o
unitate acest condensator va fi complet descarcat nu va avea nici o sarcina in el. Dupa
pasul unitatii de masura condensatorul va absorbi curent pana cand va fi complet incarcat.
Deoarece firele sunt de lungimi infinite vor avea o capacitate infinita. 4ai realist aceste
fire se vor comporta ca un numar infinit de condensatoarte in paralel. %ondensatoarele
apropiate de sursa de tensiune se vor incarca primele.
%apacitatea dintre aceste doua fire va stoca enrgie sub forma unui camp electric.
Oricarei schimbari de tensiune i se va opune acest camp electric prin marirea sau
micsorarea curentului. Acesta urmareste ecuatia unui condensator!

-7

,igura #.# . Aorma tensiunii de'a lungul unei linii de transmisie
Daca capacitatea este infinita atunci condensatorul va absorbi o cantitate infinita de
curent. De asemenea daca tensiunea se schimba instantaneu condensatorul va avea o
cadere infinita de curent. Aceasta cadere infinita de curent va duce la aparitia unei
inductante parazite in fire.
Orice schimbare a curentului de'a lungul unui fir va crea un camp magnetic realtiv la
inductanta parazita a firului. &obina va stoca energia in forma unui camp magnetic
impre"urul firului. Oricarei schimbari a curentului i se va opune campul magnetic prin
schimbarea tensiunii de'a lungul bobinei. Aceasta urmareste ecuatia unei bobine!


Aceasta inductanta va preantampina atingerea unei amplitudini infinite de catre curent.
Aceasta inductanta este modelata intre condensatoare dispuse in paralel ca in Aigura -./.
5ezultatul final al bobinelor serie si al condensatoarelor este un curent constant cu o
amplitudine mai mica decat infinit de la sursa de tensiune. Airele vor fi strabatute de un
curent constant de la sursa pentru un timp nelimitat. $n acest fel firul infinit se va
comporta ca o simpla sarcina rezistiva din perspectiva sursei de tensiune.
-6
,igura #.%. 4odelul distribuit al unui fir infinit
5ezistenta acestui set de fire este numita impedanta caracteristica si este masurata in ohmi.
%ablul coaxial este foarte des exprimat la .9E sau 6.E datorita impedantei sale caracteristice.
Aceasta impedanta este determinata de geometria si distanta firelor. Setul de fire este
cunoscut in mod colectiv sub numele de linie de transmisie.
$mpedanta caracteristica este stabilita de geometria celor doua fire. Daca distanta dintre
fire este crescuta capacitatea scade iar inductanta creste. Aceasta va duce la un curent
constant redus de la sursa de tensiune care se comporta ca o rezistenta crescuta. Daca distanta
este scazuta va aparea efectul invers si impedanta caracteristica va scadea. $n timp ce in acest
exemplu inductanta si capacitatea este o serie de elemente finite liniile de transmisie actuala
este masurata in capacitate si inductante instantanee. Pentru o anumita geometrie vom avea o
capacitate pe unitatea de lungime si o inductanta pe unitatea de lungime. :cuatia pentru
determinarea impedantei caracteristice este!

unde
K9 este impedanta caracteristica in ohmi#
%/l este capacitatea pe unitatea de lungime#
;/l este inductanta pe unitatea de lingime.
4arimile unitati de lungime se vor anula si va rezulta urmatoarea ecuatie!

De observat ca pentru aceasta ecuatie impedanta caracteristica nu depinde de lungimea liniei
de transmisie.
)alorile practice pentru impedanta caracteristica a unei placi de cabla" sunt de obicei fie .9E
sau 6.E. Daca semnalele vor fi introduce/ sau vor fi obtinute de pe o placa de cabla" prin
intermediul cablurilor sau conectorilor acei conectori ar trebui sa aiba aceeasi impedanta. $n
mod tipic cablurile au impedante de la cativa ohmi pana la /99E. Daca este posibil caile
placii de cabla" ar trebui sa aiba aceeasi impedanta cu cea a cablului. Alegerea cablurilor ar
-1
trebui sa fie facuta inainte de faza de proiectare pentru a face proiectarea placii de cabla" mai
usoara.
Masurarea impedantei caracteristice
4asurarea impedantei caracteristice a unei linii de transmisie este un process relativ usor si
depinde de echipamentul de test pe care il avem la dispozitie. :stimativ putem folosi un
analizor de retea. Analizorul de retea va masura inductanta si capacitatea la o anumita
frecventa. Aceasta frecventa trebuie sa fie cel putin in domeniul 4Cz pentru testele lineie de
transmisie. :cuatia de mai sus poate apoi fi folosita pentru a calcula impedanta caracteristica.
Analizorul de retea va avea doi conectori! primul ar trebui conectat la un capat la caii si
celalalt ar trebui conectat la cel mai apropiat punct de masa disponibil la acel capat. %elalalt
capat al caii ar trebui sa fie lasat liber cand efectuam testul capacitatii. %and efectuam testul
inductantei celalalt capat trebuie sa fie scurtcircuitat catre cel mai apropiat punct de masa.
Dca nu avem nici un punct de masa in apropiere aceasta poate duce la afectarea
semnificativa a masuratorii.
$deal un talon de test(test coupon) ar trebui facut asupra placii pentru a efectua
aceste masuratori. (n talon de test utilizeaza aceleasi straturi ca o placa de cabla" si are o cale
lunga si precisa ci gauri in apropierea armaturii de masa la ambele capete. Aceasta permite o
masurare precisa a impedantei caracteristice. (tilizarea unui talon de test impreuna cu un
analizor de retea poate avea erori de doar pana la .>.
(n instrument mai bun de masurare a impedantei caracteristice este refletometrul
domeniului timp(8D5). Acest instrument este proiectat special pentru a masura liniile de
transmisie si are o foarte mare prcizie. (n 8D5 simplificat este un generator de impulsuri
conectat printr'un spliter de semnal la un osciloscop. %elalalt capat al splitter'ului este
conectat la calea de semnal aflata sub test. 2eneratorul de impulsuri transmite un impuls
foarte rapid prin calea de semnal iar apoi osciloscopul masoara raspunsul exact la impuls.
(nele osciloscoape au incorporate instrumente de masura 8D5 iar altele au module atasabile
pentru a realize acest lucru. Daca un 8D5 nu este disponibil atunci unul poate fi creat prin
utilizarea unui generator de impulsuri si a unui osciloscop# de asemenea aveti mare gri"a cand
impartiti semnalul. Pentru a determina manual impedanta caracteristica amplitudinea
semnalului reflectat trebuie masurata cu un osciloscop. 5eflexiile vor fi prezentate mai tarziu
in acest capitol. 4asurarea impedantei caracteristice este doar una din intrebuintarile de baza
ale unui 8D5.
Proiectarea impedantei caracteristice
$n timp ce ecuatiile de mai sus sunt folositoare pentru determinarea impedantei caracteristice
dupa ce o placa de cabla" este fabricate proiectarea unei placi de cabla" de la zero foloseste o
procedura diferita. :xista cateva ecuatii simple pentru estimarea geometriei acestor cai# de
asemenea aceste ecuatii poat avea erori semnificative.
-3
,igura #.". 2eometriile microstrip si stripline
Pe o placa de cabla" exista doua tipuri de cai! microstrip si stripline. %aile microstrip sunt
rutate pe exteriorul straturilor avand stratul alaturat format dintr'o armatura de masa. %aile
stripline sunt incorporate in interiorul stratului cu armature de masa pe ambele parti.
%ateodata doua straturi de semnal sunt incorporate intre armaturi de masa. Acesta este un caz
special de stripline. :cuatiile de mai "os nu se aplica acestui caz. Parametrii semnificativi sunt
prezentati in Aigura -.,.
Pentru caile microstrip impedanta caracteristica se bazeaza pe urmatoarea ecuatie!

Aceasta ecuatie este adevarata numai in urmatoarele conditii!


Aceste conditii sunt indeplinite de ma"oritatea placilor standard. %pacitatea si inductanta pot fi
de asemnea aflate folosind urmatoarele ecuatii!
/9

%alea stripline nu trebuie sa fie simetrica intre doua armaturi. Daca este asimetrica atunci
presupunand ca inaltimea de sus(top height) este mai mica decat inaltimea de "os(bottom
height) ecuatia devine!


Aceasta ecuatie devine adevarta numai in urmatoarele conditii!


A%este conditii sunt de obicei indeplinite de ma"oritatea placilor standard. %apacitatea si
inductanta pentru stripline pot fi aflate folosind urmatoarele ecuatii!

Aceste ecuatii sunt destul de buna pentru o prima estimare a geometriei cailor. Pentru aflarea
precisa a valorilor se pot folosi o serie de programe (care rezolva direct ecuatiile lui 4ax?ell)
numite field solver. 4ulte dintre instrumentele %AD au un astfel de program incorporate sau
ca o optiune pentru a executa simulari de tipul Hce ar fi'dacaI(H?hat'ifI). Acestea de obicei au
incoroprata asezarea straturilor dimensiunile gaurilor si alti parametrii pentru determinarea
/*
celei mai bune cai a semnalelor. 5ezultatele acestor simulari vor fi suficient de bune pentru a
incepe proiectarea.
$nstrumentele postproesare pot fi folosite dup ace o placa a fost proiectata pentru a
determina exact impedanta caracteristica pentru fiecare linie. Ar trebui sa fie capabile sa dea
un model al fiecarei linii de transmisie aratand fiecare discontinuitate a acesteia si formele de
unda ale tensiunii in orice punct de pe linie. $n completarea acestui lucru instrumentele
postprocesare pot da recomandari despre modul in care placa poate fi modificata pentru a
atinge cea mai buna calitate a semnalului cum ar fi cea mai buna cale pentru rutarea
semnalului sau unde ar trebui adaugate/indepartate componentele. $nstrumentele de simulare
moderne sunt foarte puternice pentru analizarea unei placi de cabla" inaintea trimiterii acesteia
spre fabricatie. Pentru orice proiect de mare viteza instrumente de simulare de mare viteza
trebuiesc folosite.
/0emplul #.1.
$ntentionez sa creez o placa cu patru straturi avand semnalele prin caile de deasupra si de
dedesubt. ;atimea cailor mele va fi de *. mil cu un spatiu de *9 mil intre straturi. 2rosimea
cailor este de *./6 mil. )oi folosi un A5', asa ca voi utiliza o constanta dielectrica de ,...
4ai intai voi calcula impedanta caracteristica!

Apoi voi calcula capacitatea cailor!

$n final inductanta este!

/-

#.% ;iteza de propagare

8ensiunea se propaga de'a lungul liniei de transmisie ca o unda cu o viteza ce atinge viteza
luminii in vid. 4a"oritatea firelor nu lucreaza in vid astfel ca viteza de propagare actuala este
mai mica decat viteza luminii. Viteza de propagare de asemena cunoscuta sub numele de
intarziere a propagarii sau factor al vitezei reprezinta viteza reala a semnalului de'a lungul
caii. )iteza de propagare este determinate de proprietatile materialului ce incon"uara firele.
Proprietatile importante sunt cat de bine poate strabate un camp electric materialul (numit
constanta dielectrica ) si cat de bine poate strabate un camp magnetic materialul

unde

p
este viteza de propagare exprimata in metrii pe secunda#
c este viteza luminii exprimata in metrii pe secunda#

r
este constanta dielectrica a materialului protector#

r
este permeabilitatea magnetica a materialului protector.
De obicei permeabilitatea magnetica este egala cu * si deci nua re nici un efect asupra
ecuatiei. Aceasta ecuatie se aplica numai la materialele izolatoare omogene. %ateodata
materialul este neomogen asa cum o cale a cabla"ului este pe suparfata exterioara cu A5', pe
o parte si aer pe cealalta. $n acest caz materialul dielectric nu va incetini viteza de propagare
la fel de mult ca si atunci cand ar fi fost incon"urata de el ca in cazul stripline.
%onstanta dielectrica a placilor de cabla" ce utilizeaza A5', ca material izolator este unde
la ,..',.1. Aceasta inseamna ca viteza unei unde de tensiune de'a lungul unei cai a placii de
circuit este putin mai mica decat "umatate din viteza luminii.
O a doua ecuatie care de asemena descrie viteza de propagare este!

$n aceasta ecuatie viteza este descrisa folosind inductanta si capacitatea. Daca cele doua
ecuatii sunt combinate
//


Aceasta ecuatie arata cum inductanta si capacitatea sunt combinate pentru un anumit tip de
material. Deoarece viteza luminii constanta dielectrica si permeabilitatea magnetica sunt
toate constante schimbarea inductantei liniei de transmisie va duce la o schimbare relativa a
capacitatii. Schimbarea vitezei de propagare este imposibila fara schimbarea materialului. Din
nou este de observat ca acest lucru este adevarat pentru un material omogen ce incon"uara
liniile de transmisie. $ntr'un material neomogen inductanta si capacitatea pot fi schimbate
independent sau cel putin la o rata diferita.
)iteza luminii in unitati raportate la marimea placilor de cabla" este de **.1 in.
*
ns .
Schemele de mare viteza pot avea perioade de ceas in domeniul picosecundelor. Aceasta
inseamna ca un dispozitiv poate trimite zeci pana la sute de impulsuri de'a lungul unei cai de
semnal inainte ca acestea sa a"unga la capatul placii de circuit.
Pentru A5', un semnal va avea o intarziere de aproximativ *79 ps
*
.

in . Deci o
plasare apropiata a dispozitivelor ce transmit/receptioneaza semnale de mare viteza este
necesara pentru a micsora intarzierea. Aceasta inseamna de asemena ca este foarte dificil sa
avem un ceas sincronizat intre toate dispozitivele logice de pe o placa de cabla" de mare
viteza. Alte metode cum ar fi ceasurile sincrone ale sursei sau metodele de regenerare a
ceasului trebuiesc folosite.
/0emplul #.#.

8ocmai am citit materialul anterior si vreau sa verific o placa de circuit mai veche pe care o
am. Singurul instrument de masura pe care il am este metrul 5;%. Asa ca am ales o cale de pe
placa de circuit care este in ma"oritate dreapta. (rmatorul pas este de a gasi o gaura apropiate
conectata la masa. Aolosesc metrul 5;% si probez fiecare gaura pentru a gasi una ce are
rezistenta zero. Apoi am comutat metrul 5;% pe modul capacitate si am masurat capacitatea
caii proband acele doua locuri. Am masurat o capacitate de /7.7 pA. Apoi am gasit o gaura
conectata la masa in apropiere de celalalt capat al caii. Apoi am luat pistolul de lipit si cu
foarte foarte mare gri"a am lipit o mica bucata de fir de la acea cale catre gaura de masa. Am
comutat metrul 5;% pe modul inductanta si am masurat inductanta caii proband aceleasi doua
locuri. Am masurat o inductanta de 3-./ nC. A trebuit sa convertesc nC in pC pentru a anula
pA din calculele impedantei caracteristice. Deoarece lungimea caii nu este importanta pot
folosi aceste numere in ecuatia impedantei caracteristice!

Asa ca impedanta mea cracteristica este de aproximativ .9E. Apoi am dorit sa aflu cat de
rapid se poate propaga semnalul meu pe aceasta cale. ;ungimea caii se anuleaza in ecuatia
impedantei caracteristice dar nu si pentru viteza de propagare. Pentru a gasi inductanta pe
unitate (in acest caz inchi) am masurat lungimea caii ca fiind *9 in. Acuma inductanta mea va
fi exprimata in inductanta pe *9 in. asa ca am divizat'o cu *9 pentru a obtine inductanta pe
inch. ;a fel am facut si cu capacitatea. Asa ca am folosit urmatoarea ecuatie
/,

Asa ca semnalele vor parcurge 9.99.,, in. Sau ..,, mil la fiecare secunda. Pot determina
intr'un mod rezonabil ce tip de material izolator a fost folosit la crearea placii mele de cabla".
Presupunand o permeabilitate magnetica de *


%onstanta dielectrica este ,.6 adica aproximativ aceea a A5', care este materialul standard
folosit la constructia placilor de cabla".

#." Re1le0ii
O linei de transmisie infinita nu este fizic posibila. Astfel o unda de tensiune va a"unge la
capatul liniei de transmisie la un moment dat. Aceasta inseamna ca dupa un anumit timp
capacitatea distribuita de'a lungul liniei de transmisie se va incarca complet si va inceta sa se
comporte ca o linie de transmisie. Acest punct stabil va fi atins dupa un timp finit pentru orice
lungime finite a unei linii de transmisie.
Daca capatul liniei de transmisie este un circuit deschis curentul va inceta sa mai circule
dupa ce condensatorul este incarcat complet. Pe de alta parte daca capatul liniei de transmisie
este un scurt circuit nu va avea nici o cadere de tensiune de'a lungul firelor la acel moment.
$n punctul stabil al liniei de transmisie ambele fire ar trebui sa aibe aceeasi tensiune de'a
lungul intregii lungimi. Aceasta inseamna ca la un anumit moment de timp condensatoarele
vor incepe sa se incarce de la unda de tensiune transmisa iar apoi sa se descarce la scurt timp
dupa aceasta.
%and unda de tensiune este transmisa la inceput sarcina la celalalt capat al linie de transmisie
nu afecteaza unda. Singurul factor este impedanta caracteristica de la inceput. %and unda de
tensiune incidenta a"unge la capatul liniei se intampla ceva ce duce la reducerea tensiunii pe
condensatoare. ;ogic condensatorul cel mai apropiat de sarcina se va descarca primul iar cel
mia indepartat se va descarca ultimul. Acest lucru poate fi modelat ca o alta unda de tensiune
care circula in directia opusa spre inapoi sursei de tensiune. Aceasta se numeste reflexie.
/.
O linie de transmisie se comporta ca orice tip de mediu prin care circula o unda. Aceasta
poate fi sunetul sau lumina care trec prin aer. Sunetul trece prin aer la o anumita rata care
depinde de un numar de factori cum ar fi densitatea si umiditatea. %and sunetul loveste
peretele unei case se va lovi de acesta si se va intoarce catre sursa de origine a acestuia. Dar
daca sunetul a fost complet reflectat in interiorul casei va fi liniste totala atunci cand un
camion mare trece pe langa ea. Altfel o parte din sunet trece prin perete si apoi prin aer in
interiorul casei. Sunetul va fi mic in interiorul asa ca mare parte a energiei sunetului este
reflectata si doar o mica parte transmisa.
,igura #.&. %ircuit digital cu o linie de transmisie
Aceasta se intampla deoarce densitatea peretelui este diferita de cea a aerului. :ste similar cu
sarcina unei linii de transmisie. $n locul densitatii avem diferenta in impedanta. %a la
ma"oritatea undelor acestea se vor reflecta atunci cand apare o schimbare in mediul prin care
circula. %antitatea reflecata poate fi estimata daca se cunoaste diferenta in impedanta.
$mpedanta caracteristica a unei linii de transmisie se bazeaza pe geometria firelor. Pe o placa
de cabla" daca calea de semnal este un fir drept uniform atunci impedanta caracteristica va fi
aceeasi in orice punct al acelei cai. Singurele diferente in impedanta vor aparea la capetele
caii. ;inia de transmisie poate fi modelata utilizand circuitul original cu linia de transmisie ca
o impedanta serie asa cum se vede in Aigura -...
O unda de tensiune trebuie sa fie la inceput introdusa la un capat al caii pentru ca unda se se
propage de'a lungul acesteia. Pasul de tensiune aplicat la capatul caii poate sa nu aibe aceeasi
amplitudine ca si unda care circula de'a lungul liniei. Aceasta fractare a tensiunii incidente se
numeste functie acceptantei de intrare. :ste o functie a impedantei sursei si a impednatei
caracteristice a liniei


unde
/7
A este fuctia acceptantei la intrare#
z9
este impedanta caracteristica a liniei de transmisie#
zs
este impedanta sursei#

c
este tensiunea din interiorul linie de transmisie#

s
este tensiunea incidenta a sursei.
Aceasta ecuatie are aceeasi forma ca cea a unui simplu divizor de tensiune. Amplitudinea
tensiunii din interiorul liniei de transmisie va fi uniforma pana la atingerea unei discontinuitati
a impedantei. %and unda de tensiune atinge acea discontinuitate o parte din unda se va
transmite noii impedante si o parte se va reflecta inapoi pe linia de transmisie. Aceasta
cantitate transmisa este!


unde
8 este coeficientul de transfer#
Z9
este impedanta caracteristica a liniei de transmisie#
ZL
este impedanta sarcinii.
%oeficientul de transfer poate varia de la 9 la -. Daca impedanta caracteristica este mica in
comparatie cu cea a sracinii atunci o cantitate mai mare de semnal va fi transmisa sarcinii.
Daca impedanta sarcinii este mica in comparatie cu cea caracteristica o cantitate foarte mica
de semnal va fi transmisa. %antitatea de semnal reflectata este!

unde
5 este coeficientul de reflexie.
De notat ca unda reflectata poate fi pozitiva sau negativa in functie de marimea relativa a
impedantelor. Daca impedanta sracinii este zero (adica este in scurt) atunci coeficientul de
reflexie va fi '* ceea ce inseamna ca semnalul se va reflecta complet dar va fi inversat. Dca
un impuls de .) este transmis atunci un impuls de '.) este reflectat. Suma acestor doua
impulsuri va duce la o tensiune de 9) pe linia de transmisie ceea ce este de asteptat atunci
cand liniile sunt puse in scurt. %oeficientul de transfer va fi zero in acest caz.
Daca impedanta sarcinii este infinita adica un circuit deschis coeficientul de reflexie va fi
* asa ca semnalul va fi complet reflectat dar nu inversat. %oeficientul de transfer va fi - in
acest caz. Singura modalitate pentru a avea un coeficient de reflexie zero este ca impedantele
sa aibe aceeasi valoare.
/6
O unda reflectata va propaga inapoi spre sursa pana cand intalneste o alta discontinuitate a
impedantei. Daca o va face va avea aceleasi ecuatii de transmisie si reflexie a undei. Daca
impedantele sursei si a sarcinii sunt diferite de cea a liniei de transmisie unda poate continua
sa se reflecta inapoi si inainte de'a lungul liniei de transmisie.
8ensiunea pe linia de transmisie va ramane aceeasi doar daca o unda de tensiune se
propaga de'a lungul ei. Pe masura ce unda de tensiune trece de fiecare punct al liniei va
adauga tensiunea sa la tensiunea curenta a acelei locatii. Astfel orice unda reflectata va aduna
amplitudinea sa cand trece de fiecare punct de pe linie. Daca unda se reflecta periodic de'a
lungul linie de transmisie ecuatia de determinare a tensiunii curente in orice locatie devine
foarte mare.
'iagramele de salt
%ea mai simpla cale de a tine evidenta tensiunii in orice punct de'a lungul liniei de transmisie
este utilizarea diagramelor de salt(bounce diagrams). Aigura -.7 prezinta o diagrama de salt
pentru circuitul de mai sus. Axa orizontala reprezinta lungimea liniei de transmisie. Axa
verticala reprezinta timpul de start cand unda intra pentru prima data in linia de transmisie.
2raficul arata cum unda circula inapoi si inainte de'a lungul liniei de transmisie in timp.
Amplitudinea normalizata a undei este prezentata pe graficul fiecarei reflexii.
$mpedanta sursei este la locatia B(9) iar impedanta sarcinii este la locatia B(,). (nda
incidenta va avea o amplitudine normalizata A incepand de la B(9). Odata ce unda a"unge la
sarcina B(,) unda reflectata va avea o amplitudine de
RL
A si va circula inapoi spre sursa.
Dupa ce unda face un traseu complet de'a lungul linie de transmisie se va reflecta din nou cu
o amplitudine de
R R & L
A . (nda va continua sa se reflecte cu amplitudinea modificata
dupa fiecare traseu de'a lunul liniei. 8impul de parcurgere a traseului de'a lungul linie de
transmisie este de la 8(9) la 8(*).

/1
,igura #.2. Diagrama de salt generica
)iteza undei poate fi scrisa ca

Aolosind aceasta diagrama de salt un grafic al amplitudinii tensiunii poate fi creat pentru
orice punct de'a lungul liniei de transmisie. O cale este trasta pe diagrama de salt la locatia
data incepand cu 8(9). 8ensiunea ramane aceeasi pana cand se a"unde la linia care reprezinta
unda. Amplitudinea undei de tensiune este apoi adaugata la tensiunea curenta din acel punct
la cel moment.
/0emplul #.%.
Aiind dat circuitul de mai sus doresc sa transmit un semnal de *9) la o sarcina de -.E. Sursa
mea de tensiune are o impedanta de 6.E. Am masurat impedanta caracteristica a liniei de
transmisie dintre sursa si sarcina ca fiind .9E. Doresc sa stiu care va fi raspunsul in tensiune
la mi"locul liniei de transmisie. )oi construi mai intai diagrama de salt. Am calculat functia
mea de acceptanta incidenta

(nda va avea o amplitudine de , ) cand se va propaga prima data de'a lungul liniei de
transmisie. %and va a"unge la celalalt capat o parte din cei ,) se vor transmite in sarcina si o
parte se va reflecta inapoi!

Astfel o treime din unda sau '*.//) se va inversa si se va reflecta inapoi catre sursa. %and
unda a"unge la sursa se va reflecta din nou


/3
(nda reflectata va avea o cincime din tensiunea sau '9.-776). )oi continua sa utilizez acesti
coeficienti de reflexie pantru a calcula amplitudinea reflexiilor ramase

Diagrama de salt finala va arata ca cea din Aigura -.6.

,igura #.(. :xemplu de diagrama de salt
Se va desena la inceput forma undei de tensiune pentru punctual din centrul liniei de
transmisie. Aceasta corespunde punctului B(-). Deoarece unda se propaga cu o viteza
constanta va a"unge la punctual B(-) exact la "umatatea drumului dintre 8(9) si 8(*).
8ensiunea in acest punct va sari la ,). (rmatoarea trecere va fi la "umatatea lui 8(-). (nda de
tensiune va fi de '*.//) acum. Aceasta tensiune va fi adaugata la tensiunea curenta de ,)
asa ca noua tensiune este de -.76). (rmatoarea unda va reduce tensiunea cu 9.-76 ramanand
-.,). ;a urmatoarea trecere va fi -.,3 ) iar apoi -..). De fiecare data cand unda de tensiune
trece de punctual B(-) are o amplitudine mai mica decat anterior. Pot sa verific cea am facut
prin umarirea tensiunii starii stabile. Daca indepartez linia de transmisie tensiunea de'a
lungul sarcinii poate fi aflata folosind formula divizorului de tensiune
,9


;a starea stabila tensiunea de'a lungul sarcinii ar trebui sa fie -..). Din forma undei de
tensiune aici este locul unde tensiunea se stabilizeaza in cele din urma.
(n lucru ce trebuie observat aici este acela ca daca forma undei de tensiune a fost
desenata la un punct foarte apropiat de sarcina cantitatea de ,) ce va fi prezenta pe forma
de unda va fi foarte mica. Aproape instantaneu va avea o cadere de tensiune de -.76).
Aceasta inseamna ca sarcina nu va vedea niciodata acest impuls de ,). 8ensiunea va
deveni instantaneu -.76).

8ensiunea de'a lungul liniei de tensiune se va stabiliza in cele din urma la un anumit
nivel# oricum pe masura ce tensiunea se plimba inainte si inapoi receptorul va masura
acest nivel de tensiune. O schimbare mare poate aparea la receptor ceea ce poate fi
interpretata ca o tranzitie logica. $n exemplul anterior tensiunea se schimba intre nivelul
ce la mai mic sic el mai mare ceea ce receptorul poate interpreta ca nsite tranzitii multiple
de la 9 la *. Acest tip de raspuns este observat in exemplul anterior.
De obicei la dispozitivele logice %4OS rezistenta de intrare si iesire este foarte
mare. Aceasta inseamna ca semnalul se va reflecat in intregime la sarcina si aproape in
intregime la sursa. %omparativ cu impedanta liniei de transmisie poate fi considerat un
circuit deschis. Aceasta va duce la reflexii semnificative. Datorita diferentelor
semnificative din sursa si linia de transmisie un semnal foarte mic va fi in"ectat in linia de
transmisie. Daca forma undei de tensiune a fost desenata la sarcina va arata ca un model
al unor trepte de scari ce cresc usor catre tensiunea starii stabile. Astfel o greseala a
impedantei liniei de transmisie poate incetini semnificativ timpul de crestere efectiva a
impulsului transmis.
$mpedanta de intrare a dispozitivelor %4OS poate fi modelata ca un condensator.
Aceasta capacitate va adauga o intarziere semnalului. Dca linia de transmisie este
modelata ca un rezistor cu condensator sarcina se va comporta ca un filtru trece "os 5%.
:cuatia sarcinii este

unde
) (t

L
este tensiunea vazuta de receptor#

s
este tensiunea din linia de transmisie#
t
pd
este intarzierea liniei de transmisie#
C
Z9
este constanta de timp#
,*

Z9
este impedanta caracteristica a liniei de transmisie#
% este sarcina capacitiva.
Daca
t
d
este timpul cand atunci


Aceasta ecuatie inseamna ca receptorul va avea o intarziere in plus de C
Z9
/ . - inainte ca
semnalul sa fie detectat.
$ntarzieri pot fi introduse de asemenea de la discontinuitatile capacitive si inductive
prezente de'a lungul liniei de transmisie. De obicei capacitatile vor fi suntate catre masa iar
inductantele vor fi inseriate cu linia de transmisie. 2aurile pot aparea fie ca discontinuitati
capacitive fie inductive. 5amificatiile(cotiturile) din cale pot schimba impedanta caracteristica
a firului pentru ca latimea sectiunii de trecere poate creste in "urul ramificatiei. Aiecare
ramificatie produce o discontinuitate capacitiva. 5amificatiile nereuiste pot produce o
capacitate si mai mare. 5amificatiile nu au o discontinuitate suficienta pentru a afecta
calitatea semnalului pana la viteze de ordinul gigahertzilor. $ntarzierile ambelor tipuri de
discontinuitati au aceeasi ecuatie


Aici ) (t

t
atinge

s
3 . 9 la / . - t . Pentru discontinuitatile capacitive


care adauga o intarziere de
Z
C
9
*. . * . Pentru discontinuitatile inductive

care adauga o intarziere de
Z
L
9
*. . *
.
0u numai ca semnalul este intarziat dar si o parte din semnal se va reflecta la acea
discontinuitate. O discontinuitate capacitive va reflecta o tensiune negative in timp ce o
discontinuitate inductive va reflecta o tensiune pozitiva. %antitatea de semnal reflectat este

unde
,-
5 este coeficientul de reflexive#

este constanta de timp (atat pentru o discontinuitate capacitiva cat si inductiva)#

t
r
este timpul de crestere al undei de tensiune.
/0emplul #.".
Sistemul liniei de transmisie prezentat in Aigura -.1 are un pas al tensiunii de intrare de la
9 ) la 7, ). Aorma de unda a tensiunii
'
A
este prezentata in Aigura -.3 masurata la
rezistenta sursei.
,igura #.3. Doua linii de transmisie in serie
,igura #.4. Aorme de unda masurate la sursa
,/
Sunt doua linii de transmisie cu impedante caracteristice diferite notate K* si K-. 8impul
de trecere peste impedantele K* si K- este t* respectiv t-. Aiind data mpedanta sursei de
.9E pot afla valorile lui K*K-t*t- si
RL
.
Prima reflexie a"unge la sursa la - ns dupa ce este transmisa ceea ce reprezinta
timpul dus' intors peste K*. Astfel timpul intr'o singura directie (t*) este * ns. A doua
reflexie a"unge la sursa dupa / ns. Scazand timpul peste K* timpul dus'intors peste K-
este *ns ceea ce inseamna ca timpul intr'o singura directie (t-) este 9.. ns. Pot folosi apoi
functia de acceptanta pentru a gasi valoarea lui K*!

,igura #.15. Diagrama de salt pentru doua linii de transmisie
,,
Deoarece valoarea lui K* si
Rs
este aceeasi nu vom avea reflexii la sursa. Aceasta va
face ca rezolvarea valorilor celorlalte sa fie mult mai usoara. )aloarea lui K- si
RL
pot
fi usor aflate prin utilizarea unei diagarme de salt ca cea din Aigura -.*9.
Prima tensiune de intoarcere este de ,1 ). Amplitudinea undei tensiunii de intoarcere
va fi diferenta dintre prima tensiune de intoarcere si prima tensiune transmisa (/- )). Asrfel
amplitudinea undei de intoarcere este *7) Aceasta inseamna ca atunci cand unda de /- )
intalneste K- "umatate este reflectata inapoi. Deci coeficientul de reflexie este J9...
$mpedanta K- poate fi aflata prin utilizarea coeficientului de reflexie

(ltimul pas in aflarea valorii lui
RL
va fi putin mai complicat. 4ai intai tensiunea
transmisa trebuie gasita mergand in K-!


Amplitudinea undei de tensiune transmisa este de *.. ori mai mare decat prima unda de
tensiune ,1 ). De asemena trebuie gasita si unda de tensiune transmisa in directia cealalta!

Amplitudinea unde de tensiune de intoarcere la / ns va fi diferenta tensiunii masurate la - ns
si / ns. Astfel unda de tensiune intoarsa va fi de '*- ). Deoarece '*- ) a fost transmisa de la
unda din K- unda de tensiune in K- trebuie sa fie '*-/
( * -
. Aceasta inseamna ca unda de
tensiune in K- trebuie sa fie ' ). Deoarece ,1 ) sunt transmisi in K- iar -, ) sunt reflectati
inapoi coeficientul de reflexie este '9..!
,.

#.& Compensarea impedantei
Pentru a nu avea reflexii in linia de transmisie impedanta intregii cai de la transmitator la
receptor trebuie sa fie constanta. Deoarece impedanta sursei si a sarcinii poate varia cu
tehnologia dispozitivului proiectarea unei impedante a liniei de transmisie care sa se
potriveasca este imposibila. $mpedanta se poate schimba de asemena de'a lungul lungimii
liniei de transmisie. Aceasta sectiune vorbeste despre metode de asigurare a unei linii de
transmisie echilibrate prin modificarea caii sau adaugarea de componente.
Scopul proiectarii unei placi de cabla" bune este acela de a ne asigura ca impedanta sursei
si/sau sarcinii este aceeasi ci impedanta caracteristica. Deoarece impedanta liniilor de
transmisie este pur rezistiva o retea rezistiva poate fi adaugata la sarcina si/sau sursa. Acest
rezistor poate fie sa se adauge fie sa se scada la impedanta.
Sarcina terminala
Pentru impedante foarte mari ale surselor un rezistor in paralel cu sracina va micsora
impedanta pentru a se potrivi cu cea a liniei de transmisie. De exemplu daca un rezistor de
.9E este plasat in paralel cu un rezistor de *4E rezistenta rezultata va fi putin mai mica de
.9 E. Daca o linie de transmisie de .9 E este utilizata un rezistor de .9 E este conectat la
sarcina cu celalalt capat conectat la masa. Acest rezistor ar trebui plasat cat mai aproape
posibil de sracina. O impedanta a sarcinii bine echilibrata va permite ca intreaga amplitudine a
tensiunii de pe linia de transmisie sa se transmita catre receptor.
Pentru impedante mici ale sarcinii un rezistor in serie cu sarcina creste impedanta.
)aloarea acestui rezistor ar trebui sa fie diferenta dintre linia de transmisie si sarcina. Aceasta
ar trebui de asemenea plasata cat mai aproape posibil de sarcina.
O problema ma"ora cu rezistoarele terminale este locatia fizica. 5ezistoarele sunt mari in
comparatie cu dimensiunea pinilor pachetelor ce contin dispozitive logice. Daca multe cai
sunt rutate apropiate de pini montarea unor rezistoare in apropiere poate fi foarte dificila.
Prioritatea pentru rutare ar trebui sa o aibe rezistorul terminal. Ar trebui sa fie mereu la
capatul final al liniei de transmisie. Daca un rezistor nu este plasat la capatul liniei de
transmisie rezistorul formeaza un tip diferit de divizor rezistiv. ;inia de transmisie poate fi
modelata ca doua linii de transmisie diferite cu discontinuitati rezistive in centru. ;inia de
transmisie scurta ce conecteaza sarcina si rezistorul este un ciot(stubM). %and linia de
transmisie mai mare intalneste rezistorul terminal detecteaza doua rezistoare in paralel
ambele cu aceeasi rezistenta. Aceasta poate produce o reflexie semnificativa. Acest efect este
,7
minimizat cu cioturi(stubs) mai mici. Daca intarzierea semnalului prin stub este -9> din
timpul de crestere a semnalului avanta"ele utilizarii unui rezistor terminal sunt eliminate.
(nele dispozitive moderne au rezistorul terminal plasat in interiorul pachetului. Aceasta este o
solutie buna pentru proiectantii de cabla"e deroarce nu trebuie sa'si faca gri"i despre gasirea
locurilor tuturor rezistoarelor. Stubul liniei de transmisie nu va fi o problema deoarece calea
va fi rutata doar catre pin. %ateodata aceasta rezistenta interna este aleasa de catre utilizator
prin referinte externe. Singura problema este inductanta terminalelor capsulelor de pe cabla".
Sursa terminala
O terminatie a sursei nu este critica daca nu exista reflexii de intoarcere pe linia de transmisie#
oricum daca acolo sunt reflexii de la sarcina sursa trebuie sa fie terminata pentru a preveni
reflexiile repetate pe linia de transmisie. $n unele cazuri o sarcina terminala nu este posibila
asa ca o sursa terminala poate fi folosita stiind ca acolo va fi o reflexie de la sarcina dar care
nu se reflecta inapoi.
O sursa terminala este putin mai complexa decat sarcina terminala deoarece va modifica
semnalul in"ectat in linia de transmisie. $mpedanta sursei cand este masurata de la linia de
transmisie ar trebui sa fie egala cu cea a liniei de transmisie. $mpedanta poate fi crescuta sau
micsorata utilizand aceeasi tehnica ca si la sarcina terminala. %oeficientul de reflexie al sursei
trebuie sa fie zero.
%ateodata dispozitivele logice au o impedanta de iesire care variaza in timpul
functionarii. Daca impedanta de iesire variaza dar este foarte mare(*'*9<E) atunci variatia
nu va avea un impact semnificativ. Daca impedanta de iesire este in acelasi domeniu ca si
linia de transmisie(*9'*99 E) atunci poate ridica o problema semnificativa. Acest tip de
dispozitiv trebuie sa fie evitat sau utilizat un buffer in apropiere cu o impedanta mult mai
buna. Daca impedanta de iesire este foarte mica(*'*9E) aceasta varianta poate fi acceptabila.
Pentru o impedanta de iesire mica a driverului un rezistor poate fi plasat in serie pentru a
creste impedanta sursei la acelasi nivel ca si linia de transmisie. )aloarea acestui rezistor este
diferenta dintre linia de transmisie si impedanta sursei. Pentru o impedanta de iesire mare un
rezistor poate fi plasat in paralel cu linia de transmisie. Acest rezistor are de obicei aceeasi
valoare ca si linia de transmsiei.
%and se utilizaeza o sursa terminala tensiunea in"ectata in linia de transmisie va fi "umatate
din sursa de tensiune. Aceasta tensiune se va propaga catre sarcina si se va reflecta inapoi.
Deoarece coeficientul de reflexie al sursei este zero tensiunea nu se va reflecta din nou.
Sarcina trebuie sa aibe un coeficient de reflexie de J* pentru a aduce tensiunea de la sarcina la
acelasi nivel de tensiune produs de sursa. (n coeficient de reflexie de J* inseamna ca
impedanta sursei trebuie sa fie foarte mare in comparatie cu impedanta caracteristica a liniei
de transmisie.
Consumul de putere
(n rezistor terminal(final) este necesar pentru a evita reflexiile din circuitele noastre dar
exista si unele deficiente care apar prin folosirea lui. De exemplu daca impedanta sarcinii este
foarte mare este nevoie de un rezitor final legat la masa. Daca tensiunea de la sursa este
stabila la 9 ) atunci nici un curent nu va circula prin linia de transmisie. Daca tensiunea de la
sursa este de .) atunci curentul va circula de la sursa prin linia de transmisie si prinrezitorul
final catre masa. )aloarea rezitorului final trebuie sa fie aceeasi cu cea a liniei de transmisie
asa ca nu avem nici o flexibilitate asupra acestei valori. Daca rezistorul trebuie sa fie de .9 E
atunci un curent de *99 mA trebuie sa fie furnizat de catre sursa. Acesta este un curent foarte
,6
mare pentru un dispozitiv logic si probabil va duce la defectarea acestuia. Acset lucru se
intampla numai cand sursa are o valoare mare a tensiunii.
O observatie foarte importanta referitoare la rezistoarele finale este aceea ca trebuiesc sa
fie legate la o masa de ac. Aceasta insemana ca la orice armatura care are valoarea de 9 ) ac.
O armatura de alimentare este potrivita pentru ca ar trebui sa nu aibe componente de frecventa
si astfel poate fi folosita la rezistoarele finale.
Daca exemplul anterior ar avea un rezitor final conectat la armatura de alimentare de . )
atunci nu va circula nici un curent prin rezistorul final cand acesta va fi conectat la . ). Dar
va exista un curent de *99mA cand sursa va fi la 9 ). Deci situatia nu s'a imbunatatit.
(n compromis poate fi facut prin punerea a doua rezitoare finale. (n rezistor va fi
conectat la armatura de alimentare si celalalt la masa. Aceasta poarta numele de terminatie
ramificata. %ateva criterii determina valorile acestor rezistoare. %ombinarea acestor doua
rezistoare trebuie sa fie egala cu imepdanta caracteristica a liniei de transmisie. ;a frecvente
inalte acesti rezistori par sa fie in paralel. 0ivelul maxim al curentului maxim de iesire (
)*" max
) si nivelul minim al curentului maxim de iesire(
) *Lmax
) nu trebuiesc depasite.
Acest criteriu poate fi cel mai bine exprimat prin utilizarea ecuatiilor

Pentru )cc si )ee date se poate ca rezistoarele sa nu indeplineasca aceste criterii. $mpedanta
liniei de transmisie poate fi proiectata cu o valoare mai mare pentru a compensa sau diferenta
dintre )cc si )ee poate fi micsorata prin utilizarea unei technologii diferite. Aigura -.**
prezinta un exemplu de technologii diferite impreuna cu amplitudinile tensiunilor.
%u o terminatori ramificati o cale de la alimentare la masa este formata prin doua rezistente
mici. Aceasta inseamna ca acel curent prin acesti terminatori poate fi semnificativ
consumand o mare canitate de energie. (n rezistor va avea intotdeauna intreaga amplitudine a
tensiunii pe el deci canitatea de putere consumata este

8erminatia ramificata poate fi transformata intr'un circuit echivalent 8hevenin. O tensiune dc
va aparea intre cele doua rezistoare care se afla intre )cc si )ee. Aceasta tensiune se numeste
tensiune a terminatiei. (n singur rezistor terminal poate inlocui cele doua rezistoare
,1
ramificate si va avea aceeasi valoare ca si impedanta liniei de transmisie. Sursa de tensiune va
fi aceeasi ca si tensiunea dc prezenta intre terminatiile ramificate!

,igura #.11. %omparatie intre amplitudinile de tensiune pentru diverse technologii
8ensiunea finala este de obicei la "umatate intre nivelele maxime si minime de tensiune.
Astfel consumul de putere va fi


,3
Puterea consumata va fi "umatate din cea a terminatiei ramificate dar puterea consmuata per
ansamblu poate sa fie mult mai mare decat sistermul de alimentare poate furniza. Astfel
curentul de cc prin rezistorul final trebuie sa fie micsorat.
Capacitate terminala
%ateodata un condensator este folosit impreuna cu un rezistor la capatul unei linii de
transmisie. %ondensatorul este proiectat pentru a bloca curentul cc dar nu are un impact
semnificativ asupra semnalelor de pe linia de transmisie. %onstanta de timp a rezistorului final
si condensatorul trebuie sa fie mari comparativ cu frecventa semnalelor ce trec prin linia de
transmisie. Acest condensator este plasat intre rezistor si masa.
$n timp ce condensatorul blocheaza curentul de cc se comporta in continuare ca un
condensator normal ce stocheaza o sarcina. Daca iesirea sursei este de . ) condensatorul isi
va forma o sarcina de . ). %and sursa trece pe 9 ) condensatorul este in continuare alimentat
cu . ). Acesta se comporta ca o sursa de alimentare de . ) inainte sa inceapa sa'si disipe
sarcina. $n cele din urma tensiunea de pe condensator va scadea pana a"unge la valoarea sursei
de tensiune. $n timp ce se intampla acest lucr o mare cantitate de curent este furnizata.
Aceste lucruri se intampla si in sens invers atunci cand sursa trece de la 9 ) la . ). Astfel int
timpul starii stabile condensatorul impiedica curentul sa treaca prin el dar in timp ce sursa
comuta driverul trebuie sa furnizeze/absoarba o canitate semnificativa de curent.
%onsumul de putere este acelasi ca si la terminatia ramificata cand sursele comuta si
scade pe masura ce condensatorul se descarca. Daca sursa de tensiune comuta foarte rapid
intre nivelul maxim si minim de tensiune condensatorul ramane incarcat la o tensiune aflata
la "umatate intre cele doua tensiuni. %onsumul de putere va fi constant in aceasta situatie dar
diferenta intre tensiunea condensatorului si tensiunea maxima/minima a driverului va fi fi
"umatate din amplitudinea tensiunii. Aceasta inseamna ca o sa avem un consum de putere egal
cu cel al uni singur rezistor terminal conectat la o sursa terminala.
Pentru a obtine cel mai bun consum de putere driverul trebuie sa mentina tensiunea
de pe condensator la "umatate intre tensiunea maxima si minima. Driverul trebuie sa stea
"umatate din timp la fiecare nivel de tensiune astfel incat fluxul de date sa asigure un numar
egal de * sau 9. Aceasta poarta numele de fulx de date echilibrat'cc.
*erminatii di1erentiale
De obicei dispozitivele logice transmit semnale in mod diferential. $n acest caz tensiunile de
pe liniile de transmisie vor fi opuse una fata de cealalta. Aceste linii pot fi terminate prin
utilizarea metodelor anterioare. Aorma generala a terminatiilor liniilor de transmisie
diferentiale arata ca in Aigura -.*-.
Daca ambele linii sunt terminate prin utilizarea modelului echivalent 8hevenin cu o sursa
de tensiune si un rezistor terminal configuratia va arata ca in Aigura -.*/(a). ;iniile de
transmisie vor fi terminate individual. Oricum tensiunile finale vor fi aceleasi pentru fiecare
semnal ceea ce inseamna ca tensiunea la capetele fiecarui rezistor terminal va fi aceeasi.
.9
,igura #.1#. %onfiguratia generala a terminatiilor diferentiale
Aceasta inseamna ca avem capetele rezistoarelor conectate efectiv atat timp cat tensiunea in
acel punct este aceasii ca in Aigura -.*/(b).
O caracteristica speciala a semnalelor diferentiale care poate fi folosita pentru a
imbunatatii terminatiile este sa opunem tensiuniile pe fiecare linie. Deoarece tensiuniile sunt
intotdeauna exact opuse tensiunea pe ambele rezistoare terminale este intreaga amplitudine a
tensiunii. Daca rezistoarele au aceeasi valoare tensiunea intre doua rezistoare va fi
intotdeauna la "umatate intre cele doua tensiuni. Aceasta este de asemena tensiunea terminala.
Astfel daca tensiunea intre cele doua rezistoare este tensiunea terminala fara sursa de
tensiune actuala sursa de tensiune poate fi indepartata din circuit. %ele doua rezistoare
terminale pot fi combinate intr'unul singur cu o valoare de -K9 ca in Aigura -.*/(c).
Orice intarziere intre semnalele diferentiale receptionate cauzata de diferentele de lungime
ale liniei de transmisie sau de discontinuitatile imepdantei poate face ca tensiunea terminala
centrala sa varieze de la centrul ideal. Pentru a a"uta la mentinerea tensiunii centrale un
condensator poate fi plasat intre rezistoarele conectate la masa.
,igura #.1%. )ariante de termiantii diferentiale
Odata ce acest condensator se incarca va avea scurgeri foarte mici de curent deoarece nu se
va descarca niciodata decat daca exista o intarziere intre undele de tensiune diferentiale.
Aigura -.*/(d) prezinta terminatia cu condensator.
Compensatia capacitiva si inductiva
(neori discontinuitatile nu sunt numai rezistive dar si capacitive si inductive. Sutub'urile in
linia de transmisie apar ca niste condensatoare iar gaurile pot aparea fie ca niste
.*
condensatoare sau inductoare. Deoarece o discontinuitate capacitiva va reflecta o tensiune
negativa iar o discontinuitate inductiva va reflecta o tensiune pozitiva discontinuitatile pot fi
compensate prin creerea de discontinuitati opuse in linia de transmisie.
;atimea liniei de transmisie poate fi schimbata pentru furniza o extra capacitate sau
inductanta. O sectiune mai subtire a liniei de transmisie va furniza o extra inductanta in timp
ce o sectiune mai groasa va furniza o extra capaciate. Aigura -.*, prezinta un exemplu de
compensare a unei discontinuitati capacitive. %and crestem capacitatea cea mai lata linie de
transmisie posibila trebuie folosita. %and crestem inductanta cea mai subtire linie de
transmisie posibila trebuie folosita. (rmatoarele rapoarte corespund acestor limite

unde
ZA
este impedanta liniei de transmisie la sectiunea a"ustata in E.
,igura #.1". %ompensarea unei discontinuitati capacitive
$mpedanta caracteristica din "urul discontinuitatii trebuie sa se potriveasca cu linia de
transmisie incon"uratoare. Astfel ecuatia impedantei caracteristice este modificata la

unde
Z9
este impedanta caracteristica a caii incon"uratoare in E#
.-
C
A
este capacitatea liniei de transmisie in sectiunea a"ustata in A#
C
+
este capacitatea masurata a discontinuitatii in A#
LA
este inductanta liniei de transmisie in sectiunea a"ustata in C#
L+
este inductanta masurata a discontinuitatii in C.
Aie
C
+
sau
L+
vor fi zero in functie de tipul discontinuitatii. %apacitatea si inductanta
caii a"ustate este

unde x este lungimea sectiunii a"ustate a linie in metrii iar v este viteza undei prin sectiunea
a"ustata in
*
ms .
;ungimea liniei a"ustate pentru o discontinuitate capacitiva depinde de cat de mica este
latimea. O latime mica va face o sectiune a"ustata mai scurta!

;ungimea liniei a"ustate pentru o discontinuitate inductiva depinde de cat de mare este
latimea. O linie mai lata va face o sectiune a"ustata mai scurta!

Aceasta technica este un tip de groapa de oprire de rezolvare a discontinuitatii. )a functiona
doar daca intarzierea efectiva a segmentului a"ustat este mai mica decat timpul de crestere a
semnalului transmis. $ntarzierea efectiva poate fi calculata cu ecuatia

Asa cu ma discutat in capitolul anterior gaurile au atat capacitati cat si inductante parazite.
$mpedanta unei gauri este determinata de acelasi echilibru ca al unei linii de transmisie

Daca impedanta gaurii se potriveste cu impedanta caii de semnal atunci nici o reflexie nu va
aparea. Daca impedanta gaurii este mai mare inductanta va fi foarte mare. Daca impedanta
./
gaurii este prea mica capacitatea este prea mare. Acest capacitate si inductanta in exces poate
fi utilizata la rezolvarea latimii si lungimii caii a"ustate.
C)PI*+$U$ %
$inii de transmisie reale
Scopul acestui capitol este de a prezenta un model mult mai practic al unei linii de transmisii
reale si de a descrie cum sa proiectezi caile. Acest capitol presupune ca cititorul este
familiarizat cu componentele analogice analiza unor circuite simple proiectarea unor placi de
cabla" de baza circuite digitale semnale diferentiale si linii de transmisie ideale.
%.1 +biectivele de studiat
Dupa citirea acestui capitol vei fi capabil sa realizezi urmatoarele sarcini!
Determinarea modelului ce trebuie folosit pentru o lungime data a unei cai a placii de
cabla"#
Decizia daca un material dilectric cu pierderi mici trebuie folosit in locul A5',#
(tilizarea unor technici de egalizare si pre'emfazare pentru a contracara pierderile
liniilor de transmisie#
Alegerea unei lungimii maxime a caii in functie de atenuarea la frecvente inalte.
%.# /cuatiile telegra1iei
Prima distanta mare de comunicatie avea probleme cu transmisiile de Nmare vitezaI. Airele
telegrafice se intind de'a lungul milelor. %omportarea semnaleor pe aceste fire era ciudata asa
ca s'a creat un model pentru a intelege aceasta comportare. 5ezultatul a fost ecuatiile
telegrafiei.
$ntr'o linie de transmisie uniforma campurile electrice si magnetice sunt transversale la
directia de propagare a undelor# astfel liniile de camp transmise sunt numite unde
.,
electromagnetice transversale(8:4). :cuatiile pentru aceste unde au doua variabile! timpul si
pozitia. :cuatiile domeniului timp sunt

Aceste ecuatii presupun ca orice linie de transmisie poate fi modelata ca o serie infinita de
mici elemente independente. ;iniile de transmisie ideale sunt o serie infinita de elemente la
fel ca si o bobina serie si un condensator paralel. (n model mult mai real are o rezistenta in
serie cu o bobina si o admitanta in paralel cu un condensator. 5ezistenta si admitanta depind
de frecventa ceea ce face ca ecuatia pentru impedanta caracteristica sa fie mult mai complexa!


5ezistenta si admitanta introduc de asemenea pierderi liniei de transmisie. Aceasta este o
pierdere pe unitatea de lungime care depinde de frecventa. Aceasta este numita modelul Ide
pierderiI deoarece semnalul este atenuat pe masura ce trece prin liniile de transmisie. O linie
de transmisie ideala este numita model fara pierderi deoarece rezistenta si capacitatea sunt
indepartate. %ateodata impedanta caracteristica este scrisa pentru o singura frecventa sau
pentru un mic domeniu de frecvente. $n acest caz termenul
Z9
este utilizat in urmatoarea
ecuatie!

$n unele texte de referinta cei doi termeni
Zc
si
Z9
sunt comutabili dar exista o
diferenta semnificativa. 8ermenul
Zc
se refera la toate frecventele dar aceasta ecuatie nu
mai este valabila la frecvente foarte inalte deoarece efectele linie de transmisie nu mai pot fi
modelate cu ecuatiile telegrafiei.
Deoarece semnalul este atenuat de linia de transmisie o a doua ecuatie este necesara
pentru a descrie pierderea. Aactorul de atenuare C(Ol) este numit functie de propagare care
variaza cu frecvenat si lungimea firului. Aceasta descrie cum semnalul este modificat pe
masura ce se propaga prin fir. Are un termen real si imaginar care descrie cum semnalul este
intarziat si cum semnalul este atenuat. Aceasta este o functie exponentiala deci logaritmul
natural al acestei functii P este numit coeficient de propagare,

..
Partea reala a acestei ecuatii Q descrie atenuarea oe unitatea de lungime in timp ce partea
imaginara R descrie schimbarea de faza pe unitatea de lungime.
:cuatiile liniei de transmisie ideale deriva din ecuatiile anterioare presupunand ca
rezistenat si admitanta sunt zero. Aceste cuatii devin

Partea reala a coeficientului de propagare care descrie pierderea este zero. Partea imaginara
este intarzierea fazei asa ca intarzierea pe unitatea de lungime este LC . Aceasta poate fi
inversata pentru a obtine viteza undei

care este aceeasi ecuatie data si in capitolul anterior.
Pentru liniile de transmisie reale componenta rezistiva nu este zero. Orice fir va avea cel
putin o rezistenat de cc. Aceasta este rezistenta data pe unitatea de lungime. Pentru caiile P%b
aceasta rezistenta depinde de grosimea caii. Aceasta grosime este de obicei in masurata un
uncii(F-1./g). Acesta este numarul de uncii de material depozitat pe un metru patrat de
suprafata dreapta. Pentru caiile standard de cupru rezistenta de cc a oricarei cai poate fi aflata
folosind ecuatia

unde 5dc este rezistenta de'a lungul lungimii caii in
*
m ? este latimea liniei in metrii
iar toz este greutatea placarii liniei in oz.
-
ft .
2reutatea placarii poate fi convertita in grosime prin utilizarea ecuatiei

/0emplul %.1.
Doresc sa aflu ce placare a fost folosita pe o placa de circuit pe care o am la indemana.
4a"oritatea cailor de pe o placa de circuit sunt foarte subriri ceea ce face sa fie dificil de
masurat. Asa ca am folosit metrul meu 5;% pentru a afla rezistenta de cc de'a lungul celei
mai mari cai de pe P%&. 2rosimea caii este de * mm. Am asurat rezistenat ca fiind 9.33
*
m .
.7

Deoarece producatorii de P%& folosesc de obicei o placare de S oz. * oz. sau -oz. pot
preciza ca aceasta placa foloseste cupru de S oz.
%onductanta acestor cai de pe cabla" este de obicei foarte apropiata de zero. Aceasta
reprezinta cat de usor pot electronii trece intre cale si masa. Deoarece acolo se afla un izolator
bun intre ele nu va circula curent. Singura modalitate prin care curentul poate trece este la
tensiuni extrem de mari care din fericire nici unul din circuitele noastre digitale nu o poate
avea.
%.% Regiunile RC si $C
O mare intrebare pe care orice persoana si'o pune este I care este frecventa semnalelor mele
digitale care ar trebui sa ma ingri"oreze deoarece caile mele s'ar comporta ca niste linii de
transmisieMI. Problema cu aceasta intrebare este partea despre frecventa. (n semnal digital
ideal are un timp de crestere si de scadere ideal. (n timp infinit de crestere si de scadere are
un domeniu infinit de frecvente. Astefl pentru semnalele digitale ideale caile constituie
intotdeauna lainii de transmisie. (n ceas digital cu o frecventa de *9 <Cz este un ceas lent
dar daca tranzitiile lui sunt infinit de rapide atunci caile trebuiesc tratate ca niste linii de
transmisie.
Din fericire nici un semnal digital nu este infinit de rapid cu exceptia acelora invatate in
clasa. (n semnal digital are un timp de crestere si scadere finit si care este de obicei masurat
de la un nivel de *9> pana la 39>. $n timp ce timpii de crestere si de scadere pot fi aceeasi
ma"oritatea materialului din aceste capitole se refera numai la timpul de crestere presupunand
ca este cel mai mic dintre cele doua. ;a timpi foarte lenti de crestere nu se constata reflexii
notabile pe caiile P%& dar totusi acestea apar. Amplitudinea acelor reflexii poate fi ata de
mica incat sa nu poata fi detectata. 5eflexiile se vor disparea inainte ca semnalul sa aiba o
tranzitie completa de la tensiune mica la tensiune mare. %u o cale extrem de lunga este
nevoie de un timp de crestere foarte lent pentru ca acest lucru sa se intample. Astfel timpul de
crestere al semnalului si lungimea caii de semnal sunt doi factori cheie in a determina daca o
cale trebuie tratata ca o linie de transmisie. O aproximatie este

unde l este lungimea caii iar - este lungimea de unda a semnalului.
%and lungimea cailor placii de cabla" este mai mica decat o zecime decat lungimea de
unda reflexiile vor fi dificil sau imposibil de detectat. Aceasta presupune ca lungimea de
unda a semnalului comuta intreaga amplitudine foarte rapid. Arecventa efectiva a unui semnal
bazat pe timpul lui de crestere este

.6
;ungimea de unda depinde de viteza semnalului prin fir. Atata timp cat constanta dielectrica a
placii este cunoscuta viteza este usor de calculat!

%ombinand ecuatiile de mai sus vom obtine lungimea maxima a unei cai in functie de timpul
de crestere si de constanta dielectrica!

Aceasta este o aproximare grosolana si eroarea poate fi semnificativa dar functioneaza foarte
bine inainte ca proiecatrea P%& sa fi inceput. Predictiile mult mai precisa necesita geometriile
cailor.
Regiunea nod<element
Daca nu este necesar sa tratam caile ca linii de transmisie caile trebuiesc totusi tratate ca un
circuit nod'element deoarece un pas digital poate creea un sunet avand conditiile potrivite. O
cale a P%& are in continuare inductanta si capacitate. O sarcina poate fi plasata in circuit ceea
ce poate produce rezonanta la o anumita frecventa.
O aproximarea mai buna pentru cazul in care caiile P%& pot fi tratate ca un circuit
nod'element se bazeaza pe rezistenta capacitatea si inductanta caii. %ateva ecuatii determina
cat de bine poate fi modelata o cale ca un circuit nod'element. (rmatoarele doua ecuatii
specifica frecventa maxima de operare dand o lungime specifica P%&

RC l
L.
*
-

,
_

<

cand
C
L
R

> l

LC l
L.
*

,
_

<

cand
C
L
R

< l
unde

L.
este frecventa maxima de operare in rad
*
s #
5 este rezistenta serie a caii in E
*
m #
% este capacitatea paralela a caii in A
*
m #
; este inductanta serie a caii in C
*
m #
.1
L este lungimea caii P%& in metrii#
T este constanta ecala de obicei cu 9.-..
/0emplul %.#.
Pot trata caiile placii mele de circuit ca pe niste simple noduri de elementeM Dispzitivele mele
logice au un timp de crestere de * ns. )oi incepe cu aceleasi dimenisuni al P%& ca in
:xemplul -.*. $mpedanta caracteristica este de ./.7* E capacitatea este de -.7, pA
*
.

in iar
inductanta este 6..16 nC
*
.

in . 4ai inati voi face conversia la unitati metrice!

Apoi voi putea gasi rezistenta de cc a cailor mele dar va trebui deasemenea sa convertesc
grosimea de *./6 mil a cailor mele in uncii. ;atimea cailor mele este de *. mil asa ca o voi
converti de asemnea in unitati metrice!

;ungimea celei mai lungi cai a placii mele de circuit este *. cm sau 9.*.m. 4ai inati va
trebui sa determin ce ecuatie voi folosi!

.3
Asa ca va trebui sa folosesc a doua ecuatie pentru a gasi frecventa maxima de operare!

Acestea vor conduce la un timp de crestere a semnalului de

;ungimea maxima a caii folosind formula anterioara este

Aceasta estimeaza ca lungimea caii este aproximativ dublul caii de *. cm utilizate in acest
exemplu. Astfel eroarea asociata cu sectiunea anterioara este semnificativa.
Daca caiile P%& pot fi tratate ca circuite nod'element atunci doua conditii trebuiesc
indeplinite pentru a se asigura ca acea cale nu produce schimbari ale calitatii semnalului. 4ai
intai impedanta sursei driverului trebuie sa fie mult mai mica decat capacitatea caii.
$mpedanta ideala a sursei este zero asa ca avand mai multi driveri impedanta caii va fi mult
mai mare!


$n al doilea rand impedanta sarcinii trebuie sa fie mult mai mare decat impedanta serie a caii!

79
Daca una din aceste conditii nue ste adevarata atunci semnalul poate rezona. %hiar si caiile
foarte scurte pot face ca semnalul sa sune anumite impedante date ale sursei si sarcinii.
Regiunea RC
Dca o linie de transmisie nu poate fi modelata ca un circuit nod'element atunci exista un
numar de modele care descriu cum impedanta caracteristica se schimba cu frecventa.
$mpedanta caracteristica are un model diferit cu anumite domeii de frecventa. :cuatia pentru
impedanta caracteristica reala poate fi modificata eliminand admitanta deoarece este foarte
apropiata de zero!

;a frecvente "oase inductanta este mult mai mica decat rezistenta de cc 5UUO; si astfel
inductanta poate fi ignorata. Deoarece impedanta caracteristica depinde numai de rezistenta si
capacitatea din acest domeniu poarta numele de regiune 5%. Pe masura ce frecvetele de lucru
cresc inductanta va depasi in cele din urma rezistenta. Aceste frecvente definesc tranziia in
regiunea ;%. 2ranita intre aceste doua regiuni este definita ca

unde

LC
este frecventa care defineste granita dintre regiunile 5% si ;%
Rdc
este
rezistenat de cc serie in E
*
m iar ; este inductanta serie in C
*
m .
Pentru proiectantii de P%& regiunea 5% nu este intalnita aproape niciodata deoarece
lungimea cailor din acest domeniu este mult mai mare decat cea mai mare P%b imaginabila.
Dand exemplul anterior

%ea mai lunga cale P%& care nu se incadreaza pentru zona nod'element la aceasta frecventa
este peste *9 m. Aceste lungimi sunt intalnite numai in cablarea intre sisteme asa ca o
proiectare a lor este inca necesara. $mpedanta caracteristica in aceasta zona este

De observat ca partea reala si imaginara are aceeasi amplitudine. Aceasta ecuatie este numai o
aproximare grosolana deoarece inductanta creste cu frecventa. Atenuarea in aceasta regiune
7*
variaza cu radacina patrata a frecventei. %u alte cuvinte viteza de operare variaza invers cu
patratul lungimii firului. O negociere trebuei facuta intre lungimea firelor si frecventa de
operare. 8erminarea acestei linii de transmisie va fi dificila datorita dependentei ei de
frecventa.
Regiunea $C
Deasupra fercventei

LC
impedanta caracteristica se comporta diferit deoarece factorul
inductantei a crescut apropiindu'se de valoarea rezistentei de cc. Acestei regiuni i se poate
usor proiecta o terminatie deoarece atenuarea nu variaza semnificativ cu frecventa.
$mpedanta caracteristica a acestei regiuni este

8ermenii reali si imaginari nu au intotdeauna aceeasi magnitudine. Deoarece termenul 5(O)
este proportional cu radacina patrata a frecventei cand frecventa creste mult peste

LC

rezistenat de cc devine negli"abila ceea ce face aceasta ecuatie sa fie predominant reala.
Aceasta reduce ecuatia la forma ideala a impedantei caracteristice!

Aceasta ecuatie are mai putin de .> erori cand frecventa este de *9 ori peste

LC
.
%oeficientul de propagare se schimba in regiunea ;% de asemenea. $n regiunea 5%
coeficientul de propagare are aceeasi amplitudine pentru partea reala si imaginara. Partea
reala reprezinta atenuarea in timp ce partea imaginara reprezinta schimbarea fazei. $n
regiunea ;% atenuarea este constanta in timp ce schimbarea de faza creste cu frecventa. De
aceea regiunea ;% este uneori numita si regiune de pierderi constante!

;a frecventele aflate mult peste

LC
aceasta ecuatie poate fi exprimata ca
7-

Partea imaginara se apropie de LC care este forma ideala a coeficientului de propagare.
Partea reala ramane constanta la

Pentru o linie de transmisie cu impedanta caracteristica de .9E vom avea o atenuare mai
mica decat rezistenta de cc cu un factor de *99. 8erminarea unei linii de transmisie in zona
;% foloseste aceleasi technici ca si o linie ideala de transmisie. %ea mai buna metoda este
terminatia la capat deoarece este mai putin sensibila la rezistenat de cc a linie de transmisie.
%." /1ectul super1icial 6pielii7
Asa cum s'a mentionat de multe ori pana acuma fiecare fir simplu are o inductanta capacitate
si rezistenta parazita. Aceasta inductanta devine o problema cand mai mult curent trece prin
fire. Arecvente mari inseamna ca curentul se misca inainte si inapoi pe fir la viteze mai mari.
;a frecvente foarte mari firele nu se mai comporta ca un inductor uniform. %ampul magnetic
care se formeaza datorita inductantei incepe sa afecteze miscarea electronilor prin fire.
Asemeni cum schimbarea de curent produce un camp magnetic o schimbarea a campului
magnetic poate produce un curent. %ampul magnetic incon"oara firul dar de asemenea
penetreaza si firul.
Aigura /.*(a) arata cum un camp magnetic este produs in "urul unui fir. Aceste linii de camp
magnetic se rotesc in "urul firului conform regulii mainii drepte. Acest camp magnetic isi va
schimba directia cand curentul este inversat.
7/

,igura %.1. :fectele campului magnetic printr'un fir
Aigura /.*(b) prezinta cum campul magnetic poate produce curenti mici prin fire. Acesti
curenti mici sunt numiti curentii de varte"(curentii eddV). Acesti curenti se rotesc in "urul
liniilor de camp magnetic in figura. $n apropierea suprafetei firului curentii eddV i* si i-
circula in directia curentului primar $p. ;a "umatatea firului curentii eddV i* si i- circula in
directia opusa curentului primar $p care vor tinde sa se anuleze. $n realitate campul magnetic
va fi uniform iar curentii eddV vor aparea in toate locurile deoadata. Pe masura ce
amplitudinea lui $p creste campurile magnetice cresc ceea ce duce la cresterea curentilor
eddV. %urentii eddV din centrul firului circula in directia opusa curentului initial. 5ezultatul
final este ca curentul din centrul firului se apropie de zero in timp ce curentul din "urul firului
se apropie de $p. Aceasta inseamna ca curentul circula numai printr'o mica sectiune a firului.
Aceasta poarta numele de efect superficial(pielii) deoarece curentul circula numai in "urul
IpieliiI firului.
Problema cu efectul superficial(pielii) este rezistenta firului. Sectiunea de trecere a firului are
o rezistenta fixa data de un material specific.

unde
Rdc
este rezistenta de frecventa "oasa a firului in E
*
m #
W este conductivitatea firului in S
*
m #
A este aria sectiunii de trecere a firului in
-
m #
k
a
este o constanta dependenta de calea de intoarcere a curentului (pentru o cale a P%& cu
o
armatura de masa aceasta este aproximativ *).
7,
Asa cum indica aceasta formula rezistenta totala a unui fir scade pe masura ce aria sectiunii
de trecere a firului prin care circula curentul creste. Aceasta este similara cu trecerea
curentului prin doua rezistoare de aceeasi valoare in loc de unul! valoarea rezistentei este
in"umatatita. Daca curentul se misca printr'o arie mica datorita efectului superficial rezistenta
va creste. Astfel rezistenta firului creste cu cantitatea de curent alternativ ce trece prin el si
astfel cu frecventa.
Acest efect este notabil numai deasupra unei frecvente specifice pentru o arie data a
sectiunii de trecere a firului. ;a aceasta frecventa curentul circula prin fir numai la o anumita
adancime. Adancimea la care acest efect superficial (pielii) apare este

unde
X este adancimea pielii pe care densitatea de curent o descompune la */e (aprox. 9./6) in m#
f este frecventa de lucru in Cz#
Y este permeabilitatea magnetica absoluta a firului in C
*
m #
W este conductanta firului in E
*
m .
Daca firul are o raza mai mica decat adancimea pielii curentul va trece prin tot firul.
%and adancimea pielii este foarte mica rezistenta firului depinde semnificativ de geometria
acestuia. Aria prin care trece curentul este perimetrul firului ori adancimea pielii. Aceasta arie
poate fi substituita in ecuatia de "oasa frecventa pentru a gasi rezistenta de frecventa inalta

unde
Rac
este rezistenta de frecventa inalta in E
*
m #
p este perimetrul firului in metrii#
X este adancimea pielii in metrii#
W este conductanta firului in E
*
m #
k
p
este factorul de corectie bazat pe efectul de proximitate discutat in sectiunea urmatoare#
k
r
este factorul de corectie bazat pe efectul de rugozitate discutat in sectiunea urmatoare.
2eometriile a doua tipuri diferite de fire rotund si dreptunghiular sunt prezentate in
Aigura /.-. Perimetrul cercului este -Zr asa ca aria prin care curentul va trece este -ZXr.
Perimetrul unui dreptunghi este -(?Jt) asa ca aria prin care curentul va circula este -X(?Jt).
7.
,igura %.#. Adancimea pielii pentru fire rotunde si dreptunghiulare
$nlocuind ecuatia pentru adancimea pielii in ecuatia rezistentei de inalta frecventa duce la

Aceasa ecuatie demonstreaza cum rezitenta variaza proportional cu radacina patrata a
frecventei. Aceasta este doar o aproximare deoarece curentul nu este uniform prin adancimea
pielii.
:cuatiile rezistentei la frecvente "oase si frecvente mari coincid la o anumita frecventa.
$ntersectia poate fi definita cu ecuatia

unde
f

este frecventa care marcheaza inceputul efectului superficial(pielii) in Cz#
p este perimetrul firului in metrii#
Y este permeabilitatea magnetica absoluta a firului in C
*
m #
W este conductanta firului in E
*
m #
k
p
este factorul de corectie bazat pe efectul de proximitate discutat in sectiunea urmatoare#
k
a
este o constanta dependenta de calea de intoarcere a curentului (pentru o cale a P%& cu
o
armatura de masa aceasta este aproximativ *).
Pentru o cale a palcii de circuit perimetrul unui dreptunghi poate fi inlocuit cu ecuatia
77

Daca latimea caii este mare in comparatie cu grosimea atunci aceasta ecuatie poate fi
simplificata semnificativ la

Aceasta frecventa apare deasupra zonei ;%. Pentru P%&'uri inceputul apare intre *9 si
*994Cz. 5egiunea ;% este de obicei foarte mica deoarece inceputul regiunii ;% este undeva
pe la . 4Cz.
%resterea de rezistenta va afecta impedanta caracteristica si coeficientul de propagare.
5ezistenta creste cu radacina patrata a frecventei dar inductanta creste proportional cu
frecventa. Deoarece rezistenta la inceputul regiunii efectului pielii este foarte mica termenul
rezistiv din impedanta caracteristica poate fi negli"at la frecvente din regiunea efectului de
piele. Aceasta inseamna ca impedanta caracteristica va fi aceeasi ca si regiunea ;%.
8erminatiile din regiunea efectului de piele sunt aceleasi ca si cele din regiunea ;%!

%oeficientul de propagare nu este constant in regiunea efectului de piele. $n regiunea 5%
partea reala si imaginara creste cu radacina patrata a frecventei. $n regiunea ;% partea reala
incepe sa se apropie de o constanta in timp ce partea imaginara creste liniar cu frecventa. $n
regiunea efectului de piele partea imaginara continua sa fie liniara cu frecventa dar partea
reala creste cu radacina patrata a frecventei. Deoarece regiunea ;% este asa de mica partea
reala nu are in mod normal suficient timp sa se stabilizeze la un nivel constant inainte ca
regiunea efectului de piele sa inceapa. :cuatia pentru coeficientul de propagare poate fi
redusa la


Daca L
Rac
<< radacina patrata poate fi schimbata la

Partea imaginara a acestei ecuatii este intarzierea fazei care este aceeasi cu intarzierea regiunii
;%. $ntarzierea marimii de propagare este LC in secunde pe metru. $ntarzierea totala este
dependenta de lungimea firului. Dubland lungimea firului se dubleaza intarzierea. Partea reala
76
a acestei ecuatii poate fi transformata pentru a arata dependenta sa de frecventa. Pentru
rezistenta ac o frecventa

9
este aleasa peste frecventa de inceput a efectului
superficial(de piele). )aloarea lui 59 reprezinta partea reala a impedantei efectului pielii la
acea frecventa. Partea reala a coeficientului de propagare de asemenea atenuarea din zona
efectului de piele sunt date de urmatoarea ecuatie

unde

r
este coeficientul de pierdere al efectului pielii in d&
*
m #

9
este o frecventa arbitrara mult deasupra inceputului zonei efectului de piele#
R9
este valoarea calculata a rezistentei ac la

9
in E
*
m #
Z9
este impedanta caracteristica la

9
in E
*
m #
Aceasta ecuatie arata cum atenuarea variaza cu radacina patrata a frecventei. %oeficientul
implica o functie de propagare a unui filtru trece "os in d&
*
m de forma

%astigul de transfer variaza in proportii cu lungimea firului si radacina patrata a frecventei.
Dublarea distantei duce la dublarea pierderilor in d&. Dublarea frecventei duce la
multiplicarea pierderilor cu - . Pierderea a mai mult de / d& poate produce erori
semnificative intr'o transmisie digitala.
Deficienta ma"ora a regiunii efectului de piele este cum modifica raspunsul treapta al
unui semnal care este transmis prin fir. Deoarece functia de transfer arata ca a unui filtru trece
"os raspunsul treapta va arata ca o curba care creste rapid dar care nu a"unge la valoarea sa
maxima pentru foarte mult timp. Aceasta poate cauza probleme cand se comuta rapid intre
starile inalte si "oase. (n sistem se poate comporta bine atata timp cat comuta rapid datele asa
ca si cand datele sunt stabilizate dc. %and datele se stabilesc la nivel ridicat sau scazut pentru
mult timp cand incep sa comute din nou poate sa intalneasca o eroare.
Rugozitatea supra1etei
%and frecventa de lucru este mult sub frecventa de inceput a efectului de piele curentul
circula printr'o foarte mica banda in "urul perimetrului firului. Pana acuma numai structurile
geometrice perfecte pot fi utilizate. $n realitate firele nu sunt asa de perfecte. $mperfectiuni
mici pot fi gasite la suprafata firului. Aceasta poate aparea din mai multe surse in procesul de
fabricatie al P%&. Straturile de cupru pot fi gravate pentru a facilita adeziunea miezului si a
71
straturilor prepreg(numite profile dintate). Straturile pot fi presate mecanic impreuna ceea ce
poate lasa un spatiu in metal. Aceste imperfectiuni apar la nivel microscopic. Sunt greu de
anticipat si astfel greu de modelat dar cel mai rau caz poate fi identificat ceea ce da o margine
de sus efectului de rugozitate al suprafetei.
,igura %.%. %azul cel mai rau al unei suprafete cu rugozitati
Deoarece curentul circula numai foarte aproape de suprafata curentul se va invarti in "urul
acestor imperfectiuni.
%el mai rau caz al rugozitatilor suprafetei este dat de benzile muntilor abrupti de pe
suprafata firului. $n Aigura /./ curentul de "oasa frecventa va circula in mod normal pe sub
creste si prin partea centrala a firului. %urentul se va misca in linie dreapta prin aceasta
sectiune a firului care este de ,x lungimea. ;a frecventa ridicata curntul se misca in lungul
suprafetei firului si uramareste contururile muntilor. Distanta pe care semnalul poate circula
este dublata la 1x si astfel rezistenta totala este crescuta.
5ugozitatea suprafetei este data de radacima medie patrata(54S) a inaltimii
denivelarilor suprafetei. Daca adancimea pielii scade la mai putin decat inaltimea 54S
atunci curentul incepe sa urmeze conturul suprafetei. 5ugozitatea suprafetei poate creste
rezistenta serie cu *9> pana la .9>. 5ugozitatea suprafetei poate fi estimata pentru un
material dat si procesata intr'o constanta
k
r
.
Sunt disponibile un numar de optiuni de polizare pentru a micsora 54S'ul inaltimii
rugozitatii suprafetei. Straturile interioare sunt cel mai dificile in controlul rugozitatii.
Straturile exterioare deoarece sunt expuse pot fi mult mai usor de modificat. De la cea mai
rea la cea mai buna sunt procesul de foliere al tratamentului invers tratamente cu peroxid
sulfuric tratamente cu oxid si procese duble de tratare. Desi nici unul din acestea nu creeaza
o suprafata perfect neteda ele pot micsora rugozitatea suprafetei.
/1ectul de pro0imitate
:fectul de piele produce curentului de inalta frecventa sa circule numai in "urul capatului
exterior al linie de transmisie. %ampurile magnetice variabile de pe exteriorul firului tind sa
distribuie acest curent neunifrom in "urul perimetrului. %urentul duce la minimizarea
inductantei intre linia de transmisie si calea de intoarcere a curentului. %urentii sunt supusi
unor atractii in interiorul firului. Aceasta poarta numele de efect de proximitate.
73
,igura %.". :fectul de proximitate pe o linie de transmisie
%urentul de inalta frecventa de pe un fir creaza un camp magnetic variabil. Acest camp
magnetic interactioneaza cu un al doilea fir creand curenti eddV. Acesti curenti eddV sunt mai
puternici pe partea apropiata de primul fir# astfel densitatea curentului in apropierea primului
fir este este mai mare decat cea de pe partea opusa. Aigura /., prezinta cum este distribuit
curentul intre cele doua fire.
:fectul de proximitate este diferit de efectul de piele dar amandoua au cauze similare.
%ampurile magnetice nu pot penetra un conductor dar ele pot face curentul sa circule prin
conductor. ;a efectul de piele campul magnetic creat de proprii curenti imping curentul catre
capatul conductorului. ;a efectul de proximitate campurile magnetice dintr'o sursa externa
imping curentii catre capatul conductorului. :fectul de proximitate conteaza numai cand
curentul circula de"a in apropierea suprafetei conductorului. ;a frecvente "oase nu exista nici
un efect de piele asa ca efectul de proximitate nu conteaza. De asemenea campurile
magnetice la frecvente "oase nu sunt suficient de puternice pentru a afecta circulatia
curentului. Arecventa la acre efectul de proximitate incepe sa conteze este aceeasi frecventa la
care efectul de piele incepe sa conteze.
:fectul de proximitate creste rezistenta ac peste ceea ce efectul de piele ar fi realizat de
unul singur. %onstanta
k
p
este folosita pentru a arata a"ustarea care trebuie facuta
calculului efectului de piele. Aceasta constanta este dependenta de un numar de factori. 4ai
intai daca curentul si caile de intoarcere a curentului nu sunt apropiate efectul de proximitate
este negli"abil (
k
p
F*). Pe masura ce caile de curent sunt apropiate intre ele constanta
creste. Pentru fiele circulare constanta este dependenta de raportul dintre separatia firelor si
diametrul firelor s/d. %onstanta se apropie de - pe masura ce acest raport creste.
:fectul de proximitate are loc de asemenea intr'o armatura de masa care intoarce curentul pe
o P%&. Pentru curenti de "oasa frecventa curentul de intoarcere va urmari calea cu rezistenta
cea ma mica. Pe o armatura de masa curentul se va imprastia cat mai mult posibil pe intreaga
armatura de masa. Pentru curentii de inalta frecventa curentul de intoarcere va urmari calea
cu rezistenta cea mai mica. %urentul va circula direct pe sub cale pentru a minimiza
inductanta. Pe masura ce frecventa creste curentul este atras din inteaga armatura de masa
catre o banda apropiata. Aceasta din cauza ca curentul intr'un conductor la frecvente inalte se
69
distribuie pentru a micsoara fortele magnetice interne. Aceasta este similar cu fantele din
armatura de masa care cresc inductanta caii. %urentul de intoarcere nu poate circula pe sub
cale dar trebuie sa circule in "urul unei fante de masa.
)alorile specifice pentru un efect de proximitate pot fi calculate ultilizand un program
specializat. Pentru caile microstrip valoarea
k
p
este intre *.3 si *... Pentru caile stripline
valoarea
k
p
este intre *.6 si *... Pe masura ce inaltimea caii peste armatura de masa scade
constanta scade. Pe masura ce latimea caii scade constanta scade. Deoarece calitatea
semnalului este mai buna la o rezistenta ac mica constantele mai mici sunt mai bune. Astfel
micile cai stripline foarte apropiate de armaturile de masa micsoreaza efectul de proximitate.
%.& Pierderile de dielectric
Pe masura ce frecventele semnalelor ce trec printr'o linie de transmisie cresc peste regiunea
efectului de piele un alt efect incepe sa apara. 4aterialele ceramice absorb ceva energie
elctromagnetica. Aceasta energie este transformata in caldura. De exemplu un condensator
obisnuit este incarcat la o tensiune specifica si apoi este scos din circuit. $n teorie aceasta
tensiune va ramane pe condensator infinit pana cand o sarcina este plasat la terminalele
condensatorului pentru al descarca. $n practica daca acest experiment este efectuat cu un
condensator obisnuit condensatorul isi va pierde in cele din urma toata sarcina chiar si fara sa
aibe o sarcina aplicata. $ndustria de condensatoare numeste acest efect factor de disipatie si se
bazeaza pe permitivitatea relativa a materialului izolator.
Permitivitatea oricarui material izolator este masurata ca un raport de doua capacitati.
2eometriile ambelor condensatoare sunt exact aceleasi. Primul condensator foloseste
materialul izolator pentru a separa cele doua armaturi. Al doilea condensator are vid intre cele
doau armaturi. %apacitatea este masurata pentru amandoua iar raportul celor doua capacitati
egaleaza permitivitatea relativa a materialului izolator. 4aterialul izolator creste capacitatea
efectiva. Permitivitatea vidului este * iar permitivitatea oricarui alt material este mai mare
decat *.
Acelasi efect in industria P%& este numit tangenta pierderii de dielectric. Permitivitatea
relativa a materialului este un numar complex. Partea reala a permitivitatii este numita
constanta dielectrica. 8angenta pierderii de dielectric sau uneori tangenta de pierderi este
raportul partii reale si imaginare al permitivitatii

%onstanta dielectrica nu este chiar o constanta! variaza cu frecventa. Pentru toate calculele
care necesita constanta dielectrica acesta este un un lucru important de retinut (na din cele
mai importante ecuatii pe care le afecteaza este aceea a vitezei de propagare a semnalului
printr'o linie de transmisie!

6*
Aceasta ecuatie implica o viteza specifica la care semnalul trece printr'o linie de transmisie.
Daca constanta dielectrica variaza cu frecventa atunci viteza semnalului variaza cu frecventa.
Aceasta poate produce o problema semnificativa pentru calitatea semnalului. (n pas de
unitate ideal incident la o linie de transmisie are toate frecventele. Arecventele se imprastie de'
a lungul liniei de transmisie deoarece calatoresc toate la viteze diferite. Aceasta este numita
dispersie. %u cat impulsul se propaga mai departe cu atat devine mai dispersat si mai
distorsionat.
Deoarece viteza semnalelor depinde de frecventa lor pierderea de dielectric intr'o
linie de transmisie depinde in proportii atat de frecventa cat si de lungime. Pierderea de
dielectric este foarte mica la frecvente mici. Aceste pierderi devin notabile cand cresc la fel de
mult ca si pierderile rezistive ale efectului de piele. Desi pierderile sunt mici ele cresc direct
proportional cu frecventa. Deoarece efectul de piele creste cu radacina patrata a frecventaei
pierderile de dielectric vor dpeasi in cele din urma pierderile efectului de piele.
Pentru P%&'urile care folosesc un dielectric precum A5', inceputul zonei de pierderi
de dielectric incepe in mi"locul domeniului 4Cz. Pentru P%&'urile care lucreaza sub .99
4Cz u material dielectric diferit ar trebui utilizat pentru a micsora pierderile de dielectric si a
creste frecventa de inceput la domeniul multi'2Cz. Pentru a calcula inceputul frecventei
specifice a zonei de pierderi de dielectric o frecventa arbitrara este aleasa pentru a calcula
rezistenta ac impedanta caracteristica viteza de propagare si tangenta de pierderi. Acesti
factori determina frecventa de inceput

unde

este frecventa de inceput a zonei de pierderi de dielectric#

9
este o frecventa arbitrar aleasa pentru a calcula vraiabilele ramase#

9
este viteza de propagare la

9
in m
*
s #
Z9
este impedanta caracteristica la

9
in E#
R9
este rezistenat ac serie la

9
in E
*
m #
tan[ este tangenta de pierderi a materialului dielectric la

9
.
$mpedanta caracteristica in regiunea de pierderi dielectrice se comporta similar efectului de
piele si regiunilor ;%. %apacitatea este relativa la frecventa deoarece este dependenta de
constanta de dielectric. Pierderea de dielectric creste capacitatea cu frecventa. ;a frecventa de
inceput a regiunii de pierderi dielectrice impedanta caracteristica cerste usor cu frecventa
dar metoda terminatiei urmareste aceleasi reguli ca si regiunea ;%.
8ermenul imaginar pentru coeficientul de propagare este intarzierea de faza care
variaza asa cum am spus cu frecventa. Aceasta din cauza variatie capacitatii cu frecventa.
$ntarzierea variaza de asemenea cu lungimea linie de transmisie. $ntarzierea variaza mult mai
mult cu lungimea decat frecventa.
6-
8ermenul real pentru coeficientul de propagare este atenuarea care are urmatoarea ecuatie

Pierderea de semnal totala este apoi reprezentata de functia de transfer in d&
*
m

$n aceaste ecuatie pierderile de semnal variaza proportional cu lungimea liniei si cu radacina
patrata a frecventei. Dublarea lungimii duce la dublarea pierderilor. Dublarea frecventei creste
pierderea cu - . Semnalele digitale intalnesc erori la aproximativ / d&. Aigura /.. arat
raspusnul in frecventa al unei varietati de lungimi de linii stripline. ;iniile sunt proiectate cu o
impedanta caracteristica de .9 E 7 mil latimea unei cai si S oz. greutatea cuprului.

,igura %.&. Atenuarea liniei de transmisie la frecvente inalte
5egiunea de pierderi de dielectric reprezinta comportarea liniei de transmisie pana la
frecvente foarte inalte (D*,9 2Cz). Aceste frecvente sunt in afara domeniului semnalelor
digitale normale de astazi. %ateodata aceste frecvente apar in aplicatiile 5A. 8eoria liniei de
transmisie incepe sa cada iar o serie noua de reguli incep sa se aplice semnalelor. Aceasta
regiune este numita zona de dispersie in ghid de unda si nu va fi comentata in aceasta carte.
%.2 *ec=nici de compensare
6/
:fectul de piele si pierderile de dielectric produc o degradare semnificativa a semnalului
transmis de'a lungul P%&'urilor. Aceste pierderi se comporta ca un filtru trece "os pe o linie
de transmisie# astfel fiecare linie are asociata o anumita latime de banda. Dupa frecventa de
inceput a zonei efectului de piele castigul semnalelor de frecventa inalta incepe sa scada
rapid. (nui impuls rapid generat de sursa i va lua mult timp sa a"unga la tensiunea maxima la
sarcina. (neori latimea impulsului este atat de mica incat tensiunea receptionata nu
traverseaza pragul receptorului pentru a inregistra tranzitia unui bit. $n acest caz receptorul nu
detecteaza tranzitiile bitului.
Aigura /.7 prezinta raspunsul unui semnal care sufera o degradare datorita efectului de
piele si pierderilor de dielectric. Semnalul receptionat este incetinit atat de mult incat deabia
trece de pragul receptorului de detectare a unei tranzitii. $mpulsul receptionat este uneori
numit Iimpuls piticI. Pentru o comunicatie binara normala amplitudinea impulsului pitic nu
trebuie sa fie niciodata sub 69> din amplitudinea maxima.
Aluxul de date reprezentat in Aigura /.7 este format dintr'o lunga seri de 9'uri urmata de
un singur * urmata de o alta serie lunga de 9'uri. Aceasta reprezinta cel mai rau caz pentru
pierderile din liniile de transmisie. %el mai bun caz este atunci cand se schimba constant de la
9 la *. Semnalul nu va a"unge niciodata la amplitudinea maxima sau minima dar dar se sari
inainte si inapoi peste pragul receptorului.
$ntr'o linie de pierderi timpul unde receptorul detecteaza o tranzitie de la 9 la * apare
la putin dupa timpul proiectat. Aceasta poarta numele de "itter(infricosat). :xista multe tipuri
de "ittere iar acestea sunt definite de scopul fiecaruia.

,igura %.2. :fectele liniilor de pierderi asupra unui impuls transmis
8ipul "itter'ului produs de efectele unei linii de pierderi este numit interfata
intersimbolica($S$) care este un subtip al unui "itter dependent de date
\itterul $S$ este micsorat datorita fluxului de date echilibrat cc pe care il are. (n flux de
date ideal va avea un model constant de 9*9* dar apoi nu va fi capabil sa transmita date
folositoare. $n mod tipic un numar nu mai mare de patru sau cinci de * sau 9 consecutiv nu
este permis intr'un flux de date de mare viteza. (nele metode care asigura acest lucru includ
biti de date sau codarea fluxului de date. Dca mai mult de cinci de * sau 9 consecutivi sunt
trimisi atunci urmatorul bit se poate sa nu fie receptionat corect. %and fluxul de date nu
trebuie sa transmita date va transmite constant biti pentru a se asigura ca tensiunea nu a"unge
la maxim sau la minim. Daca linia de transmisie a"unge vre'o data la maxim sau la minim
cum ar fi in timpul pornirii sistemului o cantitate anume de timp trebuie sa treaca pana se
trimite modelul de 9*9* pentru a se asigura ca nu exista erori datorita $S$.

6,
Pre<em1azarea transmitatorului
Deoarece o linie de pierderi se comporta ca un filtru trece "os efectul trece "os poate fi anulat
de cresterea castigului frecventelor care devin atenuate. Aceasta poarta numele de egalizare.
Aceasta este foarte similara cu un egalizator audio care cerste sau micsoreaza volumul
anumitor frecvente. Deoarece frecventele inalte sunt atenuate daca castigul semnalului
transmis creste pentru frecvente inalte raspunsul masurat la capatul receptorului va fi neted.
Primul tip de egalizare propus de dispozitivele logice poarta numele de pre'emfazarea
transmitatorului. Aigura /.6 arata o simpla forma de unda binara x]n^ si prima sa difrenta de
unde x]n^'x]n'*^. %alculul primei diferente este similar derivatelor din calcule. Difernta
formelor de unda arata cum forma de unda originala se schimba cu timpul. ;a fiecare tranzitie
a lui x]n^ diferenta formelor de unda are o tranzitie fie mai mare sau mai mica. De notat ca
diferenta formelor de unda nu este un semnal binar deoarece acolo nu se afla mai mult decat
doua stari logice. %ircuitul de pre'emfazare va combina x]n^ si x]n^'x]n'*^ intr'un raport
specific rezultand forma de unda compusa.
,igura %.(. Aorma de unda de pre'emfazare
:xemplul de mai sus foloseste numai prima diferenta dar a doua diferenta poate fi si ea
folosita pentru a creste pre'emfazareaa. A doua diferenta este adaugata la forma de unda
compusa dupa ce este multiplicata cu coeficientul ei. %oeficientul pentru oricare din formele
de unda poate fi pozitiv sau negativ.
Aorma de unda rezultata transmisa salta componentele de inalta frecventa fara a creste
frecventele "oase. Diferenta formei de unda este un tip de filtru trece sus pentru fluxuri de date
binare. Prin utilizarea unui filtru trece sus filtrul trece "os al unei linii de transmisie este
compensat. 4arimea saltului data de un filtru trece sus depinde de marimea filtrarii trece "os
care depinde de lungimea liniei de transmisie. Arecventa de legatura a filtrului trece sus creat
de pre'emfazare ar trebui sa fie la cea mai ridicata frecventa ce este transmisa de'a lungul acii.
5aspunsul de frecventa rezultat la receptor cu pre'emfazare este aratat in Aigura /.1.
Scopul pre'emfazarii este de a crea un raspuns in frecventa neted prin frecventa maxima
a semnalului. ;atimea de banda maxima este frecventa unde semnalul este atenuat de '/d&.
6.
;atimea de banda a liniei de pierderi este acolo unde curbele incep in Aigura /.1. ;atimea
benzii este marita peste * 2Cz.

,I-UR) %.3. 5apunsul in frecventa la pre'emfazare
Principalul dezavanta" al pre'emfazarii este cresterea zgomotului in cai datorita cresterii
nivelului tensiunii initiale al impulsurilor transmise. %u cat pre'emfazarea formelor de unda
transmise este crescuta cu atata zgomotul va fi mai mare. Din fericire frecventele inalte care
sunt ridicate sunt de asemenea si atenuate datorita pierderilor. Pierderile din linia de
transmisie vor atenua partial zgomotul.
/galizarea receptorului
5eceptorul poate de asemenea sa compenseze pierderile de pe linia de transmisie. Aceeasi
technica este folosita ca si in circuitul de pre'emfazare. (n filtru trece sus este folosit pentru a
atenua semnalele de "oasa frecventa. Semnalul rezultat va fi apoi amplificat pentru a reface
amplitudinea initiala a semnalului. 5aspunsul final in frecventa ar trebui sa fie similar cu
circuitul de pre'emfazare.
(n avanta" al egalizarii receptorului cu pre'emfazarea transmitatorului este abilitatea sa
adaptare la conditiile de atenuare. 5eceptorul poate fi selectat automat sa se regleze singur
pentru a a"unge la cea mai buna situatie. Pre'emfazarea transmitatorului va avea nevoie de o
reactie de la receptor pentru a stii cum sa faca a"ustarea.
(n dezavanta" al egalizarii receptorului este scaderea raportului semnal'zgomot. Deoarece
frecventele "oase ale semnalului sunt atenuate o parte din semnal se pierde. %and semnalul
compus este amplificat zgomotul din semnal este amplificat de asemenea.
67
%ea mai buna solutie este de le combina pe amandoua pre'emfazarea transmitatorului cu
egalizarea receptorului. De obicei aceste solutii vor compensa atenuarea liniilor de transmisie
lungi. Aceste technici s'au dovedit a fi de succes sub *9 2Cz. 5educerea lungimii caii va
duce la cresterea frecventei la care aceste technici ar functiona.
Sa enumeram diferitele metode de imbunatatire a calitatii semnalului!
*. 5educerea pierderii efectului de piele prin largirea cailor sau prin utilizarea unor cai
mai mici. %urentul se va imprastia peste o arie larga care va mentine rezistenta de ac
mica.
-. 5educerea pierderilor de dielectric prin scurtarea lungimilor cailor. ;iniile mai scurte
vor scadea atenuarea totala.
/. 5educerea pierdrilor de dielectric prin utilizarea unui material cu pierderi mici de
dielectric in productia P%&'ului. 4ateriale cum ar fi 2:8:_ 0elco ,999'*/ sau
5ogers ,99/ au tangente de pierderi mai mici decat A5',.
,. (tlizarea pre'emfazarii driverului prin ridicarea amplitudinii tensiunii initiale a
fiecarui capat pentru a creste castigul la inalta frecventa.
.. (tilizarea egalizarii receptorului pentru a reduce amplitudinea de "oasa frecventa a
tensiunii pentru a se potrivi cu amplitudinea de inalta frecventa si amplificarea
semnalului echilibrat rezultat la nivelele de tensiune normale.
%.( Rutarea semnalelor prin gauri
Semnalele de inalta frecventa sunt rutate cel mai bine prin straturile interne ale unei placi de
circuit imprimat. Deoarece semnalele provin de obicei de la dispozitivele leogice sau
conectori ele trebuie sa treaca prin gauri pentru a a"unge la straturile interne. Pentru a micsora
reflexiile cauzate de gauri impedanta unei gauri trebuie sa se potriveasca cu impedanta
caracteristica a liniilor. Schimbarea razei gaurii poate schimba impedanta acesteia. 2aurile
mai mici pot reduce capacitatea in timp ce creste inductanta. 2aurile bac<'drilling reduc
capacitatea.
%urentul de intoarcere urmareste calea cu inductanta cea mai mica la frecventa inalta.
Pentru placile de circuite imprimante cu armaturi de masa multiple curentul de intoarcere
circula prin armatura de masa in apropierea liniei de semnal. Daca semnalul este rutat printr'o
gaura catre un strat de semnal diferit curentul de intoarcere trebuie sa gaseasca o cale catre
ceam mai noua si apropiata armatura de masa printr'o gaura diferita. Aceasta face ca curentul
de intoarcere sa circule intr'o alta directie de la linia care creste inductanta buclei. Pentru un
semnal de mare viteza care trebuie sa circule intre armaturi prin gauri plasarea unei alte gauri
in apropierea tuturor armaturilor de masa va duce la reducerea inductantei buclei. $nductanta
buclei poate fi calculata pornind de la ecuatia

unde
L
este inductanta buclei gaurii in nC#
d este distanta prin gaura pe care semnalul trebuie sa o parcurga in inchi#
66
x este separatia semnalului si gaurilor de masa in inchi#
r este raza gaurii in inchi.
2aurile multiple suplimentare duc la reducerea inductantei buclei. Daca doua gauri de masa
sunt plasate pe fiecare parte a semnalului curentul de intoarcere este impartit intre doua gauri
de masa. Patru gauri de masa pot fi plasate in "urul gaurii de semnal pentru a reduce
suplimentar inductanta buclei ca in Aigura /.3.
,igura %.4. %onfiguratii de gauri pentru caile de intoarcere a curentului
Pentru doua gauri de masa

Pentru patru gauri de masa


C)PI*+$U$ "

'egradarea calitatii semnalului
61
Scopul acestui captol este acela de a explica cauzele si efectele zgomotului
(perturbatiilorcrosstal<) si cum putem sa le micsoram. Acest capitol presupune ca cititorul
este familiarizat cu componentele analogice analiza circuitelor simple proiecatarea placilor
de circuite imprimate de baza(P%&) circuitele digitale semnalele diferentiale si cu liniile de
transmisie.
".1 +biectivele de studiat
Dupa ce ve'ti citi acest capitol o sa putei realiza urmatoarele sarcini!
Determinarea marimii zgomotului intre doua cai#
$dentificarea tipului de zgomot(perturbatie) din forma de tensiune masurata#
4icsorarea perturbatiilor prin a"ustarea spatiului si stabilirea unor reguli de distantare#
5utarea liniilor diferentiale astefl incat perturbatia sa nu fie introdusa inegal.
".# Perturbatia in modelele nod<element
Perturbatia reprezinta cupla"ul capacitiv inductiv sau conductiv nedorit de la o linie de
transmisie la alta. Semnalele de inalta frecventa printr'un fir produc campuri magnetice mari
iar aceste campuri magnetice pot produce un curent in alte fire apropiate. De obicei
perturbatia inductiva reprezinta cel mai mare factor in sistemele digitale.
4arimea perturbatiei intre doua fire poate fi gasita di inductantele lor mutuale si din
timpul de crestere al semnalului. Analizele liniilor de transmisie in regiunea nod'element sunt
diferite de analizele din regiunea ;%. Presupunand ca doua fire sunt circuite nod'element cu
terminatii rezistive tensiunea si curentul care circula prin fire vor fi proportionale. 4arimea
perturbatiei de la un fir la altul respecta urmatoarea ecuatie

unde
B8 este marimea perturbatiei indusa in firul opus#
L/
este inductanta mutuala intre doua fire in C#
R(
este rezistenta terminatiei in E#
t
r
este timpul de crestere al semnalului in s.
Deoarece armaturile de masa sunt de obicei folosite in circuitele digitale de inalta frecventa
ele reduc cupla"ul inductiv dintre cai# de asemenea aceasta armatura de masa poate fi o sursa
de perturbatii. %urentul de intoarcere de "oasa frecventa din armatura de masa se imprastie
63
de'a lungul armaturii deoarece urmareste calea cu cea mai mica rezistenta. %urentul de
intoarcere de inalta frecventa urmareste calea cu cea mai mica inductanta care trece direct pe
sub calea de semnal. Aceasta micsoreaza aria buclei totale intre caile curentilor de iesire si de
intoarcere. Densitatea de curent de sub calea de semnal variaza intre aceste doua forte!

unde
i(x) este densitatea de curent din armatura de masa in A
*
.

in #
i
9
este curentul total in A#
h este inaltimea caii peste armatura de masa in inchi#
x este distanta de la armatura de alimentare fata de cale in inchi.
%ea mai mare densitate de curent din armatura de masa se afla direct sub cale iar cea
mai mica este data de distanta maxima fata de cale. Densitatea de curent se prabuseste(scade)
de la cale asa cum este prezentat in Aigura ,.*. Acest curent de intoarcere poate trece pe sub
alte cai care pot crea un curent de intoarcere.
,igura ".1. Perturbatia intre doua cai produsa de curentul de intoarcere
%urentul indus in a doua cale este proportional cu densitatea de curent de sub cale si cu
inaltimea caii de deasupra armaturii de masa. Pe masura ce inaltimea cailor de deasupra
armaturii de masa creste perturbatia de la armatura de masa scade dar calea victima pierde
scutul magnetic furnizat de armatura de masa. Astfel pe masura ce inaltimea armaturii de
masa creste semnificativ perturbatia creste de asemenea.
(n al doilea exemplu de perturbatie produsa de armaturile de masa apare atunci cand
fantele lung sunt prezente. Daca o cale trece peste o fanta de masa curentul de intoarcere de
inalta frecvent nu poate circula pe sub ea. )a circula in "urul fantei creand o bucla mare care
conduce la cresterea inductantei caii semnalului. Dca mai multe cai trec pe deasupra aceleeasi
fante toti curentii de intoarcere circula in "urul fantei de masa si si se suprapun in apropierea
19
capatului fantei. Aceasta suprapunere creaza o inductanta mutuala intre cai. Aceasta
inductanta mutuala este

unde
L/
este inductanta mutuala intre doua fire in nC#
x este lungimea unei fante in inchi#
? este latimea caii in inchi.
Daca aceste cai se afla la capetele opuse al fantei atunci ele vor avea o inductanta mutuala
mai mica. De asemenea daca lungimea unei fante este mica atunci va aparea un mic cupla".
8ensiunea indusa de o cale in alta este data de

unde

X
este amplitudinea tensiunii indusa de fanta de masa in )#

r
este amplitudinea impulsului de tensiune al sursei in )#
L/
este inductanta mutuala intre doua fire in C#
t
r
este timpul de crestere al semnalului in s#
Z9
este impedanta caracteristica a cailor in E.
$n general perturbatia dintre linii poate fi micsorata prin plasarea cat mai indepartata a lor#
insa acest lucru de obicei nu este posibil la P%&'urile mici. O crestere de *9> a distantei intre
cai sau o scadere cu *9> a inaltimii peste o armatura de masa va scadea perturbatia cu -9>.
Dublarea distantei scade perturbatiei cu un factor de ,. Aceste ecuatii sunt numai aproximatii.
Pentru o estimare mult mai precisa a perturbatiei un program de ansliza este necesar# desi
aceste estimari nu i'au in considerare fantele de masa. Asigurarea ca liniile nu trec peste fante
de masa duce la micsorarea inductantei. Deoarece ma"oritatea fantelor de masa apar datorita
spatiilor gaurilor din armatura de masa o proiectare atenta a gaurilor poate micsora
perturbatia.
1*
".% Perturbatia de la capatul apropiat si de la capatul indepartat
Pentru liniile de transmisie din zona ;% perturbatia implica cupla"ul capacitiv si inductiv. O
linie de transmisie pe o P%& se comporta ca o serie distribuita de bobine si de condensatoare
paralele. %upla"ul mutual intre doua linii de transmisie este de asemenea modelat ca o serie
distribuita de segmente cu bobine serie si condensatoare paralele. Pe masura ce semnalul
incident se propaga in lungul unei linii de transmisie fiecare segment al liniei victima va avea
o mica perturbatie.
%ea mai simpla cale de a descrie efectele perturbatiei este prin intermediul a doua linii
de transmisie paralele. ;inia de transmisie care are semnalul sursa propagat se numeste linie
agresiva. ;inia de transmisie care transporta perturbatia este numita linie victima. ;inia
agresiva se termina normal pentru a preinatampina reflexiile. ;inia victima este terminata la
ambele capete fara alte sarcini. Perturbatia se va propaga in ambele directii inainte si inapoi.
5aspunsul in tensiune masurat pe linia victima in apropierea sursei originale este numit
perturbatia de la capatul apropiat. 5aspunsul in tensiune la celalalt capat este numit
pertrurbatia de la capatul indepartat. Aiecare tip are caracteristici diferite.
Perturbatia de la capatul indepartat(uneori descrsia ca 0:B8) poate fi reprezentata ca
o serie de evenimente perturbatoare ascociate fiecarui segment. O propagare inainte a
semnalului va crea un impuls scurt pe masura ce traverseaza fiecare segment si care se va
intoarce inapoi catre sursa prin linia victima. Aiecare segment va crea un impuls scurt similar.
Astfel la capatul apropiat al liniei victima sunt masurate o serie de impulsuri scurte.
$mpulsurile se vor propaga pe linia de transmisie la o viteza corespunzatoare vitezei acestor
linii. (ltimul impuls csurt va fi creat pe masura ce unda semnalului initial a"unge la capatul
indepartat al liniei agresive. Daca timpul de propagare in lungul liniei agresive este t in
secunde atunci ultimul impuls scurt va avea -t secunde pentru a fi masurat la capatul
apropiat. Aigura ,.- prezinta o diagrama de salt a modului in acre aceste impulsuri scurte vor
fi receptionate. ;iniile de transmisie reprezentata sunt modelate cu patru segmente.
$ntr'o linie de transmisie reala segmentele vor fi infinit mai mici. Astfel impulsurile se
vor suprapune si vor aparea ca un pas de tensiune neintrerupt pentru o durata de -t dupa care
se vor intoarce la zero. Amplitudinea acestui impuls este foarte dificil de calculat matematic
de aceea este nevoie de un program specializat pentru a da un impuls aproximativ# oricum va
fi mai mic decat amplitudinea undei de tensiune din linia agresiva. Polaritatea acestui impuls
va fi aceeasi ca si unda de tensiune originala.
Perturbatia de la capatul apropiat variaza cu lungimea sectiunii paralele a suprapunerii
celor doua linii de transmisie. Pe masura ce lungimea linie creste intarzierea liniei creste.
Durata perturbatiei creste cu intarzierea. Durata va fi intotdeauna -t exceptand sectiunile
paralele foarte mici ale liniilor de transmisie. %and intarzierea asociata cu suprapunerea creste
la "umatate din timpul de crestere al impulsului de tensiune original amplitudinea perturbatiei
va incepe sa scada de la maxim.
1-
Impulsuri scurte ale sursei 'istanta de<a lungul liniei de transmisie

,igura ".#. Perturbatiile segmentata a capatului indepartat
Amplitudinea se apropie de zero pe masura ce sectiunea paralela de suprapunere se apropie de
zero. Astfeloricand intarzierea liniei sectiunii paralele este mai mare decat "umatatea timpului
de crestere perturbatia va fi mereu la valoarea sa maxima. ;a ma"oritatea P%&'urilor aceasta
lungime asociata este foarte mica ceea ce inseamna ca perturbatia va a"unge mereu la valoarea
sa maxima.
Perturbatia capatului indepartat(uneori numita A:B8) este semnificativ diferita de
perturbatia capatului apropiat. $n fiecare segment un impuls scurt este produs. Acest impuls
circula cu aceeasi viteza ca si unda semnalului original. Pe masura ce unda de tensiune
originala circula prin fiecare segment impulsurile de la segmentele anterioare sunt adaugate
la impulsul curent. Aceasta duce la cresterea amplitudinii impulsului scurt total. Odata ce
unda de tensiune a"unge la capatul indepartat impulsul lat este masurat ca un impuls cu o
durata egala cu a timpului de crestere a undei originale de tensiune. %u alte cuvinte forma
perturbatiei capatului indepartat este derivata undei de tensiune originale.
Amplitudinea perturbatiei capatului indepartat este proportional cu lungimea
sectiunilor paralele ale liniilor de transmisie. Aiecare impuls individual are o amplitudine
proportinala cu marimea inductantei mutuale si a capacitatii. Deoarece impulsurile sunt
apropiate intre ele de'a lungul lungimii linie de transmisie amplitudinea depinde de cat
impulsuri sunt. Amplitudinea finala a perturbatiei capatului indepartat necesita un program
specializat pentru a putea fi precizata cu exactitate.
Polaritatea perturbatiei capatului indepartat depinde de diferentele dintre inductanta
mutuala si capacitate. $nductanta mutuala creeaza un impuls cu polaritate inversa in timp ce
1/
capacitatea mutuala creeaza un impuls cu aceeaasi polaritate. Pentru configuratii cum sunt
liniile stripline inductanta mutala si capacitatea sunt egale si astefl cele doua polaritati
anuleaza orice propagare inainte a perturbatiei. %aiile microstrip nu au un echilibru intre
inductanta si capacitate. 4icrostripul are linii de camp electric care circula prin aer in locul sa
treaca prin izolator si astfrl are o perturbatie capacitiva mai mica decat o perturbatie
inductiva. Aceasta produce un mic impuls scurt de polaritate inversa. Daca caile trec peste o
fanta din armatura de masa inductanta mutuala este mult mai mare producand un impuls scurt
mare de polaritate inversa. Aormele de unda pentru perturbatiile capatului apropiat si
indepartat sunt prezentate in A9igura ,./.
$n proiectle digitale practice toate liniile de transmisie vor avea o sursa si o sarcina.
Orice semnal care are o perturbatie va avea un driver si un receptor. Daca receptorul de pe o
linie victima detecteaza o schimbare de tensiune datorita perturbatiei aceasta poate produce o
tranzitie nedorita a bitului.
Perturbatia capatului apropiat si indepartat poate intalni discontinuitati ale impedantei de'a
lungul liniei de transmisie sau liniile de transmisie pot sa nu fie corect terminate. Aiecare caz
va produce reflexii ale semnalului perturbator.
,igura ".%. Aormele de unda ale perturbatiei capatului apropiat si ale capatului indepartat
Daca singura terminatie a fost facuta la sarcina liniilor de transmisie perturbatia capatului
indepartat poate sa nu reflecte dar perturbatia capatului apropiat probabil va reflecta. Daca nu
a fost folosita nici o terminatie a sursei impedanta driverului probabil va fi foarte mica creand
un coeficient de reflexie apropiat de '*. Aceasta va face ca intreaga perturbatie a capatului
apropiat sa'si schimbe polaritatea si sa se propage in lungul liniei pana la sarcina. (tilizarea
unei terminatii a sursei aditional la o terminatie a sarcinii va reduce reflexiile. 5eflexiile
produse de discontinuitatile din mi"locul liniei de transmisie vor exista in continuare. Aceste
discontinuitati pot fi tratate asa cum am discutat in capitolele anterioare.
1,
"." Perturbatiile din gauri
2aurile nu au protectie imptriva linilor de camp magnetic deoarce ele sunt perpendiculare pe
armaturile de metal. %ampul magnetic generat penetreaza dielectricul. Permeabilitatea
magnetica a ma"oritatii miezului si a materialului prepreg este foarte mica ceea ce inseamna
ca dielectricul nu interfereaza cu campul magnetic. %ampul magnetic poate fi apoi cuplat in
alte gauri. Aceasta creeaza o inductanta mutuala larga intre gaurile de p aP%&.
%ampul magnetic poate fi ecranat prin plasarea de gauri de masa in "urul gaurii de
semnal. Deoarece semnalele de inalta frecventa au nevoie de o cale pentru curentul de
intoarcere gaurile de masa trebuiesc de"a plasate in apropierea gaurii de semnal. 2aurile de
masa aditionale ce incon"uoara gaura de semnal va reduce inductanta mutuala produsa de
campul magnetic al caii de semnal.
%ateoadata o gaura de masa este impartita intre multiple gauri de semnal. Dca o gaura
de masa este plasata intre doua gauri de semnal curentul de intoarcere poate circula prin
aceasta gaura de masa. %urentul de intoarcere de la o o gaura agresiva genereaza un camp
magnetic. Daca o gaura victima se afla pe cealalta parte a unei gauri de masa campul
magnetic de la curentul de intoarcere se va cupla cu acesta si va crea o perturbatie. 4arimea
inductantei mutuale intre cele trei gauri este

unde
Lm
este inductanta mutuala in nC#
d este distanta prin care circula semnalul prin gaura in inchi#
r este raza gaurii in inchi#
0
ag
este distanta intre gaura agresiva si cea de masa in inchi#
0
g
este distanta intre gaura victima si cea de masa in inchi#
0
a
este distanta intre gaura agresiva si cea victima in inchi.
4arimea totala a perturbatiei indusa in linia victima se bazeaza pe timpul de crestere al
semnalului si pe diferenta de curent. Pentru un pas de tensiune tensiunea de varf intr'o linie
victima este

1.
".& Perturbatia in semnalele di1erentiale
Semnalele diferentiale fac o treaba excelenta reducand zgomotul de mod comun dar
dezechilibrul din distributia zgomotului poate produce probleme semnificative. Dca o cale
agresiva apropiata trece prin apropierea unei perechi de linii diferentiale perturbatia din calea
apropiata va fi mai mare decat cea din calea indepartata. 5eceptorul nu va fi capabil sa
compenseze dezechilibrul. Daca pertubatia este egala prin ambele cai atunci receptorul va
putea sa extraga zgomotul.
%resterea distantei liniei agresive fata de perechea diferentiala este cea mai buna cale
de a reduce perturbatia. 5utarea liniilor diferentiale cat mai apropiate va reduce marimea
perturbatiei dar la un grad mult mai mic. De obicei in instrumentele P%& caile pot fi
identificate ca linii diferentiale. O proprietate care poate fi definita in setul de instrumente este
distanta minima fata de alte cai. Orice incalcare a acestei distante va genera un avertisment.
5eguli mult mai complexe pot fi stabilite pentru diferite tipuri de cai. Daca anumite cai devin
zgomotoase ele pot fi definite in interiorul unor astfel de instrumente. 5egulile de separare
pot fi crescute pentru acele cai particulare. Astfel unor anumite linii le este permisa plasarea
apropiata de liniile diferentiale spre deosebire de altele. 4ecanismul specific de definirea a
regulilor de separare difera intre pachetele soft?are.
17