Sunteți pe pagina 1din 44
Master inginerie structurala Cladiri inalte
Master inginerie structurala
Cladiri
inalte

Cursul 1

Introducere. Exemplu: Burj Dubai

Criterii si definitii

• Ce este o cladire inalta ?

Anthony Wood (Congresul IABSE, 2008):

a) Inalta fata de context.

Nu conteaza numai inaltimea absoluta, ci si contextul urban. De exemplu, o cladire de 12 etaje nu este considerata inalta in Chicago sau Hong Kong, dar intr-un oras mic di Europa poate fi mult mai inalta decat cladirile celelate.

b) Proportiile

Exista numeroase cladiri care nu sunt prea inalte, dar sunt foarte zvelte, ceea ce le da aparenta unei cladiri inalte, mai ales intr-o zona cu cladiri joase. Pe de alta parte, multe cladiri cu arie mare in plan in raport cu inaltimea nu par inalte.

c) Tehnologiile pentru cladiri inalte

Daca se folosesc tehnologii specifice datorita inaltimii (sistem de lifturi, sistem de contravantuire).

Wood conchide ca 50 m. ar putea fi pragul de inaltime de la care cladirea este “inalta”. CTBUH considera “inalte” cladirile de peste 200 m. si “superinalte” cladirile de peste 300 m.

Criterii si definitii

• De ce se construiesc cladiri inalte ?

a) Rezolvarea problemei densitatii de populatie in zonele urbane

problemei densitatii de populatie in zonele urbane • b) Simbolistica cladirii in alte (“Tall is power”)

b) Simbolistica cladirii inalte (“Tall is power”)

Tendinta 1: cresterea in inaltime

Tendinta 1: cresterea in inaltime Inaltimea medie a primelor 100 de cladiri a crescu t intre

Inaltimea medie a primelor 100 de cladiri a crescut intre anul 2000 si anul 2010 de la 297 m la 349 m, adica cu 22%

Tendinta 1: cresterea in inaltime

Tendinta 1: cresterea in inaltime 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 6

Tendinta 2: Cresterea in numar (CTBUH Journal 1/2010)

Tendinta 2: Cresterea in numar (CTBUH Journal 1/2010) 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Tendinta 3: schimbare in distributia geografica

Tendinta 3: schimbare in distributia geografica 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 8

Tendinta 4: schimbare in functiuni

Tendinta 4: schimbare in functiuni 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 9

Tendinta 5: schimbare in materiale

Tendinta 5: schimbare in materiale beton otel otel beton beton beton mixta beton beton beton 7

beton

otel

otel

beton beton beton mixta beton beton

beton

7 din cele mai inalte 10 cladiri terminate in 2009 au structura de beton. Taipei 101 este doar pentru referinta. Clasamentul nu cuprinde Burj Dubai care a fost terminat in ultimile zile ale lui 2009 si are structura de beton.

Tendinta 6: schimbarea esteticii

Tendinta 6: schimbarea esteticii Chrysler Building (NY 1930) Seagram Building (NY 1958) Bahrain World Tr ade

Chrysler Building (NY 1930)

Tendinta 6: schimbarea esteticii Chrysler Building (NY 1930) Seagram Building (NY 1958) Bahrain World Tr ade

Seagram Building (NY 1958)

Chrysler Building (NY 1930) Seagram Building (NY 1958) Bahrain World Tr ade Center (2008) 11 decembrie

Bahrain World Trade Center (2008)

Tendinta 7: sustenabilitate

Tendinta 7: sustenabilitate Pearl River Tower (China 2009) 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master
Tendinta 7: sustenabilitate Pearl River Tower (China 2009) 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Pearl River Tower (China 2009)

Cea mai inalta cladire din lume: Burj Khalifa
Cea mai inalta
cladire din lume:
Burj
Khalifa

Burj Khalifa - cea mai inalta cladire din lume

Burj Khalifa - cea mai inalta cladire din lume 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte

Burj Khalifa in cifre

Burj Khalifa in cifre Inaltime Ultimul etaj Inaltime la varf 828.00 m 621.30 m 830.00 m

Inaltime Ultimul etaj Inaltime la varf

828.00 m 621.30 m 830.00 m

Etaje

162

Subsoluri

2

Ascensoare

57

Aria construita

464.511 m²

Locuri parcare

3000

Apartmente

900

Camere hotel

144

Durata constructiei 47 luni Valoarea investitiei 663.163.000 €

Dezvoltator Architect Structura Instalatii Antreprenor general

Emaar Skidmore Owings & Merrill Skidmore Owings & Merrill ETA M&E Samsung Engineering and Construction Arabtec Besix

Descrierea sistemului structural

Preluarea fortelor orizontale Sistemul structural este constitut dintr-un nucleu hexagonal sprijinit de 3 contraforti dispusi la 120 o , constituiti din peretii culoarelor. Stalpi marginali sunt antrenati printr-un sistem de 5 centuri dispuse in dreptul etajelor tehnice. Retragerile se fac “in spirala” si imbunatatesc raspunsul la vant.

se fac “in spirala” si imbunatatesc raspunsul la vant. Plansee Placi de beton armate pe doua

Plansee Placi de beton armate pe doua directii cu grosimi intre 225 mm si 300 mm, si deschideri de circa 9.00 m.

cu grosimi intre 225 mm si 300 mm, si deschideri de circa 9.00 m. 11 decembrie

Descrierea sistemului structural

Descrierea sistemului structural Antena Este o structura metalica cu contrav antuiri centrice, de 200 m inaltime.

Antena Este o structura metalica cu contravantuiri centrice, de 200 m inaltime.

structura metalica cu contrav antuiri centrice, de 200 m inaltime. 11 decembrie 2013 Curs cl adiri
structura metalica cu contrav antuiri centrice, de 200 m inaltime. 11 decembrie 2013 Curs cl adiri

Descrierea sistemului structural

Antena Este o structura metalica cu contravantuiri centrice, de 200 m inaltime.

structura metalica cu contrav antuiri centrice, de 200 m inaltime. 11 decembrie 2013 Curs cl adiri

Descrierea sistemului structural

Fundatia Este un radier de beton armat de 3,7 m grosime, asezat pe 194 piloti forati de 1,5 m diametru si 43 m lungime.

asezat pe 194 piloti forati de 1,5 m diametru si 43 m lungime. 11 decembrie 2013
Calculul structural Calculul structural a fost facut cu programul ETABS. Modelul complet 3D contine 73.500

Calculul structural

Calculul structural a fost facut cu programul ETABS. Modelul complet 3D contine 73.500 elemente shell si are 75.000 de noduri.

3D contine 73.500 elemente shell si are 75.000 de noduri. Modul 1 de vibratie (a) este
3D contine 73.500 elemente shell si are 75.000 de noduri. Modul 1 de vibratie (a) este

Modul 1 de vibratie (a) este de translatie si are perioada proprie de 11,3 s. Modul 2 este tot de translatie, perpendicular pe primul si are T = 10,2s. Primul mod de torsiune este 5, cu T = 4,3 s.

Ingineria vantului

Ingineria vantului Au fost efectuate studii pe model aeroelastic si pe balanta, la scara 1: 5

Au fost efectuate studii pe model aeroelastic si pe balanta, la scara 1: 500, si pe model rigid la scara 1:500, in tunelul de vant de la Guelph, Ontario, Canada, de catre Dr Peter Irwin.

Principalele obiective urmarite:

-Determinarea rezultantei eforturilor din vant; -Determinarea presiunilor pe fatada; -Reducerea oscilatiilor transversale datorita vartejurilor

Ingineria vantului

Determinarea rezultantei eforturilor din vant

Ingineria vantului Determinarea rezultantei eforturilor din vant 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS
Ingineria vantului Determinarea rezultantei eforturilor din vant 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS
Ingineria vantului Determinarea rezultantei eforturilor din vant 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS

Ingineria vantului

Reducerea oscilatiilor transversale

Ingineria vantului Reducerea oscilatiilor transversale Initial predictions obta ined in May 2003, at over 37 milli-g
Ingineria vantului Reducerea oscilatiilor transversale Initial predictions obta ined in May 2003, at over 37 milli-g

Initial predictions obtained in May 2003, at over 37 milli-g for the 5 year return period were well above the ISO standard recommended values. However, through a combination of reorienting the tower, adjusting its shape, modifying the structural properties, and more in-depth studies of the wind statistics for the region the predictions came down By the end of 2004 November 2003 they had come down to about 19 milli-g for the same return period and at a slightly higher level. About half of this improvement came about as a result of improved knowledge of the wind statistics and the rest through re-orientation, structural improvements and shape adjustments. Subsequently, when the aeroelastic model results became available the predictions were further improved.

Ingineria vantului

Determinarea presiunilor pe fatade

Ingineria vantului Determinarea presiunilor pe fatade 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 24
Ingineria vantului Determinarea presiunilor pe fatade 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 24

Evaluarea efectelor de durata si ale etapelor de construire

Efectele curgerii lente, contractiei, ale incarcarii in etape si ale tasarilor fundatiei au fost luate prin calcul cu ajutorul a 15 modele FE 3D, fiecare reprezentand o etapa din constructia turnului.

e FE 3D, fiecare reprezentand o etapa din constructia turnului. 11 decembrie 2013 Curs cl adiri
e FE 3D, fiecare reprezentand o etapa din constructia turnului. 11 decembrie 2013 Curs cl adiri

Evaluarea efectelor de durata si ale etapelor de construire

Evaluarea efectelor de durata si ale etapelor de construire Datorita compatibilitatii deformatiilor intre armatura si

Datorita compatibilitatii deformatiilor intre armatura si beton, intr-un stalp de beton armat, ca urmare a curgerii lente si contractiei betonului, eforturile in armatura cresc in timp, iar cele din beton scad.

Proiectarea riglelor de cuplare

Proiectarea riglelor de cuplare Datorita inaltimii limitate si a fortelor taieto are mari, o parte din
Proiectarea riglelor de cuplare Datorita inaltimii limitate si a fortelor taieto are mari, o parte din

Datorita inaltimii limitate si a fortelor taietoare mari, o parte din riglele de cuplare au fost realizate in solutie mixta (cu inima metalica).

Executia structurii

Executia structurii 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 28
Executia structurii 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 28

Etapele constructiei

Etapele constructiei Etapa 0: 0-18 Etapa 1: 19-25 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 0: 0-18

Etapele constructiei Etapa 0: 0-18 Etapa 1: 19-25 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 1: 19-25

Etapele constructiei

Etapele constructiei Etapa 2: 26-33 Etapa 1: 34-42 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 2: 26-33

Etapele constructiei Etapa 2: 26-33 Etapa 1: 34-42 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 1: 34-42

Etapele constructiei

Etapele constructiei Etapa 9: 94-111 Etapa 11: 116-138 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 9: 94-111

Etapele constructiei Etapa 9: 94-111 Etapa 11: 116-138 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 11: 116-138

Etapele constructiei

Etapele constructiei Etapa 12: 139-143 Etapa 11: 144-147 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 12: 139-143

Etapele constructiei Etapa 12: 139-143 Etapa 11: 144-147 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 11: 144-147

Etapele constructiei

Etapele constructiei Etapa 14: 148-151 Etapa 15: 151-155 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 14: 148-151

Etapele constructiei Etapa 14: 148-151 Etapa 15: 151-155 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Etapa 15: 151-155

Etapele constructiei

Etapele constructiei Etapa 17: 155-160 Varful metalic 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS
Etapele constructiei Etapa 17: 155-160 Varful metalic 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS

Etapa 17: 155-160

Varful metalic

Pomparea betonului

Pomparea betonului Asigurarea pompabilit ăţ i pentru aceste în ăţ imi record a fost cea mai

Asigurarea pompabilităţi pentru aceste înăţimi record a fost cea mai dificilă problemă de proiectare, ţinând cont mai ales de temperaturile ridicate din timpul verii. Au fost dezvoltate 4 amestecuri diferite pentru a reduce presiunea de pompare pe măsură ce creşte înălţimea clădirii.

Amestecul curent conţine 13% cenuşi zburătoare şi 10% SUF cu dimensiunea maximă a agregatului de 20 mm. Amestecul este autocompactant, cu o răspândire medie de circa 600 mm, şi a fost folosit până când presiunea de pompare a depăşit 200 bari. După aceasta a fost folosit un amestec cu dimensiunea maximă a agregatului de 14 mm şi 20% cenuşi zburătoare şi autocompactant, menţinând rezistenţa pe cub de 80 MPa. Peste nivelul 127, cerinţele structurale sunt de numai 60 MPa rezistenţă la compresiune pe cub, şi s-a folosit un amestec cu dimensiunea maximă a agregatului de 10 mm.

Turnarea betonului in radier

S-au efectuat teste privind caldura de hidratare pe “machete” – cuburi cu latura de 3,7
S-au efectuat teste privind caldura de hidratare pe
“machete” – cuburi cu latura de 3,7 m.
Reţeta betonului C50/60 foloseşte un ciment compozit cu
25% cenuşi zburatoare, 7% SUF, şi un raport a/c de
0,32. Amestecul a fost proiectat să fie autocompactant,
utilizânt un aditiv superplastifiant astfel încât să se obţină
o raspândire de 675 ± 75 mm, şi să se reducă
posibilitatea de apariţie a defectelor la turnare.
Apa subterană în zona infrastructurii este deosebit de
agresivă, cu cloruri în concentraţie de până la 4,5% şi
sulfaţi până la 0,6%, fiind mai mari chiar decât în apa de
mare. În consecinţă, asigurarea durabilităţii a fost un
factor determinant la proiectare radierului şi piloţilor.

Cofrarea

Ciclul de executie a fost de 3 zile
Ciclul de executie a fost de 3 zile

Fatadele

Fatadele Macheta Testul dinamic de penetrare a apei 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master
Fatadele Macheta Testul dinamic de penetrare a apei 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master

Macheta

Testul dinamic de penetrare a apei

Fatadele

Fatadele Detalii tipice ale panoului de fatada 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS

Detalii tipice ale panoului de fatada

Fatadele

Fatadele Tipizarea panourilor de fatada 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 40

Tipizarea panourilor de fatada

Proiectarea teraselor

Proiectarea teraselor Macheta 1:250 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 41

Macheta 1:250

Proiectarea teraselor Macheta 1:250 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 41
Proiectarea teraselor Macheta 1:250 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 41

Proiectarea teraselor

Proiectarea teraselor Studiul pentru ecranele de divizare a curentilor de aer 11 decembrie 2013 Curs cl

Studiul pentru ecranele de divizare a curentilor de aer

Proiectarea intrarii

Proiectarea intrarii 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 43
Proiectarea intrarii 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 43
Proiectarea intrarii 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte master IS 43

Concluzii

• Constructia de cladiri inalte a crescut spectaculos in ultimele 2 decenii

• Centrul de greutate s-a mutat in Asia si Golf

• Proiectarea si constructia unei cladiri inalte pun probleme tehnice deosebit de dificile si complexe

inalte pun probleme tehnice deosebit de dificile si complexe 11 decembrie 2013 Curs cl adiri inalte